Hotărâre nr. 497 din 12.07.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege privind Centrul

pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării

 şi modificarea unor acte normative

nr. 497  din  12.07.2023

 (în vigoare 13.07.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 237-239 art. 597 din 13.07.2023

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege privind Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării şi modificarea unor acte normative.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.497/2023

AVIZ

la proiectul de lege privind Centrul pentru Comunicare Strategică şi

Combatere a Dezinformării şi modificarea unor acte normative

Guvernul a examinat proiectul de lege privind Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării şi modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.223 din 5 iulie 2023), şi comunică următoarele.

Potrivit notei informative, proiectul de lege a fost elaborat în contextul necesităţii de a reduce influenţa informaţiei rău intenţionate asupra proceselor decizionale din Republica Moldova, de a dezvolta mijloace de comunicare între stat şi cetăţean, pe probleme de politică internă şi externă, de a conjuga eforturile statului, societăţii civile, mediei, dar şi ale sectorului privat pentru a creşte rezilienţa societăţii şi a promova interesele naţionale.

Astfel, proiectul prevede instituirea Centrului pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării, care va avea misiunea de a consolida şi îmbunătăţi eforturile interinstituţionale în lupta împotriva dezinformării, manipulării informaţiilor şi acţiunilor coordonate de răspândire a mesajelor, naraţiunilor, comunicărilor, indiferent de originea acestora, care prezintă pericol sau pot prejudicia securitatea naţională şi periclita realizarea intereselor naţionale.

Având în vedere situaţia geopolitică şi creşterea vertiginoasă a pericolelor şi riscurilor asociate cu dezinformarea şi manipularea informaţiilor, autorul consideră imperios necesar consolidarea capacităţilor statului de combatere a acestor fenomene distructive şi de realizare a acţiunilor coordonate de contracarare a mesajelor, naraţiunilor, comunicărilor, indiferent de originea acestora, care pot prejudicia securitatea naţională şi periclita realizarea intereselor naţionale.

Fortificarea eforturilor interinstituţionale, prin crearea unor mecanisme noi de răspuns la informaţii ostile, va asigura creşterea rezilienţei naţionale şi reducerea influenţei informaţiei rău intenţionate asupra proceselor decizionale din Republica Moldova, inclusiv va contribui la curăţarea spaţiului informaţional de elemente toxice, care influenţează negativ procesul de soluţionare paşnică şi definitivă a conflictului transnistrean.

Prin urmare, proiectul de lege se susţine, cu luarea în considerare a următoarelor aspecte.

Potrivit proiectului, se propune instituirea Centrului pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării (în continuare – Centru) cu statut de "autoritate publică independentă".

În acest sens, menţionăm că Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate stabileşte cadrul instituţional al administraţiei publice centrale de specialitate şi reglementează regimul general al activităţii acesteia, precum şi principiile fundamentale de organizare şi funcţionare a administraţiei publice centrale de specialitate.

Respectiv, pentru a nu crea confuzii privind statutul entităţii şi locul acesteia în sistemul administrativ, considerăm necesară modificarea sintagmei respective cu expresia "autoritate publică autonomă", în corelare cu noţiunile utilizate în cadrul normativ aferent (Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate, Legea nr.155/2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice, Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar).

Complementar, se constată competenţa Consiliului Audiovizualului privind monitorizarea, supravegherea spaţiului audiovizual naţional şi asigurarea securităţii informaţionale împotriva dezinformării, fapt pentru care opinăm necesitatea evitării dublajului de competenţe între instituţiile vizate (Consiliul Audiovizualului şi Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării).

Totodată, cu referire la prevederile art.I din proiectul de lege enunţăm următoarele:

Întrucât proiectul de lege nu cuprinde norme ce ar stabili principiile ce stau la baza funcţionării Centrului, se va examina oportunitatea reformulării art.1 în sensul excluderii textului "principiile," sau, alternativ, completării proiectului de lege în vederea reglementării unor astfel de principii.

La art.2 alin.(1), textul "şi faţă de persoanele fizice, ce funcţionează la nivel naţional ca structură unică" se va substitui cu textul " , precum şi faţă de persoanele fizice". Modificarea propusă are ca scop generalizarea şi impersonalizarea dispoziţiei art.2 alin.(1), astfel încât aplicarea acesteia să nu creeze interpretări.

Art.2 alin.(2), textul "şi dispune de sigiliu cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, denumire în limba română şi conturi trezoreriale, precum şi alte atribute necesare. Sediul Centrului se află în municipiul Chişinău" se va substitui cu textul " , cu competenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu sediul în municipiul Chişinău, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat şi denumire în limba română, precum şi de cont trezorerial şi alte atribute specifice, în modul stabilit". Această modificare permite identificarea competenţei teritoriale a Centrului, iar pe de altă parte, corespunde formulei de exprimare din actele normative în vigoare.

La art.3, menţionăm că acesta ar trebui exclus, deoarece face trimitere la legislaţia în vigoare şi tratatele internaţionale şi este lipsit de densitate normativă, în sensul că nu instituie o normă juridică ca atare. Or, obligaţia de a activa în conformitate cu legislaţia este una generală şi necondiţionată. Din considerentul expus, menţinerea acestui articol este superfluă.

Având în vedere că noţiunea "dezinformare" de la art.4 este prevăzută de Codul serviciilor media audiovizuale nr.174/2018, se propune excluderea acesteia sau, eventual, se acceptă includerea unei prevederi generale potrivit căreia termenul utilizat în prezentul Regulament are aceeaşi semnificaţie ca termenul definit în codul sus-citat.

În acelaşi articol se propune renunţarea utilizării sintagmei "şi intereselor naţionale", folosită la explicarea noţiunii "acţiuni străine de manipulare a informaţiilor şi ingerinţe străine", fiindcă natura acestei noţiuni este extrem de incertă şi nu este consacrată de legislaţia naţională.

Deşi art.5 alin.(3) prevede desemnarea unei persoane din cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice de drept public responsabile de cooperare cu Centrul, din cuprinsul proiectului de lege nu poate fi dedus care ar fi statutul acestei persoane responsabile, competenţa, atribuţiile, drepturile, obligaţiile ce derivă din activitatea desfăşurată de către aceasta. Suplimentar, se recomandă substituirea cuvântului "mandatelor" cu cuvântul "competenţei".

Art.7 lit.k) din proiect se propune a fi expus în următoarea formulare: ,,k) dezvoltă cooperarea internaţională şi reprezintă Republica Moldova în formate bilaterale şi multilaterale în domeniul comunicării strategice şi securităţii spaţiului informaţional".

Cu referire la art.8 lit.b) şi art.9, constatăm că acestea sunt o serie de atribuţii ale Centrului, care urmează a fi realizate în scopul îndeplinirii funcţiilor sale. Astfel, pentru asigurarea caracterului coerent al actului normativ, propunem expunerea acestor prevederi la art.7.

La art.8 lit.c), după cuvintele "secret de stat", considerăm oportună completarea prevederii cu sintagma "în limitele cadrului normativ". Raţionamentul vizat rezultă din faptul că atât datele cu caracter personal, cât şi informaţia atribuită la secretul de stat nu pot fi transmise necondiţionat între autorităţile publice. Or, cadrul normativ existent (Legea nr.982/2000 privind accesul la informaţie şi Legea nr.245/2008 cu privire la secretul de stat) stabileşte limite şi restricţii în diseminarea/transmiterea/circuitul informaţiilor calificate drept date cu caracter personal sau secret de stat. Mecanismele normative au fost concepute pentru a proteja drepturile şi interesele personale ale cetăţenilor referitoare la identitate şi viaţă privată, precum şi au stabilit categoriile informaţiilor ce urmează a fi atribuite la secretul de stat, cu reglementarea procedurilor de deţinere, copiere, transmitere a acestor tipuri de informaţii.

Deşi art.8 lit.j) stabileşte utilizarea, administrarea patrimoniului Centrului în scopul realizării atribuţiilor funcţionale ca fiind un drept, art.9 califică administrarea şi utilizarea patrimoniului Centrului ca fiind o obligaţie.

În ceea ce priveşte numirea în funcţie a directorului Centrului pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit (art.10 alin.(1) din proiect), se constată necesitatea completării textului cu dispoziţii de clarificare privind numărul eventualelor prelungiri posibile ale mandatelor pentru care poate fi numită aceeaşi persoană.

Având în vedere că performanţa unei autorităţi publice depinde de nivelul de pregătire şi experienţă a persoanelor aflate în funcţii de conducere, respectiv pentru asigurarea necesităţii de a atrage în funcţiile de conducere ale Centrului persoane cu experienţă şi potenţial managerial, art.11 alin.(1) lit.b) va fi expus în următoarea formulare: ,,b) deţine diplomă de licenţă sau echivalentă cu aceasta şi are o experienţă profesională în unul dintre domeniile: comunicare publică, securitate şi apărare, administraţie, administraţie publică centrală, relaţii internaţionale, evaluarea şi managementul riscului, ştiinţele sociale, tehnologii informaţionale şi alte domenii conexe de cel puţin 7 ani, dintre care 2 ani de experienţă managerială, în cazul directorului, şi de cel puţin 4 ani, dintre care 1 an de experienţă managerială, în cazul directorului adjunct".

Cerinţa prevăzută la art.11 alin.(1) lit.c) se consideră a fi prea vagă şi interpretabilă, astfel încât propunem revizuirea acesteia.

La art.11 alin.(1) lit.g), cuvintele "nu are antecedente penale nestinse" se vor substitui cu cuvintele "nu are antecedente penale". Astfel, remarcăm că, potrivit art.110 şi 111 din Codul penal, antecedentele penale reprezintă o stare juridică a persoanei, ce apare din momentul rămânerii definitive a sentinţei de condamnare, generând consecinţe de drept nefavorabile pentru condamnat până la momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitării. Stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacităţile şi decăderile din drepturi legate de antecedentele penale. Totodată, nu se consideră necesară lit.i), deoarece este acoperită de lit.f) şi g). În mod similar se va revizui şi art.13.

Adiţional, subliniem că s-a omis a indica drept condiţie lipsa instituirii unei măsuri de ocrotire judiciară similare art.13 alin.(4) lit.b).

La art.11 alin.(2), lit.a) se va completa în final cu textul " , dacă nu este reales în funcţie, conform procedurii stabilite de art.10 alin.(1)".

La alin.(2) lit.b) din acelaşi articol, se va ţine cont că demisia reprezintă încetarea raporturilor de serviciu/de muncă din propria iniţiativă a angajatului (a se vedea art.65 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, art.85 din Codul muncii nr.154/2003).

La art.11 alin.(3) lit.f), pentru claritate se va indica expres actul normativ care reglementează conflictul de interese.

La art.12 alin.(1) lit.m), prin prisma prevederilor expuse la art.15 alin.(6) lit.d) din Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate, propunem substituirea cuvintelor "realizează activitatea" cu cuvântul "funcţia", deoarece directorul Centrului nu realizează nemijlocit activitatea de audit intern, dar este responsabil de organizarea realizării funcţiei de audit intern în cadrul entităţii.

Cu referire la prevederile art.13 din proiectul de lege, privind constituirea Consiliului Centrului cu competenţe de conducere şi decizionale, enunţăm că sistemul administraţiei publice centrale presupune o formă de conducere unipersonală, în care conducătorul autorităţii publice îşi asumă întreaga responsabilitate pentru activitatea acesteia. Totodată, potrivit prevederilor art.33 din Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate, pentru dezbaterea problemelor referitoare la activitate, realizarea informării asupra activităţilor desfăşurate şi asupra proiectelor viitoare, în cadrul autorităţilor publice pot fi create organe consultative, colegii.

Pentru a evita conflictul de interese, propunem revederea textului art.13, raportat la art.10.

La art.13 alin.(4) lit.c), se va preciza domeniul studiilor superioare.

La alin.(5) al aceluiaşi articol, se va revizui obligaţia exercitării atribuţiilor membrului până la numirea unui nou membru în caz de demisie.

La art.14, din sintagma "actele normative în vigoare", cuvintele "în vigoare" se vor exclude, ca fiind inutile. Regula generală este că referinţele la actele normative reprezintă referinţe la legislaţia în vigoare şi doar pentru excepţiile de la regulă se va specifica dacă este vorba despre legislaţia aplicabilă la un anumit moment.

La art.18 alin.(3), textul "art.14" se va substitui cu textul "art.13 alin.(2) şi (4)".

Concomitent, art.18 alin.(3) urmează a fi revizuit prin excluderea cuvintelor "la prezenta lege", ţinând cont de prevederile art.55 alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, potrivit cărora în cazul în care se face trimitere la o normă juridică care este stabilită în acelaşi act normativ, pentru evitarea reproducerii acesteia se face trimitere la elementul structural sau constitutiv respectiv, fără a se indica că elementul respectiv face parte din acelaşi act normativ.

Pentru respectarea prevederilor şi noţiunilor stabilite în Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, având în vedere că Centrul va reprezenta o autoritate bugetară independentă/autonomă, urmează a fi excluse toate prevederile care contravin legii prenotate.

Astfel, în procesul de elaborare, executare şi raportare a bugetului, această instituţie urmează să asigure respectarea normelor stabilite instituţiilor bugetare. Finanţarea Centrului se va efectua din bugetul de stat în limitele alocaţiilor aprobate în legea bugetară anuală. Totodată, "mijloacele financiare alocate de donatori" reprezintă parte a veniturilor colectate ale instituţiilor, care se utilizează, alături de veniturile generale şi sursele de finanţare, pentru finanţarea cheltuielilor aprobate în bugetele acestora (art.43 alin.(3) din Legea nr.181/2014).

La art.16, alin.(3) urmează a fi exclus, ţinând cont de prevederile art.70 alin.(2) din Legea nr.181/2014, care stipulează că la data încheierii anului bugetar alocaţiile bugetare nevalorificate, precum şi soldurile de mijloace băneşti din conturile trezoreriale ale autorităţilor/instituţiilor bugetare se închid, cu excepţia soldurilor proiectelor finanţate din surse externe.

Referitor la prevederile art.13 alin.(9) privind plata indemnizaţiilor către 11 membri ai Consiliului Centrului, se menţionează că acestea nu pot fi susţinute în redacţia propusă, deoarece contravin Legii nr.270/2018, care stabileşte cadrul general de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, se susţine achitarea indemnizaţiilor doar pentru reprezentanţi din rândul societăţii civile, nu şi pentru persoanele cu funcţii de demnitate publică, persoanele din cabinetele acestora sau funcţionari publici.

La art.II, propunerea de amendare a art.10 alin.(3) din Legea nr.270/2018 urmează a fi inclusă la alin.(3¹), care va fi expus după cum urmează:

"(3¹) Prin derogare de la prevederile alin.(1), salariul lunar al persoanelor cu funcţii de demnitate publică din cadrul Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării se constituie din partea fixă, sporul cu caracter specific şi plăţile enumerate la alin.(2), dacă aceste plăţi nu rezultă din activităţi declarate incompatibile prin legi speciale."

Aplicarea cuantumului de 80% al sporului cu caracter specific pentru personalul din cadrul Centrului necesită o examinare complexă prin identificarea şi stabilirea criteriilor specifice aplicării sporurilor cu caracter specific în raport inclusiv cu alte domenii similare, care se acordă personalului pentru compensarea efortului depus sau a riscului asumat în condiţiile specifice de activitate pentru timpul lucrat în aceste condiţii. Respectiv, funcţiile concrete pentru care se acordă sporurile, gradul de pericol/condiţiile de activitate, mărimea concretă a procentului, precum şi normele de acordare urmează a fi stabilite prin actul normativ cu caracter intern al conducătorului autorităţii, ca urmare a identificării şi atribuirii criteriilor specifice de activitate.

La art.III, în dispoziţia introductivă referitoare la actul supus modificării, în referinţa la actul normativ care se modifică se va menţiona, conform uzanţei, şi sursa de publicare a acestuia. Subsecvent, se va indica corect anul adoptării legii (anul 2022).

În scopul asigurării eficienţei Centrului, se impune necesitatea completării proiectului cu prevederi referitoare la cerinţele şi criteriile de evaluare a eficienţei entităţii la nivel naţional şi frecvenţa unor astfel de evaluări.

Concomitent, în sensul dezvoltării ulterioare a cadrului normativ aferent proiectului supus examinării, se impune necesitatea instituirii mecanismelor de interacţiune şi coordonare a proceselor comunicaţionale dintre Centru şi instituţiile naţionale responsabile de securitatea naţională a Republicii Moldova, un accent urmând a fi pus pe interacţiunea operaţională cu alte structuri de comunicare ale autorităţilor publice, în principal cu structurile sistemului naţional de apărare.