Ordin nr.104 din 22.11.2023 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind evaluarea proiectelor noi de investiţii capitale publice

MINISTERUL FINANŢELOR

O R D I N

cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind evaluarea

proiectelor noi de investiţii capitale publice

[Denumirea completată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.114 din 09.10.2024, în vigoare 29.10.2024]

nr. 104  din  22.11.2023

 (în vigoare 13.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 474-476 art.1172 din 13.12.2023

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1864 din 5 decembrie 2023

Ministru _______ Veronica MIHAILOV-MORARU

În temeiul punctului 3¹ din Hotărârea Guvernului nr.684/2022 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la proiectele de investiţii capitale publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.326-333, art.787), cu modificările ulterioare,

ORDON:

1. Se aprobă Instrucţiunea privind evaluarea proiectelor noi de investiţii capitale publice (se anexează).

[Pct.1 completat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.114 din 09.10.2024, în vigoare 29.10.2024]

2. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată prin

Ordinul Ministrului finanţelor

nr.104/2023

INSTRUCŢIUNE

privind evaluarea proiectelor noi de

investiţii capitale publice

[Denumirea completată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.114 din 09.10.2024, în vigoare 29.10.2024]

I. DISPOZIŢII GENERALE

1.1. Aria de aplicare

Instrucţiunea în cauză are drept scop punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului cu privire la proiectele de investiţii capitale publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022, care se aplică tuturor proiectelor de investiţii capitale publice finanţate din resursele bugetului de stat, inclusiv din sursele externe, fondurile de dezvoltare, precum şi contribuţiei bugetului de stat la implementarea proiectelor din contul resurselor bugetelor locale.

Instrucţiunea descrie procedura de evaluare şi de determinare a eligibilităţii proiectelor de investiţii capitale publice (PICP), care se includ în anexă la legea bugetară anuală.

Figura 1: Ciclul proiectelor de investiţii capitale publice

Instrucţiunea conţine 3 capitole:

- Capitolul I "Dispoziţii generale" include prevederile generale ale instrucţiunii, inclusiv descrierea platformei "Portofoliul proiectelor" din cadrul Sistemului informaţional "Registrul proiectelor de investiţii capitale" (SI RPIC), precum şi structura şi funcţiile Grupului de lucru al Ministerului Finanţelor (MF) responsabil pentru evaluarea eligibilităţii PICP;

- Capitolul II "Procesul de evaluare a propunerilor de proiect" include descrierea procesului de evaluare a proiectelor, inclusiv descrierea detaliată a procesului de depunere a PICP, evaluarea acestora şi includerea ulterioară în portofoliul de proiecte;

- Capitolul III "Structura şi conţinutul propunerilor de proiecte" prezintă cerinţele privind structura şi conţinutul propunerilor de proiect astfel, încât, acestea să îndeplinească criteriile de eligibilitate definite în Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022.

1.2. Noţiuni

În sensul prezentei Instrucţiuni, următoarele noţiuni semnifică:

Durabilitate – capacitatea unei investiţii de a asigura performanţă pe termen lung şi capacitatea acesteia de a rămâne viabilă şi competitivă în faţa schimbărilor şi riscurilor pe termen lung;

Flux de numerar – suma de numerar pe care o încasează şi o plăteşte o entitate într-o anumită perioadă de timp;

Rata de actualizare – rata de rentabilitate pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare în vederea determinării valorii prezente;

Sustenabilitate – capacitatea unui proiect de investiţii de a genera beneficii pe termen lung, într-un mod echilibrat şi durabil din punct de vedere economic social şi de mediu;

Valoarea actualizată netă (VAN) – diferenţa dintre suma totală a fluxurilor de numerar nete actualizate pe durata de funcţionare utilă a proiectului şi costul investiţiei sau diferenţa dintre valoarea totală a fluxurilor de numerar viitoare (pozitive şi negative) actualizate pe întreaga perioadă de investiţie şi costul investiţiei;

Portofoliul proiectelor – baza de date/lista cu PICP eligibile pentru finanţare din bugetul de stat (BS);

Valoarea prezentă a costurilor şi beneficiilor – costuri şi beneficii viitoare actualizat;

Costuri şi beneficii sociale – spectru total de costuri şi beneficii, inclusiv efectele sociale şi de mediu, suportate de societate în ansamblu ca urmare a unui proiect sau intervenţie;

Rata de actualizare socială – rata de actualizare utilizată în analiza cost-beneficiu (ACB) pentru a fi aplicată beneficiilor şi costurilor care se aşteaptă în viitor pentru a le exprima într-o valoare prezentă (VP).

1.3. Portofoliul proiectelor de investiţii capitale publice

Portofoliul PICP reprezintă baza de date/lista proiectelor noi evaluate în conformitate cu criteriile de eligibilitate stabilite în anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022.

Autorităţile administraţiei publice centrale/locale (AAPC/AAPL) pot înainta propuneri noi de PICP spre evaluare pe tot parcursul anului. Propunerile de proiecte trebuie să conţină setul complet de documente, care au fost elaborate în conformitate cu criteriile de eligibilitate. Proiectele considerate eligibile sunt incluse în portofoliul proiectelor şi vor fi examinate la următoarele etape de planificare bugetară.

Eligibilitatea proiectelor se determină de către Grupul de lucru pentru investiţii capitale publice instituit în cadrul MF conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.684/2022 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la proiectele de investiţii capitale publice (a se vedea pct.1.5).

Selectarea PICP noi, pentru a fi incluse în cadrul bugetar pe termen mediu şi proiectul legii BS, se efectuează de către Comitetul interministerial pentru planificare strategică (CIPS) doar din portofoliul existent al proiectelor noi.

Portofoliul proiectelor este parte a SI RPIC (a se vedea pct.1.4).

[Pct.1.3 modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.114 din 09.10.2024, în vigoare 29.10.2024]

1.4. Sistemul informaţional "Registrul proiectelor de investiţii capitale"

SI RPIC este o platformă automatizată pentru stocarea şi gestionarea informaţiei privind PICP.

SI RPIC poate fi accesat de pe staţiile de lucru (PC) sau dispozitivele mobile prin intermediul navigatoarelor web obişnuite, cum ar fi Mozilla FireFox, Chrome, Internet Explorer, Opera etc. Ghidul de utilizare actualizat este disponibil pentru descărcare pe pagina de conectare şi pe toate paginile interne ale aplicaţiei.

SI RPIC include un modul separat de evaluare a proiectelor, care automatizează complet fluxul de activităţi cu privire la depunerea şi evaluarea proiectelor ( în modul prevăzut în figura 2).

Figura 2. Procesul de depunere şi evaluare a propunerilor de proiecte de investiţii capitale

1.5. Grupul de lucru pentru investiţii capitale publice

Grupul de lucru al MF este responsabil de examinarea şi de stabilirea eligibilităţii PICP noi care se includ în anexă la legea bugetară anuală.

În componenţa Grupului de lucru se includ:

1) şefii subdiviziunilor MF responsabili de domeniile investiţiilor capitale, politicilor şi sinteză bugetară, politicilor bugetare sectoriale, datoriei sectorului public;

2) un reprezentant al Cancelariei de Stat.

Componenţa Grupului de lucru se aprobă prin ordinul MF şi se actualizează anual, la necesitate. Secretariatul şi procesele organizatorice pentru funcţionarea Grupului de lucru sunt asigurate de către Direcţia investiţii.

Grupul de lucru va lua în considerare doar propunerile de proiecte noi care sunt transmise prin intermediul platformei SI RPIC.

Grupul de lucru se convoacă în şedinţe pentru examinarea propunerilor de PICP noi, la necesitate, pe tot parcursul anului, la recepţionarea propunerilor de proiecte prin platforma SI RPIC. Activităţile Grupului de lucru vor fi consemnate în procese-verbale.

Propunerile de proiecte se examinează de către toţi membrii Grupului de lucru.

În cazul de imposibilitatea obiectivă a participării unui membru permanent la şedinţele Grupului de lucru, conducătorul subdiviziunii în care activează membrul dat desemnează un membru supleant cu dreptul de vot.

[Pct.1.5 modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.114 din 09.10.2024, în vigoare 29.10.2024]

II. EVALUAREA PROPUNERILOR DE PROIECT

2.1. Înaintarea propunerilor de proiecte

Proiectele elaborate în conformitate cu cerinţele instrucţiunii şi anexele nr.1 şi nr.2 la Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022 urmează a fi plasate în SI RPIC. Pentru a accesa SI RPIC, utilizatorii trebuie să-şi autentifice identitatea folosind numele de utilizator şi parola.

Utilizatorii noi trebuie să expedieze o cerere oficială adresa de e-mail a I. P. "Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe" (accesmf@ctif.gov.md) pentru a obţine numele de utilizator şi parola.

La plasarea unei propuneri de proiect în SI RPIC, sistemul generează o notificare automată prin e-mail care confirmă recepţionarea propunerii de proiect.

Verificarea iniţială a propunerilor de proiecte se efectuează de secretarul Grupului de lucru. În cazul în care propunerea de proiecte include toate informaţiile necesare conform Instrucţiunii şi anexelor nr.1 şi nr.2 la Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022, propunerea va fi înaintată spre evaluare Grupului de lucru. Dacă propunerea de proiect este incompletă, înregistrarea este respinsă şi solicitantul este informat cu privire la informaţiile lipsă printr-un e-mail automat generat de SI RPIC. Solicitantul poate prezenta repetat propunerea, cu anexarea informaţiei lipsă.

După confirmarea completitudinii propunerii de proiect, obţinerea avizului Ministerului Mediului privind implicaţiile şi vulnerabilităţile climatice, şi opiniei Direcţiei juridice referitor la criteriul "Evaluarea juridică", Direcţia responsabilă de domeniul investiţiilor capitale din cadrul Ministerului Finanţelor întocmeşte şi prezintă membrilor Grupului de lucru Notă privind examinarea prealabilă a propunerii de proiect nou de investiţii capitale publice.

Procedura de depunere a propunerilor de proiect în SI RPIC este descrisă mai detaliat în anexa nr.1.

[Pct.2.1 modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.114 din 09.10.2024, în vigoare 29.10.2024]

2.2. Evaluarea propunerilor de proiecte

Grupul de lucru al MF analizează şi evaluează propunerile de proiecte noi în conformitate cu cerinţele stabilite în anexa nr.2 la Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022.

2.2.1. Metodologia de atribuire a punctajului

Atribuirea punctajului propunerilor de proiecte se efectuează conform unei metodologii standardizate, prezentată în anexa nr.2.

Criteriile de eligibilitate se clasifică în două categorii:

Cantitative:

- criteriul 1 Rezumatul proiectului;

- criteriul 2 Analiza tehnică;

- criteriul 3 Analiza economico-financiară;

- criteriul 5 Evaluarea instituţională şi de management;

- criteriul 6 Evaluarea impactului social;

- criteriul 8 Analiza riscurilor.

Criteriile 1-3 conţin subcriterii cărora li se atribuie punctaj individual, conform procedurii de evaluare.

Calitative:

- criteriul 4 Evaluarea juridică;

- criteriul 7 Evaluarea impactului de mediu.

A. Punctajul criteriilor cantitative

Pentru evaluarea criteriilor cantitative se foloseşte o scală de notare de la "0-10", "10" fiind punctajul maxim. Pragul pentru notarea criteriilor şi subcriteriilor individuale ca "admisibil" este "4". Scorurile sub "4" sunt considerate "inadmisibil".

Fiecărui criteriu cantitativ i se atribuie o pondere în raport cu punctajul total. Pentru criteriile 1-3 cu subcriterii, ponderile sunt atribuite fiecărui sub-criteriu, în modul prevăzut de tabelul nr.1.

Tabelul nr.1

Ponderea criteriilor şi subcriteriilor cantitative

Ponderile din tabelul nr.1 sunt atribuite conform deciziei Grupului de lucru. Ponderile atribuite criteriilor şi subcriteriilor sunt supuse revizuirii dacă Grupul de lucru consideră necesar.

Pentru atribuirea punctajului criteriilor cantitative sunt utilizate următoarele reguli:

- scorul pentru criteriile cantitative 1-3 este suma punctajului tuturor subcriteriilor ponderate;

- pentru proiectele cu un cost total mai mic de 200,0 mil. de lei, se atribuie punctajul subcriteriului 3.3. şi nu este necesară analiza cost-beneficiu (ACB)/cost-eficacitate (ACE).

În acest caz, ponderea subcriteriului corespunzător este distribuită proporţional cu ponderile subcriteriilor 3.1 Studiul de caz şi 3.2 Studiul financiar. Prin urmare, scorul pentru criteriul 3. Analiza economico-financiară devine media ponderată a punctajelor subcriteriilor 3.1 Studiul de caz şi 3.2 Studiul financiar.

B. Punctajul criteriilor calitative

Criteriile calitative 4 Evaluarea juridică şi 7 Evaluarea impactului de mediu sunt apreciate "Satisfăcător" (S) sau "Nesatisfăcător" (NS).

C. Eligibilitatea propunerii de proiect

Punctajul total al propunerii de proiect reprezintă suma punctelor atribuite tuturor criteriilor cantitative ponderate cu ponderile criteriilor respective.

Un proiect este considerat "eligibil" dacă i se atribuie un punctaj de cel puţin "7".

Punctajul final pe proiect este determinat ca media punctajelor totale atribuite de către fiecare membru al Grupului de lucru şi este automatizat în SI RPIC.

Proiectul evaluat drept "eligibil" urmează să întrunească următoarele condiţii:

- tuturor criteriilor cantitative şi subcriteriilor i-au fost atribuite cel puţin "4" puncte;

- punctajul mediu al tuturor membrilor Grupului de lucru este "7" sau mai mult;

- ambele criterii calitative sunt evaluate "satisfăcător" de către toţi membrii ai Grupului de lucru.

Solicitantul primeşte o notificare automată prin e-mail generată de SI RPIC, fiind informat că proiectul propus este "eligibil".

Proiectele eligibile vor fi incluse în portofoliul proiectelor şi ulterior vor fi prezentate spre examinare către CIPS. După aprobarea acestora de către CIPS, proiectele noi pot fi luate în considerare pentru finanţare din BS la următoarele etape de planificare bugetară.

Propunerile de proiecte care nu întrunesc condiţiile menţionate, sunt evaluate ca "neeligibile" şi nu vor fi incluse în portofoliul proiectelor. Solicitantul primeşte o notificare automată prin e-mail generată de SI RPIC, fiind informat că proiectul propus nu este eligibil.

[Pct.2.2.1 modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.114 din 09.10.2024, în vigoare 29.10.2024]

III. STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL PROPUNERILOR DE PROIECTE

3.1. Rezumatul proiectului

Scopul proiectului defineşte obiectivul investiţiei şi activităţile ce urmează a fi realizate.

Propunerile de proiect trebuie să ofere un rezumat ce constă din 5 cerinţe obligatorii:

1) Scopul proiectului;

2) Cadrul strategic;

3) Beneficiarii;

4) Locaţia;

5) Sursele posibile de finanţare.

3.1.1. Scopul proiectului

Exemple pentru sectorul "Transporturi":

- Construcţia unei autostrăzi de X km din oraşul A spre oraşul B pentru o circulaţie sigură, eficientă şi rapidă a persoanelor şi a mărfurilor;

- Creşterea capacităţii rutiere prin dezvoltarea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri în raionul X.

Exemple pentru sectorul "Agricultura":

- Construcţia unei reţele de irigare în raionul X pentru creşterea productivităţii plantelor şi menţinerea nivelului necesar de umiditate a solului;

- Construcţia unei staţii de selecţie a seminţelor în oraşul X pentru creşterea productivităţii agricole prin înmulţirea seminţelor de bună calitate din soiuri cu randament ridicat.

Exemple pentru sectorul "Educaţie":

- Construcţia unui colegiu în oraşul X în vederea satisfacerii cererii în creştere de specialişti în agricultură în sudul ţării;

- Reconstrucţia Şcolii nr.X din oraşul X pentru a corespunde cerinţelor moderne de durabilitate, întreţinere, calitate şi siguranţă.

Exemple pentru sectorul "Sănătate":

- Construcţia unui nou spital în oraşul X pentru facilitarea accesului pacienţilor la serviciile chirurgicale de calitate în raioanele de nord ale ţării;

- Construcţia unei noi policlinici în oraşul X pentru facilitarea accesului pacienţilor la servicii de înaltă calitate şi de generaţie următoare, având drept scop îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei.

3.1.2. Cadrul strategic

În secţiunea "Cadrul strategic" se va demonstra că, proiectul propus este corelat cu cel puţin unul din documentele de planificare/politici publice Strategia Naţională de Dezvoltare (SND), Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi/sau strategia/programul sectorial în vigoare.

Exemplu pentru sectorul "Agricultura":

- Proiectul a fost prevăzut în SND "Moldova Europeană 2030" aprobată prin Legea nr.315/2022, la obiectivul specific nr.[…], direcţia de politici şi intervenţii prioritare nr.[…]; Proiectul a fost prevăzut în PND pentru anii 20XX-20XX, acţiunea nr.[…]"; Proiectul reiese din "Strategia Naţională de Dezvoltare Agricolă şi Rurală 2020-2030" aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.XX din [data] şi în special secţiunea 4.1 "Eroziunea solului prin apă şi vânt".

Exemplu pentru sectorul "Educaţie":

- Proiectul a fost prevăzut în SND "Moldova Europeană 2030" aprobată prin Legea nr.315/2022, la obiectivul specific nr.[…], direcţia de politici şi intervenţii prioritare nr.[…]; Proiectul a fost prevăzut în PND pentru anii 20XX-20XX, acţiunea nr.[…]"; Proiectul reiese din Strategia "Dezvoltarea Educaţiei 2030" aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.XX din [data] şi în special obiectivul său 4.3 "Mediu de învăţare eficiente şi motivante".

3.1.3. Beneficiarii

Beneficiarii proiectului sunt destinatarii care vor beneficia nemijlocit drept urmare a implementării proiectului. Se disting două tipuri de beneficiari: direcţi şi indirecţi.

- beneficiarul direct sau beneficiarul principal este o persoană fizică sau juridică care este direct implicată în proiect şi beneficiază de pe urma acestuia. În funcţie de natura proiectului, ar putea fi elevii din şcoală, pacienţii din spital, călătorii ce circulă cu regularitate pe drum;

- beneficiarul indirect sau beneficiarul secundar este o persoană fizică sau juridică care nu are legătură directă cu proiectul, dar beneficiază de acesta.

De exemplu, proiectul presupune construcţia unei noi reţele de canalizare şi o staţie de epurare într-o anumită comunitate. Beneficiarii direcţi sunt gospodăriile racordate la noua reţea de canalizare, în timp ce întreaga comunitate reprezintă beneficiarul indirect, pe măsură ce condiţiile igienice şi sanitare generale din sat se îmbunătăţesc.

Lista beneficiarilor se va prezenta obligatoriu prin date şi indicatori dezagregaţi în baza criteriilor de sex, vârstă, mediu de trai, caracteristicile individuale de vulnerabilitate/dizabilitate şi etnie, conform tipului şi destinaţiei proiectului investiţional.

Exemple:

- XX femei din mediul rural/ XX femei din mediul urban;

- XX bărbaţi din mediul rural/ XX bărbaţi din mediul urban;

- XX fete în grupul de vârstă 6-11 ani/ XX băieţi în grupul de vârstă 6-11 ani;

- XX fete în grupul de vârstă 12-17 ani/ XX băieţi în grupul de vârstă 12-17 ani;

- XX fete cu dizabilităţi locomotorii;

- XX băieţi cu dizabilităţi audiovizuale, ş.a."

3.1.4. Locaţia

Locaţia proiectului este zona sau zonele în care proiectul va fi implementat. Există mai multe moduri de a furniza informaţia despre locaţia proiectului:

- adresa juridică;

- coordonatele;

- localizarea pe hartă.

La necesitate, va fi efectuată o descriere mai detaliată a locaţiei.

Exemplu de descriere a locaţiei:

- Proiectul este desfăşurat în oraşul A şi este legat de dezvoltarea rezidenţială şi comercială de-a lungul străzilor X la nord şi Y la sud. Accesul regional la locaţia proiectului este asigurată de drumul X din oraşul B. Terenurile din vecinătate includ un fost edificiu sportiv la nord, care este în proces de reconstrucţie în hotel şi un parc cu o suprafaţă de 5 hectare la sud.

3.1.5. Sursele posibile de finanţare

Finanţarea PICP de la BS poate fi efectuată din următoarele surse: resurse generale şi venituri colectate, împrumuturi sau granturi externe.

Informaţiile se prezintă în modul prevăzut de tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

Sursele posibile de finanţare

3.2. Analiza tehnică

Analiza tehnică reprezintă studiul care evaluează aspectele tehnice şi de inginerie cu privire la implementarea proiectului şi argumentează opţiunea corespunzătoare specificaţiilor tehnice, tehnologiei, locaţiei, intervalului de timp etc. Secţiunea constă din 3 compartimente:

1) specificaţiile tehnice şi resursele;

2) tehnologia necesară;

3) evaluarea operaţională/de funcţionare.

3.2.1. Specificaţiile tehnice şi resursele

Specificaţiile tehnice trebuie să respecte standardele legale şi de reglementare, în conformitate cu Legea nr.721/1996 privind calitatea în construcţii şi Hotărârea Guvernului nr.361/1996 "Cu privire la asigurarea calităţii construcţiilor".

Fiecare proiect este unic şi necesită în mod natural un set individual de specificaţii. Cu toate acestea, proiectele trebuie să conţină următoarele elemente comune:

- detalii despre tipurile de materiale şi instalaţii necesare realizării proiectului;

- descrierea modului de evaluare a instalaţiilor pentru a se asigura că acestea corespund calităţii şi standardelor proiectului;

- reflectarea cerinţelor minime aferent produsului final şi a conceptului de funcţionare după darea în exploatare.

Entitatea responsabilă de conceptul proiectului poate lua în considerare Eurocodurile EN ale Uniunii Europene (https://eurocodes.jrc.ec.europa.eu/). Acestea sunt o serie de 10 standarde europene, EN 1990 - EN 1999, care oferă o abordare comună pentru proiectarea clădirilor şi a altor lucrări de inginerie civilă şi produse de construcţii. Se prezintă referinţa recomandată pentru specificaţiile tehnice în contractele publice din ţările UE.

Această secţiune include, de asemenea, o descriere detaliată a locaţiei proiectului, inclusiv următorii factori:

- disponibilitatea infrastructurii existente;

- apropierea de sursa materiilor prime necesare implementării proiectului;

- proximitatea de piaţă sau de beneficiarii proiectului;

- politici guvernamentale aferente dezvoltării regionale, inclusiv restricţiile guvernamentale posibile care pot apărea în timpul implementării proiectului;

- alţi factori, cum ar fi condiţiile climaterice, condiţiile generale de trai, nivelul de poluare în jurul şantierului aferent proiectului etc.

3.2.2. Tehnologia necesară

Această secţiune trebuie să includă analiza tehnologiilor necesare pentru realizarea proiectului şi asigurarea disponibilităţii acesteia.

În proiectul tehnic trebuie să prevaleze tehnologiile disponibile cu selectarea celei mai potrivite şi rentabile alternative corespunzătoare proiectului. O tehnologie este considerată relevantă numai dacă este evaluată ca fiind admisibilă în raport cu următoarele aspecte:

- perioada necesară de implementare a proiectului versus timpul efectiv disponibil;

- sursele şi nivelul de accesibilitate;

- disponibilitatea tehnologiilor locale similare;

- comparabilitatea caracteristicilor calitative ale resurselor disponibile la nivel local, inclusiv energia şi eficienţa utilizării acestora;

- capacitatea entităţii de a absorbi şi implementa tehnologia;

- disponibilitatea forţei de muncă competitive necesare pentru instalare, operare şi întreţinere;

- costul de achiziţie, instalare, reparaţia şi întreţinerea versus disponibilitate resurselor;

- caracteristici de securitate;

- sensibilităţi de mediu şi socioculturale.

Alte întrebări importante la care urmează a fi acordate răspunsuri includ:

- Este tehnologia disponibilă ca know-how tehnologic, sau în colaborare tehnologică, sau o societate în comun?

- Sunt implicate brevete, mărci comerciale sau licenţiere şi în ce condiţii şi cu ce obligaţii juridice?

- Îl va obliga pe investitor să achiziţioneze echipament(e) şi dintr-o anumită ţară sau entitate?

3.2.3. Evaluare operaţională/de funcţionare

Evaluarea operaţională/de funcţionare include descrierea fazelor, activităţilor şi programelor proiectului.

Programul de implementare a proiectului reprezintă o diagramă, care conţine toate sarcinile necesare pentru finalizarea proiectului şi termenele limită aferente (de exemplu Diagrama Gantt, Metoda PERT, Metoda "Cascada" ş.a).

Solicitantul completează formularele standard din MS Excel în vederea elaborării calendarului proiectelor într-un mod clar şi uşor de gestionat (de exemplu: https://create.microsoft.com/en-us/templates/timelines). Formularele standard se utilizează şi în perioada de implementare a proiectului în vederea monitorizării continue a proiectului.

Graficul de implementare a proiectului prezintă activităţile, sarcinile şi responsabilităţile aferente pe o perioadă de timp. Propunerea de proiect trebuie să includă o estimare credibilă cu privire la finalizarea fiecărei etape a proiectului (faza de construcţie şi/sau faza de exploatare, după caz). Este important să se asigure, că calendarul propus este realist şi adecvat pentru finalizarea proiectului.

3.3. Analiza economico-financiară

Această secţiune este formată din 3 compartimente:

1) studiul de caz;

2) studiul financiar;

3) analiza cost-beneficiu (ACB)/analiza cost-eficacitate (ACE).

Propunerile de proiecte costul cărora este mai mic de 200,0 de mil. de lei trebuie să prezinte (1) studiul de caz şi (2) studiul financiar, conform cerinţelor prevăzute în compartimentele 3.3.1 şi 3.3.2.

Propunerile de proiecte costul cărora este mai mare de 200,0 mil. de lei trebuie să realizeze o ACB completă sau ACE, conform cerinţelor descrise în compartimentul 3.3.3.

3.3.1. Studiul de caz

Aceasta secţiune include patru elemente:

A. Descrierea şi contextul proiectului:

Propunerea de proiect trebuie să includă:

- descrierea situaţiei actuale, a problemelor şi nevoilor reale ale grupurilor ţintă şi argumentarea relevanţei şi necesităţii implementării proiectului. Se prezintă datele reale şi dezagregate conform specificului proiectului, în baza criteriilor de sex (femei, bărbaţi), vârstă (grupe de vârstă, conform necesităţilor), mediu de trai (rural, urban), caracteristicilor individuale de vulnerabilitate/dizabilitate (dizabilităţi locomotorii, audiovizuale, intelectuale ş.a.), etnie;

- descrierea modului în care se va modifica situaţia după implementarea proiectului în aspect general, dar şi pentru fiecare grup ţintă.

B. Analiza mediului economic şi a potenţialelor beneficii socioeconomice pe termen scurt şi pe termen lung:

Se prezintă o descriere a analizei mediului economic aferent implementării PICP. Mediul economic include şi factorii externi, care pot influenţa implementarea PICP, precum cursul de schimb valutar, taxele şi impozitele, ratele dobânzilor şi rata inflaţiei.

Beneficiile socioeconomice potenţiale şi beneficiile pe termen scurt sunt schimbările pozitive cu privire la bunăstarea societăţii, care apar ca urmare a investiţiei. Beneficiile depind de sectorul în care se planifică implementarea investiţiei, precum şi de importanţa ei.

Cele mai comune exemple pot fi: ​​crearea oportunităţilor de angajare, veniturile suplimentare ale gospodăriilor, economiile costurilor, siguranţă îmbunătăţită, accesul îmbunătăţit la serviciile publice, accesul la pieţe etc.

C. Analiza cererii pentru serviciile furnizate:

Pentru a justifica necesitatea investiţiilor capitale publice, se prezintă o analiză a cererii actuale şi a cererii viitoare. Analiza actuală a cererii se bazează pe datele statistice pe diverse tipuri de utilizatori şi beneficiari furnizate de autorităţile publice responsabile, inclusiv, Biroul National de Statistică. Cererea estimată se determină pentru două scenarii: cu şi fără PICP implementat.

Pentru prognoza cererii pot fi aplicate mai multe tehnici/metode (de exemplu, modele de regresie multiplă, extrapolări de tendinţe, intervievarea experţilor etc.). Selectarea unei tehnici depinde de datele disponibile, de resursele aferente estimărilor şi de sectorul implicat. Selectarea celei mai adecvate tehnici/metode depinde, şi de alţi factori, precum natura bunului sau serviciului, caracteristicile pieţei şi acurateţea datelor disponibile. În unele cazuri, cum ar fi domeniul de transport, este necesară aplicarea modelelor de prognoză mai sofisticate.

D. Declaraţie dacă activul creat va genera profit:

Propunerea de proiect trebuie să precizeze clar, dacă activul creat ca urmare a investiţiei publice, creează venituri sub formă de fluxuri de numerar, cum ar fi taxe, comisioane etc.

În cazul în care activul creat ca urmare a investiţiilor capitale publice nu presupune venituri sub formă de fluxuri de numerar, acest aspect se specifică în mod clar.

3.3.2. Studiul financiar

Analiza financiară demonstrează dacă proiectul este sustenabil din punct de vedere financiar şi dacă reprezintă un studiu de caz profitabil. În acest sens, în procesul evaluării se vor lua în considerare următoarele:

- costurile totale ale proiectului, inclusiv costurile de investiţii, de operare şi de întreţinere;

- veniturile;

- sursele de finanţare;

- sustenabilitatea financiară;

- profitabilitatea proiectului.

A. Costurile totale ale proiectului

Costurile totale ale PICP se identifică şi se repartizează pe durata proiectului. Costurile de investiţii capitale sunt clasificate în investiţii iniţiale şi costuri de înlocuire.

Investiţia iniţială include costurile de capital aferente:

- mijloacelor fixe (de exemplu, terenuri, construcţii, clădiri, instalaţii şi echipamente, maşini etc.);

- activelor intangibile (de exemplu, costuri iniţiale şi costuri tehnice, cum ar fi proiectarea şi planificarea, managementul proiectelor, supravegherea construcţiei, costuri de publicitate etc.).

Alocarea anuală a mijloacelor financiare urmează să se efectueze în concordanţă cu calendarul de implementare a proiectului. După caz, investiţia publică iniţială presupune includerea costurilor de mediu şi de atenuare a schimbărilor climatice în perioada implementării.

Costurile de înlocuire includ costurile suportate în perioada de referinţă pentru înlocuirea maşinilor şi echipamentelor pe o perioadă scurtă de timp, de exemplu filtre şi instrumente, vehicule etc.

Valoarea reziduală/rămasă a mijlocului fix reprezintă costurile de investiţii la expirarea duratei de funcţionare utilă a acestuia. Valoarea reziduală reflectă suma netă obţinută din activul a cărui durată de funcţionare utilă încă nu este amortizată în totalitate.

Costurile de operare şi de întreţinere includ toate costurile pentru operarea şi întreţinerea serviciului nou sau modernizat. Previziunile costurilor se pot baza pe costurile unitare istorice. Costurile tipice de operare şi întreţinere includ costurile privind forţa de muncă pentru angajator, materialele necesare pentru întreţinerea şi reparaţia activelor, consumul de materii prime, combustibil, energie, alte consumabile, servicii achiziţionate de la terţi, închirierea clădirilor, închirierea maşinilor, costurile generale de administrare şi management, costuri de asigurare, control de calitate, costuri de eliminare a deşeurilor, taxe de emisii etc.

Distingem costuri fixe (cele care nu variază în funcţie de volumul de bunuri şi servicii pentru o anumită capacitate) şi costuri variabile (cele care variază în funcţie de volum).

B. Venituri

Se efectuează o analiză a tuturor beneficiilor directe şi indirecte, reale şi prognozate aferente ciclului de viaţă al proiectului. Pentru beneficiile cuantificabile, dacă preţurile de piaţă sau standardele nu pot fi aplicate, se prezintă ipoteze rezonabile pentru dezvoltarea lor. Pentru beneficiile necuantificabile (cum sunt beneficiile socio-economice) se efectuează o analiză narativă care explică natura şi contribuţia lor pozitivă.

Veniturile proiectului includ intrări de fluxuri de numerar încasate direct de la utilizatori, dacă bunurile şi serviciile furnizate sunt obţinute, urmare a exploatării activului creat. Aceste venituri sunt determinate de previziunile cantităţilor de bunuri şi sau servicii şi de preţurile aferente acestora.

Transferurile sau subvenţiile (de exemplu, transferuri de la BS sau bugetele locale sau de la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală) nu se includ în veniturile operaţionale la calculul profitabilităţii financiare a proiectului. Cu toate acestea, ele vor fi luate în calcul pentru sustenabilitatea financiară a proiectului.

C. Sursele de finanţare

Propunerea de proiect trebuie să identifice diverse surse de finanţare a cheltuielilor de investiţii capitale.

Sursele de finanţare includ:

Bugetul de stat;

- resurse generale şi venituri colectate, inclusiv contribuţia Guvernului la proiecte finanţate din surse externe;

- asistenţă externă în formă de grant/asistenţă tehnică;

- împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale, state străine etc.;

Credite din sectorul privat;

Capitalul din sectorul privat.

După caz, evaluarea include costul deservirii instrumentelor financiare/şi de împrumut, orice consecinţă ale neîndeplinirii obligaţiilor şi situaţiile în care costul proiectului ar putea fi modificat.

D. Sustenabilitatea financiară

Proiectul este sustenabil din punct de vedere financiar, dacă riscul de a rămâne fără acoperire financiară în perioada de implementare a proiectului şi în fazele operaţionale este nul. Propunerea de proiect trebuie să prezinte modul în care sursele de finanţare disponibile se corelează în mod constant cu cheltuielile anuale. Diferenţa dintre intrări şi ieşiri de fluxuri de numerar reprezintă deficitul sau excedentul pentru fiecare an.

Intrările (încasările) includ:

- sursele de finanţare;

- veniturile din exploatarea bunurilor şi prestarea serviciilor;

- transferuri, subvenţii şi alte câştiguri financiare care nu provin din taxele plătite de utilizatorii de infrastructură.

Valoarea reziduală nu se ia în considerare decât dacă activul este lichidat efectiv în ultimul an de analiză.

Ieşirile (plăţile) includ:

- investiţie iniţială;

- costuri de înlocuire;

- costuri de exploatare;

- rambursarea împrumuturilor şi plăţile dobânzilor;

- impozite pe venit şi alte impozite directe.

Analiza de sustenabilitate a proiectului se prezintă conform tabelului nr.3.

Tabelul nr.3

Sustenabilitate financiară

E. Profitabilitatea proiectului

Determinarea costurilor investiţiei, costurilor operaţionale, veniturilor şi surselor de finanţare permite evaluarea profitabilităţii proiectului, care de obicei este măsurată prin VAN şi Rata internă de rentabilitate (RIR) a investiţiei. Calculul detaliat al VAN şi RIR este prezentat în secţiunea 3.3.3 şi în anexa nr.3.

Fluxurile de numerar din analiza VAN se actualizează:

- ţinând cont de valoarea în timp a banilor;

- ajustarea la risc şi de oportunitatea investiţiei.

Considerarea valorii în timp a banilor este necesară datorită inflaţiei, ratelor dobânzilor şi costurilor de oportunitate. Cu cât mijloacele băneşti sunt încasate mai devreme, cu atât au o valoare mai mare. Dacă fluxurile de numerar sunt încasate în termeni de azi şi pot fi investiţi şi genera câştiguri de dobândă, vor valora mai mult peste un an.

Ajustarea la risc este necesară deoarece nu toate proiectele sau oportunităţile de investiţii au acelaşi nivel de risc. Pentru a ţine cont de nivelul de risc, rata de actualizare este mai mare pentru investiţiile mai riscante şi mai redusă pentru o investiţie mai sigură.

Dacă proiectul este fezabil, se compară VAN şi RIR a proiectului propus cu datele de referinţă ale proiectelor de natură similară.

Metoda fluxului de numerar actualizat (FNA) se aplică pentru a determina VAN şi RIR.

Principalele reguli ale metodei FNA sunt:

- în analiză se iau în considerare doar intrările şi ieşirile de numerar. Toate costurile şi veniturile care nu corespund fluxurilor reale de numerar nu se iau în considerare (de exemplu, amortizarea, rezervele, preţul şi elementele tehnice neprevăzute);

- analiza financiară variază, reieşind din punctul de vedere al proprietarului infrastructurii;

- se adoptă o rată de actualizare financiară adecvată pentru calcularea valorii actualizate a fluxurilor viitoare de numerar. Rata de actualizare financiară reflectă costul de oportunitate al capitalului;

- prognoza fluxului de numerar al proiectului cuprinde perioada de operare economică a proiectului şi impactul probabil pe termen lung. Alegerea perioadei/orizontului de timp al proiectului, adică numărul de ani pentru care sunt furnizate prognozele, afectează rezultatul evaluării. Tabelul nr.4 conţine perioade de referinţă per domeniu, conform propunerilor Comisiei Europene (Ghidul UE cu privire la analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiţii (2014);

- analiza financiară se efectuează în preţuri constante (reale), adică în preţuri fixate la un an de bază;

- analiza trebuie efectuată fără TVA atât la costuri, cât şi la venituri, dacă TVA este recuperabilă sau proiectul este scutit de impozite şi taxe, iar dacă TVA nu este recuperabilă se include în cost;

- impozitele directe se iau în considerare doar pentru verificarea sustenabilităţii financiare şi nu pentru calculul rentabilităţii financiare.

Tabelul nr.4

Perioada de referinţă per sector

3.3.3. Analiza cost-beneficiu/cost-eficacitate

Pentru proiectele cu un cost mai mare de 200,0 mil. de lei, cu beneficiile de impact evaluate şi cuantificate în mod fiabil, se efectuează o ACB.

În cazul propunerilor de proiecte cu o valoare mai mare de 200,0 mil. de lei la care beneficiile de impact nu pot fi uşor evaluate sau cuantificate, se efectuează o ACE în locul unei analize ACB.

A. Analiza cost-beneficiu

În sectorul public, ACB a PICP este o metodă de evaluare care cuantifică în termeni monetari valoarea de impact a tuturor consecinţelor proiectului asupra membrilor societăţii. Valoarea agregată a proiectului este măsurată de beneficii sociale nete (BSN), uneori denumite pur şi simplu beneficii nete. BSN, sunt egale cu beneficiile sociale, B, minus costurile sociale, C:

BSN = B – C

Pentru metodologia detaliată a ACB este recomandat a fi utilizat :

(1) "Ghidul Analiza Cost Beneficiu a Proiectelor de investiţii" al Comisiei Europene din decembrie 2014:

https://wayback.archive-it.org/12090/20221203224508/

https://ec.europa.eu/inea/sites/default/files/cba_guide_cohesion_policy.pdf 

(2) Anthony E. Boardman et al. "Cost–Benefit Analysis, Concepts and Practice" ediţia a 5-a (disponibilă şi în română):

http://students.aiu.edu/submissions/profiles/resources/onlineBook/E5V5H3_Cost-benefit%20analysis%20_%202018.pdf

Etapele de bază ale ACB sunt:

Etapa 1. Specificaţi spectru de proiecte alternative

Analiza proiectului în acest caz prevede analiza comparativă a rentabilităţii aşteptate a investiţiei cu rata de rentabilitate a investiţiei în alte sectoare sau proiecte (costul de oportunitate al investiţiei). ACB prevede comparaţia BSN ale investiţiei aferente unui sau mai multor proiecte cu potenţiale BSN ale unui proiect alternativ, dacă procesul de evaluare a proiectului urmează a fi continuat.

Deseori, în cazul PICP mari, alternativa este status quo-ul, ceea ce înseamnă că nu există nici o schimbare în politica guvernamentală. De exemplu, Guvernul intenţionează să construiască o autostradă şi nu există nici un proiect alternativ de comparat (cum ar fi o cale ferată). În acest caz, scenariul "fără autostradă" este alternativă.

Etapa 2. Stabiliţi scopul beneficiilor şi costurilor

Analiza prevede tipurile de beneficii şi costuri incluse. Acest proces poate fi adesea controversat. În timp ce guvernele centrale de obicei iau în considerare doar costurile şi beneficiile naţionale, alţii pot argumenta că multe probleme trebuie analizate dintr-o perspectivă globală. La această categorie se referă şi problemele de mediu. Autorităţile locale sunt de obicei interesate doar de beneficiile şi costurile pentru rezidenţii locali şi nu neapărat de costurile şi beneficiile care apar în municipalităţile din vecinătate, sau sunt suportate de către autorităţile publice centrale.

Etapa 3. Identificaţi categoriile de impact, clasificarea lor, şi selectarea indicatorilor măsurabili

Analiza trebuie să identifice categoriile de impact fizic ale proiectului propus, să le catalogheze ca beneficii sau costuri şi să specifice indicatorul de măsură al fiecărei categorii de impact. De exemplu, pentru un proiect din domeniul rutier, categoriile de impact de beneficii anticipate sunt: ​​timpul economisit şi costurile reduse de operare ale vehiculelor pentru călătorii pe noua autostradă; accidente evitate (inclusiv vieţi salvate) din cauza accesului şoferilor pe un drum nou mai sigur; veniturile încasate din taxe de trecere etc. Categoriile de impact ale costurilor sunt costurile de construcţie, întreţinerea suplimentară precum ar fi deszăpezirea etc.

Etapa 4. Estimaţi impactul cantitativ pe durata proiectului

Analiza trebuie să estimeze impacturile pentru fiecare perioadă de timp. În practică, cuantificarea impactului este foarte importantă, dar şi foarte dificilă. Estimarea este deosebit de dificilă atunci când proiectele sunt unice, au orizonturi de timp lungi sau relaţiile dintre variabile sunt complexe. ACB performantă estimează şi monetizează toate impacturile proiectului luate în considerare. Unele efecte pot fi de obicei estimate cu o încredere considerabilă în moduri destul de simple şi monetizate direct cu preţurile pieţei. Alte impacturi pot fi estimate doar indirect, adesea pe baza inferenţei (deducţie) statistice sau poate chiar numai pe bază teoretică şi, prin urmare, pot fi foarte incerte.

Etapa 5. Evaluaţi impacturile

Analiza trebuie să evalueze fiecare dintre impacturile cuantificate. În acest caz, evaluarea înseamnă o estimare a costurilor în moneda naţională sau în valută dacă este necesar.

Evaluarea necesită adesea analiza preţurilor umbră (preţ ce se utilizează în cazul când nu există preţul pieţei), cum ar fi disponibilitate de a plăti pentru reducerea riscului de mortalitate, care nu sunt dezvăluite direct pe pieţe şi, prin urmare, sunt, de asemenea, incerte. ACB necesită acceptarea acestor incertitudini pentru a produce o evaluare aprofundată.

În ACB, valoarea unei ieşiri (plăţi) este de obicei măsurată în funcţie de "disponibilitatea de a plăti". În cazul unde pieţele există şi funcţionează bine, disponibilitatea de a plăti poate fi determinată din preţurile de piaţă adecvate. Problemele apar în cazul unde pieţele nu există sau nu funcţionează bine.

Etapa 6. Beneficii şi costuri actualizate în vederea determinării valorii prezente

Pentru un proiect cu impacturi pe parcursul anilor, este nevoie de o modalitate de agregare a beneficiilor şi costurilor, care apar în ani diferiţi. În ACB, beneficiile şi costurile viitoare sunt actualizate în raport cu beneficiile şi costurile prezente pentru a obţine VP. Necesitatea actualizării apare deoarece există un cost de oportunitate pentru resursele utilizate într-un proiect.

Un cost sau un beneficiu care apare în anul "t" este determinat prin împărţirea valorii prezente la (1+i)^t unde "i" este rata de actualizare. Să presupunem că, un proiect are o durată de "n" ani, definind beneficiile şi costurile în anul t.

VP a beneficiilor (B) proiectului se calculează utilizând următoarea formulă:

Valoarea actualizată a costurilor, VP(C), proiectului se calculează utilizând următoarea formulă:

Rata de actualizare este un factor important deoarece VP(B) şi VP(C) ale unui proiect se vor modifica în funcţie de rata de actualizare aplicată. Rata dobânzii împrumutului poate fi utilizată ca şi rată de actualizare pentru proiectele care sunt finanţate din sursele externe. Totuşi, acest indicator poate să nu fie o valoare de referinţă utilă în cazul când mai multe proiecte sunt finanţate din resurse generale şi venituri colectate.

În sectorul public, în special pentru proiectele mari de infrastructură, există un argument pentru a utiliza o rată de actualizare socială în care se aplică o rată de actualizare mai mică pentru a ţine cont de importanţa beneficiilor proiectului pe termen mediu şi lung. Prin urmare, ratele de actualizare mai mici pot fi utilizate pentru proiecte care au impact pe termen lung (baraje, sisteme de alimentare cu apă, proiecte în domeniul sănătăţii).

Etapa 7. Calculaţi Valoarea actualizată netă sau rata internă de rentabilitate a proiectului:

VAN a unei alternative este egală cu diferenţa dintre VP a beneficiilor şi VP a costurilor:

Regula de bază în adoptarea deciziei pentru un singur proiect alternativ (faţă de status quo) este simplă: proiectul se acceptă dacă VAN este pozitiv. Analiza trebuie să recomande continuarea proiectului propus dacă acesta:

BAN = VP(B) – VP(C) > 0

adică dacă beneficiile proiectului depăşesc costurile:

VP(B) > VP(C)

Când există mai multe alternative la status quo şi toate alternativele se exclud reciproc, atunci regula este puţin mai complicată: se selectează proiectul cu cel mai mare VAN. Această regulă presupune implicit că cel puţin un VAN este pozitiv. Dacă VAN aferentă proiectului nu este pozitivă, atunci nici una dintre alternativele specificate nu este superioară status quo-ului, pentru a rămâne în vigoare.

Rata de actualizare la care VAN este egală cu zero se numeşte RIR. RIR transmite informaţii utile factorilor de decizie sau altor analişti care doresc să cunoască cât de sensibile sunt rezultatele la rata de actualizare. RIR poate fi identificată, setând partea stângă a ecuaţiilor VAN egală cu zero şi determinând "i".

RIR se utilizează pentru selectarea proiectelor în cazul în care există o singură alternativă la status quo. Dacă RIR unui proiect este mai mare decât rata de actualizare socială corespunzătoare, proiectul se acceptă , iar dacă RIR este mai mică decât rata de actualizare socială corespunzătoare, proiectul se respinge.

Anexa nr.3 prezintă un eşantion în format Excel al fluxului de numerar şi calculul VAN şi RIR.

Etapa 8. Efectuaţi analiza de sensibilitate

O incertitudine considerabilă ar putea exista, atât în cazul impacturilor prognozate, cât şi la evaluarea financiară adecvată a fiecărui factor de impact. Analiza poate fi incertă şi în ceea ce priveşte rata de actualizare socială adecvată, precum şi nivelul adecvat. Analiza de sensibilitate se efectuează în astfel de incertitudini.

Anexa nr.4 prezintă anumite sectoare specifice ACB .

B. Analiza cost-eficacitate

ACE se axează pe eficacitatea relativă a proiectului, luând în considerare costurile implicate, faţă de coraportul dintre costuri şi beneficii. ACE compară alternativele (care reciproc se exclud) în ceea ce priveşte raportul dintre costurile acestora şi o singură măsură de eficacitate cuantificată, dar nemonetizată. Pentru a efectua analiza trebuie să selectăm o bază de calcul corespunzătoare pentru determinarea efectelor şi costurilor variantelor alternative.

Deoarece ACE nu exprimă beneficiile în unităţi monetare, implică în mod inevitabil două variante diferite: costurile sunt exprimate în moneda naţională sau în valută, în timp ce eficacitatea se măsoară în unităţi precum vieţi salvate, tone de dioxid de carbon reduse sau număr de copii vaccinaţi.

Raportul poate fi exprimat în două moduri: fie ca raport cost-eficacitate (raportul CE), calculat prin împărţirea costurilor unei alternative la măsura eficacităţii acesteia, fie ca raport eficacitate-cost (raportul EC), calculat prin împărţirea eficacităţii unei alternative la costurile acesteia.

unde: "C_i" este costul variantei alternative "I", în mil. lei şi, "E_i" este eficacitatea alternativelor "I" în unităţi fizice.

Tabelele nr.5 şi nr.6 prezintă 2 exemple de selectare a proiectului dintre alternative prin metoda ACE.

Tabelul nr.5

Exemple de proiecte cu bugete similare, dar şi cu diverse rezultate

Proiectul C urmează a fi selectat deoarece are cel mai mic raport CE şi cel mai mare raport EC.

Tabelul nr.6

Exemple de proiecte cu diferite bugete şi cu rezultate similare

Proiectul A urmează a fi selectat, deoarece are cel mai mic raport CE şi cel mai mare raport EC.

3.4. Evaluarea juridică

În conformitate cu prevederile pct.22 sbp.4) din Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022 şi pct.4 din anexa 1 la Regulament, această secţiune prevede evaluarea cadrului legal dacă este adecvat pentru implementarea unui anumit PICP. În caz de necesitate, urmează a fi întreprinse măsuri de evaluare a caracterului modificărilor necesare pentru armonizarea cadrului legal, împreună cu termenele provizorii pentru astfel de modificări.

Evaluarea cadrului legal se examinează de către Direcţia juridică din cadrul Ministerului Finanţelor conform cerinţelor stabilite în compartimentul în cauză, cu prezentarea notei informative Grupului de lucru.

În mod specific, evaluarea juridică trebuie să includă, dar nu se limitează la:

A. Analiza cadrului legal ce determină tipul, termenii şi condiţiile proiectului şi modificarea proiectelor de legi/reglementări care pot avea impact asupra proiectului în viitor

Evaluarea include o analiză dacă tipul, caracterul şi conţinutul proiectului propus sunt reglementate în mod expres şi necondiţionat de dispoziţiile legale, în vigoare de la data depunerii.

Analiza include, printre altele, o analiză comparativă a tipului, termenilor şi condiţiilor proiectului în raport cu cadrul legal.

Exemplu: proiectul privind construcţia unui drum:

- proiectul privind construcţia unui drum trebuie să includă o analiză dacă există un cadru legal general pentru lucrările de construcţie şi dacă există legi, hotărâri şi alte acte normative care reglementează în mod specific activitatea de construcţie a drumurilor. O listă a legilor şi reglementărilor relevante trebuie să fie descrisă în această subsecţiune a propunerii de proiect.

Exemplu: proiectul din domeniul tehnologiilor informaţionale (TI):

- proiectul privind elaborarea unui sistem informaţional complex necesită abilităţi şi know-how specifice din partea companiei care execută lucrări de construcţie pe baza atribuirii unui contract. Competenţele şi know-how-ul necesar nu sunt disponibile pe piaţa locală şi pot fi obţinute doar la nivel internaţional. Propunerea de proiect trebuie să includă asigurări precum că, există cadrul legal general care reglementează angajarea străinilor în Moldova şi asigură condiţii specifice pentru angajarea personalului cu competenţe specifice (permis de muncă specific, cerinţe de a dovedi setul de competenţe), prin prezentarea de diplome, certificate etc.).

B. Analiza proiectelor de legi/regulamente aprobate, care pot avea un impact asupra implementării proiectului

Evaluarea trebuie să se concentreze pe modificarea proiectelor de legi, hotărâri şi alte acte normative care reglementează natura, termenii şi condiţiile PICP ce sunt concepute pentru a evalua dacă există sau pot exista anumite modificări de perspectivă pe termen scurt, mediu sau lung. Solicitantul trebuie să efectueze o cercetare/analiză a unei pagini web dedicată consultărilor publice a proiectelor de legi şi reglementări (www.particip.gov.md) şi a strategiilor de ţară/planurilor de acţiune relevante aprobate de Guvern şi/sau Parlamentul Republicii Moldova.

Exemplu: proiect în domeniul sistemelor de irigare

- proiectul privind reconstrucţia/modernizarea sistemelor de irigare trebuie să includă o modificare a proiectelor de legi/regulamentele privind funcţionarea sistemelor de irigare. Solicitantul trebuie să efectueze o modificare a prevederilor strategiilor/planurilor de acţiuni de ţară relevante pentru a identifica dacă ar putea exista noi legi/reglementări propuse în domeniul sistemelor de irigare. În cazul în care se prevede elaborarea noilor legi/reglementări pe termen scurt, mediu sau lung, solicitantul va analiza modul în care acestea pot afecta implementarea proiectului şi dacă vor fi necesare anumite modificări la proiectarea şi documentaţia acestuia.

Exemplu: proiect în domeniul energiei regenerabile

- proiectul pentru un parc de energie regenerabilă trebuie să includă o analiză a modificărilor politicii fiscale pentru anul următor pentru a verifica dacă ar putea exista costuri fiscale suplimentare/noi care ar putea pune în pericol viabilitatea financiară a proiectului.

C. Identificarea lacunelor legislative/de reglementare şi/sau interpretările greşite care ar putea afecta proiectul

În cazul în care evaluarea de la subsecţiunea A demonstrează că, caracterul, termenii şi condiţiile proiectului propus nu sunt reglementate în mod expres şi necondiţionat de legile/regulamentele existente şi ar putea fi interpretări diferite, solicitantul trebuie să efectueze o analiză a neconcordanţelor legislative necesare pentru a identifica modificările legale necesare.

Exemplu: construcţia unei şcoli

- proiectul privind construcţia unei şcoli destinată elevilor dintr-un număr de sate/oraşe, poate necesita clarificări despre satul/oraşul care va fi responsabil de administrarea şi managementul bunului odată ce proiectul este finalizat.

Exemplu: proiectul deşeurilor solide

- proiectul privind construcţia unei instalaţii de gestionare a deşeurilor ar trebui să stipuleze în mod clar dacă la finalizarea lucrărilor activul va fi administrat de o întreprindere privată sau publică. Analiza trebuie să includă o modificare a legislaţiei în materie de concurenţă pentru a se asigura că nu există niciun impact negativ asupra concurenţei utilizând oricare dintre opţiuni.

D. Identificarea necesităţii elaborării/ajustării şi aprobării lacunelor legislative

În cazul în care evaluarea de la sub-secţiunea A demonstrează că caracterul, termenii şi condiţiile proiectului nu sunt reglementate de actele normative, solicitantul propune modificări necesare pentru a corela actele normative relevante.

Exemplu: proiect privind infrastructură de logistică:

- proiectul privind construcţia unei infrastructuri de logistică care nu este reglementată în mod expres de lege şi, ca atare, nu este privită ca o lacună legislativă/interpretare greşită, va necesita o analiză pentru a identifica prevederile legislative exacte care lipsesc şi actul legislativ exact necesar a fi modificat. În astfel de cazuri, solicitantul trebuie să depună şi o explicaţie scrisă ca parte a propunerii de proiect în care se descriu detaliat modificările şi termenul provizoriu pentru aprobarea acestora, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ specific, care reglementează procedura de aprobare a actelor normative relevante.

Exemplu: construcţia punctului de trecere a frontierei de stat:

- proiectul privind construcţia unui punct comun de trecere a frontierei pentru a conecta Republica Moldova cu o ţară vecină, trebuie să se bazeze pe un acord sau tratat bilateral, care să reglementeze drepturile şi obligaţiile fiecărei ţări şi contribuţia acestora la lucrări.

Anexa nr.5 prezintă o listă de legi şi reglementări relevante pentru investiţiile capitale publice.

[Pct.3.4 completat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.114 din 09.10.2024, în vigoare 29.10.2024]

3.5. Evaluarea instituţională şi de management

În această secţiune se va descrie capacitatea instituţională, de management, stabileşte relaţiile dintre entităţile implicate în implementarea PICP şi va include următoarele elemente:

- cadrul de management, inclusiv cadrul organizatoric şi repartizarea responsabilităţilor dintre părţile implicate în implementarea proiectului;

- capacitatea resurselor umane, inclusiv nivelul de cunoştinţe, calificare şi experienţă pentru implementarea proiectului.

În vederea implementării cu succes a PICP, urmează a fi clar stabilite rolurile şi responsabilităţile tuturor actorilor cheie.

O atenţie deosebită se acordă procesului de achiziţie şi de management al contractelor.

În această secţiune se abordează următoarele probleme:

- Ce instituţie trebuie să gestioneze proiectul? Ce instituţii sunt conexe cu proiectul?

- Are această instituţie capacitate şi resurse suficiente pentru a gestiona şi monitoriza proiectul în mod corespunzător?

- Există o entitate locală implicată în implementarea proiectului şi este managementul acesteia dotat corespunzător pentru a gestiona proiectul?

- Este nevoie de modificări în structura instituţională pentru a asigura implementarea cu succes a proiectului?

- Ce tip de procedură de achiziţie se va aplica pentru realizarea proiectului?

- Elaborarea proiectului tehnic şi a caietului de sarcini va fi realizată de echipa de proiect sau va fi externalizată?

- Există proceduri interne pentru asigurarea bunei guvernanţe şi transparenţei în gestionarea proiectelor de investiţii capitale?

3.6. Evaluarea impactului social

Impactul social este impactul PICP asupra populaţiei. Aceste efecte pot fi atât pozitive, cât şi negative. Evaluarea impactului social trebuie să identifice şi, acolo unde este posibil, să măsoare acest impact şi, de asemenea, să gestioneze astfel încât impacturile pozitive să fie maximizate, iar impacturile negative să fie minimizate. La prezentarea impactului social se vor utiliza indicatori de rezultat şi de impact dezagregaţi conform relevanţei, care vor conţine valori de referinţă şi valori ţintă.

Evaluarea impactului social trebuie să ia în considerare următoarele caracteristici specifice:

- impacturi demografice: inclusiv forţa de muncă, modificarea numărului şi structurii populaţiei, strămutarea şi realocarea;

- impacturi socio-economice: inclusiv veniturile şi efectele multiplicatoare ale venitului, ratele şi modelele de ocupare a forţei de muncă, preţul bunurilor şi serviciilor locale şi efectele fiscale;

- impacturi instituţionale: inclusiv solicitări de servicii publice în domeniul locuinţelor, educaţiei, ocrotirii sănătăţii, justiţiei, recreerii etc.;

- impacturi culturale: inclusiv cele privind structura şi autoritatea familiei, religiei şi a factorilor etnici, caracteristicile arheologice, reţelele sociale etc.;

- impactul de gen: inclusiv implicaţiile PICP asupra rolului distinct al femeilor şi bărbaţilor, oportunităţile generatoare de venituri, accesului la resursele şi oportunităţile de angajare.

Întrebările comune în evaluarea socială includ:

- Care sunt părţile interesate ale proiectului?

- Sunt obiectivele proiectului în concordanţă cu nevoile şi interesele părţilor interesate?

- Care va fi impactul proiectului asupra diverselor grupuri ale populaţiei, adică copii, vârstnici, femei, persoanele vulnerabile etc.?

- Există planuri de atenuare a impactului negativ?

- Ce riscuri sociale pot afecta succesul proiectului?

Pentru furnizarea datelor sociale cheie ale zonei (regiune, raion, municipiu, oraş, sat etc.) implicate în proiect, se recomandă utilizarea tabelelor, în scopul colectării următoarele informaţii:

- populaţia totală;

- numărul de gospodării;

- structura etnică şi religioasă;

- nivel de educaţie, vârstă, sex;

- ocuparea forţei de muncă şi structuri ale veniturilor.

Se recomandă utilizarea următoarelor două tabele nr.7 şi nr.8 pentru a rezuma impactul social şi măsurile:

Tabelul nr.7

Impactul social negativ şi măsurile de atenuare

Tabelul nr.8

Impact social pozitiv şi măsurile de îmbunătăţire preconizate

3.7. Evaluarea impactului de mediu

Conform pct.20, subpct.5) din Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice, toate propunerile de proiecte noi se prezintă în mod obligatoriu Ministerului Mediului pentru examinare şi pentru întocmirea avizului privind implicaţiile şi vulnerabilităţile climatice ale proiectului.

Evaluarea impactului asupra mediului este un instrument care are scopul asigurării prevenirii sau minimalizării, la etapele iniţiale, a unor posibile efecte semnificative asupra mediului înconjurător, ce pot surveni în rezultatul construcţiei de obiecte noi, extinderii, reconstrucţiei, modernizării, reprofilării precum şi dobândirii sau utilizării resurselor naturale şi resurselor minerale utile.

Informaţiile prezentate trebuie să includă:

a) menţiuni despre supunerea proiectului procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în condiţiile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului şi despre deţinerea actului permisiv de mediu corespunzător (Acordul de Mediu sau Decizia privind evaluarea prealabilă a impactului asupra mediului cu anexarea acestora) – pentru proiectele care se încadrează în Anexa nr.1 şi Anexa nr.2 la Legea nr.86/2014;

b) descrierea potenţialului impact semnificativ asupra mediului generat de proiect, dimensiunea acestuia, durata şi, după caz, reversibilitatea acestuia (cu accent pe utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a solului, a apei şi a biodiversităţii, având în vedere, pe cât e posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse; emisia de poluanţi, zgomot, vibraţii, lumină, căldură şi radiaţii, eliminarea şi valorificarea deşeurilor ş.a.);

c) evaluarea impactului proiectului asupra climei, inclusiv natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră, tehnologiile şi substanţele folosite;

d) măsurile şi soluţiile alternative preconizate pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea impactului negativ semnificativ asupra mediului şi schimbărilor climatice identificat;

e) analiza vulnerabilităţii proiectului la schimbările climatice, a potenţialelor efecte pozitive şi negative asupra implementării şi exploatării ulterioare a proiectului;

f) acţiunile de atenuare a riscurilor, de intensificare a rezilienţei la impactul negativ al hazardurilor, şocurilor climatice asupra proiectului.

Analiza ar trebui să indice dacă unele aspecte ale proiectului contravin sau nu contravin prevederilor legale de mediu şi a posibilelor soluţii de reglementare.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului face parte integrantă din procedura de emitere a aprobărilor de dezvoltare a unor genuri de activitate planificate publice şi private. Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului stabileşte procedurile şi modalităţile aplicate în procesul de evaluare a impactului asupra mediului, al unor genuri de activitate planificate publice şi private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului din Republica Moldova sau din alte state.

În conformitate cu art.4 al Legii prenotate prevede că evaluarea impactului asupra mediului trebuie să scoată în evidenţă, să descrie şi să evalueze în mod corespunzător în fiecare caz în parte impactul semnificativ, direct şi indirect, al activităţii propuse asupra următorilor factori:

- populaţia şi sănătatea umană;

- biodiversitatea, acordând o atenţie specială speciilor şi habitatelor protejate în temeiul Legii regnului animal nr.439/1995, a Legii regnului vegetal nr.239/2007, a Legii cu privire la reţeaua ecologică nr.94/2007 şi a convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

- terenuri, sol, apă, aer şi climă;

- bunuri materiale, patrimoniu cultural şi peisaj;

- interacţiunea dintre factorii nominalizaţi în punctele sus-menţionate, precum şi impactul asupra condiţiilor socioeconomice rezultate din modificarea acestor factori; impactul asociat cu utilizarea resurselor naturale (risc de epuizare, consideraţii privind utilizarea de resurse);

- impactul asociat cu schimbările climatice, atenuarea schimbărilor climatice (aceasta ia în considerare impactul pe care activitatea planificată îl va avea asupra schimbărilor climatice, în principal prin emisiile de gaze cu efect de seră);

- adaptarea la schimbările climatice (aceasta ţine seama de vulnerabilitatea activităţii planificate la schimbările viitoare ale climei şi la capacitatea sa de adaptare la impactul schimbărilor climatice, care poate fi incertă);

- riscurile de accidente majore şi dezastre.

Evaluarea impactului asupra mediului integrează, dacă este cazul, şi evaluarea biodiversităţii în cazul impactului activităţii planificate asupra siturilor Emerald desemnate prin Legea nr.94/2007 cu privire la reţeaua ecologică.

Pentru activităţile care nu sunt reglementate de anexele nr.1 şi nr 2, însă poate avea un potenţial impact semnificativ asupra siturilor Emerald, autoritatea emitentă a actului permisiv suspendă procedura de eliberare a actului permisiv şi notifică iniţiatorul despre necesitatea iniţierii procedurii de evaluare a biodiversităţii în conformitate cu procedura stabilită la art.10¹⁰ din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului trebuie să scoată în evidenţă, să descrie şi să evalueze şi impactul preconizat ca urmare a vulnerabilităţii activităţilor planificate faţă de riscul de accidente majore şi dezastre, relevante pentru activitatea planificată în cauză.

Procedura de evaluare a impactului se realizează în câteva etape:

1) Evaluarea prealabilă;

2) Elaborarea programului de evaluare a impactului asupra mediului;

3) Elaborarea raportului de evaluare a impactului asupra mediului de către iniţiatorul activităţii planificate;

4) Desfăşurarea consultărilor publice cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale interesate şi cu publicul interesat, la nivel local, naţional şi în context transfrontalier, după caz;

5) Examinarea raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, a oricăror altor informaţii furnizate suplimentar de către iniţiator, precum şi a informaţiilor recepţionate în urma desfăşurării consultărilor publice prevăzute la pct.4);

6) Emiterea de către Agenţia de Mediu a deciziei motivate cu privire la Acordul de mediu;

7) Includerea Deciziei privind acordul de mediu şi a Acordului de mediu, în cazul emiterii acestuia, în aprobarea de dezvoltare a activităţii planificate, în conformitate cu art.24 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

Acordul de mediu este actul permisiv emis de Agenţia de Mediu ce stabileşte permisiunea realizării unei activităţi planificate prevăzute în anexa nr.1 sau nr.2 ale Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului pe un anumit amplasament, condiţiile şi măsurile de protecţie a mediului care trebuie respectate în cadrul aprobării de dezvoltare a activităţii planificate.

Activităţile planificate care se încadrează în anexa nr.1 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sunt supuse în mod obligatoriu evaluării impactului asupra mediului, iar pentru activităţile din anexa nr.2, Agenţia de Mediu la etapa de evaluare prealabilă, stabileşte necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului.

Astfel, la înaintarea propunerilor de proiect, iniţiatorii anexează la dosar Decizia de evaluare prealabilă şi, după caz, Acordul de mediu pentru activitatea planificată, ce stabileşte permisiunea realizării unei activităţi planificate prevăzute în anexa nr.1 sau nr.2 pe un anumit amplasament, condiţiile şi măsurile de protecţie a mediului care trebuie respectate în cadrul aprobării de dezvoltare a activităţii planificate în conformitate cu art.24 din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

[Pct.3.7 modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.114 din 09.10.2024, în vigoare 29.10.2024]

3.8 Analiza riscului

Analiza riscurilor este o componentă de bază a pregătirii unei propuneri de PICP. Există diferite tipuri de risc şi incertitudini asociate proiectelor. Acestea includ riscurile lipsei de performanţă, întârzieri ale proiectelor, fluctuaţiile cursului de schimb valutar, majorarea costului proiectului, modificarea soluţiilor tehnice, pericole fizice şi naturale, riscul politic şi de securitate.

Riscurile proiectului au implicaţii asupra impactului financiar, economic, social, de mediu şi de sănătate a populaţiei.

Tipurile de risc sunt rezumate în Tabelul nr.9 care oferă, de asemenea, exemple de categorii individuale de tipuri risc şi impactul probabil dacă un astfel de eveniment are loc.

Tabelul nr.9

Exemple tipurilor de riscuri

Se recomandă utilizarea matricei riscului proiectului, cunoscută şi sub denumirea de probabilitate şi severitate în evaluarea riscului de proiect.

Matricea riscului proiectului este un instrument grafic de analiză a riscurilor sub forma unui tabel care oferă o imagine rapidă a riscurilor proiectului şi gradul de severitate a impactului acestora. Este utilizat în evaluarea riscului în baza a doi factori care se intercorelează:

- probabilitatea apariţiei unui risc (axa orizontală);

- impactul (sau gravitatea) dacă apare un risc (axa verticală).

Tabelul nr.10

Matricea riscului proiectului

Probabilitatea poate fi exprimată la o scară de 5 niveluri, după cum se prezintă mai jos:

1) Foarte puţin probabil: o probabilitate foarte scăzută că acest risc să apară;

2) Puţin probabil: probabilitate scăzută că acest risc să apară;

3) Posibil: probabilitate medie că acest risc să apară;

4) Probabil: probabilitate mai mare decât media că acest risc să apară;

5) Foarte probabil: probabilitatea mare că acest risc să apară la un moment dat.

Impactul poate fi, de asemenea, exprimat la o scară de 5 niveluri, conform datelor de mai jos:

1) Foarte scăzut: impact minim al acestui risc asupra proiectului;

2) Scăzut: impact gestionabil al acestui risc asupra proiectului;

3) Moderat: impact mediu al acestui risc asupra proiectului, care necesită timp şi efort pentru atenuare;

4) Ridicat/Semnificativ: impactul acestui risc poate provoca consecinţe pe termen lung, care necesită măsuri de atenuare complexe, costisitoare şi timp;

5) Foarte mare: Impactul acestui risc poate pune în pericol implementarea proiectului.

Propunerea de proiect include atribuirea unui punctaj corespunzător fiecărui nivel de risc în baza probabilităţii şi impactului identificat. Un risc aferent proiectului care este foarte probabil să se întâmple şi care va cauza pericole majore de siguranţă, i se va atribui un nivel de risc mai mare comparativ cu un risc cu o probabilitate mai mică de apariţie şi presupune un efect minor.

Formula pentru evaluarea riscului este următoarea:

Probabilitate x Impact = Nivelul de risc

Exemplu: Probabilitatea (4) x Impact (5) = Nivelul de risc (20)

Deoarece este un produs matricial 5×5, valorile nivelului de risc vor varia de la 1 la 25. Nivelul de risc poate fi exprimat după cum urmează:

1 – 6 (Scăzut): riscul de nivel scăzut, cel mai probabil nu se va întâmpla, iar dacă va persista nu va reprezenta o ameninţare pentru proiect;

7 – 12 (Mediu): unele riscuri de nivel mediu ar putea apărea la un moment dat şi acestea nu trebuie ignorate;

13 – 25 (Ridicat): riscurile de nivel ridicat sunt grave şi foarte susceptibile de a apărea ameninţări. Acestea pot cauza eşecul proiectului şi trebuie să fie luate în considerare la etapa planificării proiectului.

Matricea de risc ia următoarea formă atunci când se aplică valorile probabilităţii şi impactului:

Tabelul nr.11

Matricea riscului proiectului

Evaluarea din această secţiune poate fi rezumată în Matricea de evaluare a riscurilor, în modul prevăzut de exemplul ce urmează:

Tabelul nr.12

Matricea de evaluare a riscurilor

Trebuie de remarcat faptul, că incertitudinea este diferită în funcţie de risc şi respectiv nu este posibilă atribuirea unei probabilităţi estimate (sau probabilitatea) variabilei. Incertitudinea poate fi cauzată de o serie de schimbări în timpul planificării şi funcţionării viitoare a PICP. Exemple de incertitudine a proiectului includ:

- şocuri economice, precum modificările preţurilor la resurse energetice;

- schimbări radicale în procesele tehnologice;

- modificările actelor normative, de exemplu, impactul schimbărilor legate de legislaţia în domeniul protecţiei mediului, comerţului, construcţiilor etc.

Notă: În Anexele nr.1-5 la Instrucţiune, referinţa după cuvintele "la Instrucţiunea privind evaluarea proiectelor" se completează cu cuvântul "noi" conform Ordinului Ministerului Finanţelor nr.114 din 09.10.2024, în vigoare 29.10.2024

[Anexa nr.1 modificată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.114 din 09.10.2024, în vigoare 29.10.2024]

[Anexa nr.2 modificată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.114 din 09.10.2024, în vigoare 29.10.2024]