Hotărâre nr. 501 din 02.09.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru

al serviciului public de salubrizare

nr. 501  din  02.09.2026

 (în vigoare 10.09.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 440-443 art. 506 din 10.09.2026

* * *

În temeiul art.6 lit.c) din Legea nr.178/2025 privind serviciul public de salubrizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr.381-384, art.497), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul-cadru al serviciului public de salubrizare (se anexează).

2. Cheltuielile ce ţin de organizarea şi funcţionarea Serviciului public de salubrizare vor fi suportate de către operatorii serviciului sau de către autorităţile publice locale implicate şi se vor efectua în limitele alocaţiilor prevăzute anual în bugetele respective, precum şi ale mijloacelor provenite din donaţii, granturi şi alte surse, conform legislaţiei.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.501/2026

REGULAMENT-CADRU

al serviciului public de salubrizare

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prevederile Regulamentului-cadru al serviciului public de salubrizare (denumit în continuare Regulament-cadru) se aplică serviciului public de salubrizare (denumit în continuare serviciu de salubrizare), organizat la nivelul satelor, comunelor, oraşelor, raioanelor şi municipiilor.

2. Prezentul Regulament-cadru se aplică, de asemenea, activităţilor de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor şi a echipamentelor din sistemul public de salubrizare, precum şi proiectării şi recepţionării investiţiilor în acest sistem, indiferent de modalitatea de gestiune a serviciului de salubrizare - directă sau delegată -, asigurată de către operatori conform prevederilor legale.

3. Dispoziţiile prezentului Regulament-cadru sunt obligatorii pentru toţi operatorii serviciului de salubrizare, indiferent de forma lor de proprietate şi de modul în care este gestionat serviciul la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru toţi utilizatorii acestuia.

4. Serviciul de salubrizare se organizează şi se prestează în formele de gestiune stabilite de autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu prevederile legale, după cum urmează:

4.1. prin gestiune directă, în baza unei decizii de dare în administrare, adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale;

4.2. prin gestiune delegată, în baza unui contract de delegare a gestiunii, încheiat între autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţia de dezvoltare intercomunitară şi operator.

5. Semnarea contractului de delegare a gestiunii sau emiterea deciziei de atribuire directă nu exonerează de obligaţia de a deţine actele permisive pentru executarea activităţilor planificate.

6. Prezentul Regulament-cadru se aplică activităţilor de salubrizare prevăzute în Legea nr.178/2025 privind serviciul public de salubrizare.

7. În sensul prezentului Regulament-cadru se utilizează noţiunile definite în Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi în Legea nr.178/2025 privind serviciul public de salubrizare.

8. Serviciul de salubrizare este asigurat printr-un sistem dedicat, care include infrastructura tehnico-edilitară şi mijloacele necesare pentru colectarea şi transportarea deşeurilor (denumit în continuare sistem de salubrizare).

9. Sistemul de salubrizare este un ansamblu tehnologic şi funcţional constituit din construcţii, instalaţii şi echipamente special destinate prestării serviciilor de salubrizare, aflate în domeniul public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi/sau din bunuri aflate în proprietatea privată a operatorilor precum: puncte de colectare separată, staţii de compostare, staţii de transfer, staţii de sortare, depozite de deşeuri, staţii de tratare mecano-biologică, spaţii pentru întreţinerea şi parcarea autovehiculelor de salubrizare etc.

Capitolul II

ACCESUL LA SERVICIUL DE SALUBRIZARE

10. La aplicarea tehnologiilor şi metodelor de valorificare a deşeurilor, operatorii sunt obligaţi să respecte cadrul legal aplicabil în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi obiectivele şi măsurile stabilite prin Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor pe anii 2023-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972/2023, şi prin programele locale de gestionare a deşeurilor, elaborate şi aprobate în conformitate cu Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

11. Operatorii serviciului de salubrizare trebuie să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să asigure valorificarea cât mai eficientă a deşeurilor, prin aplicarea unor proceduri proprii de prelucrare, neutralizare şi valorificare materială şi/sau energetică, reducând la minimum cantitatea de deşeuri depozitate.

12. Toţi utilizatorii, persoane fizice sau juridice, care se află pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care este organizat serviciul de salubrizare, au dreptul de a beneficia de acest serviciu.

13. Utilizatorii serviciului de salubrizare au acces, în mod nediscriminatoriu, la informaţiile de interes public referitoare la acest serviciu, inclusiv la indicatorii de performanţă, structura tarifară şi condiţiile contractuale aplicabile.

14. Operatorul serviciului de salubrizare are obligaţia de a asigura un mediu sănătos şi sigur pentru populaţie, prin prestarea serviciului în condiţii care respectă cerinţele stabilite de autorităţile din domeniul sănătăţii publice şi al protecţiei mediului, folosind echipamente şi utilaje corespunzătoare.

15. Operatorul are obligaţia de a asigura continuitatea prestării serviciului de salubrizare conform programului aprobat de autorităţile administraţiei publice locale. Excepţie fac situaţiile de forţă majoră sau alte cauze neprevăzute, stabilite expres în contractul de delegare ori în decizia de atribuire directă a serviciului.

16. Prestarea serviciului de salubrizare se realizează astfel încât să se asigure:

16.1. protejarea sănătăţii populaţiei;

16.2. protecţia mediului;

16.3. menţinerea curăţeniei şi asigurarea unui aspect estetic corespunzător al localităţilor;

16.4. conservarea resurselor naturale prin reducerea cantităţii de deşeuri şi reciclarea acestora;

16.5. continuitatea prestării serviciului.

17. Operatorii serviciului de salubrizare sunt obligaţi să respecte prevederile privind desfăşurarea activităţii conform art.23 alin.(3) din Legea nr.178/2025 privind serviciul public de salubrizare.

18. Responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile angajaţilor, precum şi subordonarea ierarhică, se stabilesc prin fişa postului şi prin procedurile operaţionale interne.

19. Operatorul stabileşte, prin proceduri proprii, locurile de muncă pentru care este necesară activitatea angajaţilor, ţinând cont de următoarele criterii:

19.1. gradul de periculozitate al instalaţiilor şi al proceselor tehnologice;

19.2. nivelul de automatizare al instalaţiilor;

19.3. gradul de siguranţă necesar pentru furnizarea serviciului de salubrizare;

19.4. necesitatea supravegherii funcţionării instalaţiilor şi a desfăşurării proceselor tehnologice.

20. Pe durata prestării serviciului de salubrizare, angajatul are obligaţia să exploateze instalaţiile conform regulamentelor de funcţionare, manualelor de operare, instrucţiunilor tehnice interne, programelor de lucru şi dispoziţiilor superiorilor ierarhici.

21. Operatorii care desfăşoară activitatea de colectare şi transport al deşeurilor municipale au, suplimentar, următoarele obligaţii:

21.1. să asigure deţinerea de către şoferii unităţilor de transport a copiei actului de delegare şi deţinerea altor acte de însoţire prevăzute de legislaţie, după caz;

21.2. să utilizeze traseele cele mai scurte şi/sau cu cel mai redus impact asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului;

21.3. să nu abandoneze deşeuri pe traseu şi să le colecteze integral de la utilizatori sau de pe traseele de colectare, cu excepţia deşeurilor periculoase care nu fac parte din deşeurile municipale;

21.4. să informeze publicul despre colectarea separată a deşeurilor şi despre modalităţile de prevenire a generării acestora, prin campanii de informare şi conştientizare desfăşurate în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale sau cu asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

Capitolul III

ASIGURAREA SERVICIULUI DE SALUBRIZARE

ŞI CONDIŢIILE DE FUNCŢIONARE

Secţiunea 1

Organizarea colectării separate şi transportul separat al deşeurilor municipale

22. De pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale se colectează separat şi se transportă către staţiile sau instalaţiile de tratare autorizate următoarele categorii de deşeuri: deşeuri reciclabile (hârtie şi carton, plastic şi metal), deşeuri amestecate, precum şi deşeuri din sticlă.

23. Colectarea şi transportarea separată a deşeurilor se realizează, după caz, pe minimum cinci fracţii, după cum urmează:

23.1. hârtie şi carton;

23.2. sticlă;

23.3. plastic şi metal;

23.4. biodeşeuri;

23.5. deşeuri nerecuperabile/nereciclabile.

24. Operatorul responsabil de colectarea şi transportarea deşeurilor are obligaţia de a deţine următoarele informaţii:

24.1. tipul şi cantitatea de deşeuri care urmează să fie colectate şi transportate;

24.2. cerinţele tehnice privind organizarea şi funcţionarea serviciului de salubrizare şi a infrastructurii activităţii componente ale acestuia;

24.3. măsurile de precauţie;

24.4. informaţiile privind originea, destinaţia şi modalitatea de tratare a deşeurilor, precum şi tipul şi cantitatea acestora, care se prezintă, la cerere, autorităţilor competente.

25. Operatorii de colectare, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale sau cu asociaţia de dezvoltare intercomunitară, au obligaţia de a identifica toţi utilizatorii, indiferent de natura acestora, şi de a asigura dotarea pentru desfăşurarea activităţilor de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale şi similare.

26. Toţi utilizatorii au obligaţia să separe corect deşeurile municipale pe fracţii, conform sistemului de colectare stabilit la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, în condiţii salubre şi în spaţii amenajate.

27. Pentru biodeşeurile din deşeurile municipale, în cazul gospodăriilor individuale din mediul rural şi al celor din zonele suburbane ale localităţilor din mediul urban, utilizatorii pot fi dotaţi cu unităţi de compostare individuală, amplasate în incinta gospodăriei.

28. În localităţile urbane şi rurale pot fi amenajate spaţii destinate compostării comunitare sau de proximitate a deşeurilor biodegradabile. Amplasarea acestora se efectuează cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii: să nu genereze poluarea factorilor de mediu; să respecte normele de amplasare şi gestionare stabilite de Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

29. În vederea realizării activităţii de colectare separată, punctele de colectare amenajate sunt dotate, conform Legii nr.209/2016 privind deşeurile, cu recipiente de colectare, de către operator sau de autoritatea administraţiei publice locale, după caz. La gospodăriile individuale, colectarea se va face în recipiente, pungi/saci sau alte mijloace care prezintă un grad de siguranţă ridicat din punct de vedere sanitar şi al protecţiei mediului.

30. Recipientele folosite pentru colectarea separată a diferitelor tipuri de deşeuri vor fi inscripţionate cu denumirea deşeurilor pentru care sunt destinate şi marcate conform prevederilor pct.35.

31. Punctele de colectare vor fi dotate cu recipiente având capacitatea de stocare corelată cu numărul de utilizatori arondaţi şi cu frecvenţa de ridicare, asigurând condiţii de acces uşor pentru autovehiculele destinate colectării.

32. Pentru aplicarea unitară la nivel naţional a colectării selective, containerele şi recipientele folosite în cadrul serviciilor de salubrizare pentru colectarea separată a diferitelor tipuri de deşeuri se inscripţionează cu denumirea deşeurilor pentru care sunt destinate şi sunt:

32.1. fabricate în culoarea prevăzută în pct.35 pentru respectivul tip de deşeu; sau

32.2. marcate în culoarea prevăzută în pct.35 pentru respectivul tip de deşeu, prin vopsire, prin aplicare de folie adezivă sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20 % din suprafaţa totală vizibilă.

33. Inscripţionarea şi aplicarea marcajelor colorate trebuie să fie durabile şi vizibile, astfel încât să se asigure identificarea destinaţiei containerelor şi recipientelor de colectare selectivă.

34. Prevederile pct.33 se aplică şi în cazul containerelor din spaţiile special amenajate de către autorităţile administraţiei publice locale, destinate colectării separate a diferitelor tipuri de deşeuri.

35. Pentru identificarea containerelor şi recipientelor destinate colectării separate a deşeurilor se stabilesc următoarele culori, după cum urmează:

36. Operatorul va suplimenta capacitatea de colectare, inclusiv prin mărirea numărului de recipiente, în cazul în care se dovedeşte că volumul acestora este insuficient şi se stochează deşeuri municipale în afara lor, ajustând volumele prevăzute în contract.

37. Obligaţia de menţinere în stare salubră, ventilare, deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie a punctelor şi a recipientelor de colectare a deşeurilor este stabilită în funcţie de regimul juridic al terenului pe care acestea sunt amplasate, după cum urmează:

37.1. în sarcina persoanelor fizice sau juridice, în cazul în care punctele sau recipientele de colectare sunt amplasate pe spaţii aflate în proprietatea, posesia sau folosinţa acestora;

37.2. în sarcina operatorilor serviciilor publice specializate, în cazul în care punctele sau recipientele de colectare sunt amplasate pe domeniul public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale.

38. Operaţiunile de igienizare şi tratare prevăzute la pct.37 se efectuează periodic sau la necesitate, cu respectarea normelor sanitar-epidemiologice, astfel încât să se prevină riscurile pentru sănătatea publică şi mediu.

39. Pentru asociaţiile de locatari/proprietari, condominii, gospodării individuale care nu dispun de spaţii interioare de colectare a deşeurilor, se vor amenaja puncte de colectare exterioare dotate cu recipiente pentru colectarea separată a deşeurilor. Aceste puncte, în coordonare cu administraţia publică locală, vor fi amenajate şi amplasate în locuri care să permită accesul uşor al autovehiculelor de colectare.

40. Autoritatea administraţiei publice locale asigură amenajarea platformelor destinate colectării separate a deşeurilor. Acestea sunt în mod obligatoriu betonate sau asfaltate şi, în cazul în care nu sunt asigurate condiţii de scurgere a apei provenite din exfiltraţii ori a celei meteorice, sunt prevăzute cu rigole de preluare şi racordate la reţeaua de canalizare, acolo unde aceasta există.

41. Operatorul verifică starea de etanşeitate a recipientelor de colectare şi asigură înlocuirea imediată a celor care s-au deteriorat.

42. În funcţie de sistemul de colectare separată adoptat, colectarea în recipiente a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare se realizează după cum urmează:

42.1. deşeurile nerecuperabile/nereciclabile se colectează în recipiente de culoare gri sau neagră. În această categorie se includ: resturi de carne şi peşte, gătite sau proaspete; resturi de produse lactate (lapte, smântână, brânză, iaurt, unt, frişcă); alimente gătite; gălbenuşuri de ouă; grăsimi animale şi uleiuri vegetale (în cazul în care nu se colectează separat); excremente ale animalelor de companie; scutece/tampoane; cenuşă de la sobe (dacă se ard şi cărbuni); produse chimice de curăţare, pesticidele şi substanţele chimice, plante bolnave; lemn tratat sau vopsit; conţinutul sacului de la aspirator; mucuri de ţigări; veselă din porţelan/sticlă spartă, geamuri sparte; păr; textile mărunţite, în cazul în care nu se efectuează colectarea separată a textilelor;

42.2. deşeurile biodegradabile se compostează în propria gospodărie sau se colectează în recipiente de culoare maro. În această categorie se includ: plantele verzi, precum resturi vegetale din curte (frunze, crengi şi nuiele mărunţite, flori, fructe căzute pe jos, iarbă, paie, fân) şi plante de casă, flori ofilite; resturi de fructe şi de legume proaspete (care nu au fost gătite); sâmburi de fructe şi coji de nucă; resturi de pâine şi cereale; coji de ouă şi cartoanele de ambalat ouă; pliculeţe de ceai, frunze de ceai sau plante de la prepararea infuziilor; zaţul de cafea, filtre de cafea din hârtie; ziare, hârtie, carton dacă sunt mărunţite, umede şi murdare; prosoape şi pungi de hârtie; cenuşă de la sobe (când se arde numai lemn); bucăţi de lemn mărunţit, aşchii de lemn, rumeguş;

42.3. deşeurile reciclabile din hârtie şi carton, curate şi mărunţite, se colectează în recipiente de culoare albastră;

42.4. deşeurile reciclabile din plastic şi metal se colectează în recipiente de culoare galbenă;

42.5. deşeurile reciclabile din sticlă albă/colorată se colectează în recipiente de culoare albă/verde. Amestecarea acestora cu deşeuri din materiale de tip porţelan/ceramică nu este permisă;

42.6. deşeurile textile se colectează separat în containere special destinate acestui flux de deşeuri, în cazul în care este organizată colectarea separată a acestora.

43. În cazul colectării separate în trei fracţii, deşeurile nerecuperabile/nereciclabile şi deşeurile biodegradabile se colectează în recipientul pentru deşeurile amestecate, deşeurile de sticlă se colectează în recipientul pentru sticlă, iar restul deşeurilor se colectează în recipientul pentru deşeuri reciclabile.

44. După colectare, deşeurile municipale şi deşeurile similare se supun procesului de sortare/tratare.

45. Se interzice depozitarea în amestec a deşeurilor biodegradabile şi a deşeurilor reciclabile colectate separat.

46. Colectarea şi transportarea deşeurilor reziduale şi a biodeşeurilor de la locurile de producere şi colectare la locul de neutralizare se realizează, de preferinţă, zilnic, fără a se depăşi următoarele termene maxime:

46.1. în perioada 1 aprilie-1 octombrie:

46.1.1. zilnic, de la unităţile de alimentaţie publică, unităţile sanitare cu paturi, grădiniţe şi creşe;

46.1.2. la cel mult trei zile, din zonele rezidenţiale cu blocuri şi din celelalte zone, mai puţin din zonele rezidenţiale cu locuinţe individuale;

46.1.3. la cel mult şapte zile, din zonele rezidenţiale cu locuinţe individuale;

46.2. în perioada 1 octombrie-1 aprilie:

46.2.1. la cel mult trei zile, din toate zonele.

47. Colectarea şi transportul biodeşeurilor în sistem "din poartă în poartă" se realizează o dată pe săptămână.

48. Colectarea deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare se poate face prin următoarele sisteme:

48.1. colectarea în containere/recipiente închise;

48.2. colectarea prin schimb de recipiente;

48.3. colectarea prin selectare în saci de plastic;

48.4. alte sisteme de colectare care îndeplinesc condiţiile impuse prin normele igienico-sanitare şi de protecţie a mediului.

49. Colectarea deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare se efectuează folosindu-se doar autovehicule special echipate pentru transportul acestora.

50. Colectarea şi transportarea deşeurilor, în condiţiile prevăzute la pct.46-49, se realizează în baza raporturilor contractuale stabilite între operatorul serviciului de salubrizare şi beneficiar sau utilizator. Prin clauzele contractuale, părţile pot conveni asupra unor modalităţi de prestare a serviciului de salubrizare, în limitele stricte ale opţiunilor tehnice şi logistice prevăzute în regulamentul serviciului de salubrizare şi în caietul de sarcini, adaptate la:

50.1. capacitatea necesară de depozitare prin raportarea volumului efectiv de deşeuri generate la periodicitatea minimă de colectare stabilită de operator;

50.2. tipurile de autospeciale utilizate sunt condiţionate de accesul rutier şi de dotările punctelor de colectare, conform cerinţelor tehnice din regulamentul serviciului de salubrizare;

50.3. variaţiile sezoniere ale fluxurilor de deşeuri sau necesarul de dotări suplimentare, identificate prin studii de fundamentare şi consultări publice, care justifică ajustarea programelor de colectare, cu respectarea indicatorilor de performanţă stabiliţi;

50.4. condiţiile specifice, stabilite în temeiul prezentului punct, se fundamentează pe criterii obiective şi cuantificabile, fiind interzisă orice derogare de la normele privind protecţia mediului, sănătatea populaţiei sau de la principiul accesului universal şi nediscriminatoriu la serviciul de salubrizare.

51. Autospecialele se încărcă astfel încât deşeurile să nu fie vizibile şi să fie exclus riscul împrăştierii acestora pe drumurile publice. Fiecare autospecială se asigură cu personalul necesar pentru executarea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi de eficienţă.

52. Încărcarea deşeurilor municipale în autospeciale se face direct din recipiente. Se interzice descărcarea recipientelor pe sol în vederea încărcării ulterioare a acestora în autospeciale.

53. Angajaţii care efectuează colectarea sunt obligaţi să manevreze recipientele astfel încât să se evite producerea prafului şi a zgomotului, precum şi împrăştierea deşeurilor în afara autospecialelor. După golire, recipientele se amplasează în locul de unde au fost ridicate.

54. În cazul deteriorării unor recipiente, saci de plastic şi al împrăştierii accidentale a deşeurilor în timpul operaţiunii de golire, angajaţii care execută colectarea sunt obligaţi să încarce întreaga cantitate de deşeuri în autospecială, astfel încât locul să rămână curat. Autospeciala se dotează corespunzător pentru efectuarea acestor operaţiuni.

55. Angajaţii care execută colectarea sunt obligaţi să încarce în autospeciale întreaga cantitate de deşeuri existentă la punctele de colectare, aferentă fracţiei care trebuie ridicată, lăsând locul curat, inclusiv în cazul existenţei unor deşeuri municipale amplasate lângă containerele de colectare, ulterior înştiinţând, în scris, administraţia publică locală şi utilizatorul cu privire la situaţia constatată, precum şi cu privire la suma suplimentară care trebuie achitată pentru colectarea acelor deşeuri.

56. În cazul în care în/lângă recipientele de colectare sunt depozitate şi alte fracţii de deşeuri decât cele pentru care sunt destinate, acestea se colectează separat. Operatorul informează, în scris, autoritatea administraţiei publice locale şi utilizatorul cu privire la situaţia constatată, precum şi cu privire la suma suplimentară care trebuie achitată pentru colectarea acestor deşeuri. Totodată, operatorul poate reduce, dacă este necesar, intervalul dintre două colectări succesive, astfel încât să prevină acumulările excesive de deşeuri.

57. Operatorul are obligaţia de a colecta toate deşeurile abandonate de pe domeniul public, inclusiv cele amplasate la punctele de colectare a deşeurilor municipale, şi, în cazul în care producătorul/deţinătorul de deşeuri nu poate fi identificat, cheltuielile legate de curăţarea şi refacerea mediului, precum şi cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de către autorităţile administraţiei publice locale. După identificarea producătorului/deţinătorului de deşeuri, acesta este obligat să suporte atât cheltuielile efectuate de autorităţile administraţiei publice locale, cât şi sancţiunile contravenţionale.

58. Colectarea deşeurilor periculoase se realizează cu maşini specializate pentru colectarea şi transportarea deşeurilor periculoase. Colectarea se efectuează după un program stabilit de către autorităţile administraţiei publice locale - în puncte fixe. Atât programul de colectare, cât şi punctele de staţionare a maşinii sunt comunicate utilizatorilor din fiecare unitate administrativ-teritorială în timp util. Deşeurile periculoase colectate vor fi transportate şi stocate temporar în spaţiile special amenajate în acest scop. Preluarea, stocarea temporară, precum şi tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase se realizează în condiţiile Legii nr.209/2016 privind deşeurile.

59. Deşeurile rezultate din îngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de îngrijiri medicale acordate în cabinete medicale amplasate în condominii au acelaşi regim cu cel al deşeurilor rezultate din activitatea medicală. Persoanele care îşi administrează singure tratamente injectabile la domiciliu şi cadrele medicale care aplică tratamente la domiciliu sunt obligate să colecteze deşeurile rezultate în recipiente cu pereţi rezistenţi (cutii din carton, cutii din metal etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiată unitate de asistenţă medicală publică, care are obligaţia de a le primi. Se interzice colectarea deşeurilor rezultate din îngrijiri medicale în containerele de colectare a deşeurilor municipale.

60. În cazul unităţilor sanitare şi veterinare, operatorii de salubrizare sunt responsabili numai pentru colectarea deşeurilor similare celor municipale. Este interzisă amestecarea cu deşeurile similare sau predarea către operatorii de salubrizare, dacă aceştia nu sunt autorizaţi, a următoarelor categorii de deşeuri rezultate din activităţile unităţilor sanitare şi din activităţi veterinare şi/ori cercetări conexe:

60.1. obiecte ascuţite;

60.2. fragmente şi organe umane, inclusiv recipiente de sânge şi sânge conservat;

60.3. deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor;

60.4. substanţe chimice periculoase şi nepericuloase;

60.5. medicamente citotoxice şi citostatice;

60.6. alte tipuri de medicamente;

60.7. deşeurile de amalgam din tratamente stomatologice.

61. Colectarea şi stocarea deşeurilor prevăzute la pct.58 se realizează în condiţiile Legii nr.209/2016 privind deşeurile, aplicabilă deşeurilor medicale. Colectarea, transportarea şi eliminarea acestor tipuri de deşeuri se realizează de către operatori economici autorizaţi în condiţiile Legii nr.209/2016 privind deşeurile.

Secţiunea a 2-a

Deşeurile voluminoase

62. Prin deşeuri voluminoase se înţeleg deşeurile solide de mari dimensiuni, cum ar fi mobilierul, covoarele, saltelele şi alte obiecte de uz îndelungat, cu excepţia echipamentelor electrice şi electronice, care nu pot fi colectate prin sistemele obişnuite de salubrizare a deşeurilor municipale.

63. Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de organizarea activităţilor de colectare, transport, depozitare şi valorificare a deşeurilor voluminoase generate de populaţie, instituţii publice şi agenţi economici. Deşeurile voluminoase provenite de la deţinătorii de deşeuri vor fi colectate periodic de către operatorul de salubrizare, conform unui program întocmit şi aprobat de către autorităţile administraţiei publice locale.

64. Operatorii de salubrizare colectează periodic deşeurile voluminoase de la deţinători, conform unui program stabilit şi aprobat de administraţia publică locală.

65. Colectarea acestor deşeuri se va realiza separat, pe categorii, în zile şi intervale orare stabilite astfel încât deţinătorii să le poată preda, iar operatorul să le poată ridica şi transporta către instalaţiile de tratare.

66. Deţinătorii de deşeuri voluminoase au obligaţia de a le transporta în locurile special amenajate de autorităţile administraţiei publice locale, cu acces pentru mijloacele de transport. Dacă nu este posibil, din cauza lipsei de spaţiu, deşeurile vor fi duse în alte locaţii indicate de autorităţile administraţiei publice locale sau predate direct la mijlocul de transport la data şi ora stabilite, astfel încât să nu fie afectată circulaţia rutieră.

67. La solicitarea deţinătorului, colectarea poate fi făcută şi direct de la domiciliu sau de la sediu. Cererea trebuie să includă informaţii despre tipul şi cantitatea de deşeuri. În acest caz, operatorul poate stabili o altă dată şi oră decât cele prevăzute în programul general, dacă acest lucru este justificat de necesitatea optimizării fluxurilor logistice şi asigurării eficienţei procesului de colectare, în funcţie de volumul deşeurilor şi de capacitatea de transport disponibilă.

68. Operatorul de salubrizare trebuie să deţină un sistem de evidenţă privind gestionarea deşeurilor voluminoase, care să includă cel puţin următoarele informaţii:

68.1. data colectării, transportului şi predării la instalaţia de tratare;

68.2. locaţiile de colectare;

68.3. cantităţile totale colectate de la utilizatori casnici şi noncasnici;

68.4. cantităţile transportate către instalaţiile de recondiţionare, reutilizare, tratare sau către depozitul de deşeuri.

Secţiunea a 3-a

Deşeurile textile

69. Deşeurile textile provenite de la populaţie includ atât deşeurile textile preconsum, rezultate din procesele de producţie, cât şi deşeurile textile postconsum, precum articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, accesorii textile, prosoape, lenjerii de pat, perdele şi draperii, haine cu defecte sau nevândute de producători etc.

70. Gestionarea deşeurilor textile se realizează prin intermediul reglementărilor şi al sistemului de răspundere extinsă a producătorului.

71. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a organiza colectarea, transportarea, tratarea şi valorificarea deşeurilor textile provenite de la populaţie, până la instituirea sistemului de răspundere extinsă a producătorului.

72. În cazul deşeurilor textile se aplică principiul "responsabilităţii extinse a producătorilor" prevăzut la art.12 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

73. Deşeurile textile provenite de la populaţie se colectează în containere special destinate acestui tip de deşeuri, amplasate pe domeniul public de către operatorul de colectare.

74. Operatorul are obligaţia de a deţine un sistem de evidenţă a gestionarii deşeurilor textile, care va cuprinde următoarele informaţii:

74.1. data colectării şi transportării deşeurilor către instalaţia de tratare;

74.2. punctele de colectare din care au fost preluate deşeurile;

74.3. cantităţile totale de deşeuri preluate de la populaţie;

74.4. cantităţile de deşeuri rezultate în urma tratării, evidenţiate pe sortimente;

74.5. cantităţile de deşeuri reciclate, valorificate energetic şi prin depozitare.

75. Colectarea deşeurilor textile provenite de la populaţie se efectuează o dată pe lună.

Secţiunea a 4-a

Transportarea

76. Transportarea tuturor fracţiilor de deşeuri gestionate prin infrastructura aferentă serviciului de salubrizare, în funcţie de tipul acestora, se efectuează exclusiv de către operatorul serviciului de salubrizare. Acesta are obligaţia de a utiliza autospeciale adecvate, acoperite şi dotate cu sisteme automate pentru golirea recipientelor de colectare, care să prevină împrăştierea deşeurilor sau a prafului, emisia de noxe ori scurgerile de lichide în timpul transportării.

77. Autospecialele utilizate pentru transportarea deşeurilor trebuie să fie menţinute într-o stare tehnică corespunzătoare circulaţiei pe drumurile publice şi să asigure etanşeitatea necesară, fără scurgeri de levigat sau alte lichide care pot polua mediul.

78. Vehiculele utilizate pentru transportarea deşeurilor municipale trebuie să fie menţinute în stare corespunzătoare de curăţenie şi să fie inscripţionate vizibil cu sigla operatorului, astfel încât să poată fi identificate cu uşurinţă.

79. Autospecialele utilizate pentru transportarea deşeurilor trebuie să aibă dimensiuni şi caracteristici adaptate condiţiilor de drum şi configuraţiei urbanistice a localităţilor. De asemenea, acestea trebuie să fie dotate cu echipamente necesare pentru intervenţia în cazul producerii accidentelor sau al defecţiunilor apărute pe parcursul transportării.

80. Angajaţii care deservesc autospecialele de transport trebuie să fie instruiţi corespunzător pentru a asigura desfăşurarea activităţii în condiţii de siguranţă, să deţină toate documentele necesare transportării deşeurilor şi să respecte obligaţia de a nu abandona deşeuri pe traseu.

81. Traseele de deplasare se stabilesc astfel încât să fie cât mai eficiente, cu risc minim pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu. În vederea eficientizării activităţii şi reducerii distanţelor de transport, se utilizează staţiile de transfer disponibile.

82. Consiliile locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară stabilesc arterele şi intervalele orare pentru colectarea deşeurilor municipale, pe trasee care beneficiază de iluminat public adecvat şi în funcţie de condiţiile de trafic şi acces la spaţiile de colectare.

83. În vederea fluidizării traficului, reducerii costurilor şi utilizării eficiente a parcului auto, autorităţile administraţiei publice locale analizează oportunitatea organizării colectării deşeurilor municipale pentru operatorii economici şi pentru instituţiile publice care dispun de spaţii proprii de colectare.

84. Autospecialele utilizate pentru transportarea deşeurilor trebuie întreţinute în mod corespunzător scopului serviciului de salubrizare. Benele şi containerele vehiculelor se spală de fiecare dată când se schimbă fracţia deşeurilor colectate şi se dezinfectează săptămânal, atât la interior, cât şi la exterior, conform specificaţiilor tehnice ale producătorului. Aceste operaţiuni se realizează doar în spaţii special amenajate, dotate cu sisteme de colectare separată a apelor uzate provenite din spălare. În lipsa unei staţii proprii de epurare, apele uzate rezultate din aceste operaţiuni se transportă la staţia de epurare a localităţii.

Secţiunea a 5-a

Colectarea deşeurilor în cazul lucrărilor planificate la infrastructura tehnico-edilitară

85. În situaţia în care executarea unor lucrări planificate la infrastructura tehnico-edilitară împiedică utilizarea punctelor de colectare stabilite şi/sau accesul autospecialelor pentru transportul deşeurilor municipale ori al altor tipuri de deşeuri, operatorul de salubrizare, în baza notificării transmise de autoritatea administraţiei publice locale, are obligaţia de a informa utilizatorii afectaţi, cu cel puţin 5 (cinci) zile înainte, cu privire la:

85.1. natura şi durata intervenţiei;

85.2. punctele de colectare temporare utilizate pe perioada desfăşurării lucrărilor;

85.3. programul de colectare aferent.

86. Pe toată durata afectării punctelor de colectare iniţiale, operatorul are obligaţia să asigure dotarea corespunzătoare a punctelor de colectare temporare cu recipiente de colectare adecvate, în număr suficient, şi să reducă, dacă este necesar, intervalul dintre două colectări succesive, astfel încât să fie prevenite acumulările excesive de deşeuri.

87. În cazul în care intervin fenomene meteorologice extreme sau alte intemperii care cauzează întreruperea parţială sau totală a serviciului de salubrizare ori imposibilitatea colectării cantităţilor contractate de la utilizatori, operatorul are obligaţia de a notifica această situaţie autorităţii administraţiei publice locale şi utilizatorilor afectaţi şi va factura exclusiv pentru cantităţile de deşeuri colectate efectiv sau pentru serviciile prestate în mod real.

Secţiunea a 6-a

Colectarea şi transportarea deşeurilor provenite din locuinţe, generate

de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a acestora

88. Deşeurile din construcţii provenite din locuinţe sunt deşeuri solide generate ca urmare a lucrărilor de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară, a demolării ori demontării totale sau parţiale, precum şi a lucrărilor de reparare, modificare, modernizare, replanificare, transformare sau extindere a locuinţelor aflate în proprietate privată. Aceste deşeuri includ, în mod obişnuit, materiale precum beton, ceramică, cărămizi, ţigle, materiale pe bază de ghips, lemn, sticlă, materiale plastice, metale, materiale de izolaţie şi alte tipuri similare de deşeuri de construcţii. Deţinătorul asigură colectarea acestor deşeuri, iar operatorul de salubrizare efectuează transportarea acestora, în baza unui contract de prestări servicii, către instalaţii autorizate de concasare, sortare sau valorificare. În situaţia în care deşeurile nu pot fi valorificate, acestea sunt transportate la depozite conforme.

89. Colectarea deşeurilor din construcţii provenite din locuinţe se face exclusiv în containere standardizate, prevăzute cu un sistem de acoperire. Este interzisă abandonarea sau deversarea acestor deşeuri în recipientele ori containerele destinate colectării deşeurilor municipale.

90. Transportarea deşeurilor din construcţii provenite din locuinţe se realizează în containerele în care s-a realizat colectarea sau în mijloace de transport prevăzute cu un sistem de acoperire a încărcăturii, pentru a nu avea loc degajarea prafului sau împrăştierea acestuia în timpul transportării.

91. În cazul deşeurilor din construcţii provenite din locuinţe prin a căror manipulare se degajă praf, se vor lua măsurile de umectare, astfel încât cantitatea de praf degajată în aer să fie sub concentraţia admisă.

92. Deşeurile din construcţii provenite din locuinţe care sunt nepericuloase vor fi transportate la instalaţii de concasare şi sortare. Prin excepţie, în situaţiile în care valorificarea acestora nu este posibilă din motive tehnice, ele pot fi eliminate în depozite conforme, cu respectarea cerinţelor tehnologice privind depozitarea controlată.

93. Deşeurile rezultate din construcţii, care conţin azbest, nu se amestecă cu celelalte deşeuri şi se colectează separat, în condiţii care să împiedice dispersarea fibrelor de azbest. Angajaţii implicaţi în colectarea acestor deşeuri au obligaţia de a purta echipament individual de protecţie, adecvat manipulării materialelor care conţin azbest.

94. Containerele utilizate pentru colectarea deşeurilor periculoase din construcţii trebuie să fie marcate cu simboluri convenţionale de avertizare pentru substanţe toxice şi inscripţionate vizibil cu menţiunea "PERICOL DE MOARTE".

95. Deşeurile periculoase rezultate din construcţii se transportă şi se stocheză temporar numai în spaţii special amenajate şi autorizate în acest scop. Operaţiunile de preluare, stocare temporară, tratare şi eliminare a acestora se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.209/2016 privind deşeurile.

96. Este interzisă abandonarea şi depozitarea deşeurilor din construcţii şi demolări pe domeniul public sau privat.

Secţiunea a 7-a

Transferul deşeurilor municipale în staţii de transfer, la depozitele de deşeuri

nepericuloase şi/sau la instalaţiile integrate de tratare, la staţiile de sortare

şi la instalaţiile de compostare şi/sau de digestie anaerobă

97. În vederea optimizării costurilor de transport, se utilizează staţii de transfer al deşeurilor, cu sau fără sistem de compactare.

98. Operatorii au obligaţia de a asigura transportarea din staţiile de transfer către instalaţiile de tratare a deşeurilor municipale colectate separat, fără amestecarea acestora.

99. Transportarea deşeurilor din zona de colectare la staţia de transfer se efectuează numai de către operatorii desemnaţi de autoritatea publică locală.

100. Deşeurile din sticlă colectate separat de la producătorii de deşeuri se transportă de către operatorii de salubrizare la spaţiile de stocare temporară, special amenajate în incinta staţiilor de transfer, a instalaţiilor de tratare a deşeurilor sau a bazelor de lucru înfiinţate de operatori.

101. Stocarea temporară în staţiile de transfer a deşeurilor biodegradabile şi reziduale se face pentru o perioadă de maximum 72 de ore.

102. Pentru transportarea deşeurilor se utilizează, în funcţie de tipul acestora, autovehicule destinate acestui scop, acoperite şi amenajate astfel încât să prevină împrăştierea deşeurilor sau a prafului, emanarea de noxe sau scurgeri de lichide în timpul transportării.

103. La stabilirea intervalului orar pentru transferul deşeurilor se ţine seama de programul de funcţionare al instalaţiilor de gestionare a deşeurilor de la destinaţie (staţii de sortare; staţii de tratare mecano-biologică; instalaţii integrate de tratare a deşeurilor; staţii de compostare/digestie anaerobă, depozite ecologice).

104. Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de transfer trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, iar operatorii sunt obligaţi să le menţină pe toată perioada în care prestează activitatea.

105. Operatorii care au obligaţia de a realiza investiţii constând în staţiile de transfer se asigură că acestea îndeplinesc cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare.

106. Operatorul staţiei de transfer are obligaţia de a asigura:

106.1. evidenţa cantităţilor şi categoriilor de deşeuri transportate de fiecare vehicul, a locului de generare a acestora (localitatea sau tipul utilizatorului), precum şi a denumirii operatorului care încredinţează deşeurile;

106.2. data şi ora fiecărui transport;

106.3. stocarea temporară separată, pe fluxuri, a deşeurilor recepţionate;

106.4. evidenţa cantităţilor încredinţate în vederea tratării, valorificării sau eliminării, precum şi a sursei de generare a acestora;

106.5. evidenţa separată a deşeurilor transportate separat de către utilizatori, fără amestecarea acestora;

106.6. deţinerea documentelor de însoţire a deşeurilor transportate, din care să rezulte tipurile de deşeuri, locul de încărcare, destinaţia şi, după caz, cantitatea transportată şi codificarea acestora, conform Regulamentului privind transferurile de deşeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.411/2022;

106.7. prevenirea abandonării deşeurilor pe traseu.

Secţiunea a 8-a

Sortarea deşeurilor de hârtie, carton, metal, plastic şi sticlă colectate separat

din deşeurile municipale în staţii de sortare, inclusiv transportul reziduurilor

rezultate din sortare la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile

de valorificare energetică

107. Deşeurile de hârtie şi carton, de plastic şi de metal, colectate separat de la toţi producătorii de deşeuri de pe teritoriul unităţilor administrative-teritoriale arondate, se transportă către staţia de sortare numai de către operatorii care deţin contracte de delegare a gestiunii încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale din unităţile administrative-teritoriale arondate sau cu asociaţia de dezvoltare intercomunitară ori, în cazul gestiunii directe, au decizie de dare în administrare a acestei activităţi.

108. Sortarea deşeurilor se realizează pe fracţii, în funcţie de cerinţele de calitate solicitate de operatorii reciclatori.

109. Deşeurile din sticlă colectate separat de la producătorii de deşeuri vor fi transportate de către operatorii de salubrizare la spaţiile de stocare temporară, special amenajate în incinta staţiilor de sortare.

110. Operatorii staţiilor de sortare asigură predarea deşeurilor din sticlă colectate separat către operatorii reciclatori.

111. Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de sortare trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, iar operatorii sunt obligaţi să le menţină pe întreaga perioadă de desfăşurare a activităţii.

112. Operatorii care au obligaţia de a realiza investiţii constând în staţii de sortare se asigură că acestea îndeplinesc cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare.

113. Operatorii care desfăşoară activitatea de sortare a deşeurilor au şi următoarele obligaţii specifice:

113.1. să asigure evidenţa cantităţilor şi categoriilor de deşeuri transportate de fiecare vehicul, a locului de generare a acestora (localitatea sau tipul utilizatorului), precum şi a denumirii operatorului care încredinţează deşeurile;

113.2. să asigure data şi ora fiecărui transport;

113.3. să deţină spaţii special amenajate pentru stocarea temporară a deşeurilor care urmează a fi sortate;

113.4. să asigure valorificarea întregii cantităţi de deşeuri sortate, evitând formarea de stocuri;

113.5. să utilizeze, pentru sortarea deşeurilor, tehnologiile şi instalaţiile care îndeplinesc condiţiile din actele permisive din domeniul gestionării deşeurilor;

113.6. să asigure valorificarea sau eliminarea reziduurilor rezultate din procesul de sortare a deşeurilor.

Secţiunea a 9-a

Tratarea aerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţii de compostare,

inclusiv transportarea reziduurilor la depozitele de deşeuri şi/sau

la instalaţiile de valorificare energetică

114. În cadrul instalaţiei de tratare aerobă a deşeurilor se tratează biodeşeurile colectate separat. Din tratarea deşeurilor rezultă compost care, în urma unei reprelucrări suplimentare necesare, este utilizat ca produs, material sau substanţă reciclată pentru tratarea solului, cu beneficii pentru agricultură sau pentru îmbunătăţirea condiţiilor ecologice.

115. Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de tratare aerobă trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, pe care operatorii sunt obligaţi să le menţină pe toată perioada în care prestează activitatea.

116. Operatorii care au obligaţia de a realiza investiţii constând în instalaţii de compostare se vor asigura că acestea îndeplinesc cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare.

117. Operatorii care asigură activitatea de tratare aerobă a deşeurilor au şi următoarele obligaţii specifice:

117.1. să asigure evidenţa cantităţilor şi categoriilor de deşeuri transportate de fiecare vehicul, a locului de generare a acestora (localitatea sau tipul utilizatorului), precum şi a denumirii operatorului care încredinţează deşeurile;

117.2. să asigure data şi ora fiecărui transport şi să evite formarea de stocuri de deşeuri ce urmează să fie tratate biologic, de deşeuri rezultate în urma pretratării şi tratării deşeurilor, precum şi de produse rezultate în urma tratării deşeurilor (compost), care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care prezintă riscuri de incendiu;

117.3. să folosească tehnologiile şi instalaţiile care îndeplinesc condiţiile prevăzute în actele permisive din domeniul deşeurilor;

117.4. să asigure transportul reziduurilor la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică şi să asigure evidenţa care permite stabilirea:

117.4.1. tipului şi a cantităţilor de deşeuri încredinţate în vederea valorificării;

117.4.2. cantităţii şi calităţii deşeurilor stabilizate din punct de vedere biologic;

117.4.3. cantităţii de reziduuri transportate pentru eliminare la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică.

Secţiunea a 10-a

Tratarea anaerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţii de digestie

anaerobă, inclusiv transportarea materialului semisolid igienizat şi stabilizat

la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică

118. În cadrul instalaţiei de tratare anaerobă a deşeurilor se tratează biodeşeurile colectate separat. Din tratarea deşeurilor rezultă digestat, care, în urma unei reprelucrări suplimentare necesare, este utilizat ca produs, material sau substanţă reciclată pentru tratarea solului, cu beneficii pentru agricultură sau îmbunătăţiri de ordin ecologic, precum şi biogaz şi combustibil derivat din deşeuri (RDF/SRF).

119. Biogazul rezultat din procesele de tratare biologică se captează şi se dirijează spre instalaţii adecvate de tratare, în vederea obţinerii energiei electrice utilizate pentru consumul propriu al instalaţiei.

120. Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de tratare anaerobă trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, iar operatorii sunt obligaţi să le menţină pe toată perioada în care prestează activitatea.

121. Operatorii care au obligaţia de a realiza investiţii constând în instalaţii de digestie anaerobă se vor asigura că acestea îndeplinesc cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare.

122. Operatorii care asigură activitatea de tratare anaerobă a deşeurilor au şi următoarele obligaţii specifice:

122.1. să asigure evidenţa cantităţii şi categoriilor de deşeuri pe care o transportă fiecare vehicul, a locului de generare al deşeurilor (localitatea sau tipul utilizatorului), precum şi a denumirii operatorului care încredinţează deşeurile;

122.2. să asigure evidenţa datei şi a orei fiecărui transport;

122.3. să evite formarea de stocuri de deşeuri care urmează să fie tratate biologic, de deşeuri rezultate în urma pretratării şi tratării deşeurilor, precum şi de produse rezultate în urma tratării deşeurilor (compost/digestat), care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care prezintă riscuri de incendiu;

122.4. să folosească tehnologiile şi instalaţiile care îndeplinesc condiţiile din actele permisive din domeniul deşeurilor;

122.5. să asigure transportul reziduurilor la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică; să asigure evidenţa care permite stabilirea:

122.5.1. tipului şi a cantităţilor de deşeuri încredinţate în vederea valorificării;

122.5.2. cantităţii şi calităţii deşeurilor stabilizate din punct de vedere biologic;

122.5.3. cantităţii de reziduuri transportate pentru eliminare la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică;

122.5.4. cantităţii de combustibil derivat din deşeuri (RDF/SRF), cu potenţial de valorificare energetică, încredinţat operatorilor din industria cimentului sau operatorilor incineratoarelor de deşeuri, după caz;

122.6. nivelului producţiei de biogaz;

122.7. nivelului producţiei de energie electrică.

Secţiunea a 11-a

Tratarea deşeurilor municipale cu potenţial energetic în instalaţii de

incinerare cu eficienţă energetică ridicată, inclusiv transportarea

reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deşeuri

123. În vederea predării deşeurilor municipale şi a celor asimilabile acestora la instalaţiile de incinerare în vederea neutralizării, operatorul trebuie să întocmească documentaţia necesară pentru acceptarea acestora în vederea tratării termice, în conformitate cu prevederile actelor normative.

124. Înainte de acceptarea deşeurilor în instalaţia de incinerare sau de coincinerare, operatorul trebuie să determine masa fiecărei categorii de deşeuri recepţionate.

125. Pentru deşeurile recepţionate trebuie să fie disponibile următoarele informaţii:

125.1. compoziţia fizică şi, în măsura în care este posibil, compoziţia chimică a deşeurilor, precum şi toate celelalte informaţii care permit să se aprecieze dacă sunt apte să suporte tratamentul de incinerare;

125.2. riscurile inerente deşeurilor, substanţele cu care acestea nu pot fi amestecate, precum şi măsurile de precauţie care trebuie luate în momentul manipulării;

125.3. sursa de provenienţă a deşeurilor.

126. Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de tratare a deşeurilor municipale cu potenţial energetic în instalaţii de incinerare cu eficienţă energetică ridicată trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, iar operatorii au obligaţia de a le menţine pe întreaga perioada în care prestează activitatea.

127. Operatorii care au obligaţia de a realiza investiţii constând în instalaţii de incinerare cu eficienţă energetică ridicată se vor asigura că acestea îndeplinesc cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare.

Secţiunea a 12-a

Tratarea mecano-biologică a deşeurilor reziduale în instalaţiile de tratare

mecanobiologice sau, după caz, în instalaţiile integrate de tratare, inclusiv

transportul  deşeurilor stabilizate  biologic  şi al  deşeurilor  reziduale care

nu mai pot fi valorificate la depozitele de deşeuri şi al deşeurilor reziduale

valorificabile energetic la instalaţiile de valorificare energetică

128. În cadrul instalaţiei de tratare mecano-biologică se recepţionează, în vederea tratării prin procedee mecanice şi biologice, deşeuri reziduale colectate separat sau în amestec cu biodeşeuri.

129. Biodeşeurile colectate separat pot fi recepţionate la staţiile de tratare mecano-biologică numai dacă acestea sunt dotate cu spaţii special amenajate pentru producerea de compost.

130. Deşeurile reciclabile care sunt recuperate în urma procesului de separare vor fi colectate, stocate temporar şi transportate spre instalaţiile de valorificare.

131. Echipamentele de tratare mecanică se operează astfel încât să se separe mecanic componenta biodegradabilă din deşeurile municipale de materiale care nu pot fi tratate biologic sau care se descompun greu, inclusiv de metale feroase şi neferoase cu potenţial de valorificare.

132. Instalaţiile de tratare biologică se operează astfel încât, din componenta biodegradabilă, să se obţină compost şi/sau o fracţie biostabilizată/biouscată, inertizată din punct de vedere biologic, care poate fi utilizată ca material pentru rambleiere sau pentru acoperirea depozitului ori poate fi transportată la un depozit conform.

133. Fracţia biostabilizată/biouscată rezultată din procesul de tratare biologică poate fi pregătită şi transformată prin procedee ulterioare de tratare mecanică în combustibil derivat din deşeuri (RFD/SRF), cu potenţial de valorificare energetică în industria cimentului sau în incineratoarele de deşeuri.

134. Biogazul rezultat din procesele de tratare biologică se captează şi se dirijează către instalaţii adecvate de tratare şi neutralizare.

135. Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de tratare mecano-biologică trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, iar operatorii au obligaţia de a le menţine pe întreaga perioadă în care prestează activitatea.

136. Operatorii care au obligaţia de a realiza investiţii constând în instalaţii de tratare mecano-biologică se vor asigura că acestea îndeplinesc cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare.

137. Operatorii care asigură activitatea de tratare mecano-biologică a deşeurilor au şi următoarele obligaţii specifice:

137.1. să asigure evidenţa cantităţii şi categoriilor de deşeuri transportate de fiecare vehicul, a locului de generare al deşeurilor (localitatea sau tipul utilizatorului), precum şi a denumirii operatorului care încredinţează deşeurile;

137.2. să asigure evidenţa datei şi orei fiecărui transport;

137.3. să evite formarea de stocuri de deşeuri ce urmează să fie tratate biologic, de deşeuri rezultate în urma pretratării şi tratării deşeurilor, precum şi de produse rezultate în urma tratării deşeurilor, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care prezintă riscuri de incendiu;

137.4. să utilizeze tehnologiile şi instalaţiile care îndeplinesc condiţiile din actele permisive din domeniul deşeurilor;

137.5. să asigure transportul reziduurilor la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică;

137.6. să asigure evidenţa care să permită stabilirea:

137.6.1. tipului şi a cantităţilor de deşeuri încredinţate în vederea valorificării;

137.6.2. cantităţii şi calităţii deşeurilor stabilizate din punct de vedere biologic;

137.6.3. cantităţii de reziduuri transportate pentru eliminare la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică;

137.6.4. cantităţii de combustibil derivat din deşeuri (RFD/SRF), cu potenţial de valorificare energetică, încredinţat operatorilor din industria cimentului sau operatorilor incineratoarelor de deşeuri, după caz;

137.6.5. nivelului producţiei de biogaz.

Secţiunea a 13-a

Eliminarea, prin depozitare, a deşeurilor reziduale, a deşeurilor stradale,

a deşeurilor de pământ şi pietre provenite de pe căile publice, a reziduurilor

rezultate de la instalaţiile de tratare a deşeurilor municipale, precum şi a

deşeurilor care nu  pot fi valorificate, provenite din activităţi de reamenajare

şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a locuinţelor la depozitele

de deşeuri nepericuloase

138. Depozitarea deşeurilor municipale este permisă numai în depozite amenajate doar după obţinerea actelor permisive relevante.

139. Amplasarea şi înfiinţarea unui depozit de deşeuri, precum şi a altor instalaţii de eliminare, se fac ţinând seama de prevederile Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor pe anii 2023-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972/2023, şi de programele locale de gestionare a deşeurilor, elaborate şi aprobate în conformitate cu Legea nr.209/2016 privind deşeurile, cu luarea în considerare a modificărilor ulterioare.

140. Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de depozitare trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, iar operatorii sunt obligaţi să le menţină pe întreaga perioadă în care prestează activitatea.

141. Operatorii care au obligaţia de a realiza investiţii în cadrul depozitelor de deşeuri municipale se vor asigura că acestea îndeplinesc cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare.

142. La depozitare vor fi îndeplinite următoarele condiţii:

142.1. prevederea şi respectarea metodelor şi tehnicilor adecvate de acoperire şi asigurare a deşeurilor prevăzute în manualul de operare;

142.2. în cursul operaţiunilor de depozitare, autovehiculele de transport al deşeurilor vor circula numai pe drumurile amenajate în interiorul depozitului. Dacă accesul autovehiculelor de transport pe suprafaţa deşeurilor nu poate fi evitat temporar, se asigură condiţii de spălare şi dezinfectare a exteriorului autovehiculelor la ieşirea din depozit;

142.3. pe perioada exploatării depozitului se aplică măsuri de combatere a insectelor şi rozătoarelor prin dezinsecţie şi deratizare;

142.4. organizarea depozitului va asigura protecţia sănătăţii populaţiei, în general, protecţia sănătăţii angajaţilor şi protecţia mediului;

142.5. se acordă o atenţie deosebită împrejmuirii şi perdelelor de protecţie.

143. Depozitarea deşeurilor se face exclusiv în depozitele amplasate, construite, exploatate şi monitorizate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.939/2023.

144. În depozitele pentru deşeuri nepericuloase pot fi depozitate reziduurile rezultate în urma proceselor de tratare şi de incinerare, precum şi deşeurile pentru care tratarea nu contribuie la reducerea cantităţii acestora sau a pericolelor pe care le prezintă pentru sănătatea umană ori pentru mediu şi care nu pot fi valorificate.

145. Depozitele pentru deşeuri inerte pot fi utilizate doar pentru depozitarea acestui tip de deşeuri.

146. Pentru a putea fi depozitate, deşeurile trebuie să îndeplinească condiţiile de acceptare prevăzute de Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi de Hotărârea Guvernului nr.939/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea deşeurilor. Operatorul care administrează depozitul stabileşte procedurile tehnice de recepţie în strictă conformitate cu actele normative superioare şi cu prevederile actelor permisive eliberate de Agenţia de Mediu.

147. Operatorii care administrează depozitele de deşeuri trebuie să stabilească criteriile de acceptare a deşeurilor într-o anumită categorie de depozit în baza Legii nr.209/2016 privind deşeurile şi a analizei:

147.1. măsurilor pentru protecţia mediului şi în special a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă;

147.2. asigurării funcţionării sistemelor de protecţie a mediului, în special a celor de impermeabilizare şi de tratare a levigatului;

147.3. protejării proceselor avute în vedere pentru stabilizarea deşeurilor în interiorul depozitului;

147.4. protecţiei împotriva pericolelor pentru sănătatea umană.

148. Cheltuielile aferente deschiderii şi exploatării depozitului, precum şi cele estimate pentru închidere, operaţiile postînchidere şi postmonitorizare, pentru o perioadă de minimum 30 de ani, sunt acoperite din tariful practicat de operator pentru depozitarea tipurilor de deşeuri autorizate pentru depozitare.

149. În vederea depozitării deşeurilor la depozitele autorizate, operatorul care prestează activitatea de transport al deşeurilor trebuie să deţină documentele din care să rezulte că deşeurile respective pot fi acceptate pentru depozitare, în conformitate cu condiţiile stabilite de operatorul care administrează depozitul de deşeuri, şi că acestea îndeplinesc criteriile de acceptare prevăzute în prezentul Regulament-cadru şi în actele normative aplicabile.

150. Se interzice amestecarea deşeurilor în scopul îndeplinirii criteriilor de acceptare pentru o anumită clasă de depozitare.

Capitolul IV

MĂTURATUL, SPĂLATUL, STROPIREA ŞI ÎNTREŢINEREA DRUMURILOR PUBLICE

151. Operaţiunile de măturat manual şi mecanizat, de curăţare şi de răzuire a rigolelor (canalelor pentru apa pluvială), de spălare, de stropire şi de întreţinere a drumurilor publice se realizează în scopul păstrării unui aspect salubru al domeniului public.

152. Operaţiunile de măturat, spălat şi stropit se realizează conform intervalelor orare şi priorităţilor stabilite de consiliile locale sau de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, în vederea evitării aglomerărilor.

153. Pe arterele cu sistem de iluminat public, intervalul recomandat pentru desfăşurarea acestor activităţi este 22:00-06:00.

154. Stropirea şi spălarea drumurilor se suspendă în zilele cu precipitaţii pe tot parcursul zilei sau atunci când există riscul formării poleiului.

155. Măturatul se execută pe o lăţime de minimum 2 metri de la bordură sau de la rigola centrală. Măturatul mecanizat se desfăşoară pe tot parcursul anului, cu excepţia perioadelor de deszăpezire sau a celor în care temperaturile sunt sub limita de îngheţ. Măturatul manual se efectuează pe carosabil, trotuare, pieţe şi zone de agrement, în toate cazurile în care nu poate fi utilizat echipamentul mecanizat.

156. Măturatul va fi precedat, în mod obligatoriu, de umectare, dacă praful nu este deja umezit sau dacă temperatura nu este sub punctul de îngheţ. Stropirea se realizează, de regulă, în perioada 1 aprilie-1 octombrie. Spălarea se execută pe carosabil şi trotuare numai după finalizarea măturatului şi curăţării rigolelor, utilizând jet de apă cu presiune ridicată. Este interzisă spălarea cu furtunul racordat direct la hidranţi fără instalaţii de presiune. Spălarea este permisă la temperaturi exterioare de minimum 7°C. În sezonul cald, stropirea şi spălarea sunt interzise între orele 13:00 şi 17:00, dacă indicele de confort termic depăşeşte 75 de unităţi.

157. Curăţarea rigolelor se face pe o lăţime de 0,75 m de la bordură, anterior sau concomitent cu măturarea. Răzuirea rigolelor de pământ se efectuează cel puţin o dată pe lună. Întreţinerea curăţeniei pe durata zilei cuprinde colectarea obiectelor aruncate pe jos şi golirea coşurilor de gunoi/scrumierelor.

158. Reziduurile din măturatul manual se colectează în recipiente acoperite şi se transportă cu mijloace adecvate. Se interzice depozitarea temporară a reziduurilor direct pe sol, pe spaţii verzi sau pe trotuare. Reziduurile pot fi transportate direct la depozit, fără sortare, cu condiţia să nu fie amestecate cu deşeuri municipale.

159. În cazul închiderii totale a circulaţiei pentru executarea unor lucrări, menţinerea salubrităţii revine executantului lucrării. Dacă circulaţia nu este întreruptă total, operatorul de salubrizare efectuează exclusiv operaţiuni manuale şi de întreţinere. Administratorii drumurilor au obligaţia de a invita reprezentantul operatorului de salubrizare la predarea amplasamentului către executant.

160. Pentru stropire şi spălare se utilizează prioritar apă industrială, în baza unui contract cu furnizorul de apă. Utilizarea apei potabile de la hidranţi este permisă doar cu acordul operatorului de apă, în cazuri justificate din punct de vedere tehnic sau economic. Substanţele chimice utilizate la spălare trebuie să fie aprobate de autorităţile executive locale.

Capitolul V

CURĂŢAREA ŞI TRANSPORTUL ZĂPEZII DE PE DRUMURILE PUBLICE ŞI MENŢINEREA

ÎN FUNCŢIUNE A ACESTORA PE TIMP DE POLEI SAU DE ÎNGHEŢ

161. Pentru asigurarea circulaţiei în condiţii de siguranţă, autorităţile administraţiei publice locale şi operatorul elaborează anual, până la data de 1 noiembrie, programul de pregătire şi acţiune operativă pe timp de iarnă/ninsori.

162. Programul va cuprinde, în mod obligatoriu:

162.1. centralizatorul materialelor antiderapante, al combustibililor şi al utilajelor de intervenţie;

162.2. lista străzilor şi tronsoanelor pe care se acţionează, cu evidenţierea zonelor prioritare şi a obiectivelor sociale (instituţii medicale, de învăţământ şi asistenţă socială);

162.3. lista locaţiilor autorizate pentru depozitarea zăpezii şi planul de comunicare operativă.

163. Îndepărtarea zăpezii se realizează manual sau mecanizat, pe parcursul întregii zile, în funcţie de necesităţi.

164. Operaţiunile se execută cu prioritate pe străzile în pantă, pe poduri, în zonele limitrofe cursurilor de apă, pe arterele de transport în comun şi pe căile de acces către instituţiile publice. Arterele principale, staţiile de transport public şi căile de acces către instituţii trebuie să fie practicabile în maximum 4 ore de la încetarea ninsorii.

165. În cazul ninsorilor abundente (peste 12 ore), utilajele vor interveni cu prioritate pentru degajarea traseelor mijloacelor de transport public. Odată cu îndepărtarea zăpezii, operatorul are obligaţia de a degaja rigolele şi gurile de scurgere, pentru a asigura evacuarea apei în sistemul de canalizare.

166. Încărcarea, transportarea şi depozitarea zăpezii şi a gheţii se realizează în maximum 12 ore de la finalizarea deszăpezirii, termen care poate fi extins la cel mult 24 de ore, în funcţie de condiţiile meteorologice.

167. Se interzice depozitarea zăpezii pe trotuare, în intersecţii sau pe spaţii verzi, cu excepţia zăpezii curăţate de pe alei, dacă aceasta nu împiedică circulaţia pietonală. Depozitarea zăpezii este permisă exclusiv în spaţii special amenajate, fiind interzisă amplasarea acestora în proximitatea corpurilor de apă, a surselor de apă potabilă sau a terenurilor agricole. Locurile de depozitare trebuie să prevină infiltrarea apei în sol şi să fie racordate la reţeaua de canalizare locală.

168. În baza prognozei meteorologice, operatorul va acţiona preventiv, în maximum 3 ore de la avertizare, pentru a evita formarea poleiului şi a gheţii.

169. Combaterea poleiului se realizează prin împrăştierea uniformă a materialului antiderapant şi a substanţelor chimice aprobate de autorităţile locale.

170. Utilizarea clorurii de sodiu este permisă doar la temperaturi de peste -10 °C şi, în mod obligatoriu, în amestec cu inhibitori de coroziune. Se interzice utilizarea clorurii de sodiu fără inhibitori sau în amestec cu materiale abrazive care pot degrada carosabilul ori pot bloca reţeaua de canalizare.

171. Operatorul are obligaţia de a monitoriza starea drumurilor şi de a asigura un flux constant de informaţii către autorităţile locale.

172. Autorităţile locale şi operatorul vor informa publicul, prin canalele media locale, cu privire la starea drumurilor, zonele cu trafic îngreunat şi măsurile operative întreprinse.

Capitolul VI

DEZINSECŢIA, DEZINFECŢIA ŞI DERATIZAREA

173. Toate autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice, operatorii economici, asociaţiile de proprietari şi persoanele fizice au obligaţia de a asigura accesul operatorului autorizat în spaţiile deţinute cu orice titlu, în vederea efectuării operaţiunilor de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare.

174. Operatorul căruia i-a fost delegată gestiunea serviciului de salubrizare, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, întocmeşte anual programul de acţiuni de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare, care cuprinde, în mod obligatoriu, tipul vectorilor, perioadele de execuţie şi obiectivele vizate.

175. Perioadele de execuţie pot fi decalate, de comun acord, în cazul unor condiţii meteorologice nefavorabile.

176. Operaţiunile prevăzute în programul anual de acţiuni se execută exclusiv de către operatorul căruia i-a fost delegată gestiunea serviciului de salubrizare, conform Legii nr.178/2025 privind serviciul public de salubrizare. În afara programului anual, beneficiarii pot contracta direct orice operator economic autorizat pentru efectuarea tratamentelor suplimentare.

177. Operaţiunile se aplică sistematic următoarelor categorii de obiective:

177.1. spaţiilor exterioare: domeniul public şi privat al localităţii (parcuri, spaţii verzi, cimitire, maluri de lac, pieţe, târguri, hale, terenuri virane sau adiacente clădirilor publice);

177.2. aliniamentelor stradale: intervenţii cu utilaje de mare capacitate (ceaţă rece/caldă) pentru combaterea ţânţarilor, incluzând şi spaţiile deschise ale persoanelor fizice/juridice adiacente căilor publice;

177.3. clădirilor şi condominiilor: unităţi sanitare, instituţii publice, operatori economici şi spaţii comune închise din blocuri (scări, subsoluri, poduri);

177.4. infrastructurii tehnice: cămine şi canale aferente reţelelor de apă, canalizare, energie termică, telefonie şi fibră optică;

177.5. transportului public: mijloace de transport în comun, incluzând spaţiile tehnologice şi cele destinate publicului;

177.6. obiectivelor aferente gestionării deşeurilor: depozite municipale, staţii de compostare, staţii de transfer sau sortare, precum şi încăperile/tubulatura de colectare a deşeurilor din interiorul condominiilor;

177.7. focarelor de infecţie: orice locaţie în care sunt identificate condiţii de dezvoltare a rozătoarelor sau vectorilor care pun în pericol sănătatea publică.

178. Dezinsecţia pentru combaterea ţânţarilor se efectuează după cum urmează:

178.1. în spaţiile deschise se efectuează lunar, în sezonul cald, prin tratamente combinate (larvicide şi combaterea adulţilor);

178.2. în spaţiile comune închise (minimum 3 tratamente pe an sau ori de câte ori este nevoie).

179. Dezinsecţia pentru combaterea altor vectori se efectuează după cum urmează:

179.1. pentru unităţile cu profil alimentar şi unităţi sanitare, dezinsecţia se face lunar;

179.2. pentru unităţile cu profil nealimentar, instituţii şi spaţii comune, dezinsecţia se face trimestrial;

179.3. pentru locuinţele private, dezinsecţia se face exclusiv la solicitarea locatarilor.

180. Deratizarea se efectuează după cum urmează:

180.1. pentru unităţile cu profil alimentar, deratizarea se face cel puţin o dată pe trimestru;

180.2. pentru unităţile cu profil nealimentar şi asociaţiile de proprietari, deratizarea se face cel puţin o dată pe semestru;

180.3. pentru spaţiile deschise (publice/private), deratizarea se face conform programului, dar nu mai puţin de 3 tratamente pe an;

180.4. în locaţiile/construcţiile proprietate privată, deratizarea se face la solicitare sau pentru stingerea focarelor.

181. Dezinfecţia se execută strict la solicitarea beneficiarilor sau în locurile cu focare declarate.

182. În vederea confirmării lucrărilor efectuate, reprezentanţii beneficiarilor semnează procesul-verbal de executare a operaţiunilor. În lipsa reprezentantului beneficiarului, confirmarea se face de către reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale.

183. Tratamentele cuprinse în programul anual sunt suportate de la bugetul local sau de către beneficiari, conform deciziilor consiliului local. Tratamentele suplimentare solicitate de către beneficiari se facturează direct acestora.

184. Beneficiarii au obligaţia de a menţine spaţiile în stare de salubritate şi de a întreprinde măsuri pentru prevenirea reinfestării (evacuarea reziduurilor, eliminarea apei stagnate, remedierea defecţiunilor sanitare etc.).

185. Persoanele fizice sau juridice au obligaţia să permită accesul operatorului autorizat în spaţiile deţinute, la termenele stabilite în programul anual sau la solicitarea justificată pentru stingerea focarelor. Refuzul nejustificat al accesului se comunică autorităţii administraţiei publice locale în vederea aplicării măsurilor legale.

186. Operatorul nu este exonerat de răspundere pentru prejudiciile cauzate dacă tratamentele au fost efectuate cu substanţe neavizate sau fără respectarea normelor de siguranţă.

187. În cazul în care, în urma unui tratament efectuat, se aduce o daună imediată, vizibilă proprietăţii beneficiarului, acest fapt va fi menţionat în actul de executare a lucrărilor şi va fi comunicat în mod expres operatorului, într-un termen rezonabil. Vor fi semnalate, de asemenea, toate aspectele de natură să afecteze viaţa şi sănătatea oamenilor şi a vieţuitoarelor.

188. Operatorul nu este exonerat de răspundere pentru prejudiciile cauzate sănătăţii oamenilor şi vieţuitoarelor, altele decât cele pentru care se aplică tratamentul, dacă au fost utilizate substanţe periculoase pentru acestea, dacă nu au fost întreprinse măsurile de informare a populaţiei sau dacă tratamentul este ineficient.

Capitolul VII

FINANŢAREA SERVICIULUI DE SALUBRIZARE ŞI A SERVICIILOR CONEXE

189. Finanţarea cheltuielilor de funcţionare, reabilitare şi dezvoltare a serviciului de salubrizare, precum şi a cheltuielilor de investiţii pentru realizarea infrastructurii aferente, se realizează cu respectarea Legii nr.181/2014 privind finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală, a principiilor prevăzute la art.24 din Legea nr.234/2021 cu privire la serviciile publice, precum şi a următoarelor principii:

189.1. recuperarea integrală de către operatori, prin tarife, taxe de salubrizare sau, după caz, subvenţii de la bugetul local, a costurilor de operare şi a investiţiilor pentru înfiinţarea, reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de salubrizare;

189.2. menţinerea echilibrului contractual.

190. Utilizatorii achită contravaloarea serviciului de salubrizare prin tarif sau taxă specială şi/sau taxă pentru salubrizare, după cum urmează:

190.1. tarif - în cazul prestaţiilor de care beneficiază individual, în baza contractului de prestare a serviciului de salubrizare;

190.2. taxă specială - în cazul utilizatorilor care nu au încheiat contract de prestare a serviciului de salubrizare;

190.3. taxă pentru serviciul de salubrizare.

191. Stabilirea, ajustarea sau modificarea tarifelor pentru activităţile componente ale serviciului de salubrizare, precum şi calcularea tarifelor şi taxelor distincte pentru gestionarea deşeurilor municipale se efectuează cu respectarea strictă a Metodologiei privind calcularea tarifelor la unele servicii publice de gestionare a deşeurilor municipale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.881/2022, şi a normelor tehnice emise de autorităţile de reglementare competente.

192. În localităţile în care plata serviciului de salubrizare se efectuează prin tarif, utilizatorii casnici şi noncasnici care beneficiază de serviciu fără a avea încheiat un contract cu operatorul au obligaţia de a achita taxa specială de salubrizare, stabilită anual prin decizia autorităţii administraţiei publice locale, în conformitate cu prevederile Legii nr.178/2025 privind serviciul public de salubrizare şi ale Metodologiei privind calcularea tarifelor la unele servicii publice de gestionare a deşeurilor municipale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.881/2022.

193. Finanţarea serviciilor conexe serviciului de salubrizare se realizează pe bază de tarife sau taxe specifice, după cum urmează:

193.1. gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări provenite din reamenajarea locuinţelor - tarif/taxă exprimat în lei/tonă sau lei/m³, facturat beneficiarului solicitant;

193.2. gestionarea deşeurilor voluminoase - tarif/taxă exprimat în lei/m³ sau lei/tonă, aplicabil la solicitare sau conform programului aprobat;

193.3. gestionarea deşeurilor provenite de la evenimente publice - tarif exprimat în lei/tonă, facturat organizatorului evenimentului pe baza cantităţilor efectiv colectate;

193.4. gestionarea deşeurilor abandonate pe domeniul public - tarif/taxă facturat autorităţii administraţiei publice locale, care va recupera ulterior cheltuielile de la contravenientul identificat.

194. Tarifele aplicate de operatori la data începerii prestării serviciului de salubrizare se stabilesc la nivelul celor aprobate de autoritatea administraţiei publice locale sau, după caz, de adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară şi sunt fundamentate prin fişe de cost elaborate în strictă conformitate cu Metodologia privind calcularea tarifelor la unele servicii publice de gestionare a deşeurilor municipale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.881/2022.

195. Aplicarea sistemului de tarifare diferenţiată privind colectarea separată se realizează după cum urmează:

195.1. până la data de 1 iulie 2028, autorităţile administraţiei publice locale implementează progresiv sistemul de colectare separată. În această perioadă, tarifele sunt structurate astfel încât să încurajeze participarea cetăţenilor, fără aplicarea unor penalităţi sau majorări tarifare obligatorii pentru neîndeplinirea colectării separate pe minimum trei fracţii;

195.2. începând cu data de 1 iulie 2028, implementarea colectării separate pe minimum trei fracţii devine obligatorie. De la această dată, structura tarifară include mecanisme de descurajare (inclusiv principiul "plăteşti pentru cât arunci" sau tarife penalizatoare) pentru utilizatorii care nu respectă separarea la sursă;

195.3. orice ajustare tarifară anterioară datei de 1 iulie 2028 se fundamentează exclusiv pe costurile de operare şi investiţiile necesare, fără a invoca neîndeplinirea obligaţiei de colectare separată ca temei pentru aplicarea unor penalităţi.

196. Este interzisă aplicarea de către operatori a tarifelor neaprobate, a celor care nu respectă structura fişelor de fundamentare sau a cuantumurilor superioare celor aprobate. Sumele încasate necuvenit se restituie beneficiarilor sau bugetelor locale în termen de maximum 30 de zile de la data constatării abaterii.

197. Modalitatea de plată a serviciului de salubrizare se stabileşte prin decizia autorităţii administraţiei publice locale pentru fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul întâi.

198. Prin excepţie, pentru toate unităţile administrativ-teritoriale dintr-o zonă de colectare din cadrul sistemelor de management integrat al deşeurilor, modalitatea de plată poate fi stabilită prin decizia adunării generale a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară.

199. Sumele încasate de unităţile administrativ-teritoriale sau de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de la organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor (REP) pentru deşeurile de ambalaje municipale se reflectă obligatoriu în reducerea facturii sau a taxei de salubrizare pentru utilizatorii casnici şi se utilizează exclusiv în scopurile prevăzute de lege.

200. Autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară au obligaţia de a calcula şi de a aproba valoarea reducerii prevăzute la pct.199, în baza unei metodologii obiective şi transparente, cu respectarea următoarelor criterii:

200.1. stabilirea reducerii proporţional cu sumele încasate efectiv din sistemul REP şi numărul total de utilizatori casnici deserviţi;

200.2. însoţirea calculului de o notă de fundamentare care atestă corelarea directă între sumele încasate şi reducerea acordată;

200.3. supunerea deciziei de aprobare dezbaterii publice şi publicarea acesteia pe pagina oficială a autorităţii;

200.4. respectarea principiilor de finanţare prevăzute de Legea nr.234/2021 şi menţinerea echilibrului contractual.

201. Dispoziţiile pct.200 se aplică în mod corespunzător şi asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară.

202. Veniturile realizate de operatori din valorificarea deşeurilor se reflectă în reducerea tarifului de facturare pentru utilizatorii casnici sau, după caz, a taxei de salubrizare.

203. În cazul fluctuaţiilor preţurilor de valorificare a deşeurilor, autoritatea administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţia de dezvoltare intercomunitară recalculează reducerea şi, dacă este necesar, ajustează tarifele, cu menţinerea echilibrului contractual.

204. După expirarea primului an de aplicare concomitentă a tarifului şi a taxei speciale, autoritatea administraţiei publice locale efectuează o analiză de impact financiar şi ajustează cuantumul taxei speciale în raport cu tariful de bază, astfel încât să asigure:

204.1. recuperarea integrală a costurilor operatorului şi menţinerea rentabilităţii stabilite prin contract;

204.2. menţinerea unui caracter descurajator al taxei speciale, fără a depăşi pragul proporţionalităţii;

204.3. utilizarea eventualelor excedente pentru investiţii în infrastructura de salubrizare sau pentru compensarea costurilor generate de deşeurile abandonate.

Capitolul VIII

DETERMINAREA CANTITĂŢILOR ŞI VOLUMULUI DE LUCRĂRI PRESTATE

205. Dacă facturarea serviciilor se face direct utilizatorilor, prin sistem de tarife, aceştia vor încheia contracte de prestări servicii cu operatorul autorizat care prestează, pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective, activitatea de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare provenite din activităţi comerciale, din industrie şi din instituţii, inclusiv al fracţiilor colectate separat.

206. La încheierea contractului de prestări servicii, operatorii au obligaţia de a menţiona în contract, în funcţie de stadiul implementării instrumentului economic "plăteşte pentru cât arunci": cantităţile de deşeuri/volumul pubelelor/sistemul de punere la dispoziţie al sacilor personalizaţi/volumele recipientelor din care se va realiza colectarea.

207. În cazul asociaţiilor de proprietari/locatari sau al utilizatorilor care deţin în proprietate gospodării individuale, contractul se încheie pentru numărul total de persoane care locuiesc la aceeaşi adresă, declarat de utilizatorul cu care se încheie contractul de prestări servicii de salubrizare. În cazul în care cantitatea de deşeuri colectată depăşeşte cantitatea corespunzătoare numărului de persoane declarat şi pentru care s-a încheiat contractul, determinată conform indicilor de generare, operatorul se poate adresa autorităţii administraţiei publice locale pentru a determina numărul real de persoane care beneficiază de serviciul de salubrizare la adresa respectivă şi pentru a modifica în consecinţă contractul de prestări servicii sau, în cazul refuzului utilizatorului, pentru instituirea taxei de salubrizare aplicabile utilizatorilor fără contract, conform Legii nr.178/2025 privind serviciul public de salubrizare.

208. Contractele de prestări servicii de salubrizare se vor încheia cu următoarele categorii de utilizatori:

208.1. proprietari de gospodării individuale sau reprezentanţi ai acestora;

208.2. asociaţii de proprietari/locatari, prin reprezentanţii acestora;

208.3. operatori economici;

208.4. instituţii publice.

209. Cu operatorii economici se vor încheia contracte de servicii de salubrizare doar pentru colectarea separată a deşeurilor similare. Pentru orice alte categorii de deşeuri, gestiunea acestora nu face obiectul prezentului Regulament-cadru.

210. În vederea dotării punctelor de colectare cu recipiente sau containere pentru colectarea separată a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare provenite de la producătorii de deşeuri, operatorii, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale sau cu asociaţia de dezvoltare intercomunitară, vor stabili, pe bază de măsurători, compoziţia şi indicii de generare a acestor deşeuri, pe categorii de deşeuri şi tipuri de materiale.

211. Determinarea cantităţilor de deşeuri primite la instalaţiile de tratare, respectiv de eliminare, se face numai prin cântărire.

212. Pentru deşeurile din construcţii provenite din locuinţe, determinarea cantităţii acestora se va face prin cântărire sau volumetric.

213. Pentru activităţile de măturat, spălat, stropit şi întreţinere a căilor publice, cantitatea prestaţiilor se stabileşte pe baza suprafeţelor şi a volumelor, astfel cum acestea sunt prevăzute în caietul de sarcini.

214. Pentru curăţarea şi transportarea zăpezii şi a gheţii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ, calculul se realizează pe baza suprafeţelor degajate, a cantităţilor calculate şi a reţetei de tratament preventiv împotriva depunerii zăpezii şi formării poleiului.

215. Reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale sau al asociaţiei de dezvoltare intercomunitară are obligaţia de a monitoriza activitatea operatorului prin verificări sistematice planificate, efectuate cu o periodicitate minimă lunară, precum şi prin verificări inopinate, efectuate ca urmare a sesizărilor utilizatorilor.

216. Pe baza procesului-verbal de constatare, autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţia de dezvoltare intercomunitară, după caz, aplică penalităţile menţionate în contractul de delegare a gestiunii încheiat cu operatorul, acestea reprezentând unităţi procentuale din valoarea lunară totală a contractului.

217. Pentru activitatea de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare, măsurarea cantităţii prestaţiilor se face în funcţie de doza şi de reţeta utilizată pe unitatea de suprafaţă sau de volum.

Capitolul IX

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ AI SERVICIULUI DE SALUBRIZARE

218. Indicatorii de performanţă ai serviciului de salubrizare cuprind două categorii:

218.1. indicatorii tehnici corelaţi cu ţintele/obiectivele asumate la nivel naţional; aceştia vor fi cuprinşi într-o anexă obligatorie la decizia de dare în administrare şi la contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare;

218.2. indicatorii de performanţă care privesc calitatea şi cantitatea serviciului de salubrizare.

219. Autorităţile administraţiei publice locale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitare vor include, în anexă la decizia de dare în administrare şi la contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, indicatorii tehnici corelaţi cu ţintele/obiectivele asumate la nivel naţional.

220. Indicatorii tehnici corelaţi cu ţintele şi obiectivele asumate la nivel naţional includ, în mod imperativ, indicatorii stabiliţi prin Legea nr.209/2016 privind deşeurile. Autorităţile administraţiei publice locale pot institui indicatori de performanţă suplimentari, cu respectarea următoarei proceduri de fundamentare şi aprobare:

220.1. indicatorii suplimentari vor viza exclusiv optimizarea ratelor de colectare separată, creşterea gradului de valorificare a biodeşeurilor sau reducerea volumului de deşeuri eliminate prin depozitare, în vederea atingerii obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţia-cadru;

220.2. instituirea acestora este condiţionată de elaborarea prealabilă a unor studii de specialitate care să demonstreze necesitatea, proporţionalitatea şi fezabilitatea indicatorilor, asigurând evitarea creării unor bariere artificiale sau discriminatorii la intrarea pe piaţă a operatorilor;

220.3. valorile indicatorilor şi mecanismele de monitorizare se aprobă de către autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale sau de adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară numai după desfăşurarea procesului de consultare publică a utilizatorilor şi a operatorilor economici;

220.4. toţi indicatorii tehnici suplimentari trebuie să fie fundamentaţi pe criterii obiective, cuantificabile şi verificabile, fiind interzisă utilizarea unor termeni care permit aprecieri subiective în procesul de evaluare a conformităţii;

220.5. costurile aferente contribuţiei pentru economia circulară, precum şi cheltuielile de depozitare care depăşesc cantităţile rezultate din aplicarea indicatorilor de performanţă stabiliţi, sunt suportate integral de către operatori sub formă de penalităţi, cu respectarea principiului proporţionalităţii.

221. Operatorii serviciului de salubrizare suportă, potrivit legii, contribuţia pentru economia circulară şi costurile suplimentare de depozitare generate de neatingerea ţintelor de reciclare şi valorificare prevăzute de Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

221.1. Complementar şi distinct de obligaţiile prevăzute la pct.221, în cazul neîndeplinirii indicatorilor de performanţă referitori la atingerea ţintelor de reciclare/valorificare stabiliţi prin lege şi preluaţi în contractul de delegare a gestiunii sau în decizia de dare în administrare, se aplică penalităţi contractuale distincte.

221.2. Penalităţile contractuale prevăzute la subpct. 221.1 se stabilesc în mod proporţional, diferenţiat şi nediscriminatoriu, prin contractul de delegare a gestiunii sau prin regulamentul local al serviciului de salubrizare şi nu pot cumula cu contribuţia pentru economia circulară şi costurile de depozitare pentru aceeaşi perioadă de raportare şi pentru aceeaşi obligaţie încălcată.

221.3. Metodologia de calcul a penalităţilor contractuale, nivelul maxim al acestora (exprimat ca procent din valoarea lunară a contractului), precum şi condiţiile de aplicare şi de reducere se stabilesc, în mod obligatoriu, în anexa la contractul de delegare/regulamentul local al serviciului, cu respectarea următoarelor principii:

221.3.1. proporţionalitatea cu gravitatea şi durata abaterii;

221.3.2. caracterul stimulator, şi nu pur punitiv;

221.3.3. evitarea dublei sancţionări pentru aceeaşi faptă;

221.3.4. transparenţa şi predictibilitatea.

221.4. Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară vor asigura corelarea între indicatorii de performanţă, penalităţile contractuale şi contribuţia pentru economia circulară, astfel încât să nu se ajungă la o încărcare financiară excesivă şi disproporţionată a operatorului pentru aceeaşi neîndeplinire.

222. Autorităţile administraţiei publice locale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, stabilesc şi aprobă valorile indicatorilor de performanţă care privesc calitatea şi cantitatea serviciului de salubrizare, precum şi răspunderea aplicată operatorului în caz de nerealizare, după dezbatere publică.

223. Indicatorii de performanţă care privesc calitatea şi cantitatea serviciului de salubrizare se precizează în Regulamentul serviciului, aprobat de consiliul local. În Regulamentul serviciului sunt cuprinşi indicatorii minimi de performanţă care privesc calitatea şi cantitatea serviciului de salubrizare, nivelul acestora şi penalităţile aferente, urmând a fi stabilite în concret la nivelul fiecărui regulament adoptat de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

224. Autorităţile administraţiei publice locale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt responsabile de stabilirea nivelurilor indicatorilor de performanţă care privesc calitatea şi cantitatea serviciului de salubrizare şi care trebuie îndeplinite de operatori, astfel încât să se asigure atingerea şi realizarea ţintelor/obiectivelor prevăzute de Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

225. Autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, aplică penalităţi contractuale operatorului serviciului de salubrizare în cazul în care acesta nu prestează serviciul la parametrii de eficienţă şi calitate la care s-a obligat ori nu respectă indicatorii de performanţă care privesc calitatea şi cantitatea serviciului.

226. Indicatorii de performanţă stabilesc condiţiile ce trebuie respectate de operatori pentru asigurarea serviciului de salubrizare a localităţilor cu privire la:

226.1. continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ;

226.2. atingerea obiectivelor şi ţintelor pentru care autorităţile administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară sunt responsabile;

226.3. prestarea serviciului pentru toţi utilizatorii din aria sa de responsabilitate;

226.4. adaptarea permanentă la cerinţele utilizatorilor;

226.5. excluderea oricărei discriminări privind accesul la serviciile de salubrizare;

226.6. respectarea reglementărilor din domeniul protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei; implementarea unor sisteme de management al calităţii, al mediului şi al sănătăţii şi securităţii muncii.

227. Indicatorii de performanţă trebuie să asigure evaluarea continuă a operatorului cu privire la următoarele activităţi:

227.1. contractarea serviciului de salubrizare;

227.2. măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;

227.3. îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate;

227.4. menţinerea unor relaţii echitabile între operator şi utilizator prin rezolvarea rapidă şi obiectivă a problemelor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor care revin fiecărei părţi;

227.5. soluţionarea în timp util a reclamaţiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de salubrizare;

227.6. prestarea serviciului de salubrizare pentru toţi utilizatorii din raza unităţii administrativ-teritoriale pentru care are decizia de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;

227.7. prestarea de servicii conexe serviciului de salubrizare - informare şi consultanţă;

227.8. atingerea ţintelor privind gestionarea deşeurilor.

228. În vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanţă, operatorul de salubrizare trebuie să asigure:

228.1. gestiunea serviciului de salubrizare conform prevederilor contractuale;

228.2. gradul de asigurare a colectării separate a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare;

228.3. gradul de asigurare a producătorilor de deşeuri cu recipiente de colectare;

228.4. evidenţa clară şi corectă a utilizatorilor;

228.5. înregistrarea activităţilor privind măsurarea prestaţiilor, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;

228.6. înregistrarea reclamaţiilor şi sesizărilor utilizatorilor, precum şi modul de soluţionare a acestora.

229. În conformitate cu competenţele şi atribuţiile lor, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, în baza mandatului primit de la unităţile administrativ-teritoriale membre, au acces neîngrădit la informaţii privind stabilirea:

229.1. modului de aplicare a legislaţiei şi a normelor emise de Agenţia de Mediu;

229.2. modului de respectare şi îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate;

229.3. calităţii şi eficienţei serviciilor prestate la nivelul indicatorilor de performanţă stabiliţi în contractele directe sau în contractele de delegare a gestiunii;

229.4. modului de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în funcţiune, dezvoltare şi/sau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbană încredinţată prin contractul de delegare a gestiunii/decizia de dare în administrare;

229.5. modului de formare şi stabilire a tarifelor pentru serviciul de salubrizare;

229.6. respectării parametrilor ceruţi prin prescripţiile tehnice şi prin norme metodologice.