BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

559/28.06.2001 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
28.06.2001
HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA cu privire la aprobarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005 Nr.559 din 28.06.2001 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.78-80/617 din 12.07.2001 * * * Abrogat: 27.01.2006 Hotărîrea Guvernului nr.1409 din 30.12.2005 Luînd în considerare pericolul şi extinderea tuberculozei în Republica Moldova, fapt confirmat şi de experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, şi în scopul stopării epidemiei de tuberculoză, instituirii controlului asupra acesteia, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă: Programul naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001 - 2005, conform anexei nr. 1; Componenţa nominală a Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea realizării Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005, conform anexei nr. 2; 2. Ministerul Sănătăţii va elabora mecanismul de realizare a programului nominalizat, iar, în caz de necesitate, va efectua rectificările acestuia, reieşind din condiţiile actuale pe teren. 3. Se pune în sarcina organelor administraţiei publice locale, în comun cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul învăţămîntului: să instituţionalizeze gratuit în grădiniţele de copii, şcolile internate sau sanatorii, copiii de vîrstă preşcolară şi şcolară din familiile defavorizate, bolnavi de tuberculoză pulmonară, organizînd grupuri separate şi asigurîndu-le supravegherea medicală permanentă; să organizeze, prin intermediul instituţiilor şcolare din subordine, pentru copiii bolnavi de tuberculoză, internaţi în spitale şi sanatorii specializate, clase în vederea instruirii lor. 4. Organele administraţiei publice locale vor elabora şi aproba programe teritoriale privind controlul tuberculozei în teritoriile din subordine. 5. Ministerul Afacerilor Interne va întreprinde măsuri eficiente în vederea organizării şi supravegherii permanente a instituţiilor de ftiziopneumologie, pentru a preveni şi a curma actele de huliganism şi cazurile de încălcare a ordinii publice din partea bolnavilor. 6. Ministerul Justiţiei, în comun cu Ministerul Sănătăţii, vor crea condiţii adecvate în vederea ameliorării situaţiei epidemiologice în penitenciare, asigurînd examinarea periodică a tuturor persoanelor aflate în detenţie, depistarea simptomaticilor şi tratamentul bolnavilor de tuberculoză, conform strategiei aprobate. 7. Ministerul Sănătăţii şi direcţiile sănătăţii din judeţe vor asigura finanţarea prioritară a acţiunilor de control al tuberculozei, prevăzute în sus-numitul program, în limita mijloacelor necesare stipulate în bugetul de stat şi în bugetele locale. 8. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va înainta propuneri pentru modificarea punctului 5 al articolului 38 din Codul muncii în scopul de a asigura păstrarea locului de muncă pe un termen de 12 luni al bolnavilor de tuberculoză evolutivă şi care se află la tratament. 9. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.576 din 24 octombrie 1996 "Cu privire la profilaxia şi combaterea tuberculozei în Republica Moldova" (Monitorul Oficial, 1996, nr. 75-76, art. 619). PRIM-MINISTRU AL REPUBLICII MOLDOVA Vasile TARLEV Contrasemnată: Ministrul sănătăţii Andrei Gherman Ministrul finanţelor Mihail Manoli Ministrul justiţiei Ion Morei Chişinău, 28 iunie 2001. Nr. 559. Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 559 din 28 iunie 2001 PROGRAMUL NAŢIONAL DE CONTROL AL TUBERCULOZEI PENTRU ANII 2001-2005 I. Actualitatea Programului Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă de durată medie, determinată de bacilul Koch, care, în cazul unui bolnav eliminator de bacili nedepistat şi netratat la timp, are o evoluţie progresivă, nefavorabilă, cu dezvoltarea diferitelor complicaţii şi deces pe parcursul a 1,5 - 2 ani. Deşi au trecut peste o sută de ani de la descoperirea agentului patogen al tuberculozei, această maladie rămîne o problemă medicală şi socială de importanţă vitală. Astfel, în lume în fiecare secundă o persoană este infectată de bacilul Koch, fiecare 4 secunde - se îmbolnăveşte de tuberculoză, iar fiecare 10 secunde un bolnav de tuberculoză decedează. Anual pe plan mondial se detectează 8 milioane cazuri noi de tuberculoză, iar 3 milioane de bolnavi decedează. Este necesar de a menţiona şi faptul că, fără tratament, un bolnav de tuberculoză pulmonară microscopic pozitivă infectează anual 10 - 15 persoane sănătoase. În acelaşi timp 80 % din victimele tuberculozei sînt persoane tinere (15 - 49 ani), active din punct de vedere socioeconomic. O problemă deosebită devine tuberculoza în ţările cu nivel de dezvoltare scăzut, bîntuite de crize social-economice, şomaj, migraţie masivă a populaţiei, conflicte armate, finanţare insuficientă a programelor medicale. Toate acestea au determinat O.M.S. să declare în anul 1993 situaţie excepţională globală în privinţa tuberculozei. Şi în Republica Moldova tuberculoza rămîne o problemă specială a sănătăţii publice, datorită extinderii în rîndul populaţiei, precum şi implicaţiilor sociale şi economice. Astfel, pe parcursul ultimei decade a secolului XX se constată o creştere a incidenţei tuberculozei cu 53,2 %, constituind în anul 1999 61,8 % la 100000 de persoane, iar în instituţiile penitenciare morbiditatea este de 42,7 ori mai mare decît media pe ţară. Dinamica incidenţei este prezentată în fig. 1.1. Totodată, în anul 1999 ponderea bolnavilor cu forme extinse a fost de 40,2 % din numărul cazurilor noi înregistrate şi a crescut cu 46 % comparativ cu anul precedent. Conform situaţiei de la 1 ianuarie 2000, în republică sînt luate la evidenţă 2895 bolnavi baciliferi, pacienţi cu un risc epidemiologic sporit pentru persoanele sănătoase. În general la începutul anului 2000 în Republica Moldova a fost înregistrat un bolnav cu tuberculoză activă la 354 locuitori şi unul bacilifer - la 1480. Figura 1.1. Incidenţa tuberculozei la 100000 locuitori (Vezi figura 1.1. din Monitorul Oficial nr.78-80 din 12.07.2001, pag.26) În ultimii 10 ani s-a remarcat, de asemenea, creşterea de 3,7 ori a indicelui mortalităţii, care în 1999 a constituit 15,5 % la 100000 de persoane (fig. 1.2), 70 % din bolnavi decedînd din cauza progresării bolii. Conform estimărilor experţilor O.M.S. în probleme de tuberculoză, care au inspectat repetat republica, datele oficiale ar fi partea vizibilă a aisbergului, datele reale fiind cel puţin de două ori mai mari. Figura 1.2. Mortalitatea din cauza tuberculozei la 100000 locuitori (Vezi figura 1.2. din Monitorul Oficial nr.78-80 din 12.07.2001, pag.27) Programul de combatere a tuberculozei adoptat în octombrie 1996 a suferit eşec, cauzele fiind următoarele: situaţia social-economică dificilă în care s-a pomenit ţara; susţinerea insuficientă a Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005 (în continuare - Program) din partea Guvernului Republicii Moldova şi a organelor administraţiei publice locale, finanţarea fiind realizată în mărime doar de 10-15 %; Încercarea de a utiliza vechile metode de diagnostic şi tratament al tuberculozei, care în noile condiţii create s-au dovedit a fi ineficiente. În legătură cu elaborarea Strategiei naţionale de eradicare a sărăciei în Republica Moldova, tuberculoza a fost inclusă în aceasta ca una dintre problemele prioritare. Situaţia creată necesită adoptarea unei noi strategii privind controlul tuberculozei, recomandată de O.M.S. Aceasta a fost aplicată în peste 100 ţări ale lumii şi e cunoscută sub denumirea de strategie DOTS. În 1993 Banca Mondială a recunoscut acest program medical ca unul dintre cele mai eficiente din punct de vedere economic. Prezentul Program reprezintă o reorientare a asistenţei acordate bolnavilor de tuberculoză în Republica Moldova spre principiile O.M.S. şi e axat pe cooperarea intersectorială şi dezvoltarea reţelei de medicină primară. II. Scopul Programului Scopul actualului Program îl constituie stoparea epidemiei de tuberculoză, instituirea controlului asupra situaţiei acesteia în Republica Moldova, cu reducerea către anul 2005 a indicilor incidenţei şi mortalităţii, în paralel cu micşorarea răspîndirii infecţiei şi prevenirea apariţiei formelor rezistente şi multidrogrezistente. III. Obiectivele Programului Obiectivele prezentului Program sînt următoarele: obţinerea depistării a 70 % din bolnavii eliminatori de bacili; vindecarea a 85 % din cazurile noi de tuberculoză pulmonară microscopic pozitivă în momentul precizării diagnosticului. IV. Principiile de realizare a Programului Succesul Programului este condiţionat de cinci factori primordiali: ataşamentul organelor administraţiei publice centrale şi locale faţă de realizarea prezentului Program; depistarea pasivă din rîndul simptomaticilor prin microscopia sputei la BAAR; chimioterapia standardizată de scurtă durată, strict supravegheată, a tuturor bolnavilor de tuberculoză evolutivă, în special a celor baciliferi; asigurarea regulată, fără întreruperi, cu preparate antituberculoase; monitorizarea realizării Programului şi evaluarea acestuia. V. Politica şi responsabilitatea Guvernului Ţinînd cont de semnificaţia socială a tuberculozei, Guvernul: recunoaşte existenţa problemei tuberculozei în Republica Moldova; îşi asumă responsabilitatea în susţinerea financiară a prezentului Program; va forma o comisie interdepartamentală pentru asigurarea bunei cooperări a ministerilor şi departamentelor în implementarea Programului. VI. Elementele-cheie de implementare a Programului 6.1. Definirea cazului de tuberculoză Pentru înregistrarea corectă a cazurilor de tuberculoză, evaluarea incidenţei formelor bacilare şi frecvenţei recidivelor, repartizarea bolnavilor după categorii, în scopul administrării terapiei standardizate şi analizei eficienţei tratamentului pe cohorte, se va trece la noul sistem standardizat de apreciere a cazului de tuberculoză conform strategiei DOTS. Acest sistem se bazeaza pe patru criterii: localizarea focarului de tuberculoză; gravitatea cazului; rezultatele examenului microscopic; tratamentul antituberculos anterior. 6.2. Depistarea tuberculozei Se va efectua prin evidenţierea pasivă din rîndul simptomaticilor, prin cooperarea serviciilor de medicină primară şi ftiziopneumologie. Principala metodă de investigaţie va fi examenul microscopic al sputei la BAAR. Programul nu recunoaşte microradiofotografia toracică ca o metodă de screening în depistarea tuberculozei. Examenul radiologic se va utiliza preponderent pentru aprecierea extinderii procesului în cazul tuberculozei pulmonare microscopic pozitive şi pentru analiza complexă a diagnosticului în cadrul tuberculozei pulmonare nonbacilare şi a celei extrapulmonare. La copii cu semne sugestive pentru tuberculoză se va aplica suplimentar testarea tuberculinică. Luînd în considerare reorientarea strategică a priorităţilor în diagnosticarea tuberculozei, se va crea o reţea de laboratoare (centre) de microscopie a sputei de diferite niveluri. Algoritmul depistării tuberculozei, organizarea serviciului de bacteriologie şi "Ghidul examenului microscopic al sputei în diagnosticul tuberculozei" sînt elaborate de Ministerul Sănătăţii. 6.3. Schemele de tratament standardizat Abordarea strategiei DOTS prevede adoptarea în ţara noastră a unor principii noi de tratament al bolnavilor de tuberculoză, constînd din: aplicarea schemelor standarde; tratament direct supravegheat de către cadrul medical; respectarea duratei tratamentului. Regimurile de chimioterapie în funcţie de categoria bolnavilor, dozele medicamentelor antituberculoase strategice, precum şi ritmul de administrare al acestora sînt avizate de Ministerul Sănătăţii. 6.4. Asigurarea cu medicamente Asigurarea cu medicamente antituberculoase trebuie să reprezinte o politică primordială a statului în controlul tuberculozei. Pentru realizarea acestui deziderat se prevede: procurarea medicamentelor antituberculoase în mod centralizat; asigurarea cu medicamente strategice antituberculoase în cantitate şi sortiment necesare; asigurarea unui "stoc de lucru" pentru 3 luni în toate unităţile de ftiziopneumologie teritoriale; asigurarea gratuită cu medicamente antituberculoase a bolnavilor prin intermediul farmaciilor de stat judeţene/ sectoriale. 6.5. Monitorizarea tratamentului şi evaluarea rezultatelor chimioterapiei Monitorizarea tratamentului şi evaluarea rezultatelor chimioterapiei se vor efectua în baza a patru criterii: evoluţia bacteriologică: destinată pacienţilor baciliferi la examenul iniţial direct al sputei; monitorizarea administrării medicamentelor: destinată pacienţilor cu tuberculoză pulmonară microscopic negativi şi celor cu tuberculoză extrapulmonară; evoluţia clinică a pacientului; monitorizarea radiologică. Schemele de monitorizare au fost elaborate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova. VII. Organizarea serviciilor de control al tuberculozei Noua strategie de acordare a asistenţei medicale bolnavilor de tuberculoză prevede crearea unui sistem descentralizat de diagnosticare şi tratament în baza instituţiilor medicale existente şi integrarea lui în sistemul medicinii primare. Acest sistem va activa prin coordonarea şi colaborarea activă a serviciului specializat de ftiziopneumologie cu serviciul de medicină generală, cu structurile centrelor de medicină preventivă, cu serviciile medicale ale unor ministere şi departamente. Se preconizează acordarea asistenţei medicale bolnavilor de tuberculoză pe patru niveluri: nivelul central - reprezentat de Institutul de Ftiziopneumologie; nivelul judeţean - reprezentat de secţiile judeţene de ftiziopneumologie; nivelul de sector - reprezentat de cabinetele de ftiziopneumologie; nivelul primar - reprezentat de medicii de familie. Modificarea infrastructurii serviciului de ftiziopneumologie s-a efectuat în baza principiilor generale ale reformei sistemului sanitar în Republica Moldova. Responsabilităţile fiecărui nivel menţionat sînt stabilite de Ministerul Sănătăţii. Totodată, implementarea Programului va determina o restructurare a paturilor destinate pacienţilor de tuberculoză cu micşorarea numărului acestora către anul 2005. Se va pune accentul pe o reprofilare a paturilor în următoarele direcţii: pentru tratamentul bolnavilor cazuri noi şi celor cu recidive fără rezistenţă la drogurile antituberculoase; pentru tratamentul bolnavilor cu forme rezistente şi polirezistente; pentru tratamentul bolnavilor cu forme multidrogrezistente. VIII. Alte aspecte de control al tuberculozei 8.1. Tuberculoză extrapulmonară şi tratamentul chirurgical Tuberculoza extrapulmonară va rămîne în continuare unul din aspectele de activitate a Institutului de Ftiziopneumologie, aspect realizat în secţiile sale de tuberculoză extrapulmonară. Se preconizează o colaborare cu serviciile de medicină primară şi cele de specialitate din sectoare şi judeţe în vederea depistării pacienţilor suspecţi şi îndreptării acestora la Institutul de Ftiziopneumologie, pentru monitorizarea fazei de continuare a tratamentului şi evaluarea bolnavilor în dinamică. Tratamentul chirurgical al bolnavilor de tuberculoză pulmonară se va efectua, conform recomandărilor O.M.S., în cazurile de tuberculoză pulmonară polirezistentă şi în scopul rezolvării unor complicaţii cu alură vitală pentru pacienţi (hemoragii, pneumotorax, empiem, pleurezii masive). 8.2. Tuberculoza şi HIV / SIDA Asocierea tuberculoza - HIV / SIDA este nefastă şi reprezintă "un cuplu blestemat". Tuberculoza constituie cauza principală de deces printre persoanele HIV infectate în lume, iar o treime din cazurile de tuberculoză apărute pe plan mondial în ultimii 5 ani sînt cauzate de HIV. Acţiunile în această direcţie vor include: analiza permanentă a cazurilor de tuberculoză - SIDA în republică; testarea tuturor pacienţilor cu tuberculoză în vederea stabilirii HIV; testarea pacienţilor seropozitivi HIV în vederea stabilirii tuberculozei; efectuarea, în baza indicaţiilor, a chimioprofilaxiei persoanelor coinfectate cu HIV şi M. tuberculosis. 8.3. Tuberculoza în instituţiile penitenciare Situaţia tuberculozei în instituţiile penitenciare este extrem de dificilă, incidenţa depăşind cu mult media pe republică. Tuberculoza printre deţinuţi prezintă un pericol real nu numai pentru deţinuţii sănătoşi şi pentru colaboratorii instituţiilor, dar şi pentru societate în întregime. Condiţiile specifice de detenţie, nivelul social al majorităţii deţinuţilor, relaţiile specifice din penitenciare sînt factorii ce favorizează riscul de dezvoltare a tuberculozei în închisori. Aplicarea unui proiect pilot în instituţiile penitenciare din Republica Moldova, cu participarea fundaţiei "Caritas Luxemburg", în vederea implementării strategiei DOTS este strict necesară şi va permite reducerea răspîndirii tuberculozei printre deţinuţi, va micşora numărul de forme rezistente şi multidrogrezistente, contribuind la ameliorarea situaţiei privind evoluarea tuberculozei în general. Totodată, reieşind din specificul instituţiilor şi al condiţiilor de detenţie, este necesară aplicarea unei strategii de supraveghere a tuberculozei în rîndurile întregului contingent de deţinuţi. Implementarea strategiei DOTS în instituţiile penitenciare este posibilă doar printr-o conlucrare a organelor emitente ale Programului naţional de control al tuberculozei cu serviciile medicale ale Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei şi donatorii externi. Acţiunile de control al tuberculozei în penitenciare au fost elaborate de către Ministerul Sănătăţii şi serviciul medical al Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei. 8.4. Imunoprofilaxia specifică Se va realiza prin vaccinarea BCG a tuturor nou-născuţilor, în conformitate cu Programul naţional de imunizări, cu o rată de acoperire cît mai mare posibilă (98 %). 8.5. Supravegherea epidemiologică a teritoriului Se va realiza prin colaborarea serviciului de ftiziopneumologie şi medicină primară cu structurile teritoriale ale serviciului de medicină preventivă. Principalele acţiuni vor include: analiza evoluţiei indicatorilor epidemiometrici de bază pe republică şi în fiecare judeţ în parte; organizarea acţiunilor antiepidemice comune pentru supravegherea adecvată a teritoriului; analiza microepidemiilor în colectivităţi; profilaxia specifică; activităţile în focarele de tuberculoză; supravegherea contingentelor periclitante şi a grupurilor cu risc crescut de imbolnavire. 8.6. Susţinerea socială a pacienţilor Fiind o boală socială, va fi elaborat un mecanism de susţinere socială a pacienţilor cu implicarea Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale, care va include: ameliorarea situaţiei social-economice în general; implicarea autorităţilor administraţiei publice locale în ameliorarea condiţiilor sociale, acordarea unor facilităţi reieşind din condiţiile concrete de trai ale bolnavilor; implicarea organismelor nonguvernamentale pentru susţinerea bolnavilor de tuberculoză; stimularea administrării tratamentului cît mai aproape de locul de trai; stimularea pacienţilor din categoriile păturilor socialmente vulnerabile pentru o bună cooperare în timpul curei de medicaţie prin colete alimentare, colete igienice, mese gratuite, din contul mijloacelor extrabugetare, ajutoarelor umanitare, granturilor etc. 8.7. Educaţia pentru sănătate şi informarea populaţiei Informarea populaţiei şi educaţia pentru sănătate constituie elemente importante ale oricărui program medical, fiind destinate societăţii în general şi pacientului în parte. Se va efectua prin: organizarea unei campanii în mass - media audiovizuală şi scrisă; editarea materialelor educaţionale (buclete, broşuri, placate, agende); organizarea unor conferinţe, simpozioane despre rolul educaţiei sanitare în caz de tuberculoză; elaborarea unor programe pentru instruire şi informare a bolnavilor de tuberculoză şi a familiilor acestora. IX. Acţiunile intersectoriale de combatere a tuberculozei Realizarea Programului necesită o conlucrare a diferitelor structuri intersectoriale. Pentru realizarea acestora se preconizează: crearea unei comisii interdepartamentale din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Învăţămîntului sub conducerea viceprim-ministrului Republicii Moldova, avînd drept scop: asigurarea unei bune cooperări între diferite ministere şi departamente în vederea implementării Programului; efectuarea operativă a unor modificări în activitatea subdiviziunilor din subordine în funcţie de greşelile constatate; asigurarea colaborării cu organismele nonguvernamentale locale şi internaţionale, cu donatorii externi în realizarea Programului; crearea unei comisii de specialişti în ftiziopneumologie în cadrul Ministerului Sănătăţii, avînd drept scop: coordonarea realizării Programului; asigurarea colaborării subdiviziunilor sale teritoriale implicate în realizarea Programului; efectuarea unor modificări în activitatea subdiviziunilor ce ţin de competenţa Ministerului Sănătăţii. Schema structurii de monitorizare a Programului propusă de Ministerul Sănătăţii se specifică în anexa nr.1 la Program. X. Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor Formarea şi perfecţionarea cadrelor de medici specialişti ftiziopneumologi se va efectua la catedra ftiziopneumologie şi la cursurile de perfecţionare a medicilor ftiziopneumologi din cadrul Universităţii de Stat de Medicină "N. Testemiţanu" cu participarea nemijlocită a colaboratorilor Institutului de Ftiziopneumologie şi va avea un caracter continuu. Se vor aduce în conformitate cu noul Program de control al tuberculozei programele de pregătire a studenţilor, rezidenţilor, medicilor ftiziopneumologi şi generalişti pentru a asigura o competenţă necesară îndeplinirii acestuia. Toţi medicii ftiziopneumologi încadraţi în activitate, medicii generalişti şi asistentele medicale din reţeaua primară vor fi instruiţi pentru a putea aplica în practică strategia DOTS. Direcţia principală cadre, instituţii de învăţămînt, dezvoltare socială şi relaţii externe a Ministerului Sănătăţii, în colaborare cu direcţiile sănătăţii din judeţe, vor asigura ocuparea locurilor vacante cu personal avînd studii superioare şi medii, conform normativelor. XI. Aspectele economice Realizarea obiectivelor Programului este condiţionată de: asigurarea bazei materiale şi finanţarea Programului (necesarul de medicamente, aparataj, reactive, instrumentare, alimentaţia bolnavilor etc.); repartizarea bugetului aprobat pentru Program, în conformitate cu priorităţile stabilite la nivel naţional, în vederea achiziţionării centralizate de medicamente antituberculoase pentru toată ţara; asigurarea monitorizării pentru controlul asupra aplicării Programului la nivel naţional şi judeţean; alocarea sumelor necesare asistenţei antituberculoase a populaţiei şi reutilării unităţilor antituberculoase în judeţe de către direcţiile judeţene ale sănătăţii în condiţiile descentralizării bugetului; stimularea materială a participanţilor la Program în funcţie de performanţele realizate în combaterea tuberculozei, conform obiectivelor acestuia; întreprinderea de către Ministerul Sănătăţii a unor măsuri de protecţie a personalului din unităţile ftiziopneumologice, angajate în derularea Programului (mănuşi, halate, respiratoare, bonete şi materiale de dezinfecţie), avîndu-se în vedere semnalarea tot mai frecventă, atît la nivel internaţional, cît şi naţional, a creşterii numărului de infecţii nozocomiale (îmbolnăvirea personalului medical). XII. Finanţarea Programului Rolul primordial în finanţarea Programului îi revine Ministerului Sănătăţii. În perioada iniţială de implementare se va miza şi pe aportul organismelor internaţionale (Banca Mondială, O.M.S., Crucea Roşie, "Caritas Luxemburg", Farmaciştii fără frontiere) şi granturile ţărilor donatoare, iar peste 4-5 ani Guvernul Republicii Moldova va prelua integral responsabilitatea financiară pentru activitatea serviciului de tuberculoză. Necesitatea bugetului anual al serviciului de ftiziopneumologie se specifică în anexa nr.2 la Program, de care se va ţine cont la elaborarea bugetelor pe anii respectivi. XIII. Planul de implementare a strategiei DOTS Implementarea strategiei DOTS se va efectua pe etape, conform următorului plan: 2001 - mun. Chişinău, jud. Orhei, jud Lăpuşna; 2002 - judeţele Edineţ, Bălţi, Soroca, Ungheni, Chişinău, Cahul, Tighina, Taraclia, U.T.A. Găgăuzia (Gagauz-Yeri); 2003 - raioanele de est ale Republicii Moldova. 2004 - Republica Moldova integral. Anexa nr. 1 la Programul naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005 SCHEMA STRUCTURII ORGANELOR DE MONITORIZARE A PROGRAMULUI +----------------------------------------------------+ | GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA | +----------------------------------------------------+ | +----------------------------------------------------+ | COMISIA INTERDEPARTAMENTALĂ DE SUPRAVEGHERE A | | REALIZĂRII PROGRAMULUI | +----------------------------------------------------+ / | | | \ +----------+ +----------+ +----------+ +-----------------+ +----------+ |MINISTERUL| |MINISTERUL| |MINISTERUL| |MINISTERUL MUNCII| |MINISTERUL| |FINANŢELOR| |JUSTIŢIEI | |SĂNĂTĂŢII | | ŞI PROTECŢIEI | |ÎNVĂŢĂMÎN-| | | | | | | | SOCIALE | | TULUI | +----------+ +----------+ +----------+ +-----------------+ +----------+ | | +--------------------------------------------+ | COMISIA DE SPECIALIŞTI ÎN | | FTIZIOPNEUMOLOGIE | +--------------------------------------------+ / \ / \ +-------------------+ +-------------------+ | COORDONATORUL |-----------------| DIRECTORUL | | NAŢIONAL |-----------------| PROGRAMULUI | +-------------------+ +-------------------+ / \ \ \ /\ / \ \ \ / \ / \ \ \ / \ +----------+ +-------------+ +-----------+ +----------+ |GRUPUL NA-| |COORDONATORII| |CENTRELE DE | |DIRECŢIILE| |ŢIONAL DE | |judeţeni/ mu-| | MEDICINĂ | |SĂNĂTĂŢII | |MONITORI- | | nicipali | |PREVENTIVĂ | | judeţene/| |ZARE | | | |judeţene/ | |municipale| +----------+ +-------------+ |municipale | +----------+ | +------------+ +----------+ |GRUPURILE | |DE MONITO-| |RIZARE | |judeţene/ | |municipale| +----------+ Anexa nr. 2 la Programul naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005 Dugetul Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005 (în $ SUA) ---+-------------+---------+---------+---------+---------+--------+------------ Nr.| Activităţile| 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | TOTAL d/o| | | | | | | ---+-------------+---------+---------+---------+---------+--------+------------ 1 Asigurarea cu 465554,76 157686,9 90711,2 90711,2 90711,2 895375,26 medicamente antitubercu- loase 2 Întreţinerea 2087429 2087429 2087429 2087429 2087429 10437145 spitalelor şi secţiilor de tuberculoză 3 Examenul sim- 468850 468850 375080 375080 375080 2062940 ptomaticilor 4 Instruirea 73416 98014 14853 15298 15757 217338 personalului 5 Echipament 256455 308709 225648 230422 235340 1256574 pentru diag- nostic 6 Formulare 10155 6340 6530 6726 6928 36679 pentru rapor- tare 7 Educaţie sa- 11000 11330 11670 12020 12381 58401 nitară 8 Evaluare 44130 53178 54773 56416 58108 266605 9 Asigurarea cu 505866 505866 428700 428700 428700 2297832 medicamente antitubercu- loase pentru bolnavii cro- nici TOTAL 3922855,8 3697402,9 2866694,2 3302802,2 3310434,2 17528889,26 ---+-------------+---------+---------+---------+---------+--------+------------ Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 559 din 28 iunie 2001 Comisia interdepartamentală pentru asigurarea realizării Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005 Cristea Valerian - viceprim-ministru al Republicii Moldova, preşedintele Comisiei Gherman Andrei - ministrul sănătăţii, vicepreşedintele Comisiei Bucinschi Iurii - şef de sector în direcţia probleme sociale a Cancelariei de Stat, secretarul Comisiei Membrii Comisiei: Ţurcan Gheorghe - prim- viceministru al sănătăţii Băhnărel Ion - viceministru al sănătăţii Troenco Valeriu - viceministru al justiţiei Grecianîi Zinaida - viceministru al finanţelor Mostovoi Valeriu - viceministru al muncii şi protecţiei sociale Bucun Nicolae - viceministru al învăţămîntului Ţîmbalari Gheorghe - directorul Institutului de Ftiziopneumologie Burinschi Victor - coordonatorul principal al Programului