Hotărâre nr. 548 din 26.07.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Avizului asupra amendamentului la proiectul

de lege cu privire la modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei

Curţii Supreme de Justiţie)

nr. 548  din  26.07.2023

 (în vigoare 31.07.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 276 art. 662 din 31.07.2023

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra amendamentului la proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie).

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.548/2023

AVIZ

asupra amendamentului la proiectul de lege cu privire la

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie)

Guvernul a examinat amendamentul CJ - 04 nr.65 din 13 iulie 2023 la proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie), înregistrat în Parlament cu nr.208 din 28 iunie 2023, şi comunică următoarele.

Amendamentul este înaintat în conformitate cu art.59 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Sub aspectul intenţiei de reglementare, potrivit argumentelor prezentate, prin amendament se propune:

a) redactarea modificărilor propuse la Codul de procedură civilă în scopul excluderii posibilelor acte arbitrare ale instanţei de judecată;

b) majorarea salariului judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie care vor promova evaluarea externă;

c) uniformizarea modalităţii de remunerare a activităţii membrilor naţionali din cadrul comisiilor de evaluare, implicate în procesul de "pre-vetting" şi "vetting";

d) etapizarea modului de intrare în vigoare a prevederilor proiectului de lege;

e) modificarea modului de remunerare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care nu sunt din rândul judecătorilor.

1. Propunerile de la pct.2 din amendament prevăd modificarea art.10 din Legea bugetului de stat pentru anul 2023 în scopul stabilirii valorii de referinţă de 4300 de lei, aplicabilă la calcularea salariilor judecătorilor din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Prin reformele iniţiate în domeniul justiţiei în scopul sporirii integrităţii exponenţilor puterii judecătoreşti, Guvernul a susţinut cu fermitate necesitatea revizuirii cuantumului remuneraţiei judecătorilor pentru a fi una suficientă care să le asigure o reală independenţă economică şi, prin aceasta, să nu le fie afectată demnitatea, imparţialitatea şi independenţa acestora. Deşi se justifică majorarea salariilor judecătorilor care vor promova evaluarea externă a integrităţii şi este apreciată intenţia reprezentanţilor legislativului preocupaţi de succesul reformelor iniţiate de Guvern pentru curăţarea sistemului justiţiei şi motivarea actorilor integri, la această etapă modificările propuse nu pot fi susţinute în formula dată, fiind propuse în acest sens alte soluţii pentru scopul indicat.

Conform art.69 alin.(5) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, în cadrul unui an bugetar pot fi efectuate, de regulă, cel mult două modificări ale bugetelor componente ale bugetului public naţional. În anul curent, art.10 din Legea bugetului de stat pentru anul 2023 a fost modificat prin Legea nr.40/2023 şi prin Legea nr.168/2023. Adiţional, menţionăm că stabilirea unei noi valori de referinţă, aplicabilă pentru calcularea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar ar fi în dezacord, inclusiv cu recomandările partenerilor externi, rezultate în urma unui proces larg de evaluare a actualului sistem unitar de salarizare în sectorul bugetar, una din recomandări fiind unificarea valorilor de referinţă şi, respectiv, reducerea numărului acestora.

Astfel, propunerea din amendamentul privind majorarea salariului pentru judecătorii din Curtea Supremă de Justiţie va fi reexaminată în procesul de rectificare bugetară în funcţie de evoluţiile procesului de evaluare a integrităţii actorilor din justiţie, pentru a evita riscul imposibilităţii valorificării resurselor financiare, fapt ce va cauza o eventuală executare defectuoasă a bugetului. Concomitent cu evoluţia procesului de evaluare a integrităţii actorilor din justiţie, propunerea respectivă va fi înaintată şi în procesul de elaborare a proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2024 (inclusiv în cazul altor subiecţi ai evaluării).

În concluzie, se reiterează necesitatea majorării cuantumului remuneraţiei judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie care vor promova evaluarea externă. În acest sens, Guvernul va urmări realizarea acestui angajament prin prisma exerciţiului de rectificare bugetară, în funcţie de resursele disponibile, sau în cadrul procesului de elaborare a proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2024.

2. Referitor la propunerile formulate în pct.3 din amendament, subliniem că odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la Legea bugetului de stat pentru anul 2023 (Legea nr.168/2023) a fost majorată valoarea de referinţă pentru calculul salariului judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, care constituie reper la stabilirea indemnizaţiei membrilor comisiilor de evaluare a integrităţii candidaţilor şi titularilor unor funcţii din sistemul judecătoresc.

În scopul eliminării inechităţii la calcularea mărimii indemnizaţiei membrilor naţionali din cadrul tuturor comisiilor de evaluare a integrităţii unor actori din sistemul justiţiei, prin amendament se propune excluderea referinţei la salariul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie "stabilit la data intrării în vigoare a prezentei legi" din art.6 alin.(8) din Legea nr.65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

Deşi amendamentul implică cheltuieli bugetare care nu au fost estimate la momentul promovării iniţiativei legislative, impactul bugetar este nesemnificativ. Respectiv, implementarea propunerilor de modificare ar putea fi asigurată din contul mijloacelor financiare prevăzute în bugetul Ministerului Justiţiei pentru anul 2023, destinate pentru implementarea reformelor ce vizează evaluarea externă/extraordinară a judecătorilor şi procurorilor.

3. Referitor la propunerea revizuirii modalităţii de remunerare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, subliniem că Guvernul a promovat iniţiativa de unificare a modului de remunerare a membrilor judecători şi non-judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În acest sens, în anul 2022 a fost adoptată Legea nr.246 pentru modificarea unor acte normative, care a expus în redacţie nouă alin.(3) şi a abrogat alin.(4) din art.27 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, creând astfel temei juridic pentru remunerarea în condiţii egale a membrilor Consiliului. Prin aceeaşi lege au fost operate modificări şi în tabelul 1 al anexei nr.4 din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Ca urmare a rectificării bugetare, efectuate prin Legea nr.168/2023, prima poziţie din art.10 alin.(2) lit.f) are următorul cuprins: "– judecătorii din cadrul Curţii Constituţionale, al Curţii Supreme de Justiţie şi al Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv membrii care nu fac parte din rândul judecătorilor;".

Astfel, amendamentul propus este în disonanţă cu recentele modificări legislative, promovate de Guvern şi Parlament.

Totodată, menţionăm că redacţia propusă la alin.(3) art.23 din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nu este clară, lăsând loc de interpretări, fapt pentru care urmează a fi revizuită. Din textul "Membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rândul persoanelor care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală […]" ar rezulta că de indemnizaţia respectivă pot beneficia doar membrii Consiliului Superior al Magistraturii care dispun de reputaţie şi integritate. Or, toţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au promovat evaluarea integrităţii se prezumă a fi integri. Potrivit art.3 şi art.3¹ din Legea nr.947/1996, înalta reputaţie, integritatea personală şi, respectiv, promovarea evaluării efectuate de către Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor sunt cerinţe obligatorii pentru accederea în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, textul din prima propoziţie, care are un caracter general (referindu-se la toţi membrii Consiliului), urmează a fi reformulat pentru a nu se interpreta în sensul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii care nu sunt judecători ar putea beneficia atât de indemnizaţia propusă prin amendament, cât şi de salariu potrivit Legii nr.270/2018. Or, membrii Consiliului Superior al Magistraturii de facto activează în condiţii egale, examinând acelaşi tip de subiecte şi materiale.

Dacă intenţia autorului este stabilirea unui alt mecanism de remunerare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care nu fac parte din rândul judecătorilor, amendamentul propus necesită a fi analizat suplimentar, or, pentru realizarea acestui scop ar fi necesară excluderea subiecţilor menţionaţi în anexa nr.4 din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar şi din art.10 alin.(2) lit.f) din Legea bugetului de stat pentru anul 2023 nr.359/2022.

Având în vedere cele expuse, Guvernul comunică că susţine, de principiu, amendamentul în cauză, cu luarea în considerare a celor menţionate supra.