Hotărâri
559/28.06.2001 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005
HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
cu privire la aprobarea Programului naţional de control
al tuberculozei pentru anii 2001-2005
Nr.559 din 28.06.2001
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.78-80/617 din 12.07.2001
* * *
Abrogat: 27.01.2006
Hotărîrea Guvernului nr.1409 din 30.12.2005
Luînd în considerare pericolul şi extinderea tuberculozei în
Republica Moldova, fapt confirmat şi de experţii Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii, şi în scopul stopării epidemiei de tuberculoză, instituirii
controlului asupra acesteia, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Programul naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001 -
2005, conform anexei nr. 1;
Componenţa nominală a Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea
realizării Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii
2001-2005, conform anexei nr. 2;
2. Ministerul Sănătăţii va elabora mecanismul de realizare a
programului nominalizat, iar, în caz de necesitate, va efectua
rectificările acestuia, reieşind din condiţiile actuale pe teren.
3. Se pune în sarcina organelor administraţiei publice locale, în
comun cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul învăţămîntului:
să instituţionalizeze gratuit în grădiniţele de copii, şcolile
internate sau sanatorii, copiii de vîrstă preşcolară şi şcolară din
familiile defavorizate, bolnavi de tuberculoză pulmonară, organizînd
grupuri separate şi asigurîndu-le supravegherea medicală permanentă;
să organizeze, prin intermediul instituţiilor şcolare din subordine,
pentru copiii bolnavi de tuberculoză, internaţi în spitale şi sanatorii
specializate, clase în vederea instruirii lor.
4. Organele administraţiei publice locale vor elabora şi aproba
programe teritoriale privind controlul tuberculozei în teritoriile din
subordine.
5. Ministerul Afacerilor Interne va întreprinde măsuri eficiente în
vederea organizării şi supravegherii permanente a instituţiilor de
ftiziopneumologie, pentru a preveni şi a curma actele de huliganism şi
cazurile de încălcare a ordinii publice din partea bolnavilor.
6. Ministerul Justiţiei, în comun cu Ministerul Sănătăţii, vor crea
condiţii adecvate în vederea ameliorării situaţiei epidemiologice în
penitenciare, asigurînd examinarea periodică a tuturor persoanelor
aflate în detenţie, depistarea simptomaticilor şi tratamentul bolnavilor
de tuberculoză, conform strategiei aprobate.
7. Ministerul Sănătăţii şi direcţiile sănătăţii din judeţe vor
asigura finanţarea prioritară a acţiunilor de control al tuberculozei,
prevăzute în sus-numitul program, în limita mijloacelor necesare
stipulate în bugetul de stat şi în bugetele locale.
8. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va înainta propuneri
pentru modificarea punctului 5 al articolului 38 din Codul muncii în
scopul de a asigura păstrarea locului de muncă pe un termen de 12 luni
al bolnavilor de tuberculoză evolutivă şi care se află la tratament.
9. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.576 din 24
octombrie 1996 "Cu privire la profilaxia şi combaterea tuberculozei în
Republica Moldova" (Monitorul Oficial, 1996, nr. 75-76, art. 619).
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Ministrul sănătăţii Andrei Gherman
Ministrul finanţelor Mihail Manoli
Ministrul justiţiei Ion Morei
Chişinău, 28 iunie 2001.
Nr. 559.
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 559
din 28 iunie 2001
PROGRAMUL NAŢIONAL DE CONTROL
AL TUBERCULOZEI PENTRU ANII 2001-2005
I. Actualitatea Programului
Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă de durată medie,
determinată de bacilul Koch, care, în cazul unui bolnav eliminator de
bacili nedepistat şi netratat la timp, are o evoluţie progresivă,
nefavorabilă, cu dezvoltarea diferitelor complicaţii şi deces pe
parcursul a 1,5 - 2 ani.
Deşi au trecut peste o sută de ani de la descoperirea agentului
patogen al tuberculozei, această maladie rămîne o problemă medicală şi
socială de importanţă vitală. Astfel, în lume în fiecare secundă o
persoană este infectată de bacilul Koch, fiecare 4 secunde - se
îmbolnăveşte de tuberculoză, iar fiecare 10 secunde un bolnav de
tuberculoză decedează. Anual pe plan mondial se detectează 8 milioane
cazuri noi de tuberculoză, iar 3 milioane de bolnavi decedează. Este
necesar de a menţiona şi faptul că, fără tratament, un bolnav de
tuberculoză pulmonară microscopic pozitivă infectează anual 10 - 15
persoane sănătoase. În acelaşi timp 80 % din victimele tuberculozei sînt
persoane tinere (15 - 49 ani), active din punct de vedere socioeconomic.
O problemă deosebită devine tuberculoza în ţările cu nivel de
dezvoltare scăzut, bîntuite de crize social-economice, şomaj, migraţie
masivă a populaţiei, conflicte armate, finanţare insuficientă a
programelor medicale. Toate acestea au determinat O.M.S. să declare în
anul 1993 situaţie excepţională globală în privinţa tuberculozei. Şi în
Republica Moldova tuberculoza rămîne o problemă specială a sănătăţii
publice, datorită extinderii în rîndul populaţiei, precum şi
implicaţiilor sociale şi economice. Astfel, pe parcursul ultimei decade
a secolului XX se constată o creştere a incidenţei tuberculozei cu 53,2
%, constituind în anul 1999 61,8 % la 100000 de persoane, iar în
instituţiile penitenciare morbiditatea este de 42,7 ori mai mare decît
media pe ţară. Dinamica incidenţei este prezentată în fig. 1.1.
Totodată, în anul 1999 ponderea bolnavilor cu forme extinse a fost de
40,2 % din numărul cazurilor noi înregistrate şi a crescut cu 46 %
comparativ cu anul precedent.
Conform situaţiei de la 1 ianuarie 2000, în republică sînt luate la
evidenţă 2895 bolnavi baciliferi, pacienţi cu un risc epidemiologic
sporit pentru persoanele sănătoase. În general la începutul anului 2000
în Republica Moldova a fost înregistrat un bolnav cu tuberculoză activă
la 354 locuitori şi unul bacilifer - la 1480.
Figura 1.1.
Incidenţa tuberculozei la 100000 locuitori
(Vezi figura 1.1. din Monitorul Oficial nr.78-80
din 12.07.2001, pag.26)
În ultimii 10 ani s-a remarcat, de asemenea, creşterea de 3,7 ori a
indicelui mortalităţii, care în 1999 a constituit 15,5 % la 100000 de
persoane (fig. 1.2), 70 % din bolnavi decedînd din cauza progresării
bolii. Conform estimărilor experţilor O.M.S. în probleme de tuberculoză,
care au inspectat repetat republica, datele oficiale ar fi partea
vizibilă a aisbergului, datele reale fiind cel puţin de două ori mai
mari.
Figura 1.2.
Mortalitatea din cauza tuberculozei la 100000 locuitori
(Vezi figura 1.2. din Monitorul Oficial nr.78-80
din 12.07.2001, pag.27)
Programul de combatere a tuberculozei adoptat în octombrie 1996 a
suferit eşec, cauzele fiind următoarele:
situaţia social-economică dificilă în care s-a pomenit ţara;
susţinerea insuficientă a Programului naţional de control al
tuberculozei pentru anii 2001-2005 (în continuare - Program) din partea
Guvernului Republicii Moldova şi a organelor administraţiei publice
locale, finanţarea fiind realizată în mărime doar de 10-15 %;
Încercarea de a utiliza vechile metode de diagnostic şi tratament al
tuberculozei, care în noile condiţii create s-au dovedit a fi
ineficiente.
În legătură cu elaborarea Strategiei naţionale de eradicare a
sărăciei în Republica Moldova, tuberculoza a fost inclusă în aceasta ca
una dintre problemele prioritare.
Situaţia creată necesită adoptarea unei noi strategii privind
controlul tuberculozei, recomandată de O.M.S. Aceasta a fost aplicată în
peste 100 ţări ale lumii şi e cunoscută sub denumirea de strategie DOTS.
În 1993 Banca Mondială a recunoscut acest program medical ca unul dintre
cele mai eficiente din punct de vedere economic.
Prezentul Program reprezintă o reorientare a asistenţei acordate
bolnavilor de tuberculoză în Republica Moldova spre principiile O.M.S.
şi e axat pe cooperarea intersectorială şi dezvoltarea reţelei de
medicină primară.
II. Scopul Programului
Scopul actualului Program îl constituie stoparea epidemiei de
tuberculoză, instituirea controlului asupra situaţiei acesteia în
Republica Moldova, cu reducerea către anul 2005 a indicilor incidenţei
şi mortalităţii, în paralel cu micşorarea răspîndirii infecţiei şi
prevenirea apariţiei formelor rezistente şi multidrogrezistente.
III. Obiectivele Programului
Obiectivele prezentului Program sînt următoarele:
obţinerea depistării a 70 % din bolnavii eliminatori de bacili;
vindecarea a 85 % din cazurile noi de tuberculoză pulmonară
microscopic pozitivă în momentul precizării diagnosticului.
IV. Principiile de realizare a Programului
Succesul Programului este condiţionat de cinci factori primordiali:
ataşamentul organelor administraţiei publice centrale şi locale faţă
de realizarea prezentului Program;
depistarea pasivă din rîndul simptomaticilor prin microscopia sputei
la BAAR;
chimioterapia standardizată de scurtă durată, strict supravegheată,
a tuturor bolnavilor de tuberculoză evolutivă, în special a celor
baciliferi;
asigurarea regulată, fără întreruperi, cu preparate antituberculoase;
monitorizarea realizării Programului şi evaluarea acestuia.
V. Politica şi responsabilitatea Guvernului
Ţinînd cont de semnificaţia socială a tuberculozei, Guvernul:
recunoaşte existenţa problemei tuberculozei în Republica Moldova;
îşi asumă responsabilitatea în susţinerea financiară a prezentului
Program;
va forma o comisie interdepartamentală pentru asigurarea bunei
cooperări a ministerilor şi departamentelor în implementarea Programului.
VI. Elementele-cheie de implementare a Programului
6.1. Definirea cazului de tuberculoză
Pentru înregistrarea corectă a cazurilor de tuberculoză, evaluarea
incidenţei formelor bacilare şi frecvenţei recidivelor, repartizarea
bolnavilor după categorii, în scopul administrării terapiei
standardizate şi analizei eficienţei tratamentului pe cohorte, se va
trece la noul sistem standardizat de apreciere a cazului de tuberculoză
conform strategiei DOTS. Acest sistem se bazeaza pe patru criterii:
localizarea focarului de tuberculoză;
gravitatea cazului;
rezultatele examenului microscopic;
tratamentul antituberculos anterior.
6.2. Depistarea tuberculozei
Se va efectua prin evidenţierea pasivă din rîndul simptomaticilor,
prin cooperarea serviciilor de medicină primară şi ftiziopneumologie.
Principala metodă de investigaţie va fi examenul microscopic al
sputei la BAAR. Programul nu recunoaşte microradiofotografia toracică ca
o metodă de screening în depistarea tuberculozei. Examenul radiologic se
va utiliza preponderent pentru aprecierea extinderii procesului în cazul
tuberculozei pulmonare microscopic pozitive şi pentru analiza complexă a
diagnosticului în cadrul tuberculozei pulmonare nonbacilare şi a celei
extrapulmonare. La copii cu semne sugestive pentru tuberculoză se va
aplica suplimentar testarea tuberculinică. Luînd în considerare
reorientarea strategică a priorităţilor în diagnosticarea tuberculozei,
se va crea o reţea de laboratoare (centre) de microscopie a sputei de
diferite niveluri.
Algoritmul depistării tuberculozei, organizarea serviciului de
bacteriologie şi "Ghidul examenului microscopic al sputei în
diagnosticul tuberculozei" sînt elaborate de Ministerul Sănătăţii.
6.3. Schemele de tratament standardizat
Abordarea strategiei DOTS prevede adoptarea în ţara noastră a unor
principii noi de tratament al bolnavilor de tuberculoză, constînd din:
aplicarea schemelor standarde;
tratament direct supravegheat de către cadrul medical;
respectarea duratei tratamentului.
Regimurile de chimioterapie în funcţie de categoria bolnavilor,
dozele medicamentelor antituberculoase strategice, precum şi ritmul de
administrare al acestora sînt avizate de Ministerul Sănătăţii.
6.4. Asigurarea cu medicamente
Asigurarea cu medicamente antituberculoase trebuie să reprezinte o
politică primordială a statului în controlul tuberculozei. Pentru
realizarea acestui deziderat se prevede:
procurarea medicamentelor antituberculoase în mod centralizat;
asigurarea cu medicamente strategice antituberculoase în cantitate
şi sortiment necesare;
asigurarea unui "stoc de lucru" pentru 3 luni în toate unităţile de
ftiziopneumologie teritoriale;
asigurarea gratuită cu medicamente antituberculoase a bolnavilor
prin intermediul farmaciilor de stat judeţene/ sectoriale.
6.5. Monitorizarea tratamentului şi evaluarea rezultatelor
chimioterapiei
Monitorizarea tratamentului şi evaluarea rezultatelor chimioterapiei
se vor efectua în baza a patru criterii:
evoluţia bacteriologică: destinată pacienţilor baciliferi la
examenul iniţial direct al sputei;
monitorizarea administrării medicamentelor: destinată pacienţilor cu
tuberculoză pulmonară microscopic negativi şi celor cu tuberculoză
extrapulmonară;
evoluţia clinică a pacientului;
monitorizarea radiologică.
Schemele de monitorizare au fost elaborate de Ministerul Sănătăţii
al Republicii Moldova.
VII. Organizarea serviciilor de control al tuberculozei
Noua strategie de acordare a asistenţei medicale bolnavilor de
tuberculoză prevede crearea unui sistem descentralizat de diagnosticare
şi tratament în baza instituţiilor medicale existente şi integrarea lui
în sistemul medicinii primare. Acest sistem va activa prin coordonarea
şi colaborarea activă a serviciului specializat de ftiziopneumologie cu
serviciul de medicină generală, cu structurile centrelor de medicină
preventivă, cu serviciile medicale ale unor ministere şi departamente.
Se preconizează acordarea asistenţei medicale bolnavilor de tuberculoză
pe patru niveluri:
nivelul central - reprezentat de Institutul de Ftiziopneumologie;
nivelul judeţean - reprezentat de secţiile judeţene de
ftiziopneumologie;
nivelul de sector - reprezentat de cabinetele de ftiziopneumologie;
nivelul primar - reprezentat de medicii de familie.
Modificarea infrastructurii serviciului de ftiziopneumologie s-a
efectuat în baza principiilor generale ale reformei sistemului sanitar
în Republica Moldova. Responsabilităţile fiecărui nivel menţionat sînt
stabilite de Ministerul Sănătăţii.
Totodată, implementarea Programului va determina o restructurare a
paturilor destinate pacienţilor de tuberculoză cu micşorarea numărului
acestora către anul 2005.
Se va pune accentul pe o reprofilare a paturilor în următoarele
direcţii:
pentru tratamentul bolnavilor cazuri noi şi celor cu recidive fără
rezistenţă la drogurile antituberculoase;
pentru tratamentul bolnavilor cu forme rezistente şi polirezistente;
pentru tratamentul bolnavilor cu forme multidrogrezistente.
VIII. Alte aspecte de control al tuberculozei
8.1. Tuberculoză extrapulmonară şi tratamentul chirurgical
Tuberculoza extrapulmonară va rămîne în continuare unul din
aspectele de activitate a Institutului de Ftiziopneumologie, aspect
realizat în secţiile sale de tuberculoză extrapulmonară.
Se preconizează o colaborare cu serviciile de medicină primară şi
cele de specialitate din sectoare şi judeţe în vederea depistării
pacienţilor suspecţi şi îndreptării acestora la Institutul de
Ftiziopneumologie, pentru monitorizarea fazei de continuare a
tratamentului şi evaluarea bolnavilor în dinamică.
Tratamentul chirurgical al bolnavilor de tuberculoză pulmonară se va
efectua, conform recomandărilor O.M.S., în cazurile de tuberculoză
pulmonară polirezistentă şi în scopul rezolvării unor complicaţii cu
alură vitală pentru pacienţi (hemoragii, pneumotorax, empiem, pleurezii
masive).
8.2. Tuberculoza şi HIV / SIDA
Asocierea tuberculoza - HIV / SIDA este nefastă şi reprezintă "un
cuplu blestemat". Tuberculoza constituie cauza principală de deces
printre persoanele HIV infectate în lume, iar o treime din cazurile de
tuberculoză apărute pe plan mondial în ultimii 5 ani sînt cauzate de
HIV. Acţiunile în această direcţie vor include:
analiza permanentă a cazurilor de tuberculoză - SIDA în republică;
testarea tuturor pacienţilor cu tuberculoză în vederea stabilirii
HIV;
testarea pacienţilor seropozitivi HIV în vederea stabilirii
tuberculozei;
efectuarea, în baza indicaţiilor, a chimioprofilaxiei persoanelor
coinfectate cu HIV şi M. tuberculosis.
8.3. Tuberculoza în instituţiile penitenciare
Situaţia tuberculozei în instituţiile penitenciare este extrem de
dificilă, incidenţa depăşind cu mult media pe republică. Tuberculoza
printre deţinuţi prezintă un pericol real nu numai pentru deţinuţii
sănătoşi şi pentru colaboratorii instituţiilor, dar şi pentru societate
în întregime. Condiţiile specifice de detenţie, nivelul social al
majorităţii deţinuţilor, relaţiile specifice din penitenciare sînt
factorii ce favorizează riscul de dezvoltare a tuberculozei în
închisori.
Aplicarea unui proiect pilot în instituţiile penitenciare din
Republica Moldova, cu participarea fundaţiei "Caritas Luxemburg", în
vederea implementării strategiei DOTS este strict necesară şi va permite
reducerea răspîndirii tuberculozei printre deţinuţi, va micşora numărul
de forme rezistente şi multidrogrezistente, contribuind la ameliorarea
situaţiei privind evoluarea tuberculozei în general.
Totodată, reieşind din specificul instituţiilor şi al condiţiilor de
detenţie, este necesară aplicarea unei strategii de supraveghere a
tuberculozei în rîndurile întregului contingent de deţinuţi.
Implementarea strategiei DOTS în instituţiile penitenciare este posibilă
doar printr-o conlucrare a organelor emitente ale Programului naţional
de control al tuberculozei cu serviciile medicale ale Departamentului
instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei şi donatorii
externi. Acţiunile de control al tuberculozei în penitenciare au fost
elaborate de către Ministerul Sănătăţii şi serviciul medical al
Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei.
8.4. Imunoprofilaxia specifică
Se va realiza prin vaccinarea BCG a tuturor nou-născuţilor, în
conformitate cu Programul naţional de imunizări, cu o rată de acoperire
cît mai mare posibilă (98 %).
8.5. Supravegherea epidemiologică a teritoriului
Se va realiza prin colaborarea serviciului de ftiziopneumologie şi
medicină primară cu structurile teritoriale ale serviciului de medicină
preventivă.
Principalele acţiuni vor include:
analiza evoluţiei indicatorilor epidemiometrici de bază pe republică
şi în fiecare judeţ în parte;
organizarea acţiunilor antiepidemice comune pentru supravegherea
adecvată a teritoriului;
analiza microepidemiilor în colectivităţi;
profilaxia specifică;
activităţile în focarele de tuberculoză;
supravegherea contingentelor periclitante şi a grupurilor cu risc
crescut de imbolnavire.
8.6. Susţinerea socială a pacienţilor
Fiind o boală socială, va fi elaborat un mecanism de susţinere
socială a pacienţilor cu implicarea Guvernului şi autorităţilor
administraţiei publice locale, care va include:
ameliorarea situaţiei social-economice în general;
implicarea autorităţilor administraţiei publice locale în
ameliorarea condiţiilor sociale, acordarea unor facilităţi reieşind din
condiţiile concrete de trai ale bolnavilor;
implicarea organismelor nonguvernamentale pentru susţinerea
bolnavilor de tuberculoză;
stimularea administrării tratamentului cît mai aproape de locul de
trai;
stimularea pacienţilor din categoriile păturilor socialmente
vulnerabile pentru o bună cooperare în timpul curei de medicaţie prin
colete alimentare, colete igienice, mese gratuite, din contul
mijloacelor extrabugetare, ajutoarelor umanitare, granturilor etc.
8.7. Educaţia pentru sănătate şi informarea populaţiei
Informarea populaţiei şi educaţia pentru sănătate constituie
elemente importante ale oricărui program medical, fiind destinate
societăţii în general şi pacientului în parte. Se va efectua prin:
organizarea unei campanii în mass - media audiovizuală şi scrisă;
editarea materialelor educaţionale (buclete, broşuri, placate,
agende);
organizarea unor conferinţe, simpozioane despre rolul educaţiei
sanitare în caz de tuberculoză;
elaborarea unor programe pentru instruire şi informare a bolnavilor
de tuberculoză şi a familiilor acestora.
IX. Acţiunile intersectoriale de combatere a
tuberculozei
Realizarea Programului necesită o conlucrare a diferitelor structuri
intersectoriale.
Pentru realizarea acestora se preconizează:
crearea unei comisii interdepartamentale din reprezentanţi ai
Ministerului Sănătăţii, Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor,
Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Învăţămîntului
sub conducerea viceprim-ministrului Republicii Moldova, avînd drept
scop:
asigurarea unei bune cooperări între diferite ministere şi
departamente în vederea implementării Programului;
efectuarea operativă a unor modificări în activitatea
subdiviziunilor din subordine în funcţie de greşelile constatate;
asigurarea colaborării cu organismele nonguvernamentale locale şi
internaţionale, cu donatorii externi în realizarea Programului;
crearea unei comisii de specialişti în ftiziopneumologie în cadrul
Ministerului Sănătăţii, avînd drept scop:
coordonarea realizării Programului;
asigurarea colaborării subdiviziunilor sale teritoriale implicate în
realizarea Programului;
efectuarea unor modificări în activitatea subdiviziunilor ce ţin de
competenţa Ministerului Sănătăţii.
Schema structurii de monitorizare a Programului propusă de
Ministerul Sănătăţii se specifică în anexa nr.1 la Program.
X. Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor
Formarea şi perfecţionarea cadrelor de medici specialişti
ftiziopneumologi se va efectua la catedra ftiziopneumologie şi la
cursurile de perfecţionare a medicilor ftiziopneumologi din cadrul
Universităţii de Stat de Medicină "N. Testemiţanu" cu participarea
nemijlocită a colaboratorilor Institutului de Ftiziopneumologie şi va
avea un caracter continuu.
Se vor aduce în conformitate cu noul Program de control al
tuberculozei programele de pregătire a studenţilor, rezidenţilor,
medicilor ftiziopneumologi şi generalişti pentru a asigura o competenţă
necesară îndeplinirii acestuia. Toţi medicii ftiziopneumologi încadraţi
în activitate, medicii generalişti şi asistentele medicale din reţeaua
primară vor fi instruiţi pentru a putea aplica în practică strategia
DOTS. Direcţia principală cadre, instituţii de învăţămînt, dezvoltare
socială şi relaţii externe a Ministerului Sănătăţii, în colaborare cu
direcţiile sănătăţii din judeţe, vor asigura ocuparea locurilor vacante
cu personal avînd studii superioare şi medii, conform normativelor.
XI. Aspectele economice
Realizarea obiectivelor Programului este condiţionată de:
asigurarea bazei materiale şi finanţarea Programului (necesarul de
medicamente, aparataj, reactive, instrumentare, alimentaţia bolnavilor
etc.);
repartizarea bugetului aprobat pentru Program, în conformitate cu
priorităţile stabilite la nivel naţional, în vederea achiziţionării
centralizate de medicamente antituberculoase pentru toată ţara;
asigurarea monitorizării pentru controlul asupra aplicării
Programului la nivel naţional şi judeţean;
alocarea sumelor necesare asistenţei antituberculoase a populaţiei
şi reutilării unităţilor antituberculoase în judeţe de către direcţiile
judeţene ale sănătăţii în condiţiile descentralizării bugetului;
stimularea materială a participanţilor la Program în funcţie de
performanţele realizate în combaterea tuberculozei, conform obiectivelor
acestuia;
întreprinderea de către Ministerul Sănătăţii a unor măsuri de
protecţie a personalului din unităţile ftiziopneumologice, angajate în
derularea Programului (mănuşi, halate, respiratoare, bonete şi materiale
de dezinfecţie), avîndu-se în vedere semnalarea tot mai frecventă, atît
la nivel internaţional, cît şi naţional, a creşterii numărului de
infecţii nozocomiale (îmbolnăvirea personalului medical).
XII. Finanţarea Programului
Rolul primordial în finanţarea Programului îi revine Ministerului
Sănătăţii. În perioada iniţială de implementare se va miza şi pe aportul
organismelor internaţionale (Banca Mondială, O.M.S., Crucea Roşie,
"Caritas Luxemburg", Farmaciştii fără frontiere) şi granturile ţărilor
donatoare, iar peste 4-5 ani Guvernul Republicii Moldova va prelua
integral responsabilitatea financiară pentru activitatea serviciului de
tuberculoză.
Necesitatea bugetului anual al serviciului de ftiziopneumologie se
specifică în anexa nr.2 la Program, de care se va ţine cont la
elaborarea bugetelor pe anii respectivi.
XIII. Planul de implementare a strategiei DOTS
Implementarea strategiei DOTS se va efectua pe etape, conform
următorului plan:
2001 - mun. Chişinău, jud. Orhei, jud Lăpuşna;
2002 - judeţele Edineţ, Bălţi, Soroca, Ungheni, Chişinău, Cahul,
Tighina, Taraclia, U.T.A. Găgăuzia (Gagauz-Yeri);
2003 - raioanele de est ale Republicii Moldova.
2004 - Republica Moldova integral.
Anexa nr. 1
la Programul naţional de control
al tuberculozei pentru anii
2001-2005
SCHEMA STRUCTURII ORGANELOR DE MONITORIZARE
A PROGRAMULUI
+----------------------------------------------------+
| GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA |
+----------------------------------------------------+
|
+----------------------------------------------------+
| COMISIA INTERDEPARTAMENTALĂ DE SUPRAVEGHERE A |
| REALIZĂRII PROGRAMULUI |
+----------------------------------------------------+
/ | | | \
+----------+ +----------+ +----------+ +-----------------+ +----------+
|MINISTERUL| |MINISTERUL| |MINISTERUL| |MINISTERUL MUNCII| |MINISTERUL|
|FINANŢELOR| |JUSTIŢIEI | |SĂNĂTĂŢII | | ŞI PROTECŢIEI | |ÎNVĂŢĂMÎN-|
| | | | | | | SOCIALE | | TULUI |
+----------+ +----------+ +----------+ +-----------------+ +----------+
|
|
+--------------------------------------------+
| COMISIA DE SPECIALIŞTI ÎN |
| FTIZIOPNEUMOLOGIE |
+--------------------------------------------+
/ \
/ \
+-------------------+ +-------------------+
| COORDONATORUL |-----------------| DIRECTORUL |
| NAŢIONAL |-----------------| PROGRAMULUI |
+-------------------+ +-------------------+
/ \ \ \ /\
/ \ \ \ / \
/ \ \ \ / \
+----------+ +-------------+ +-----------+ +----------+
|GRUPUL NA-| |COORDONATORII| |CENTRELE DE | |DIRECŢIILE|
|ŢIONAL DE | |judeţeni/ mu-| | MEDICINĂ | |SĂNĂTĂŢII |
|MONITORI- | | nicipali | |PREVENTIVĂ | | judeţene/|
|ZARE | | | |judeţene/ | |municipale|
+----------+ +-------------+ |municipale | +----------+
| +------------+
+----------+
|GRUPURILE |
|DE MONITO-|
|RIZARE |
|judeţene/ |
|municipale|
+----------+
Anexa nr. 2
la Programul naţional de control
al tuberculozei pentru anii
2001-2005
Dugetul Programului naţional de control al
tuberculozei pentru anii 2001-2005
(în $ SUA)
---+-------------+---------+---------+---------+---------+--------+------------
Nr.| Activităţile| 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | TOTAL
d/o| | | | | | |
---+-------------+---------+---------+---------+---------+--------+------------
1 Asigurarea cu 465554,76 157686,9 90711,2 90711,2 90711,2 895375,26
medicamente
antitubercu-
loase
2 Întreţinerea 2087429 2087429 2087429 2087429 2087429 10437145
spitalelor şi
secţiilor de
tuberculoză
3 Examenul sim- 468850 468850 375080 375080 375080 2062940
ptomaticilor
4 Instruirea 73416 98014 14853 15298 15757 217338
personalului
5 Echipament 256455 308709 225648 230422 235340 1256574
pentru diag-
nostic
6 Formulare 10155 6340 6530 6726 6928 36679
pentru rapor-
tare
7 Educaţie sa- 11000 11330 11670 12020 12381 58401
nitară
8 Evaluare 44130 53178 54773 56416 58108 266605
9 Asigurarea cu 505866 505866 428700 428700 428700 2297832
medicamente
antitubercu-
loase pentru
bolnavii cro-
nici
TOTAL 3922855,8 3697402,9 2866694,2 3302802,2 3310434,2 17528889,26
---+-------------+---------+---------+---------+---------+--------+------------
Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 559
din 28 iunie 2001
Comisia interdepartamentală pentru asigurarea realizării
Programului naţional de control al tuberculozei
pentru anii 2001-2005
Cristea Valerian - viceprim-ministru al Republicii Moldova,
preşedintele Comisiei
Gherman Andrei - ministrul sănătăţii, vicepreşedintele Comisiei
Bucinschi Iurii - şef de sector în direcţia probleme sociale a
Cancelariei de Stat, secretarul Comisiei
Membrii Comisiei:
Ţurcan Gheorghe - prim- viceministru al sănătăţii
Băhnărel Ion - viceministru al sănătăţii
Troenco Valeriu - viceministru al justiţiei
Grecianîi Zinaida - viceministru al finanţelor
Mostovoi Valeriu - viceministru al muncii şi protecţiei sociale
Bucun Nicolae - viceministru al învăţămîntului
Ţîmbalari Gheorghe - directorul Institutului de Ftiziopneumologie
Burinschi Victor - coordonatorul principal al Programului