Hotărâre nr. 561 din 07.08.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Cadrului bugetar

pe termen mediu (2025-2027)

nr. 561  din  07.08.2024

 (în vigoare 27.08.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 370-372 art. 700 din 27.08.2024

* * *

În temeiul art.19 lit.d) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.223-230, art.519), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Cadrul bugetar pe termen mediu (2025-2027) (se anexează).

2. Cadrul bugetar pe termen mediu (2025-2027) va servi organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi altor autorităţi administrative centrale ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2025, iar autorităţilor administraţiei publice locale – la planificarea bugetelor locale şi a programelor locale de dezvoltare a teritoriilor respective.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.561/2024

CADRUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU

2025-2027

I. PREZENTARE GENERALĂ

A. Introducere

Cadrul de cheltuieli pe termen mediu a fost elaborat pentru prima dată în anul 2002, fiind stabilit prin lege ca parte integrantă a procesului bugetar. Scopul elaborării acestuia este de a crea oportunitatea gestionării resurselor financiare din sectorul public în conformitate cu obiectivele politicii bugetar-fiscale pe termen mediu şi cu priorităţile de politică. De asemenea, cadrul de cheltuieli pe termen mediu serveşte drept bază pentru elaborarea bugetului de stat.

Cadrul bugetar pe termen mediu (2025-2027) (în continuare – CBTM (2025-2027)) reflectă politicile bugetar-fiscale ale Guvernului, inclusiv cele de datorii şi de cheltuieli, pe o perioadă de trei ani şi se bazează pe: Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană", Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", Planul naţional de acţiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027, Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, Agenda de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană (2021-2027), Planul naţional de dezvoltare pentru anii 2025-2027, precum şi angajamentele asumate faţă de partenerii de dezvoltare.

Evoluţiile recente şi prognoza principalilor indicatori macroeconomici (din martie 2024), elaborată de Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, precum şi măsurile de politică bugetar-fiscală şi vamală, combinate cu măsurile şi politicile sectoriale de cheltuieli, sunt principalele elemente care au stat la fundamentarea CBTM (2025-2027).

CBTM (2025-2027) evidenţiază preocuparea Guvernului pentru continuarea măsurilor de redresare economică, accelerarea creşterii economice, menţinerea şi susţinerea unui cadru de dezvoltare durabilă, pentru crearea şi consolidarea finanţelor publice privind alocarea eficientă către priorităţi bine definite şi sporirea responsabilităţii în utilizarea fondurilor/mijloacelor publice, pentru implementarea măsurilor de eficientizare calitativă a cheltuielilor publice, prin utilizarea celor mai bune practici la nivel european, şi pentru evitarea risipei fondurilor/mijloacelor publice.

Este de remarcat faptul că avansarea în procesul de integrare europeană constituie punctul forte pentru activitatea Guvernului pe termen mediu şi lung. Măsurile necesare ridicării nivelului de pregătire pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (în continuare – UE) şi pentru alinierea legislaţiei naţionale la legislaţia UE vor fi integrate transversal în toate domeniile de dezvoltare socioeconomică a ţării.

CBTM (2025-2027) este constituit din partea textuală şi din anexe.

Partea textuală cuprinde: (i) descrierea generală, evoluţiile economice şi descrierea procesului de eficientizare a cheltuielilor; (ii) perspectivele economice globale şi riscurile pe termen mediu; (iii) obiectivele politicii bugetar-fiscale şi vamale; prognoza veniturilor şi cheltuielilor publice; politica cheltuielilor de personal; priorităţile politicii de cheltuieli pe sectoare; sursele de finanţare internă şi externă şi datoria de stat; (iv) descrierea cadrului de cheltuieli ale bugetului public naţional pe termen mediu; proiectele finanţate din surse externe, precum şi proiectele de investiţii capitale publice.

Anexele conţin detalii cu privire la prognoza indicatorilor macroeconomici (anexa nr.1), evoluţia şi estimările cheltuielilor pe BPN şi bugetele componente (anexele nr.2.1.1- nr.2.5.3), limitele de cheltuieli din bugetul de stat pe autorităţi bugetare (anexa nr.3), priorităţile politicii cheltuielilor pe sectoare şi programele bugetare (anexele nr.4 - nr.24).

B. Evoluţii economice în anul 2023

Republica Moldova a traversat o perioadă dificilă în ultimii ani, fiind marcată de o serie de crize, care au afectat semnificativ economia ţării. Anul 2023 a fost un an de recuperare economică, însă cu un ritm mult mai lent decât s-a anticipat, reflectând eforturile de redresare economică şi de gestionare a finanţelor publice în contextul instabilităţii geopolitice.

Creşterea economică în anul 2023 a atins un nivel modest, aceasta nefiind suficientă pentru a compensa pierderile din recesiunea anului precedent. Evoluţia activităţii economice a fost susţinută, preponderent, de recolta bogată din sectorul agricol, care a creat condiţii atât pentru creşterea exporturilor, cât şi pentru scăderea importurilor de produse agroalimentare. S-au înregistrat evoluţii pozitive în sectorul financiar, în cele ale comunicaţiilor, serviciilor sociale, construcţiilor şi tranzacţiilor imobiliare. Totodată, cererea internă a continuat să fie una modestă, fapt semnalat de scăderea consumului populaţiei şi a investiţiilor, în condiţiile creşterii neînsemnate a veniturilor reale ale populaţiei, precum şi a incertitudinii sporite din regiune.

În trimestrul III al anului 2023, economia Republicii Moldova şi-a schimbat traiectoria descendentă înregistrată în prima jumătate a anului, revenind la traiectoria pozitivă şi atingând, până la finele anului, o creştere nesemnificativă a PIB-lui de circa 0,7% în termeni reali şi o valoare nominală de 300,4 miliarde de lei.

Efectele crizei energetice şi criza refugiaţilor sunt factorii de bază care au creat presiuni asupra bugetului, generând noi provocări pentru guvernare şi pentru mediul de afaceri.

Totodată, datorită dialogului continuu cu partenerii externi de dezvoltare, în anul 2023, Republica Moldova a beneficiat de asistenţă externă, care a fost aliniată la necesităţile de dezvoltare a ţării şi la priorităţile sectoriale stabilite. Astfel, cu implicarea necondiţionată a partenerilor externi de dezvoltare, Guvernul şi-a realizat angajamentele propuse în: consolidarea independenţei energetice, asigurarea securităţii alimentare, consolidarea infrastructurii de transport şi de securitate, dar şi în continuarea reformelor interne necesare pentru realizarea obiectivelor sale de dezvoltare în ceea ce priveşte crearea condiţiilor pentru o creştere durabilă şi favorabilă.

C. Eficientizarea cheltuielilor publice

Îmbunătăţirea eficienţei de cheltuire a resurselor bugetare rămâne provocarea pe termen mediu a Guvernului. Procesul de raţionalizare a cheltuielilor are drept scop crearea unui spaţiu disponibil de cheltuieli, pentru a răspunde noilor priorităţi sau presiunilor fiscale emergente, şi redirecţionarea cheltuielilor cu prioritate redusă, ineficiente sau ineficace, în urma unei analize eficace.

Pentru a furniza măsuri bine ţintite şi durabile de economisire, precum şi cheltuieli de o calitate sporită, este necesară continuarea procesului de raţionalizare a cheltuielilor şi instituţionalizarea acestuia.

Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2023-2030, aprobată în anul 2023, are drept obiectiv instituţionalizarea la scară largă a procesului, astfel încât, în termen de 5-7 ani, fiecare sector gestionat de ministere să fie supus procesului de raţionalizare a cheltuielilor bugetare.

Astfel, cel de-al treilea exerciţiu de raţionalizare a cheltuielilor s-a concentrat asupra sectorului sănătăţii (cheltuielile acoperite din fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, şi anume asistenţa medicală urgentă prespitalicească, asistenţa medicală primară, asistenţa medicală specializată de ambulatoriu şi îngrijirile medicale comunitare şi la domiciliu). Exerciţiul a fost efectuat în anii 2022 şi 2023 şi este în etapa de definitivare. Măsurile identificate se referă la optimizarea cheltuielilor în cadrul Centrului Naţional de Asistenţă Medicală Urgentă Prespitalicească (i), la modificarea modului de contractare şi de finanţare a asistenţei medicale primare (ii), la modificarea metodei de contractare şi de plată pentru persoanele neasigurate în asistenţa medicală primară (iii), la creşterea gradului de acoperire cu servicii medicale ale persoanelor asigurate în asistenţa medicală specializată de ambulatoriu, prin modificarea metodei de contractare (iv), la contractarea şi finanţarea centrelor de sănătate prietenoase tinerilor şi centrelor comunitare de sănătate mintală, în funcţie de activitatea şi de rezultatele acestora (v), şi la sporirea accesului populaţiei la servicii de îngrijiri medicale la domiciliu (vi).

În prezent, în derulare se află cel de-al patrulea exerciţiu de raţionalizare a cheltuielilor, care se axează pe sectorul protecţiei sociale, cu următorul domeniu de analiză: veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), în special pe aspectele facilităţilor tarifare şi scutirilor la plata contribuţiilor sociale de stat existente la moment şi pe anumite cheltuieli (prestaţii) achitate din (prin) acesta , precum protecţia în caz de incapacitate temporară de muncă, protecţia familiei şi copilului, protecţia socială în cazuri excepţionale, protecţia socială a unor categorii de cetăţeni.

Scopul exerciţiului este de a identifica unele ineficienţe în sistemul de asigurări (protecţie) socială, astfel încât măsurile de remediere a acestora să contribuie, începând cu anul 2026, la reducerea deficitului BASS, inclusiv prin micşorarea transferurilor de la bugetul de stat, în scopul acoperirii deficitului menţionat.

II. PERSPECTIVE ECONOMICE

A. Perspective economice globale

Economia globală este în proces de revigorare după efectele negative ale pandemiei şi ale invaziei Rusiei în Ucraina. Inflaţia scade mai rapid decât se anticipa datorită îmbunătăţirii ofertei şi politicilor monetare restrictive. Concomitent, piaţa muncii şi activitatea economică au demonstrat o rezilienţă bună faţă de înăsprirea politicilor monetare în majoritatea ţărilor. Totuşi, dobânzile ridicate, diminuarea suportului bugetar, în condiţiile datoriilor ridicate, şi fragmentarea geoeconomică sunt factorii de bază care vor atenua creşterea economică în 2024.

Luând în considerare ultimele evoluţii în dezvoltarea economiei globale, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit prognoza economiei globale în raportul său World Economic Outlook, publicat în ianuarie 2024. Conform acestei prognoze, creşterea economică globală va constitui 3,1% în 2024 şi 3,2% în 2025, fiind susţinută de scăderea presiunilor proinflaţioniste, de rezilienţa economiei SUA şi a unor ţări în curs de dezvoltare, precum şi de suportul bugetar în China. Cu toate acestea, prognoza pentru anii 2024-2025 rămâne sub media istorică (2000-2019) de 3,8%.

Previziunile FMI se bazează pe ipoteze cu privire la diminuarea preţurilor internaţionale la combustibil şi la alte materii prime, precum şi la scăderea ratelor dobânzii în cele mai mari economii ale lumii. Astfel, inflaţia globală se diminuează de la 6,8% în anul 2023 până la 5,8% în 2024 şi 4,4% – în 2025.

Figura 1. Prognoza creşterii economiei globale

în anii 2024-2025, în % faţă de anul precedent

Sursa: FMI, World Economic Outlook, ianuarie 2024

Conform estimărilor Comisiei europene, creşterea economică în UE în 2023 a fost la nivel de doar 0,5%, fiind afectată de conflictul militar în Ucraina şi de consecinţele şocului majorării preţurilor la resursele energetice. Pentru anii 2024-2025, se anticipează o creştere economică de 0,9 % şi, respectiv, 1,7 %,. Se preconizează că inflaţia scade de la 6,3 % în 2023 la 3 % în 2024 şi la 2,5 % în 2025.

Economia ţărilor UE va creşte treptat datorită reducerii presiunilor inflaţioniste şi pieţei de muncă stabile. Investiţiile vor fi susţinute de relaxarea condiţiilor de creditare. Totodată, tensiunile geopolitice şi o serie de procese electorale importante în majoritatea ţărilor, în anul curent, sunt factori de risc ce pot afecta această creştere.

B. Economia Republicii Moldova – evoluţii recente şi perspective

Proiecţii macroeconomice pentru anul 2024 şi perspective pentru anii 2025-2027

Anul 2024 va fi unul cu multiple provocări şi oportunităţi, cu perspective de recuperare economică după recesiunile anterioare, prin stimularea creşterii economice pe măsura reînnoirii investiţiilor în sectoarele-cheie şi a creşterii cheltuielilor de consum.

Sectorul industrial îşi va reveni treptat din criză. În anul 2024 este prognozată o creştere de circa 3%, iar pentru următorii ani se anticipează o uşoară accelerare a sectorului (3,5-4%). Evoluţia sectorului industrial va fi susţinută de relansarea cererii interne şi externe pentru produsele industriale naţionale, de extinderea activităţii investitorilor străini, de creşterea productivităţii sectorului, precum şi de evoluţiile pozitive aşteptate de la sectorul agricol.

Unul dintre factorii de bază care va stimula producţia industrială va fi creşterea consumului privat, ca efect al relaxării politicii monetare şi de majorărilor salariale prognozate.

Un alt factor stimulativ pentru sectorul industrial va fi creşterea gradului de retehnologizare a întreprinderilor şi creşterea productivităţii în sector, datorită factorului stimulativ al acestuia de a-şi alinia producţia la cerinţele pieţelor externe în scopul de a utiliza oportunităţile oferite de integrarea graduală a Republicii Moldova la Piaţa Unică Europeană. Totodată, investiţiile în sector vor fi sprijinite prin Programul naţional de dezvoltare industrială 2024-2028.

Cererea externă pentru produsele autohtone va constitui un factor de creştere pentru ramurile industriale exportatoare. Datorită deschiderii pieţelor externe şi oportunităţilor oferite de acordurile de cooperare economică internaţională, vor creşte posibilităţile agenţilor economici autohtoni de a-şi realiza producţia în exterior.

Evoluţia sectorului agricol în 2024 va fi una relativ modestă (+1%). Anul agricol 2024 se anticipează a fi relativ favorabil: vor fi înregistrate evoluţii pozitive atât ale producţiei vegetale, cât şi ale producţiei animaliere. Se anticipează creşterea producţiei animaliere, datorată politicilor active de susţinere a sectorului zootehnic (eficientizarea modului de subvenţionare a domeniului, construcţia, reconstrucţia şi dotarea tehnologică a fermelor zootehnice). În anii următori (2025-2027) se prognozează o tendinţă de creştere relativ stabilă de circa 1,5-2%.

Condiţiile climatice reprezintă unul dintre factorii de bază care determină evoluţia sectorului agricol. Experienţa anilor precedenţi confirmă vulnerabilitatea sectorului agricol la schimbările climaterice, ce au un impact negativ tot mai accentuat asupra producţiei agricole de la an la an. Un alt factor care va determina creşterea producţiei agricole în anii de prognoză va fi implementarea tehnologiilor performante în sector, factor confirmat de tendinţele înregistrate în ultima perioadă, când investiţiile în sectorul agricol pe parcursul a 3 ani (2020-2022) au cumulat o creştere de circa 38%, precum şi de extinderea creditării sectorului. Potrivit datelor BNM, cererea pentru creditele noi a crescut uşor preponderent datorită creditării sectorului agricol. Astfel, circa 12% din portofoliul creditelor anului 2023 constituie creditele acordate agriculturii.

Activitatea investiţională în anii 2024-2025 va fi susţinută în cea mai mare parte de investiţiile în infrastructura publică, finanţate, în special, din sursele partenerilor de dezvoltare, precum şi de îmbunătăţirea condiţiilor de creditare, determinată de politica relaxantă promovată de către BNM.

Astfel, din fondurile bugetare şi din mijloacele financiare ale partenerilor de dezvoltare, este planificată implementarea unor proiecte majore ale statului, în special în sectorul energetic, infrastructura drumurilor, infrastructura feroviară, infrastructura de aprovizionare cu apă şi canalizare.

Reluarea creditării economiei va contribui, de asemenea, pozitiv la creşterea investiţiilor în perioada de prognoză. Conform datelor BNM, în anul 2023 au fost semnalate primele efecte ale politicii monetare relaxante, valoarea creditelor noi sporind cu 8%, creştere datorată preponderent creditelor acordate în monedă naţională (care s-au majorat cu 20%). Această tendinţă de creştere se anticipează să se menţină în toţi anii de prognoză.

Se anticipează o intensificare a activităţilor investiţionale datorită aplicării ratei zero la impozitul pe venitul nerepartizat al întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi datorită implementării Programului investiţional "373", care va oferi businessului acces la creditele investiţionale în valoare de până la 15 mil. lei cu ratele de dobândă reduse.

În astfel de condiţii, pentru anul 2024 se prognozează o creştere a investiţiilor de 2,2%, iar ulterior, pentru anii 2025-2027 – de circa 3%.

Redresarea economiei mondiale va conduce la intensificarea cererii externe, cu efect pozitiv asupra exporturilor de produse, de servicii şi de materii prime. Ipotezele de bază care au fost luate în considerare la prognoza comerţului exterior sunt prognoza pozitivă a sectorului real, relansarea consumului intern, înviorarea cererii externe, precum şi baza scăzută de comparaţie. Conform estimărilor, în anul 2024 sectoarele agricol şi industriei alimentare vor impulsiona exporturile de mărfuri agroalimentare, iar sectorul industriei prelucrătoare – exporturile de producţie industrială.

În acest context, se prognozează un volum al exporturilor cu circa 11,1% mai mare decât în anul 2023. În anii următori de prognoză (2025-2027) se estimează o creştere medie de circa 7% a exporturilor, determinată de evoluţiile pozitive ale sectoarelor productive, de valorificarea oportunităţilor oferite de acordurile de cooperare, de promovarea mai intensă a exporturilor pe piaţa UE şi de identificarea şi penetrarea pieţelor noi. Un factor important care va stimula creşterea exporturilor este prelungirea cu un an a liberalizării comerţului dintre Moldova şi UE.

Cererea internă şi preţurile mondiale la resursele energetice în scădere, conflictul militar din ţara vecină, diminuarea importurilor înregistrată în anul 2023 sunt factorii care vor duce la creşterea moderată (+9,5%) a importurilor în anul 2024. Creşterea consumului privat, alimentat în principal de veniturile salariale şi de remitenţele din străinătate, precum şi redresarea activităţii economice vor influenţa pozitiv cererea de bunuri importate. De asemenea, este de menţionat redresarea preconizată a creditării şi efectul acesteia asupra creşterii investiţiilor care, la rândul lor, vor contribui la majorarea importurilor. Respectiv, în anii ce urmează (2025-2027) evoluţia importurilor se estimează să crească anual în medie cu circa 6%, fiind dependentă de necesităţile de acoperire a consumului şi de aprovizionare a sectorului productiv cu materie primă.

Prin urmare, majorarea exporturilor cu ritmuri mai înalte decât ale importurilor va favoriza îmbunătăţirea exportului net şi va avea un impact pozitiv asupra PIB în anii de prognoză.

Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă uşor în primul semestru al anului 2024, după care va spori până la începutul anului viitor. Presiuni dezinflaţioniste au continuat să fie determinate de traiectoria preţurilor la produsele alimentare pe piaţa internaţională, dar şi de efectele recoltei bogate din anul precedent. Un anumit impact a fost generat de scăderea unor tarife la serviciile comunale în prima parte a anului. Astfel, la sfârşitul anului 2024 inflaţia este estimată la nivel de 6,8%, iar la sfârşitul anului 2025 – de 3,6%. Pentru anii 2026-2027, rata inflaţiei a fost prognozată la nivelul ţintă stabilit de către BNM pentru inflaţia anuală (5%).

Având la bază prognoza tendinţelor de evoluţie a indicatorilor principalelor sectoare ale economiei naţionale, se prevede o creştere reală a PIB de circa 2,5% în anul 2024, iar în următorii ani de prognoză (2025-2027) – o creştere cuprinsă între 3,0 şi 3,7%. Această creştere este condiţionată de o evoluţie relativ bună a sectoarelor economiei naţionale şi reflectă mai mulţi factori:

a) creşterea consumului privat, ca efect al relaxării politicii monetare şi al majorărilor salariale prognozate;

b) reluarea creditării economiei, care va contribui pozitiv la creşterea investiţiilor în perioada de prognoză;

c) redresarea relativă a economiilor partenerilor comerciali, care va stimula comerţul exterior; şi

d) menţinerea inflaţiei sub control şi consolidarea fiscală pe termen mediu, pentru a promova o creştere sustenabilă.

Pe termen mediu, este anticipată o creştere moderată, stimulată de implementarea reformelor, de progresul candidaturii Moldovei la UE şi de redresarea consumului intern şi a investiţiilor, pe măsură ce impactul războiului se va disipa.

C. Riscuri şi incertitudini

Scenariul de bază prezentat în CBTM (2025-2027) este supus anumitor riscuri care în pofida unor previziuni relativ optimiste, pot modifica negativ tabloul macrofiscal, în funcţie de probabilitatea de materializare şi de intensitatea cu care sunt realizate aceste riscuri. Din motive de planificare prudentă, la elaborarea cadrului macrofiscal se ţine cont şi de aceste riscuri, ale căror detalii sunt descrise mai jos. Ca şi în anul precedent, riscurile continuă să fie semnificativ ridicate, în special cele care provin din mediul extern, cu impact economic, politic şi social, cele mai importante fiind următoarele.

Riscuri externe

Mediul extern continuă să prezinte un risc semnificativ pe parcursul anului 2024 şi pe termen mediu.

Agravarea tensiunilor geopolitice la nivel mondial, cu impact direct asupra mediului economic global: preţurile la resurse energetice şi la alte produse, lanţurile de aprovizionare, cererea externă etc.

Incertitudinile şi riscurile legate de actualele previziuni economice rămân ridicate din cauza menţinerii contextului geopolitic actual privind agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Conflictul din Ucraina, care continuă şi în 2024, afectează securitatea ţării, punând presiune suplimentară asupra Guvernului şi populaţiei în ceea ce priveşte situaţia incertă a preţurilor la produsele energetice şi la unele materii prime. Dependenţa de procurarea energiei electrice de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan constituie o altă vulnerabilitate din cauza riscului de întrerupere a furnizării gazelor naturale de către SAP "Gazprom" sau a tranzitului gazelor naturale de provenienţă rusă prin Ucraina. În ambele situaţii, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan va avea dificultăţi în producerea energiei electrice. În aceste condiţii, energia electrică va fi procurată de pe pieţele europene cu riscuri asociate de disponibilitate şi de preţ.

Recesiunea şi şocurile negative în evoluţia economiilor partenerilor comerciali principali ai Republicii Moldova, care pot influenţa negativ exporturile, remitenţele, activitatea industrială etc.

Principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova continuă să se confrunte cu ameninţările persistente din partea Rusiei, care utilizează tactici hibride pentru a influenţa politicile şi securitatea acestora. O schimbare a evoluţiei geopolitice ar duce la o scădere substanţială a exporturilor şi a remitenţelor, care ar avea un impact semnificativ asupra creşterii economice.

Tensiunile sociale în SUA şi în ţările UE, de asemenea, pot contribui la creşterea nivelului de incertitudine privind perspectivele dezvoltării economice la nivel global.

Riscuri interne

Mediul intern (local) va continua să genereze riscuri în cursul anului 2024, precum şi în perioada anilor 2025-2027, deşi la un nivel mai scăzut decât în anul precedent.

Condiţiile climaterice nefavorabile care sunt dificil de prognozat pot contribui la diminuarea volumului producţiei agricole, cu repercusiuni asupra sectorului industrial şi al exporturilor.

Evoluţiile în sectorul agricol şi traiectoria preţurilor la produsele alimentare pentru următorii ani sunt marcate de o incertitudine pronunţată. De rezultatele obţinute în sectorul agricol vor depinde, în mare măsură, exporturile de produse alimentare, precum şi evoluţia industriei alimentare în anii de prognoză.

Instabilitatea politică, ce influenţează negativ activitatea economică şi investiţională, intensifică tensiunea socială şi provoacă instabilitate macroeconomică.

Alegerile prezidenţiale din toamna anului 2024 reprezintă un moment crucial în menţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Rezultatele acestor alegeri pot influenţa politica internă şi externă şi pot avea repercusiuni asupra relaţiilor internaţionale şi procesului de integrare europeană. Într-un context în care integrarea europeană rămâne o opţiune vitală pentru viitorul Republicii Moldova, consolidarea parcursului european şi a reformelor economice sunt esenţiale pentru asigurarea stabilităţii pe termen lung.

Accentuarea dezechilibrelor la nivel macroeconomic, în special legate şi de deficitul forţei de muncă pe piaţa muncii va contribui la creşterea vulnerabilităţii economiei naţionale.

Deficitul forţei de muncă poate avea un impact considerabil asupra dezvoltării economice. Lipsa forţei de muncă va menţine creşterea economică sub nivelul potenţial, va crea un mediu nefavorabil de afaceri, va influenţa capacitatea de cumpărare a populaţiei care, fiind slabă, poate compromite creşterea consumului şi, respectiv, creşterea economică. Totodată, actualitatea problemei migraţiei în Moldova, în special a forţei de muncă calificate, poate stârni temeri cu privire la creşterea viitoare a economiei.

Fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb al monedei naţionale pot influenţa negativ activitatea agenţilor economici.

Eventuala apreciere sau depreciere a monedei naţionale poate avea un impact considerabil asupra nivelului preţurilor mărfurilor şi serviciilor importate, destinate consumului final al gospodăriilor casnice, ale materiei prime şi ale produselor intermediare necesare pentru producţia bunurilor de consum final.

Riscurile macrobugetare pe termen mediu

Printre principalele riscuri şi incertitudini identificate la care ar putea fi expus bugetul se numără următoarele:

- riscurile asociate veniturilor bugetare, strâns legate de evoluţiile macroeconomice neprevăzute, care modifică perspectivele de creştere economică în contextul geopolitic. În acelaşi timp, implementarea reformelor fiscale favorabile, în scopul lărgirii bazei de impozitare şi îmbunătăţirea conformităţii fiscale, va contribui la creşterea veniturilor bugetare. Totuşi, deşi se estimează o tendinţă de creştere a veniturilor bugetare din impozite şi taxe pe termen mediu, spaţiul fiscal rămâne încă extrem de constrâns;

- riscurile asociate cheltuielilor bugetare, se referă la sustenabilitatea cheltuielilor sociale, al căror ritm de creştere este mai mare decât cel al posibilităţilor de generare a veniturilor bugetare; nivelul de executare a cheltuielilor pentru investiţii publice şi presiunile viitoare asupra cheltuielilor bugetare ca urmare a tergiversărilor în realizarea acestora; costul reformelor structurale în toate sectoarele economice şi sociale necesare, în special în contextul aderării la UE, vor avea un impact semnificativ asupra cheltuielilor publice.

III. POLITICA BUGETAR-FISCALĂ ŞI VAMALĂ ŞI PROGNOZELE CBTM (2025-2027)

A. Prezentare generală a politicilor

În perioada 2025-2027, Guvernul îşi va consolida progresele în asigurarea stabilităţii şi sustenabilităţii finanţelor publice. Măsurile-cheie care necesită a fi întreprinse sunt:

1) consolidarea bazei fiscale, susţinute de reformele aflate în desfăşurare în administrarea fiscală şi vamală, precum şi prin consolidarea conformităţii fiscale şi asigurarea angajamentelor de transpunere a acquis-ului comunitar;

2) revizuirea sistemului de asigurări sociale, astfel ca acestea să devină sustenabile pe termen mediu şi lung;

3) eficientizarea cheltuielilor publice pentru atingerea unor eficienţe sporite în utilizarea banilor publici, reforma administraţiei publice centrale şi locale, ţintirea mai bună a beneficiilor sociale, consolidarea managementului investiţiilor publice;

4) reducerea treptată a nivelului deficitului bugetar;

5) extinderea şi dezvoltarea continuă a pieţei interne a valorilor mobiliare de stat;

6) asigurarea sustenabilităţii datoriei de stat;

7) monitorizarea şi gestionarea eficientă a riscurilor bugetar-fiscale.

Obiectivele politicii fiscale şi vamale şi ale politicii de administrare fiscală şi vamală pe termen mediu 2025-2027

Măsurile de politică fiscală pe termen mediu ţintesc fortificarea creşterii economice, stimularea cererii şi ofertei de muncă, diminuarea economiei tenebre şi racordarea treptată a sistemului fiscal la prevederile acquis-ului comunitar.

Ca parte componentă a CBTM, politica fiscală va urmări stimularea proceselor economice şi sociale, prin:

- creşterea rezilienţei persoanelor fizice prin intermediul instrumentelor fiscale;

- implementarea mecanismelor fiscale de atragere şi de menţinere a forţei de muncă calificate;

- revizuirea proceselor de calculare şi achitare a impozitelor şi taxelor în vederea simplificării şi clarificării cadrului legislativ;

- identificarea pârghiilor care ar crea premise pentru diminuarea "salariului în plic";

- îmbunătăţirea administrării fiscale şi vamale prin extinderea spectrului de instrumente disponibile pentru intervenţie, în vederea diminuării economiei tenebre şi reducerii interacţiunii dintre contribuabil şi funcţionarul fiscal;

- continuarea armonizării legislaţiei naţionale la prevederile acquis-ului comunitar.

Măsurile de politică fiscală pe termen mediu, care vor asigura atingerea obiectivelor ţintite, vor fi axate pe:

Impozitul pe venit

Identificarea instrumentelor suplimentare de menţinere a forţei de muncă calificate, prin implementarea Planului de stimulare a angajaţilor "Stock Option Plan".

Extinderea dreptului de utilizare a amortizării accelerate.

Eliminarea scutirii de la plata impozitului pe venit de către instituţiile de învăţământ private cu asigurarea impozitării pe principii generale;

Stimularea investiţiilor efectuate de către persoanele fizice rezidente în active financiare sub formă de valori mobiliare de stat, procurate direct de pe platforma Ministerului Finanţelor, prin neimpozitarea venitului obţinut sub formă de dobânzi sau creşterea de capital;

Scutirea consumatorilor (persoane fizice) de la plata impozitului pe venit pentru remunerarea obţinută de la livrarea în reţeaua electrică de distribuţie a energiei electrice;

Majorarea cu 10% a scutirilor personale şi a scutirilor pentru persoanele întreţinute acordate persoanelor fizice, în vederea atenuării impactului inflaţiei asupra veniturilor cetăţenilor, precum şi a asigurării susţinerii familiilor cu copii (impact: –183,0 mil. lei);

Extinderea spectrului de facilităţi acordate persoanelor fizice la determinarea impozitului pe venit, prin acordarea dreptului la deducere a cheltuielilor suportate pentru învăţământul persoanelor întreţinute.

Taxa pe valoarea adăugată

Revizuirea facilităţilor fiscale aferente TVA prin aplicarea regimului standard de impozitare pentru:

- pământul şi arenda acestuia;

- serviciile organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării acreditate de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare;

- producţia atelierelor curative de producţie (de muncă) de pe lângă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii, în care muncesc persoane cu dizabilităţi.

Accize

Ajustarea cotelor accizelor aplicabile la poziţiile tarifare ex. 2404 şi 240412000 din anexa nr.1 la Titlul IV al Codului fiscal nr.1163/1997:

Obiective de politici fiscale de ordin general

Armonizarea legislaţiei fiscale în conformitate cu Directivele UE.

Obiectivele politicii de administrare fiscală 2025-2027

Combaterea evaziunii şi fraudei fiscale:

- implementarea legislaţiei preţurilor de transfer şi a regulilor antiabuz;

- implementarea standardelor minime BEPS ca urmare a aderării la cadrul incluziv al OCDE;

- extinderea sistemului de monitorizare electronică a vânzărilor;

- majorarea eficacităţii procesului penal;

- revizuirea şi actualizarea continuă a criteriilor de risc, facilitând selectarea mai eficientă a grupurilor de contribuabili care prezintă risc sporit de evaziune;

- dezvoltarea politicii de conformare a contribuabililor mari şi a persoanelor fizice cu venituri mari;

- consolidarea strategiilor de control şi majorarea eficienţei şi eficacităţii controalelor fiscale;

- consolidarea acţiunilor de control în domeniile cu risc sporit de neconformare fiscală;

- dezvoltarea programului automatizat de asigurare a disciplinei fiscale.

Transpunerea şi implementarea reglementărilor UE:

- valorificarea şi implementarea programului UE "FISCALIS".

Implementarea standardelor internaţionale în domeniul fiscal:

- consolidarea schimbului de informaţii la solicitare;

- implementarea şi dezvoltarea schimbului automatizat de informaţii privind conturile financiare.

Asigurarea interoperabilităţii/interconexiunii cu sistemele UE în domeniul fiscal:

- elaborarea Cartei de dezvoltare a sistemului informaţional;

- aderarea la programul OCDE/PNUD "Inspectori fiscali fără frontiere";

- asigurarea interoperabilităţii dintre portalul www.mcabinet.gov.md şi serviciile oferite de Serviciul Fiscal de Stat;

- dezvoltarea continuă a schimbului de date prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect);

- dezvoltarea sistemului automatizat de management al riscurilor de conformare;

- dezvoltarea sistemului automatizat de management al recuperării creanţelor;

- simplificarea şi automatizarea proceselor de restituire a TVA şi restituire a accizelor.

Obiectivele politicii de administrare vamală 2025-2027

Asigurarea mobilizării veniturilor prin sporirea capacităţii Serviciului Vamal de administrare:

- promovarea normelor şi standardelor internaţionale în domeniul vamal, în vederea reducerii duratei şi costurilor efectiv suportate de agenţii economici pentru vămuirea mărfurilor;

- aprobarea şi implementarea Strategiei naţionale privind modernizarea şi armonizarea sistemelor informaţionale vamale în corespundere cu standardele comunitare;

- asigurarea organizării şi desfăşurării sesiunilor de instruire pentru mediul de business, pentru funcţionarii vamali şi pentru alte entităţi de stat interesate, referitoare la prevederile noului Cod Vamal şi la mecanismele de aplicare a acestora;

- punerea în aplicare a noului sistem computerizat de tranzit (NCTS);

- dezvoltarea procedurilor simplificate de vămuire (procedura declaraţiei simplificate, procedura înscrierii în evidenţe a declarantului);

- monitorizarea implementării Deciziei de recunoaştere reciprocă a operatorilor economici autorizaţi (AEO) cu statele membre UE.

Sporirea nivelului de securitate economică a statului şi de securizare a frontierei de stat:

- eficientizarea măsurilor de prevenire şi combatere a fraudelor vamale;

- consolidarea cooperării cu Oficiul European Antifraudă şi cu Parchetul European în lupta împotriva contrabandei;

- consolidarea managementului riscurilor în cadrul Serviciului Vamal;

prevenirea, investigarea şi combaterea schemelor ilegale şi a corupţiei, precum şi eliminarea intereselor personale şi obscure care au tangenţă cu perimetrul transnistrean şi care prejudiciază bugetul de stat şi dezvoltarea economică durabilă a ţării;

- consolidarea competenţelor Serviciului Vamal în domeniul auditului postvămuire, bazat pe sistemul informaţional automatizat, specializat în efectuarea analizei de risc şi selectarea agenţilor economici pentru efectuarea controlului ulterior.

Modernizarea infrastructurii Serviciului Vamal prin prisma gestionării coerente şi eficiente a proiectelor de asistenţă:

- dezvoltarea infrastructurii aferente AEO în celelalte posturi vamale de frontieră cu România, pentru extinderea implementării recunoaşterii mutuale a AEO cu UE şi traversarea prioritară a frontierei de stat;

- participarea în cadrul Proiectului "Construcţia terminalului vamal lângă Chişinău", în vederea instituirii unei singure locaţii de perfectare a procedurilor vamale;

- implementarea în cadrul punctelor de trecere a frontierei de stat rutiere a sistemului electronic de management al rândurilor la traversarea frontierei de stat;

- modernizarea şi reconstrucţia infrastructurii vamale (Programul "Mecanismul pentru interconectarea Europei"). Finanţarea este destinată dezvoltării infrastructurii transfrontaliere Ungheni (MD) – Ungheni (RO), Leuşeni (MD) – Albiţa (RO) şi Giurgiuleşti (MD) – Galaţi (RO).

Cadrul bugetar-fiscal

CBTM (2025-2027) a fost elaborat cu respectarea indicatorilor-ţintă ai cadrului de resurse şi prezintă principalele evoluţii ale cadrului macroeconomic în perioada de referinţă, cu incertitudini şi riscuri semnificative.

Politicile bugetar-fiscale sunt elaborate în concordanţă cu alte politici convergente şi vor asigura obiectivele asumate în Programul de guvernare, însă limitate de posibilităţile cadrului bugetar pe termen mediu.

Conform criteriilor de performanţă structurale stabilite în cadrul Programului susţinut de Fondul Monetar Internaţional, precum şi în baza concluziilor comune ale dialogului economic şi financiar dintre UE şi Republica Moldova (Programul de reforme economice pentru anii 2024-2026), scenariul pe termen mediu prevede o reducere treptată a nivelului deficitului bugetar pentru următorii trei ani.

Astfel, soldul bugetar negativ al bugetului public naţional pe termen mediu se estimează să descrească de la 4,6 % din PIB în 2024, 3,8 % – în 2025 până la 3,1 % – în 2027.

În acest context, la estimarea soldului bugetului public naţional (deficit) pentru anii 2025-2027 a fost utilizată clauza de derogare de la regula bugetar-fiscală conform prevederilor art.15 alin.(1) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, care admite depăşirea nivelului limită al deficitului de la regula bugetar-fiscală în condiţiile existenţei surselor reale de finanţare a proiectelor de investiţii capitale finanţate din surse externe. Punerea în aplicare a clauzei de derogare va permite Guvernului să finanţeze proiecte de investiţii capitale, cu condiţia că aceste proiecte să fie finanţate din surse externe (tabelul 3.1).

Tabelul 3.1

Concordanţa cu regula bugetar-fiscală

Sursa: Ministerul Finanţelor

Totuşi, pentru anul 2025 regula bugetar-fiscală stabilită la art.15 alin.(1) din legea prenotată, care limitează deficitul BPN (fără granturi) la 2,5% din PIB este depăşită cu 0,4 p.p, procesul de revenire la un trend descendent fiind unul mai îndelungat, pe când în următorii ani de prognoză (2026-2027) nivelul deficitului prognozat (fără granturi) se încadrează în regula generală şi nu depăşeşte nivelul admis al deficitului cu derogare.

Agregatele bugetare pentru perioada CBTM (2025-2027) indică faptul că bugetul se află în continuă redresare, după impactul provocat de multiplele crize din ultima perioadă, dar încă într-un cadru bugetar-fiscal foarte constrâns (tabelul 3.2).

Tabelul 3.2

Agregate bugetare

 Sursa: Ministerul Finanţelor

Proiecţiile bugetare demonstrează că, până în anul 2027, veniturile bugetului public naţional vor fi în creştere cu 26,8 % faţă de anul 2024, inclusiv cu 8,1 % în anul 2025 faţă de anul 2024. Majorarea veniturilor va fi susţinută, în primul rând, de restabilirea economică, impactul politicilor de stat de susţinere a sectoarelor economice, precum şi din contul unor măsuri ale politicii fiscale şi vamale şi de administrare mai bună a veniturilor. Totuşi, veniturile bugetare pe termen mediu au la bază estimări ale granturilor la un nivel minim istoric, iar creşterea veniturilor se bazează pe creşterea încasărilor din impozite şi taxe.

Estimările indicatorilor bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anii 2025-2027 înregistrează o tendinţă de creştere cu circa 22,3 % în 2027 faţă de 2024, inclusiv cu 8,2 % în anul 2025 faţă de anul 2024. Transferurile pentru bugetul asigurărilor sociale de stat vor creşte cu 3,6 % în 2025 faţă de 2024. E de menţionat că pentru orizontul anilor 2025-2027 transferurile pentru acoperirea deficitului BASS vor constitui sumele de 5 632,0 mil. lei în 2025, de 5293,0 mil. lei şi 5094,0 mil. lei pentru anii 2026 şi, respectiv, 2027. Prin urmare, presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale de stat creşte de la an la an, ca urmare a reformelor implementate în ultimii ani, iar veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat au un ritm de creştere mai lent decât cheltuielile, ceea ce afectează sustenabilitatea acestuia şi majorează constant povara asupra bugetului de stat. În acest sens, în cadrul exerciţiului de raţionalizare a cheltuielilor urmează a fi identificate măsuri ce ar avea impact asupra reducerii dependenţei BASS de transferurile de la bugetul de stat.

Veniturile şi cheltuielile fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în perioada anilor 2025-2027 vor creşte în 2025 cu 9,1 % faţă de 2024, iar în 2026 şi 2027 cu 17,1 % şi, respectiv, 25,7 %.

Pe componenta bugetelor locale pentru anii 2025-2027 se estimează o creştere de 7,6 % în 2025 faţă de 2024, iar în anii 2026 şi 2027 cu 10,8 % şi, respectiv, 14,3 %.

Estimările CBTM (2025-2027) pe componentele bugetului public naţional se prezintă în tabelul 3.3.

Tabelul 3.3

CBTM (2025-2027)

Sursa: Ministerul Finanţelor

Totuşi, perspectivele pe termen mediu sunt pozitive, cu asigurarea unui echilibru optim între consolidarea bugetară şi sprijinirea redresării economice.

Devierile faţă de CBTM (2025-2027) pe indicatorii bugetului public naţional se prezintă în tabelul 3.4.

Tabelul 3.4

Sursa: Ministerul Finanţelor

Faţă de CBTM (2024-2026), pentru anii 2025 şi 2026 veniturile bugetului public naţional au fost revizuite din contul încasărilor din impozite şi taxe cu circa 1,9 % în PIB anual, şi anume din impozitele pe venit şi încasările din contribuţiile sociale şi din primele de asigurări medicale, ca urmare a revizuirii prognozei fondului de remunerare a muncii (10,6 % în 2025 şi 9,7 % în 2026), precum şi ca urmare a încasărilor mai mari a acestor venituri în anul precedent.

Totodată, pentru anii 2025-2026 au fost revăzute intrările de granturi externe cu 0,1 % şi 0,2 % în PIB. În acelaşi timp, aceste estimări pot suferi ajustări semnificative şi vor fi actualizate pe măsură ce devin disponibile informaţii suplimentare şi noi acorduri de grant.

B. Venituri

Estimările veniturilor în 2024

Pentru anul 2024, veniturile bugetului public naţional au fost estimate în sumă de 107172,0 mil. lei, faţă de 102299,0 mil. lei executate în 2023, iar ca pondere în PIB vor constitui 31,3 %, diminuându-se faţă de anul precedent cu 2,8 punte procentuale. Totodată, faţă de anul precedent, veniturile bugetului public naţional vor creşte cu circa 4873,0 mil. Lei (4,8 %). Partea majoră care a determinat această creştere au constituit-o încasările din impozite şi taxe care se estimează că se vor majora cu 4949,0 mil. lei (7,9 %).

Performanţa principalelor tipuri de venituri pentru anul 2024 poate fi sintetizată în modul următor:

- încasările din impozite şi taxe pe bunuri şi servicii vor creşte cu 10,3 % în 2024. Creşterea va fi înregistrată la încasările din TVA cu 13,1 % ca urmare a creşterii importurilor faţă de anul precedent cu 9,5 %;

- încasările contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi ale primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală vor creşte cu 10,2 % şi, respectiv, cu 9,8 % în 2024. Aceste creşteri au la bază estimările fondului de remunerare a muncii care se prognozează a fi pe un trend ascendent;

- granturile externe pentru suport bugetar şi pentru proiectele finanţate din surse externe se vor diminua cu 53,7 % în 2024 faţă de anul 2023 şi vor constitui 2475,1 mil. lei. Din suma menţionată, granturile pentru suport bugetar constituie 1906,9 mil. lei.

Perspective de venituri pe termen mediu 2025-2027

Pe baza previziunilor macroeconomice, precum şi a măsurilor prevăzute în domeniul fiscal şi vamal pe această perioadă, se preconizează că veniturile vor continua să crească pe termen mediu (2025-2027) la o rată medie de 8,2 %. Se estimează că veniturile bugetare vor creşte în valori nominale de la 115 867,0 mil. lei în 2025 la 135 855,0 mil. lei în 2027 sau cu 17,2 % (tabelul 3.5).

Tabelul 3.5

Tabelul sumar al veniturilor

Sursa: Ministerul Finanţelor

Impozitele şi taxele reprezintă partea majoră din veniturile bugetului public naţional, constituind în anii 2025-2027 circa 63 % din totalul veniturilor, preponderent din contul încasărilor din impozite şi taxe pe mărfuri şi servicii. Pe termen mediu această grupă de venituri va creşte cu un ritm mediu anual de 8,3 la sută.

Contribuţiile de asigurări sociale şi medicale pe perioada de prognoză în totalul veniturilor vor creşte până la 31,6 % în 2027 faţă de 30,9 % în 2025 ca urmarea a creşterii fondului de remunerare a muncii pe termen mediu cu circa 10 la sută.

Pentru perioada 2025-2027 se estimează o reducere a debursării granturilor externe în totalul veniturilor de la 1,2 % până la 0,8 %.

Totodată, obţinerea de către Republica Moldova a statutului de ţară-candidată pentru aderarea la UE va oferi oportunităţi de accesare a fondurilor de preaderare, astfel încât aceste prognoze ar putea suferi schimbări, însă, actualmente, granturile sunt estimate din acordurile existente.

C. Cheltuieli

Priorităţile politicii cheltuielilor pe termen mediu

Pe termen mediu eforturile Guvernului continuă să fie îndreptate spre consolidarea stabilităţii şi a sustenabilităţii finanţelor publice, asigurarea disciplinei bugetar-fiscale şi a transparenţei bugetare. Priorităţile în domeniul cheltuielilor publice sunt următoarele:

1) consolidarea capacităţilor autorităţilor publice centrale în scopul asigurării activităţilor care derivă din Planul naţional de acţiuni pentru aderarea Republicii Moldova la UE pentru anii 2024 - 2027;

2) gestionarea prudentă şi utilizarea eficientă a resurselor publice în condiţiile constrângerilor bugetare;

3) susţinerea programelor de cheltuieli din domeniile economiei naţionale în scopul impulsionării dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, al susţinerii producătorilor agricoli etc.;

4) susţinerea programelor din domeniul protecţiei sociale, eficientizarea şi reorganizarea sistemului de asigurări sociale;

5) susţinerea domeniului ocrotirii sănătăţii prin dezvoltarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare;

6) implementarea reformelor structurale în conformitate cu măsurile adoptate în Strategia de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova, în concordanţă cu resursele bugetare disponibile.

Cu referire la cheltuielile de personal în sectorul bugetar, priorităţile sunt direcţionate către raţionalizarea acestora, în condiţiile constrângerilor financiare, care au un caracter persistent. În acest sens, revizuirea sistemului de salarizare reprezintă un obiectiv esenţial pe termen mediu, necesar a fi realizat pentru atingerea obiectivelor strategice setate.

Astfel, în corespundere cu documentele de planificare strategică, pe termen mediu se impun următoarele acţiuni:

1) realizarea evaluării comprehensive a actualului sistem unitar de salarizare în sectorul bugetar, ţinând cont de intervenţiile şi de măsurile de politică salarială implementate în perioada 2023-2024;

2) reierarhizarea grilei unice de salarizare aplicabile în cadrul sistemului unitar de salarizare, ca rezultat al procesului de reevaluarea a funcţiilor, în scopul identificării şi eliminării discrepanţelor existente;

3) revizuirea şi perfecţionarea etapizată a cadrului normativ primar şi secundar aferent sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar;

4) definitivarea dezvoltării sistemelor informaţionale de evidenţă a indicatorilor bugetari la componenta cheltuieli de personal, capabile să asigure realizarea diferitor scenarii şi modele de intervenţie pe termen mediu în procesul de prognozare şi de planificare a cheltuielilor de personal;

5) dezvoltarea unor proceduri de planificare a fondului de remunerare a muncii, bazate pe performanţă, echitate, nediscriminare şi control al riscurilor, în strânsă corelare cu procesul general de planificare bugetară;

6) dezvoltarea continuă a mecanismelor de monitorizare a unităţilor de personal corelate cu procesele de planificare a fondului de salarizare a autorităţilor publice.

Adiţional pentru asigurarea unei creşteri sustenabile a salariilor angajaţilor din sectorul bugetar se propune indexarea anuală a valorilor de referinţă utilizate la calcularea salariilor, în corelare cu nivelul prognozat al inflaţiei, ceea ce în perspectivă va asigura eliminarea treptată a valorilor de referinţă derogatorii. Totodată, un element esenţial în procesul dat îl va reprezenta unificarea şi consolidarea numărului valorilor de referinţă care urmează a fi raportat la nivelul de responsabilitate şi la specificul de activitate al unor categorii de instituţii bugetare.

În acelaşi timp, în scopul protejării de către stat a salariaţilor din unităţile bugetare cu venituri mici, în contextul reexaminării cuantumul salariului minim pe ţară, în funcţie de situaţia economică şi de posibilităţile financiare se planifică continuarea asigurării plăţilor compensatorii persoanelor a căror salariu lunar, calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului de muncă, va fi mai mic decât cuantumul salariului minim stabilit.

Prognoza cheltuielilor pe termen mediu: 2024-2027

Cheltuielile bugetului public naţional în anul 2024

În anul 2024 cheltuielile bugetului public naţional se estimează la suma de 122962 mil. lei, cu o majorare în valoare nominală de 5091 mil. lei sau cu 4,3 % faţă de anul 2023. De asemenea, se estimează micşorarea ponderii acestora în PIB cu 3,3 p.p. şi va constitui 35,9 %.

Sub aspect economic, ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor, la fel ca în anii precedenţi, o reprezintă cheltuielile pentru prestaţii sociale, care vor constitui circa 36,2 %, estimându-se la suma de 44 496 mil. lei (13,0 % din PIB), cu o majorare de 920 mil. lei faţă de anul 2023. Creşterea acestor cheltuieli se atestă în mare parte în rezultatul majorării cuantumului prestaţiilor sociale şi a numărului de beneficiari, în special a prestaţiilor aferente dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

Pentru anul 2024 se estimează majorarea cheltuielilor de personal atât în valoare nominală, cât şi ca pondere în PIB şi vor constitui respectiv 27549 mil. lei şi 8,1 % din PIB, cu o majorare de 3145 mil. lei faţă de anul 2023. Majorarea respectivă este determinată de implementarea măsurilor noi de politici salariale în sectorul bugetar începând cu 1 ianuarie 2024.

Cheltuielile pentru bunuri şi servicii se vor majora cu 2044 mil. lei, sau cu 10,1 %, şi se estimează la suma de 22339 mil. lei (6,5 % din PIB).

Cheltuielile aferente dobânzilor vor înregistra o micşorare comparativ cu anul 2023 şi se estimează la suma de 5280 mil. lei (1,5 % din PIB), cu o micşorare de 156 mil. lei. Din suma totală a dobânzilor, circa 55 % se estimează dobânzile aferente datoriei interne. Micşorarea dobânzilor se datorează micşorării, faţă de cu anul 2023, a ratelor la VMS emise pe piaţa primară.

Cheltuielile capitale în anul 2024 se estimează la suma de 10532 mil. lei, fiind în descreştere faţă de anul 2023 cu 1379 mil. lei.

Prognoza cheltuielilor pentru perioada 2025-2027

Pe termen mediu, cheltuielile bugetare ar putea să aibă o creştere mai mică faţă de cea din anii precedenţi. Se preconizează că în perioada 2025-2027 cheltuielile vor avea o pondere medie de aproximativ 34,8 % în PIB în anul 2027, faţă de 37,7 % în PIB, estimate pentru 2024.

Pentru perioada respectivă, cheltuielile bugetare se prognozează să înregistreze o creştere de la 4,7 % în anul 2025 faţă de anul 2024 până la 8,2 % în anul 2027 comparativ cu anul 2026.

Cheltuielile pentru investiţii capitale vor avea un ritm de creştere mai mic decât cheltuielile recurente. Totodată, aceste estimări ar putea fi revizuite în contextul oportunităţilor de aplicare la fondurile partenerilor de dezvoltare, în special la fondurile europene de preaderare.

Plăţile pentru serviciul aferent datoriei de stat au evoluţie oscilantă, în contextul evoluţiilor macroeconomice şi a pieţelor financiare, ajungând până la 1,4 la sută raportat la PIB pentru perioada 2025-2027. În secţiunea D a acestui capitol datele sunt relatate detaliat.

Cheltuieli de personal

În materie de politici salariale sectorul bugetar continuă să deţină rolul unui mare angajator, cu implicaţii în toate domeniile de activitate, ocupând o pondere semnificativă din totalul personalului care furnizează servicii de educaţie, sănătate, protecţie socială, ordine, apărare şi securitate a statului etc. Prin urmare, atragerea şi menţinerea personalului competent în sectorul bugetar este o miză esenţială a sistemului de salarizare, iar obiectivele principale ale procesului de salarizare din sectorul bugetar vizează asigurarea unor salarii echitabile, competitive şi sustenabile fiscal.

Tendinţe recente

Politica salarială pe termen mediu are ca obiectiv de bază fortificarea cadrului legislativ şi normativ în domeniu, în scopul perfecţionării şi eficientizării sistemului de salarizare, menit să asigure o creştere continuă a salariilor angajaţilor, corelată cu ritmul de creştere a productivităţii muncii şi cu consolidarea potenţialului cadrelor. Adiţional, menţinerea unui nivel competitiv a sistemului salarial din sectorul bugetar cu sectorul privat la fel devine un obiectiv esenţial de planificare pe termen mediu, în scopul neadmiterii unor discrepanţe salariale evidente dintre cele două domenii de activitate.

În perioada 2023-2024 au fost asigurate majorările salariale în conformitate cu obligaţiile asumate de Guvern prin implementarea prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, precum şi a cadrului normativ aferent. Nivelul înalt al cheltuielilor de personal şi provocările sistemului de salarizare solicită monitorizarea şi controlul strict în procesul de planificare, pentru sporirea transparenţei acestora.

Revizuirea sistemului de salarizare este dictată şi de necesitatea asigurării unui nivel echitabil de remunerare pentru categoriile de personal care îndeplinesc aceleaşi atribuţii, care să fie orientat spre rezultate finale ale activităţii şi performanţă angajaţilor, totodată, diminuând discrepanţa majoră existentă în prezent între diverse categorii de angajaţi.

Evoluţia cheltuielilor de personal în anii 2023-2027, precum şi numărul unităţilor de personal se prezintă în diagramele de mai jos:

Raportul maximal al cheltuielilor de personal în PIB se înregistrează în anul 2024 cu 8,10%. Pentru anii 2025-2027 se prognozează că aceste cheltuieli vor atinge nivelul de 8,03% în anul 2025, 7,74% în anul 2026 şi 7,70% în anul 2027. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice BPN pe termen mediu se estimează a se încadra în intervalul de la 22,2% în anul 2025 până la 22,1 % în anul 2027. Se menţionează că în anul curent indicele respectiv este de 22,40% .

În valori nominale volumul total al cheltuielilor de personal se planifică în creştere de la 27548,9 mil lei, aprobat în anul curent, până la 33040,6 mil lei în anul 2027.

Un alt element esenţial al sistemului de salarizare în sectorul bugetar este reprezentat de monitorizarea strictă a numărului de unităţi de personal, în corelare cu fondul de remunerare prognozat. În contextul nivelului de executare în anul 2024 a numărului unităţilor de personal, în perioada 2023-2027 se atestă o descreştere a indicelui respectiv. Astfel, pentru anii 2025-2027 se planifică o micşorare cu circa 1,8 mii (posturi) în sectorul bugetar (indice executat la 31.05.24) comparativ cu numărul de posturi aprobate pentru anul 2024.

Se menţionează că estimarea evoluţiei numărului unităţilor de personal pentru anii 2025-2027 a fost realizată ţinând cont de nivelul atestat al unităţilor de personal pentru anul în curs.

Majorarea cheltuielilor de personal pentru perioada 2025-2027 a determinat concomitent şi majorarea cheltuielilor de personal executate în medie per unitate. Astfel, dacă pentru anul 2024 cheltuielile medii lunare per unitate se înregistrează la nivel de 13,5 mii lei, pentru anii 2025-2027 cheltuielile medii lunare per unitate vor creşte până la nivelul de 14,2 mii lei lunar în 2025, 15,0 mii lei lunar în 2026 şi 16,3 mii lei lunar în 2027 pentru o unitate de personal.

Priorităţile politicii cheltuielilor pe sectoare

Principalele măsuri/acţiuni pe sectoare planificate în perioada anilor 2025-2027 sunt prezentate în continuare.

Servicii generale de stat (01)

Principalele obiective în cadrul acestui sector sunt buna guvernare, creşterea eficacităţii şi a responsabilităţii, finanţe publice sustenabile, dezvoltarea socioeconomică, avansarea proceselor de integrare a ţării.

În spiritul acestor obiective, Guvernul ţinteşte implementarea unei strategii ambiţioase de reformă a administraţiei publice pentru anii 2023-2030.

Reforma administraţiei publice centrale, menită să îmbunătăţească calitatea administraţiei publice la toate nivelurile în conformitate cu rigorile UE, este una dintre priorităţile recunoscute şi asumate de către Guvernul Republicii Moldova, iar implementarea acesteia este considerată o precondiţie pentru realizarea tuturor reformelor cu urmări directe asupra cetăţenilor, care vizează interesul public, soluţionarea promptă a situaţiilor de urgenţă.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada 2025-2027:

- dezvoltarea serviciilor publice prin intermediul reformei administraţiei publice;

- coordonarea şi monitorizarea activităţilor de integrare europeană la nivel naţional;

- consolidarea instituţională şi financiară a autorităţilor locale prin acordarea stimulentelor financiare (dezvoltarea infrastructurii şi sporuri salariale) în cadrul procesului de amalgamare voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi;

- creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice, digitalizării acestora în direcţia adaptării serviciilor publice la nevoile cetăţenilor;

- optimizarea procesului de votare prin implementarea noilor tehnologii, inclusiv a votului prin corespondenţă;

- prelucrarea, analiza şi diseminarea rezultatelor recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2024;

- consolidarea încrederii între ambele maluri ale Nistrului prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii din raioanele de est şi din Zona de Securitate;

- asigurarea completării rezervelor de stat şi de mobilizare;

- susţinerea diasporei prin diferite activităţi şi proiecte;

- gestionarea situaţiilor imprevizibile/excepţionale;

- susţinerea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale.

Afaceri externe (02)

Republica Moldova, corelat statutului de candidat la aderarea în UE, parcurge o următoare etapă complexă în cadrul procesului de asociere prin lansarea negocierii şi accederea Moldovei la UE. În continuare, o atenţie sporită urmează a fi acordată procesului de ajustare a legislaţiei naţionale la acquis-ul UE.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada anilor 2025-2027:

- consolidarea capacităţilor administraţiei publice în ceea ce priveşte dimensiunea de integrare europeană;

- implementarea angajamentelor ce ţin de procesul de accedere la UE şi procesul de armonizare a legislaţiei naţionale la acquis-ul UE în domeniul politic şi de securitate;

- asigurarea şi consolidarea prezenţei diplomatice a Republicii Moldova peste hotare pentru promovarea intereselor statului nostru, inclusiv a celor economice şi comerciale;

- satisfacerea necesităţilor cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotare prin asigurarea bunei funcţionări a serviciilor diplomatice şi a celor consulare;

- reprezentarea Republicii Moldova în organizaţiile internaţionale, inclusiv prin asigurarea angajamentelor financiare în cadrul acestora.

Apărare naţională (05)

În contextul provocărilor şi ameninţărilor mediului actual de securitate regional şi internaţional, Republica Moldova are nevoie de o armată modernă, mobilă şi profesionistă.

Astfel, Guvernul va continua să desfăşoare un proces de transformare graduală, în măsură să poată genera capabilităţi militare necesare pentru asigurarea apărării naţionale, pentru participarea la misiuni şi la operaţii internaţionale şi pentru acordarea sprijinului autorităţilor civile.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2025-2027:

- implementarea şi eficientizarea procesului de planificare a apărării la nivel instituţional;

- asigurarea procesului de modernizare şi transformare a capabilităţilor militare;

- creşterea calităţii vieţii şi îmbunătăţirea condiţiilor de serviciu ale militarilor;

- menţinerea şi creşterea contribuţiei în operaţii şi misiuni naţionale şi internaţionale;

- consolidarea, valorificarea şi identificarea domeniilor noi de cooperare pe linie bilaterală şi cu organizaţiile internaţionale;

- asigurarea achiziţiilor multianuale de echipamente militare şi modernizarea infrastructurii.

Ordine publică şi securitate naţională (06)

În scopul sporirii ordinii şi securităţii publice, eforturile Guvernului vor fi focalizate prin adaptarea politicilor şi prin crearea instrumentelor de răspuns la ameninţările externe şi interne, în scopul promovării stabilităţii şi securităţii naţionale şi regionale. Asigurarea şi fortificarea capacităţilor instituţiilor din domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale este o prioritate fundamentală a statului.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada anilor 2025-2027:

- fortificarea sistemului de ordine şi securitate publică în vederea asigurării unui răspuns profesionist, eficient şi rapid la provocările specifice;

- eficientizarea activităţilor de coordonare şi efectuare a supravegherii la frontiera de stat;

- asigurarea mentenanţei şi dezvoltarea sistemelor informaţionale pentru instituţiile din domeniul afacerilor interne;

- integrarea echipelor Republicii Moldova la Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene;

- consolidarea capacităţilor instituţionale de a răspunde prompt şi adecvat la situaţiile de criză.

Justiţie (07)

Asigurarea unui sistem de justiţie independent şi transparent, precum şi dezvoltarea instituţiilor care gravitează spre realizarea sarcinilor de asigurare a unei justiţii echitabile, eficiente şi de calitate constituie un principiu de bază al statului de drept.

Pentru Guvernul Republicii Moldova, îmbunătăţirea sectorului justiţiei a fost şi rămâne o prioritate majoră, care are o importanţă fundamentală pentru întreaga societate şi constituie o condiţie esenţială pentru dezvoltarea unei societăţi democratice în care supremaţia legii şi respectarea drepturilor şi libertăţilor omului reprezintă valori supreme garantate.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada anilor 2025-2027:

- asigurarea funcţionalităţii membrilor organelor colegiale ale profesiilor conexe sistemului justiţiei;

- consolidarea mecanismului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat;

- asigurarea mentenanţei şi dezvoltarea sistemelor informaţionale pentru instituţiile din domeniul justiţiei;

- continuarea procesului de evaluare externă a judecătorilor şi a procurorilor;

- constituirea şi asigurarea funcţionalităţii colegiilor specializate;

- sporirea continuă a calităţii formării iniţiale a candidaţilor la funcţii de judecător şi procuror.

Penitenciare (08)

Sistemul penitenciar reprezintă un sistem de reeducare şi resocializare, prin care statul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor private de libertate şi implementarea legislaţiei execuţional-penale naţionale şi internaţionale.

Rolul specific al instituţiilor penitenciare este de a pune în executare pedepsele şi măsurile privative de libertate într-un mod eficient, care ar contribui la sporirea siguranţei societăţii şi ar preveni recidiva.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada 2025-2027:

- instituirea unui sistem progresiv şi individualizat de executare a pedepselor penale privative şi neprivative de libertate;

- garantarea ordinii şi siguranţei în sistemul penitenciar prin consolidarea capacităţilor de dotare cu mijloace speciale de apărare şi echipament;

- îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie pentru condamnaţi conform standardelor internaţionale şi modernizarea infrastructurii sistemului administraţiei penitenciare, asigurându-se implementarea Proiectului "Construcţia penitenciarului din Chişinău", care are drept scop înlocuirea Penitenciarului nr.13, care se află într-o stare degradată;

- acordarea serviciilor medicale de calitate pentru persoanele private de libertate şi îmbunătăţirea hranei/meniurilor zilnice.

Servicii economice generale (09)

Prin acest domeniu se urmăreşte îmbunătăţirea mediului de afaceri, îmbunătăţirea infrastructurii economice, orientarea spre transformarea digitală, precum şi sprijinirea agriculturii şi dezvoltării rurale, cu scopul de a stimula dezvoltarea economică şi bunăstarea cetăţenilor.

Susţinerea dezvoltării sectorului privat este unul dintre obiectivele fundamentale ale Guvernului, înscrise în principalele documente de dezvoltare strategică a ţării. Respectiv, scopul este de a dezvolta politici care să permită creşterea investiţiilor în afaceri, în special în sectorul producţiei şi în serviciile cu valoare adăugată. În vederea susţinerii întreprinderilor cu potenţial de export, Guvernul îşi propune să implementeze şi să dezvolte noi programe cu sprijinul partenerilor de dezvoltare. De asemenea, pe agenda Guvernului se află şi subvenţionarea locurilor de muncă, prin care se va contribui la creşterea economică.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2025-2027:

- îmbunătăţirea cadrului normativ de reglementare a activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), îmbunătăţirea culturii şi abilităţilor antreprenoriale, sporirea accesului întreprinderilor la resurse financiare împrumutate, dezvoltarea regională şi specializarea inteligentă, crearea locurilor de muncă, stimularea antreprenorialului feminin şi promovarea implicării tinerilor în afaceri, investirea remitenţelor şi reducerea fenomenului migraţionist, dezvoltarea durabilă şi economia verde, promovarea şi facilitarea activităţilor de turism, precum şi promovarea internaţionalizării IMM;

- programul de retehnologizare a întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi integrarea de soluţii tehnologice moderne şi implementarea măsurilor de eficienţă energetică a IMM;

- programul de subvenţionare a locurilor de muncă, pentru susţinerea angajării în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor aflate în şomaj;

- Proiectul "Înregistrarea şi evaluarea funciară" pentru delimitarea terenurilor proprietate publică, definitivarea înregistrării primare masive a bunurilor imobile proprietate privată, evaluarea şi reevaluarea bunurilor în scopul impozitării;

- Proiectul "Competitivitatea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii (ÎMMM)" – pentru consolidarea capacităţii Fondului de garantare a creditelor, eficientizarea serviciilor de afaceri prin digitalizare, creşterea competitivităţii la export a întreprinderilor micro, mici şi mijlocii.

Agricultura (10)

Agricultura în Republica Moldova este o activitate volatilă şi foarte expusă riscurilor, fiind susceptibilă la factorii naturali, cum ar fi îngheţurile, inundaţiile, secetele, eroziunile şi căderile de grindină. Reducerea dependenţei de astfel de fenomene este o provocare majoră pe termen mediu şi lung în acest sector.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2025-2027:

- acordarea subvenţiilor producătorilor agricoli prin intermediul Fondului naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural pentru domeniile strategice ale sectorului, inclusiv pentru creşterea competitivităţii sectorului agroindustrial, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale, îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, acordarea subvenţiilor în avans pentru proiectele start-up, acordarea subvenţiilor în avans pentru dezvoltarea locală prin intermediul programului LEADER;

- extinderea suprafeţelor cu vegetaţie forestieră în cadrul Programului naţional de împădurire;

- implementarea măsurilor aferente Proiectului "Investiţii pentru guvernanţă, creştere şi rezilienţă în agricultură" pentru îmbunătăţirea furnizării de servicii agricole publice, stimularea dezvoltării orientate spre piaţă pentru beneficiari, stimularea dezvoltării subsectoarelor care înregistrează performanţe insuficiente prin acordarea de granturi investiţionale coparticipative beneficiarilor eligibili (în special producerea produselor lactate), reabilitarea şi evaluarea infrastructurii de irigare şi sporirea rezilienţei beneficiarilor, în caz de situaţie de criză sau urgenţă;

- acordarea granturilor producătorilor agricoli şi grupurilor de producători cu suportul Proiectului "Agricultura competitivă", care presupune îmbunătăţirea managementului siguranţei alimentare, îmbunătăţirea potenţialului de acces pe piaţă, precum şi crearea condiţiilor pentru gestionarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman (înfiinţarea fabricii de procesare a reziduurilor animaliere);

- acordarea de granturi pentru proiecte de infrastructură, pentru măsuri de adaptare la schimbările climatice, înfiinţarea şi reabilitarea perdelelor de protecţie şi a învelişurilor de ierburi, credite cu porţiuni de grant pentru întreprinderile micro, mici şi mijlocii, tinerilor antreprenori şi femeilor din mediul rural prin intermediul Programului de rezilienţă rurală şi a Proiectului "Îmbunătăţirea capacităţilor întru transformarea zonei rurale" (IFAD);

- susţinerea producătorilor agricoli în domeniul horticulturii, prin acordarea de împrumuturi în condiţii mai avantajoase, prin intermediul Proiectului "Livada Moldovei";

- programe de finanţare, inclusiv prin leasing, prin intermediul Proiectului "Modernizarea tehnicii agricole şi echipamentului postrecoltare" care este destinat agricultorilor (întreprinderi agricole mici şi mijlocii) ce doresc să efectueze investiţii în vederea îmbunătăţirii productivităţii agricole prin intermediul maşinilor agricole şi echipamentelor postrecoltare.

Sectorul energetic (11)

Sectorul energetic are un rol important din punct de vedere strategic, politicile actuale fiind orientate spre dezvoltarea unui sector sustenabil şi durabil, asigurarea securităţii energetice, prin integrarea pe piaţa energetică a UE, implementarea proiectelor de infrastructură transfrontalieră, diversificarea surselor de furnizare, creşterea electrificării, valorificarea surselor interne de generare a energiei, stabilirea unor mecanisme de sprijin şi promovarea creării şi utilizării energiei regenerabile.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2025-2027:

- prevenirea şi atenuarea potenţialelor crize energetice, inclusiv prin asigurarea achiziţiei şi a stocurilor strategice de gaze naturale şi diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică;

- asigurarea securităţii energetice prin interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova şi României (continuarea construcţiei liniei electrice Vulcăneşti-Chişinău şi iniţierea noii interconexiuni prin intermediul LEA 400 kV Bălţi-Suceava);

- diversificarea surselor şi căilor de aprovizionare cu gaze naturale şi crearea unei previzibilităţi şi stabilităţi pentru funcţionarea economiei naţionale;

- îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea consumului de energie în clădirile publice, inclusiv pentru 10 instituţii spitaliceşti în prima etapă;

- implementarea mecanismelor şi promovarea securităţii, a durabilităţii şi a eficienţei energetice prin continuarea programului de vouchere pentru electrocasnice şi a programului de modernizare a sistemului intern de distribuţie a agentului termic pentru încălzire şi alimentare cu apă caldă menajeră;

- promovarea utilizării surselor regenerabile prin instalarea sistemelor fotovoltaice deţinute de către consumatorii casnici;

- creşterea eficienţei sistemelor termoenergetice, prin modernizarea reţelelor termice şi a capacităţilor de cogenerare în municipiul Chişinău;

- instalarea punctelor termice individuale şi a sistemelor de distribuţie a agentului termic în blocurile locative din municipiul Bălţi.

Transporturi (13)

O prioritate majoră de dezvoltare a sectorului real al economiei este dezvoltarea continuă a sistemului de transporturi şi infrastructură, cu o creştere treptată a reţelei de drumuri în stare bună. Calitatea infrastructurii de transport este pe larg percepută ca o componentă importantă a competitivităţii şi a mediului de afaceri în general şi, prin urmare, reprezintă un factor important în atragerea investiţiilor şi în asigurarea competitivităţii exporturilor. În perspectivă, în urma instituirii Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi UE, infrastructura rutieră este indispensabilă pentru valorificarea potenţialului de export al producătorilor autohtoni.

Principalele măsuri şi acţiuni în acest sens pentru anii 2025-2027:

- reparaţia şi întreţinerea corespunzătoare a reţelei de drumuri publice prin intermediul finanţării din fondul rutier şi aducerea acestora în stare bună;

- reabilitarea drumurilor naţionale şi regionale, inclusiv construcţia drumului de ocolire a oraşului Vulcăneşti, reabilitarea sectoarelor de drum R33 Hînceşti – Leova – Cahul, drumului M5 frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău – Tiraspol, drumului M1 frontiera cu România – Leuşeni – Chişinău – Dubăsari;

- reabilitarea/consolidarea şi construcţia podurilor rutiere de frontieră peste râul Prut;

- implementarea proiectelor investiţionale pentru infrastructura feroviară şi materialul rulant prin reabilitarea a 400,0 km de cale ferată;

- reabilitarea tronsonului de cale ferată Bender – Căuşeni – Basarabeasca – Etulia – Giurgiuleşti;

- consolidarea şi construirea podurilor rutiere de frontieră peste râul Prut în scopul îmbunătăţirii conectivităţii între Republica Moldova şi România (Ungheni – Ungheni, Leova –Bumbăta, Leuşeni – Albiţa; Cahul – Oancea; Sculeni – Sculeni);

- reabilitarea şi construirea drumurilor publice naţionale în scopul creşterii cu 7 %, a drumurilor naţionale îmbunătăţite şi transferate la categoria de drumuri în stare "bună" şi "foarte bună".

Comunicaţii (14)

Sectorul comunicaţiilor are un rol important din punct de vedere strategic, politicile actuale fiind orientate spre dezvoltarea unui sector sustenabil şi durabil, asigurarea prestării unor servicii de calitate şi rapide. Dezvoltarea sectorului comunicaţiilor exercită o influenţă pozitivă asupra productivităţii muncii în întreaga economie, sporeşte eficienţa administraţiei publice şi face serviciile publice mult mai orientate spre cetăţean.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2025-2027:

- asigurarea funcţionalităţii infrastructurii de televiziune digitală terestră Multiplex A, cu acces gratuit pentru populaţie;

- acoperirea cheltuielilor ce ţin de oferirea serviciilor poştale gratuite pentru nevăzători şi prizonierii de război.

Turism (15)

Sectorul turismului are un rol important din punct de vedere economic, urmând a fi implementate măsuri pentru consolidarea produsului turistic conform ofertei unice de ţară bazat pe tipurile de turism ce pot fi dezvoltate în Republica Moldova, cum ar fi turismul de experienţă, rural, agroturistic şi de aventură uşoară, dezvoltarea turismului în ariile naturale protejate, pentru valorificarea patrimoniului naţional natural şi creşterea veniturilor administraţiilor respective din serviciile de turism.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2025-2027:

- asigurarea funcţionării I.P. Oficiul Naţional al Turismului, care va implementa politicile în domeniul turismului;

- alocarea mijloacelor în vederea dezvoltării turismului, prin crearea şi administrarea zonelor turistice naţionale şi a produselor turistice;

- modernizarea şi dotarea muzeelor de istorie şi etnografie din municipiile Bălţi şi Soroca.

Educaţie (21)

Educaţia reprezintă o prioritate naţională, factorul de bază în crearea şi transmiterea de noi cunoştinţe şi valori general-umane în dezvoltarea capitalului uman, în formarea conştiinţei şi identităţii naţionale, în promovarea aspiraţiilor de integrare europeană cu rol primordial în crearea premiselor pentru dezvoltarea umană durabilă şi edificarea unei societăţi bazate pe cunoaştere.

În acelaşi timp, tendinţele demografice negative generează probleme de supradimensionare a reţelei de instituţii de învăţământ, ceea ce duce la utilizarea ineficientă a resurselor şi nu permite realizarea investiţiilor în modernizarea şi dotarea şcolilor.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada 2025-2027:

- dezvoltarea sistemului de educaţie timpurie, creşterea calităţii şi a accesului echitabil pentru copii la servicii de educaţie antepreşcolară şi învăţământ preşcolar, inclusiv al persoanelor cu nevoi speciale;

- modernizarea proceselor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice şi manageriale prin consolidarea capacităţilor Institutului National pentru Educaţie şi Leadership;

- dezvoltarea sistemului de învăţământ primar şi secundar general prin creşterea reţelei şcolilor model;

- modernizarea infrastructurii în instituţiile de învăţământ general şi asigurarea condiţiilor necesare de igienă şi sanitaţie;

- asigurarea copiilor şi elevilor din instituţiile de învăţământ cu alimentaţie;

- asigurarea elevilor cu manuale noi care să corespundă curriculumului şcolar;

- sprijinirea programelor pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba română ale copiilor din instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale;

- asigurarea incluziunii persoanelor cu nevoi speciale (dizabilităţi fizice şi senzoriale: auz şi văz);

- promovarea iniţiativelor pentru modernizarea şi eficientizarea învăţământului profesional tehnic, cu implicarea angajatorilor şi a mediului de afaceri, în scopul oferirii absolvenţilor a unei pregătiri mai bune pentru piaţa muncii şi pentru o carieră de succes, inclusiv dezvoltarea învăţământului dual;

- dezvoltarea sistemului de învăţământ superior pentru pregătirea specialiştilor în domeniile prioritare dezvoltării societăţii şi racordarea la cerinţele pieţei muncii, promovarea internaţionalizării învăţământului superior şi renovarea căminelor studenţeşti.

Protecţie socială (22)

În vederea creşterii sustenabilităţii sectorului protecţie socială, sunt necesare schimbări structurale axate pe reglementarea mecanismului de acordare a prestaţiilor sociale asigurate şi neasigurate, implementarea politicilor în domeniul asistenţei sociale, în contextul reformei "Restart", pentru sporirea accesului populaţiei la servicii sociale de calitate. Respectiv, pentru anii 2025-2027 se propune implementarea politicilor sociale demarate anterior şi implementarea unor politici sociale noi.

Volumul alocaţiilor estimate pentru CBTM pentru anii 2025-2027 în sectorul protecţie socială constituie 50 109,7 mil. lei, 52 961,0 mil. lei şi, respectiv, 56 153,6 mil. lei, cu 3831,7 mil. lei (108,2%), 3675,0 mil. lei (107,5%) şi, respectiv, 3748,6 mil. lei (107,2%) mai mult faţă de volumul cheltuielilor estimat pentru anii 2024-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.408/2023.

Principalii factori care au influenţat majorarea cheltuielilor sunt implementarea reformei sistemului de protecţie socială "Restart", precum şi politicile care au determinat majorarea alocaţiilor/prestaţiilor sociale.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada 2025-2027:

- îmbunătăţirea sistemului de asistenţă socială, inclusiv a prestaţiilor sociale pentru a răspunde nevoilor/necesităţilor categoriilor defavorizate ale populaţiei;

- asigurarea prestării uniforme şi echitabile a serviciilor sociale prin intermediul agenţiilor teritoriale de asistenţă socială, inclusiv prin racordarea la standardele minime de calitate şi la necesităţile categoriilor defavorizate de populaţie;

- prevenirea şi combaterea violenţei faţă de femei şi a violenţei în familie;

- promovarea şi asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi;

- digitalizarea serviciilor de asistenţă socială prestate.

Ştiinţă şi inovare (23)

Cercetarea şi inovarea reprezintă motorul creşterii economice şi generatorul de soluţii pentru depăşirea provocărilor cu care se confruntă societatea. Gradul de dezvoltare a acestor domenii influenţează direct atât competitivitatea economică a unei ţări, cât şi nivelul de rezistenţă al populaţiei faţă de consecinţele schimbărilor prin care trece umanitatea. Respectiv, dezvoltarea sectorului cercetării şi inovării este un obiectiv prioritar al Guvernului, ceea ce impune imperativul de dezvoltare a ştiinţei, cercetării şi inovării.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada 2025-2027:

- realizarea proiectelor de cercetare în scopul acumulării şi utilizării cunoştinţelor noi pentru soluţionarea problemelor practice şi crearea de noi produse, tehnologii şi servicii;

- asigurarea participării la parteneriatele organizate în cadrul Programului-cadru "Orizont Europa";

- crearea şi asigurarea funcţionalităţii platformei "E-cercetare";

- aprobarea şi implementarea documentului de politici privind dezvoltarea infrastructurii de cercetare.

D. Finanţarea şi datoria de stat

Obiectivele de gestionare a datoriei de stat

Obiectivul principal al managementului datoriei de stat este de a asigura necesităţile de finanţare ale soldului (deficitului) bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor implicate. În concordanţă cu acest obiectiv de politică, acţiunile în perioada 2025-2027 se vor concentra pe:

1) menţinerea şi dezvoltarea pieţei interne a VMS;

2) contractarea împrumuturilor de stat externe, ţinând cont de raportul cost-risc;

3) gestionarea riscurilor asociate datoriei de stat.

Tabelul 3.6

Soldul bugetar şi sursele de finanţare pentru anii 2022-2027

Sursa: Ministerul Finanţelor

Finanţarea externă

Prognozele indică pe termen mediu un declin al finanţării soldului bugetului de stat din surse externe preponderent din cauza reducerii fluxurilor destinate susţinerii bugetului. Alocarea surselor externe pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe este estimată în baza proiectelor în proces de implementare conform acordurilor în vigoare şi, respective, se prognozează micşorarea acestora în comparaţie cu anul 2024 de la 1,7% până la 1,1% din PIB. Se estimează că cei mai mari creditori externi ai Guvernului, pe termen mediu, vor rămâne Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Fondul Monetar Internaţional etc.

Totodată, există o cerere mare din partea APC în ceea ce priveşte atragerea împrumuturilor externe, însă care vor fi incluse în buget odată ce acestea vor fi pregătite pentru a fi implementate şi în funcţie de spaţiul fiscal disponibil, precum şi de capacităţile de implementare a proiectelor care deja sunt în derulare.

Finanţarea internă

Se estimează că finanţarea internă netă a bugetului de stat pentru perioada 2025-2027 se va majora de la 1,4% din PIB în 2024 până la 2,2% în 2027. Acest fapt reflectă creşterea necesităţilor de finanţare, ca urmare a reducerii finanţării externe şi restabilirea acoperirii necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar din surse interne şi urmăreşte, totodată, diversificarea bazei investiţionale pe piaţa primară a VMS.

În prezent predomină finanţarea internă prin emisiunea de valori mobiliare de stat cu scadenţa preponderent pe termen scurt. Însă, politica Ministerului Finanţelor este direcţionată în continuare spre extinderea maturităţii valorilor mobiliare de stat şi spre dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat.

Soldul şi deservirea datoriei de stat

Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 39,0 % la sfârşitul anului 2025 până la 38,3 % la sfârşitul anului 2027. În valori nominale soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 139 813,6 mil. lei la sfârşitul anului 2025 până la 164207,8 mil. lei la sfârşitul anului 2027 (tabelul 3.7). Deşi în valori nominale datoria de stat va creşte, ponderea acesteia în PIB va scădea uşor, indicând o posibilă creştere economică ce permite menţinerea sustenabilităţii datoriei.

Tabelul 3.7

Soldul datoriei de stat pentru anii 2022-2027

Sursa: Ministerul Finanţelor

Din calculele prezentate se evidenţiază că datoria de stat este prognozată la un nivel sustenabil pentru economia naţională. În vederea monitorizării sustenabilităţii datoriei şi reducerii riscurilor asociate, Ministerul Finanţelor elaborează anual Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu". Acest program defineşte strategia de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat şi identifică factorii de cost şi risc aferenţi posibilelor schimbări ale condiţiilor de piaţă şi necesităţilor de finanţare. Printre măsurile incluse se numără menţinerea sub control a riscului de refinanţare prin extinderea scadenţelor VMS, reducerea riscului valutar prin creşterea ponderii datoriei interne în totalul datoriei de stat şi creşterea ponderii datoriei de stat cu dobândă fixă.

Se estimează că serviciul aferent datoriei de stat va creşte în comparaţie cu ultimii ani şi va ajunge de până la 1,4 % din PIB pe parcursul anilor 2025-2027. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 6957,7 mil. lei, iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 8747,5 mil. lei. Pentru perioada 2025-2027, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne se prognozează a fi majorate în comparaţie cu anul 2024, datorită majorării soldului datoriei de stat interne în această perioadă. La calcularea serviciului datoriei de stat interne a fost estimată majorarea ratei medii ponderate a dobânzii până la 5,0 % în anul 2027. Cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat externe pe parcursul anilor 2025-2027 au o evoluţie ascendentă, fiind condiţionată de prognoza ratelor Euribor 6m şi a ratei drepturilor speciale de tragere (DST) pe piaţa internaţională, precum şi de majorarea soldului datoriei de stat externe. Totodată, este de menţionat faptul că rata medie a dobânzii pentru împrumuturile de stat externe s-a majorat de la 0,7 % în anul 2022 la 2,0 % în anul 2023.

Tabelul 3.8

Serviciul datoriei de stat în anii 2022-2027

 Sursa: Ministerul Finanţelor

Garanţiile de stat

Pe termen mediu se estimează că soldul garanţiilor de stat interne va fi egal cu soldul garanţiilor emise pentru creditele ipotecare în cadrul Programului "Prima casă", a căror sold nu va depăşi 2 500,0 mil. lei. Emiterea garanţiilor de stat externe pentru perioada 2025-2027 nu se preconizează.

Recreditarea de stat

Recreditarea de stat în anul 2027 se preconizează că va ajunge la 616,5 mil. lei (0,1 % din PIB) micşorându-se cu 2 773,8 mil. lei faţă de anul 2024 sau cu 0,7 puncte procentuale ca pondere în PIB. În structura mijloacelor financiare destinate recreditării în perioada 2025-2027 sub aspectul ramurilor economiei naţionale, ponderea majoră revine sectorului energetic şi transportului.

Tabelul 3.9

Recreditarea

 Sursa: Ministerul Finanţelor

Recreditarea directă a întreprinderilor de stat şi a sectorului privat

În vederea implementării de către întreprinderile de stat a proiectelor de importanţă majoră naţională, pe parcursul anilor 2025-2027 se preconizează recreditarea întreprinderilor de stat în sumă de 3 561,1 mil. lei.

Împrumuturile acordate prin intermediul băncilor, organizaţiilor de creditare nebancare şi asociaţiilor de economii şi împrumut participante la recreditarea de stat

Împrumuturile externe sunt canalizate sectorului privat prin intermediul băncilor, organizaţiilor de creditare nebancare şi asociaţiilor de economii şi împrumut participante la recreditarea de stat. În acest caz, băncile, organizaţiile de creditare nebancare şi asociaţiile de economii şi împrumut sunt responsabile de evaluarea cererilor de împrumut şi de aprobarea împrumuturilor, precum şi îşi asumă riscul de credit. Pe termen mediu şi lung, această modalitate rămâne prioritară. Pe parcursul anilor 2025-2027 se preconizează recreditarea sectorului privat în sumă de 490,4 mil. lei.

Recreditarea unităţilor administrativ-teritoriale

În vederea implementării proiectelor finanţate din surse externe în teritoriu de către autorităţile publice locale, Ministerul Finanţelor recreditează împrumuturi de stat externe. Astfel, pe parcursul anilor 2025-2027 se preconizează recreditarea unităţilor administrative-teritoriale în sumă de 88,8 mil. lei.

IV. CADRUL DE CHELTUIELI PENTRU 2025-2027

A. Linia de bază şi spaţiul fiscal

Linia de bază bugetară care reprezintă cheltuielile pe termen mediu pentru asigurarea financiară a volumului actual de servicii publice în baza politicilor existente şi a actelor normative în vigoare şi spaţiul fiscal rezervat pentru noile iniţiative de politică pentru perioada 2025-2027 se prezintă în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1

Linia de bază bugetară şi spaţiul fiscal

Sursa: Ministerul Finanţelor

Linia de bază a fost stabilită în conformitate cu cadrul bugetar restrâns şi în raport cu cheltuielile totale (excluzând dobânzile) variază între 98,9 % în anul 2025 şi 93,8 % în anul 2027. Astfel, se păstrează ponderea majoră a cheltuielilor de bază, determinată de cadrul de resurse restrâns, fiind în continuare necesară identificarea economiilor şi a măsurilor de eficientizare a programelor existente pentru eliberarea resurselor în vederea menţinerii şi a consolidării serviciilor publice.

Cheltuielile de bază în contextul CBTM (2025-2027) au fost determinate pe baza analizei executării cheltuielilor bugetului public naţional în anul 2023, a alocaţiilor aprobate pentru anul 2024 şi a unui exerciţiu de actualizare, ţinând cont de factorii tehnici. Ulterior, pornind de la cadrul estimat de resurse a fost determinat spaţiul fiscal total.

Pentru anul 2025, autorităţile publice centrale, suplimentar la linia de bază estimată de Ministerul Finanţelor, au prezentat solicitări de cheltuieli în sumă de circa 23 miliarde de lei, ce depăşeşte cu circa 20,4 % totalul resurselor estimate pentru acest an. Dat fiind cadrul de resurse restrâns, nu a fost posibil de a încadra solicitările suplimentare în limita spaţiului fiscal disponibil.

Spaţiul fiscal indicat, rezultat în urma exerciţiului de actualizare a limitelor de cheltuieli, va fi repartizat pentru acoperirea costurilor de politici în domeniul salarizării în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2025.

B. Modificările faţă de CBTM 2024-2026

Cheltuielile bugetare estimate pentru 2025-2026 în cadrul exerciţiului curent comparativ cu estimările în cadrul exerciţiului CBTM 2024-2026, sub aspect funcţional, se prezintă în tabelul ce urmează:

Tabelul 4.2

Sursa: Ministerul Finanţelor

Estimările actualizate pentru perioada 2025-2026 indică o creştere a cheltuielilor bugetare raportate la PIB cu 1,9 p.p. în anul 2025 şi cu 1,4 p.p. în anul 2026.

Creşterea respectivă se estimează în concordanţă cu cadrul de resurse revizuit şi cu priorităţile de politici actualizate.

Astfel, atât în valori nominale, cât şi ca pondere în PIB au fost estimate majorări la domeniile protecţie socială, învăţământ, ordine publică şi securitate naţională, cheltuielile fiind revizuite ca urmare a implementării măsurilor de politică salarială. Totodată, în domeniile învăţământ, ordine publică şi securitate naţională au fost revizuite şi majorate cheltuielile în cadrul proiectelor finanţate din surse externe ca urmare a atragerii resurselor suplimentare pentru implementarea acestora.

C. Implicaţii şi priorităţi ale cadrului de cheltuieli sectoriale

Evoluţia şi prognoza cheltuielilor pe grupuri sectoriale pentru anii 2022-2027

Tabelul 4.3 rezumă evoluţia cheltuielilor în anii 2022-2027 şi alocările prognozate pentru CBTM (2025-2027) pe categoriile principale conform clasificării internaţionale a funcţiilor guvernamentale (CoFoG).

Tabelul 4.3

Cheltuieli pe funcţii pe anii 2022-2027

Sursa: Ministerul Finanţelor

În perioada 2022-2027, ponderea majoră în totalul cheltuielilor bugetului public naţional (excluzând dobânzile) reprezintă cheltuielile pentru protecţie socială. Ponderea acestor cheltuieli pentru perioada 2025-2027 în medie va constitui 39,8%. Creşterea acestei grupe de cheltuieli publice este determinată de obligativitatea indexării anuale a prestaţiilor sociale şi de majorarea numărului beneficiarilor de prestaţii sociale. Cheltuielile respective vor creşte cu circa 6,0 % anual în 2026-2027.

Cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii se prognozează în creştere cu 22,6 % în anul 2027 comparativ cu anul 2024, fiind influenţate de factorul cel mai esenţial – majorarea cheltuielilor pentru asistenţa medicală din cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi a cheltuielilor pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medicale.

În cadrul altor grupe funcţionale, pentru perioada 2025-2027 se prognozează modificări neesenţiale.

D. Proiecte finanţate din surse externe

Cheltuielile destinate implementării proiectelor finanţate din surse externe se estimează cu o creştere de la 3 611 mil. lei în anul 2024 până la 5 180 mil. lei în anul 2027 sau cu 1 569 mil. lei. În anii respectivi vor derula circa 70 de proiecte finanţate din surse externe.

Pentru anul 2025, proiectele finanţate din surse externe se estimează în sumă de 4 510 mii lei, dintre care principalele sectoare care vor beneficia de aceste proiecte sunt:

- transporturi (cu o pondere de circa 34,8% din totalul proiectelor finanţare din surse externe);

- agricultura – 10,1%;

- gospodăria de locuinţe – 8,8 %;

- educaţie – 7,7%;

- sănătate – 7,5%;

- energetica – 7,5%.

Proiectele finanţate din surse externe au fost estimate în conformitate acordurile în vigoare. Dat fiind cererea mare din partea autorităţilor în ce priveşte atragerea resurselor externe pentru proiecte noi sau continuarea proiectelor existente în perioada 2026-2027, în special în domeniile energiei şi transporturilor, cheltuielile respective vor fi revizuite în cadrul următoarelor exerciţii de elaborare a bugetului şi a CBTM, în funcţie de spaţiul fiscal disponibil şi de capacităţile autorităţilor de implementare a proiectelor.

E. Proiecte de investiţii capitale publice

În contextul implementării unui nou mecanism de identificare, evaluare şi selectare a proiectelor de investiţii capitale publice pentru finanţare din bugetul de stat, cu suportul experţilor UE, în anul 2022 a fost elaborat Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022.

În vederea implementării prevederilor Hotărârii Guvernului nr.684/2022 prin Ordinul Ministrului finanţelor nr.104/2023 a fost aprobată Instrucţiunea privind evaluarea proiectelor de investiţii capitale publice. Totodată, prin Ordinul Ministrului finanţelor nr.87/2023 a fost instituit Grupul de lucru al Ministerului Finanţelor pentru investiţii capitale publice, care examinează propunerile de proiecte noi şi determină eligibilitatea acestora.

Noile prevederi referitoare la managementul investiţiilor capitale publice presupun următoarele:

- evaluarea propunerilor de proiecte noi baza a 8 criterii obligatorii;

- evaluarea proiectelor şi determinarea eligibilităţii acestora se efectuează de către Grupul de lucru al Ministerului Finanţelor pentru investiţii capitale publice;

- selectarea proiectelor noi de investiţii capitale pentru finanţare din contul bugetului de stat se efectuează de către Comitetul interministerial pentru planificare strategică (CIPS);

- aplicarea unor abordări similare tuturor proiectelor de investiţii capitale publice, indiferent de costul estimativ şi sursele de finanţate ale acestora (inclusiv din surse externe şi fonduri de dezvoltare);

- unificarea formatului de prezentare pentru propunerile de proiecte noi, în baza unui formular completat care obligatoriu se plasează în SI "Registrul proiectelor de investiţii capitale" (RPIC).

În prezent, sistemul existent se caracterizează prin capacităţile reduse ale autorităţilor administraţiei publice centrale (AAPC) de implementare a proiectelor, lipsa unor priorităţi în domeniul investiţiilor capitale publice clar definite, prin evaluarea slabă a proiectelor, a procedurilor de selectare şi aprobare a acestora.

O prioritate de bază pentru perioada 2025-2027 constituie îmbunătăţirea calităţii propunerilor de proiecte noi, a planificării bugetare, a prioritizării, a gestionării şi a implementării proiectelor de investiţii capitale publice, pentru a spori absorbţia fondurilor interne şi externe şi pentru a reduce perioada de realizare a proiectelor.

Astfel, se prevede fortificarea capacităţilor AAPC în domeniul managementului proiectelor de investiţii capitale publice conform Programului pentru implementarea Strategiei de reformă a administraţiei publice 2023-2026.

În perioada următoare se va pune accent pe proiecte de investiţii capitale publice din:

1) domeniul gospodăriei drumurilor

- Proiectul "Susţinerea Programului în sectorul drumurilor";

- Proiectul "Moldova drumuri III";

- Proiectul "Moldova drumuri IV";

- Proiectul "Moldova drumuri V";

2) domeniul servicii generale de stat

- Proiectul "Modernizarea infrastructurii în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF)";

3) domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare

- Proiectul "Îmbunătăţirea infrastructurii de apă în Moldova Centrală";

- Proiectul "Securitatea aprovizionării cu apă şi canalizare în Moldova";

4) domeniul sistemului penitenciar

- Proiectul "Construcţia penitenciarului din municipiul Chişinău";

- construcţia casei de arest din municipiul Bălţi;

5) domeniul apărării

- construcţia Taberei militare permanente nr.136 în comuna Băcioi, municipiul Chişinău;

6) domeniul ocrotirii sănătăţii

- Proiectul "Construcţia Spitalului regional Bălţi".

Programul investiţiilor capitale prin prisma surselor de finanţare şi repartizarea pe grupe principale este prezentată în tabelul 4.4.

Priorităţile politicii cheltuielilor pe sectoare şi programele bugetare pe termen mediu sunt prezentate în anexele nr.4 - nr.24.

Tabelul 4.4

Programul investiţiilor capitale a bugetului de stat pe surse

de finanţare şi grupe principale pentru anii 2025-2027

Sursa: Ministerul Finanţelor

ACRONIME