Hotărâre nr. 576 din 03.08.2022

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului pentru susţinerea populaţiei

de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025

nr. 576  din  03.08.2022

 (în vigoare 09.10.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 278-282 art. 697 din 09.09.2022

* * *

În temeiul punctului 15 obiectivul II subacţiunea 1.3 din Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.89/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.295-308, art.457), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025 (se anexează).

2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă:

1) vor întreprinde măsurile necesare în vederea realizării acţiunilor preconizate pentru implementarea Programului pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025;

2) vor include politicile şi acţiunile referitoare la populaţia de etnie romă în documentele de politici publice sectoriale, conform competenţelor;

3) vor prezenta Ministerului Educaţiei şi Cercetării anual, până la data de 1 februarie a anului următor celui de raportare, informaţia privind implementarea Programului pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025.

3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va prezenta Guvernului anual, până la data de 1martie a anului următor celui de raportare, rapoartele anuale de progres privind implementarea Programului pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025.

4. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora raportul final de evaluare a Programului pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025 şi îl va prezenta Guvernului până la data de 1 martie a anului următor după finalizarea implementării documentului.

5. Acţiunile stipulate în Programul pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025 se vor realiza din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în aceste scopuri în bugetele autorităţilor şi instituţiilor specificate în Planul de acţiuni, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

6. Se recomandă elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale, în baza Programului pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025, a planurilor de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă domiciliate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective.

7. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.576/2022

PROGRAM

pentru susţinerea populaţiei de etnie romă

din Republica Moldova pentru anii 2022-2025

I. INTRODUCERE

1. Populaţia de etnie romă este considerată drept un grup vulnerabil al populaţiei, care cere o atenţie sporită din partea Guvernului. Cercul vicios al sărăciei, al şomajului şi al accesului limitat la serviciile publice a expus populaţia de etnie romă la o vulnerabilitate şi marginalizare mult mai pronunţată în contextul crizei pandemice COVID-19.

2. Ţinând cont de nivelul necorespunzător de realizare a Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020, acoperirea financiară insuficientă şi capacităţile instituţionale limitate, analiza situaţiei socioeconomice a populaţiei de etnie romă din Republica Moldova relevă necesitatea continuării eforturilor Guvernului prin aprobarea şi implementarea unui program pe termen mediu. În virtutea faptului că populaţia de etnie romă este o comunitate cu profil complex de vulnerabilitate, pentru soluţionarea problemelor persoanelor de etnie romă este necesară o abordare intersectorială din partea autorităţilor publice centrale şi locale.

3. Elaborarea Programului pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025 (în continuare – Program) are drept scop soluţionarea multiplelor probleme şi constrângeri cu care se confruntă această etnie şi ţinteşte atingerea schimbărilor principiale de îmbunătăţire a situaţiei populaţiei de etnie romă.

4. Programul este un document de politici publice pe termen mediu, care descrie obiectivele şi acţiunile pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova ce urmează a fi realizate în următoarele domenii prioritare:

1) educaţie;

2) sănătate;

3) muncă;

4) protecţie socială;

5) participarea romilor la viaţa publică, inclusiv la procese decizionale;

6) combaterea discriminării;

7) drepturile persoanelor rome migrante şi combaterea traficului de fiinţe umane;

8) activitatea mediatorilor comunitari;

9) cultura şi mass-media.

5. În vederea susţinerii populaţiei rome prin: (i) intensificarea eforturilor de şcolarizare a copiilor romi şi reducerea discrepanţei dintre rata de şcolarizare a romilor şi a populaţiei generale; (ii) extinderea reţelei de mediatori comunitari; (iii) scutirea de taxe pentru persoanele social-vulnerabile de etnie romă la întocmirea actelor de identitate; (iv) încadrarea activă a romilor la cursuri de formare profesională la locul de muncă, în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.235/2021, este prevăzută acţiunea nr.22.2.1 – Aprobarea şi implementarea Programului pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025.

6. Un subiect similar prevede subacţiunea 1.3 – Elaborarea Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2021-2025 a obiectivului II din Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.89/2018.

7. Elaborarea prezentului Program reflectă al patrulea ciclu consecutiv de planificare a acţiunilor pe termen mediu pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova, precedentele cicluri acoperind perioadele 2007-2010, 2011-2015 şi 2016-2020.

8. Pentru a îmbunătăţi situaţia economică a persoanelor de etnie romă şi a asigura participarea lor activă la viaţa socială şi politică din ţară, până acum au fost implementate:

1) Planul de acţiuni pentru susţinerea ţiganilor/romilor din Republica Moldova pe anii 2007-2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1453/2006;

2) Planul de acţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011-2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.494/2011;

3) Planul de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.734/2016.

9. La momentul actual, este necesară asigurarea consecutivităţii de planificare a acţiunilor pe termen mediu pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova, acest fapt fiind generat de expirarea validităţii şi pierderea actualităţii Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020.

10. Printre principalele realizări ale Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020 pot fi menţionate următoarele:

1) aprobarea curricula la disciplina "Istoria, cultura şi tradiţiile romilor în Republica Moldova" şi "Educaţia interculturală";

2) creşterea numărului persoanelor de etnie romă înregistrate cu statut de şomer;

3) simplificarea considerabilă a procesului de stabilire a identităţii şi de obţinere a actelor de identitate, inclusiv pentru persoanele de etnie romă. Ca urmare a amendamentelor operate la Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.125/2013, au fost extinse categoriile de persoane care sunt în drept să depună declaraţia pe propria răspundere pentru identificarea persoanelor ce nu au fost identificate sau a căror identificare anterioară nu poate fi probată (nu au acte de identitate şi nici rude de gradul I-III care să le identifice).

11. Totodată, conform Rapoartelor de monitorizare alternative (realizate de Secretariatul Coaliţiei "Vocea Romilor" în cadrul proiectului "Pas cu pas găsim soluţii pentru romii din Republica Moldova", implementat de Asociaţia Obştească Coaliţia "Vocea Romilor" cu suportul Fundaţiei Est-Europene, în parteneriat cu Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare", din resursele acordate de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Suedia), se constată carenţe în realizarea mai multor acţiuni. De exemplu, în ceea ce priveşte implementarea Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020: două treimi din acţiuni au fost realizate parţial, circa o treime din acestea a rămas nerealizată şi doar câteva acţiuni au fost realizate integral.

12. Conform rezultatelor studiului UN Women "Efectele crizei provocate de pandemia COVID-19 asupra populaţiei de etnie romă din Republica Moldova", elaborat în anul 2020, pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări şi efecte asupra populaţiei în general şi asupra etnicilor romi în special. Această etnie a fost afectată disproporţionat atât în plan economic, cât şi în plan social, situaţie determinată preponderent de nivelul scăzut de trai şi de nivelul accentuat de marginalizare socială a mai multor persoane de etnie romă.

13. În cazul neintervenţiei ţintite a autorităţilor de stat, riscul perpetuării problemelor în domeniile educaţie, sănătate, protecţie socială, muncă, participare la viaţa publică, combaterea discriminării etc. va fi unul înalt, efectele negative fiind resimţite în continuare de către populaţia de etnie romă.

14. Astfel, în Program au fost reflectate:

1) analiza situaţiei socioeconomice şi a respectării drepturilor omului în raport cu populaţia de etnie romă din Republica Moldova;

2) descrierea situaţiei la care se tinde şi impactul pe termen mediu – schimbările care vor interveni datorită implementării Programului şi impactul principalelor acţiuni propuse, cu indicatori de măsurare a gradului de atingere a rezultatelor planificate;

3) un set de intervenţii sistemice ce ar contribui la creşterea calităţii vieţii şi îmbunătăţirea situaţiei populaţiei de etnie romă în domeniile prioritare propuse.

15. Programul abordează recomandările organelor internaţionale şi regionale pentru drepturile omului cu privire la drepturile persoanelor de etnie romă din Republica Moldova şi reafirmă voinţa bună de a pune în aplicare angajamentele şi obligaţiile internaţionale ale statului. Astfel, în procesul elaborării Programului au fost consultate şi integrate recomandările şi avizele organelor internaţionale de monitorizare: Evaluarea Periodică Universală, Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor, Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale, Consiliul Drepturilor Omului, Raportorul Special al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Problemele Minorităţilor, Comitetul Consultativ pentru Convenţia-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale şi Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei etc., care au fost transpuse în politicile reflectate în Planul de acţiuni al Programului.

16. În procesul elaborării Programului s-a asigurat corelarea şi sinergia dintre domeniile de politici identificate: educaţie, sănătate, muncă, protecţie socială, infrastructură, egalitatea de gen etc. Totodată, se recomandă integrarea aspectelor privind incluziunea populaţiei de etnie romă în documentele de politici sectoriale: economie şi ocuparea forţei de muncă, dezvoltare regională şi infrastructură etc.

17. Aşadar, Programul vine să suplinească cadrul de planificare strategică pentru îmbunătăţirea situaţiei populaţiei de etnie romă în domeniile relevante, iar prevederile acestuia urmează a fi inserate în documentele de politici publice aprobate ulterior de Guvern.

18. Pornind de la caracterul transversal al Programului, care ţinteşte intervenţii punctuale în câteva domenii de activitate ale Guvernului, Programul va avea un caracter tranzitoriu. Astfel, Programul va dezvolta cadrul normativ şi de reglementare necesar pentru asigurarea tranziţiei şi integrării aspectelor intersectoriale în documentele de politici publice sectoriale, identificate actualmente în Program. Or, după finalizarea perioadei de tranziţie la noul sistem de planificare strategică, documentele de politici publice vor fi elaborate pentru unul sau câteva domenii de activitate ale Guvernului, indicate în Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern, politicile transversale urmând a fi integrate/absorbite de acestea.

19. Programul este elaborat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar părţile implicate în elaborarea Programului sunt membrii Grupului de lucru interinstituţional, creat în cadrul ministerului, care este format din reprezentanţii autorităţilor/instituţiilor de stat, ai societăţii civile rome, ai partenerilor de dezvoltare etc. Este de menţionat că Programul a fost consultat pe larg cu toate părţile interesate, în conformitate cu legislaţia.

20. Implementarea Programului va fi eficientă doar în cazul orientării acestuia spre măsuri reale de incluziune a populaţiei de etnie romă, al implicării autorităţilor şi instituţiilor de stat relevante, al asigurării unui nivel adecvat de monitorizare şi finanţare.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

21. În cadrul recensământului populaţiei din 2014 au fost înregistrate 9 323 de persoane ce s-au identificat ca fiind de etnie romă, ceea ce constituie 0,3% din totalul populaţiei.

22. Deşi reprezintă doar o mică pondere din populaţia Republicii Moldova, comunitatea romă rămâne cea mai mare minoritate etnică din Europa de Est şi Centrală (România, Bulgaria, Ungaria) şi una dintre cele mai dezavantajate.

23. În Raportul Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei din 2020 se menţionează că din cauza reticenţei şi nedorinţei raportate în rândul populaţiei de etnie romă de a se autoidentifica în cadrul recensămintelor, de teama stigmatizării şi a discriminării, numărul real al acestora se estimează a fi mai mare. Conform diferitor surse (rapoarte, studii, sondaje efectuate de organizaţiile internaţionale şi nonguvernamentale), estimările numărului populaţiei de etnie romă în Republica Moldova variază de la 9 000 la 250 000 de persoane.

24. Conform datelor Raportului actualizat de cartografiere a localităţilor dens populate de romi din Republica Moldova, elaborat de Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ Moldova) în anul 2021, numărul persoanelor de etnie romă se estimează la 27 074 de persoane.

25. Din cauza incertitudinii şi a problemelor de autoidentificare (majoritatea populaţiei de etnie romă nu declară oficial apartenenţa etnică), este dificilă determinarea numărului exact al populaţiei de etnie romă din Republica Moldova şi, cu atât mai mult, nu se poate opera cu cifre privind gradul de reprezentare a persoanelor de etnie romă în diferite domenii.

26. Cea mai mare pondere a populaţiei de etnie romă este concentrată în raioanele: Ocniţa, Basarabeasca, Soroca, Edineţ, Nisporeni, Rîşcani, Glodeni, Taraclia, Drochia, Hînceşti, Leova şi Călăraşi. În urma cartografierii comunităţilor rome s-au identificat 63 de localităţi dens populate de romi, preponderent fiind din mediul rural.

27. În continuare se va prezenta analiza situaţiei populaţiei de etnie romă din Republica Moldova conform domeniilor prioritare propuse în Program. Este de menţionat că efectuarea unei analize complexe a situaţiei populaţiei de etnie romă nu a fost posibilă, motivul de bază fiind, în mare parte, lipsa sau insuficienţa datelor statistice şi administrative dezagregate.

28. Pentru identificarea corectă a priorităţilor şi principiilor aplicate la elaborarea Programului, s-a efectuat analiza disproporţionalităţilor nu doar între mediul rural şi urban, dar şi la nivel de grupuri vulnerabile ale populaţiei (femei, tineri etc.), unităţi administrativ-teritoriale etc., astfel încât obiectivele strategice şi acţiunile propuse să asigure eliminarea reală a inechităţilor şi dezavantajelor în ceea ce priveşte incluziunea socială a persoanelor de etnie romă.

Secţiunea 1

Educaţie

29. Nivelul scăzut de încadrare în sistemul de învăţământ a copiilor de etnie romă şi situaţia financiară precară devin factorii principali care influenţează asupra utilizării serviciilor de educaţie. Frecventarea sporadică a instituţiei de învăţământ este o trăsătură a comportamentului şcolar al elevilor romi.

30. În dinamică, situaţia din domeniul educaţiei este reflectată în tabelul 1.

31. Conform datelor prezentate în tabelul 1, situaţia în domeniul educaţiei se prezintă în felul următor:

1) copiii de etnie romă au acces în instituţiile de educaţie timpurie. În 2020 în aceste instituţii au fost încadraţi 330 de copii de etnie romă. Comparativ cu anul 2016, situaţia privind accesul copiilor romi în instituţiile respective s-a îmbunătăţit semnificativ (de la circa 201 la 330 de copii, adică o creştere de 40% în 5 ani). În pofida faptului că autorităţile publice locale în mediul urban şi rural acoperă costurile de întreţinere a instituţiilor de educaţie timpurie, inclusiv alimentaţia, unii copii romi nu frecventează aceste instituţii din diferite motive: refuzul părinţilor, neconformitatea setului de acte necesare pentru înscriere, lipsa vaccinării la unii copii, situaţia financiară precară, accesibilitatea redusă şi distanţele lungi până la grădiniţă, necunoaşterea limbii române etc.;

2) în urma colaborării autorităţilor publice locale, a administraţiilor instituţiilor de învăţământ şi a reprezentanţilor comunităţilor de romi, 1 634 de copii de etnie romă au fost şcolarizaţi în sistemul de învăţământ obligatoriu în 2020. Totodată, conform datelor Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în anul de studii 2019-2020, 10 copii romi au fost neşcolarizaţi şi 52 de copii romi au abandonat şcoala;

3) pe parcursul ultimilor ani, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a întreprins măsuri pentru a asigura accesul la studii superioare şi profesionale tehnice al copiilor de origine romă. Admiterea în instituţiile de învăţământ profesional tehnic şi în instituţiile de învăţământ superior se realizează conform Regulamentului de organizare şi desfăşurare a admiterii la programele de formare profesională tehnică şi Regulamentului-cadru privind organizarea admiterii în ciclul I – studii superioare de licenţă, conform cărora 15% din numărul total de locuri (la fiecare specialitate/meserie) prevăzute în planul de admitere cu finanţare de la bugetul de stat se rezervă pentru mai multe categorii de candidaţi, printre care sunt şi copiii de etnie romă. Astfel, în sesiunea de admitere 2020-2021 au fost înmatriculaţi doar doi studenţi (comparativ cu 18 studenţi în sesiunea 2019-2020). În sesiunea 2020-2021, 15 elevi romi au fost admişi în instituţiile de învăţământ profesional tehnic (comparativ cu 66 în anul 2019). Este de menţionat că persoanele cu studii superioare constituie doar 1% din totalul populaţiei rome, iar mulţi dintre absolvenţi/elevi/tineri de etnie romă, la completarea cererilor de înmatriculare, nu-şi identifică apartenenţa etnică. Din aceste considerente numărul exact de studenţi de etnie romă nu poate fi stabilit.

32. Conform datelor Raportului actualizat de cartografiere a localităţilor dens populate de romi din Republica Moldova, elaborat de GIZ Moldova, în anul 2021:

1) frecventează grădiniţa doar 637 de copii romi din totalul de 2 162 de copii romi de vârsta 0-6 ani, raportaţi de localităţile chestionate. Cei mai mulţi copii încadraţi la grădiniţă sunt în or. Otaci, mun. Hînceşti, or. Sîngerei, s. Parcani (Călăraşi), s. Ciocîlteni (Orhei) etc.;

2) în învăţământul general: 912 copii romi frecventează şcoala primară; gimnaziu – 1 099 de copii; liceu – 180 de copii. Cei mai mulţi copii frecventează şcoala primară în mun. Hînceşti, or. Otaci, or. Sîngerei, s. Parcani (Călăraşi) etc.; gimnaziul – în mun. Hînceşti, s. Ochiul Alb (Drochia), or. Sîngerei, s. Parcani (Călăraşi) etc.; liceul – în mun. Chişinău, mun. Soroca etc.

Deci cel mai mare număr de copii romi se încadrează în treptele primară şi gimnazială şi foarte puţini copii urmează treapta liceală a învăţământului şi, respectiv, studiile postliceale;

3) ca rezultat, un număr foarte mic de copii şi adolescenţi romi sunt încadraţi la studii în centre de excelenţe (97 de persoane), şcoli profesionale tehnice (57 de persoane) şi instituţii de învăţământ superior.

33. În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu dispune de date complete cu privire la acoperirea cu servicii educaţionale a tuturor copiilor romi, în special a celor care nu au fost înscrişi în instituţiile de învăţământ. Această problemă poate fi rezolvată numai prin eforturile comune ale autorităţilor administraţiei publice locale, organelor de specialitate în domeniul educaţiei şi protecţiei sociale, precum şi cu suportul mediatorilor comunitari.

34. Conform datelor Raportului privind implementarea Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020, elaborat de Agenţia Relaţii Interetnice, alte constatări din domeniul educaţiei sunt:

1) în total cei peste 200 de copii de etnie romă care au avut nevoie de transport au beneficiat de serviciile de transportare gratuite la/de la o instituţie de învăţământ. Conform legislaţiei, toate administraţiile publice locale asigură transportarea gratuită a elevilor din localităţile rurale la şi de la instituţiile de învăţământ pe distanţe ce depăşesc 2 km, dacă în localitatea de domiciliu a elevului nu activează o instituţie de învăţământ general corespunzătoare nivelului de studii al acestuia (primar, gimnazial, liceal);

2) circa 250 de copii de etnie romă au frecventat anual orele de meditaţie sau li s-a oferit sprijin în pregătirea temelor de acasă în cadrul instituţiilor de învăţământ, centrelor comunitare, centrelor de resurse pentru tineret, bibliotecilor teritoriale etc. Spre regret, nu toţi copiii beneficiază de ore de meditaţie şi nu reuşesc să îndeplinească temele pentru acasă, alt impediment fiind nivelul scăzut de alfabetizare al părinţilor. Din cauza situaţiei epidemiologice generate de COVID-19, nu în toate instituţiile de învăţământ a fost posibilă organizarea programelor de meditaţie. Totodată, copiii romi care întâmpină dificultăţi la pregătirea temelor de acasă sunt susţinuţi, la necesitate, de către cadrele didactice şi cadrul didactic de sprijin după orele de curs;

3) copiii romi beneficiază de accesul la educaţie gratuită garantat de stat şi manualele şcolare, precum şi studiază disciplina "Istoria, cultura şi tradiţiile romilor din Republica Moldova".

35. Conform datelor Ministerului Educaţiei şi Cercetării, peste 220 de copii de etnie romă se află în risc de abandon şcolar. Este de menţionat că anual instituţiile de învăţământ elaborează planuri de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea abandonului şi absenteismului şcolar, conform Instrucţiunii privind prevenirea şi combaterea abandonului şi absenteismului şcolar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr.559/2015.

36. Printre cauzele abandonului şcolar şi ale neşcolarizării copiilor de etnie romă pot fi menţionate următoarele: lipsa unui parteneriat eficient între instituţia de învăţământ, primărie şi părinţii romi; plecări cu părinţii la muncă; refuzul părinţilor şi efortul redus al acestora în încurajarea copiilor de a studia; rata înaltă a analfabetismului părinţilor romi; lipsa locului permanent de trai sau a condiţiilor necesare pentru a studia acasă; accesul limitat la orele de meditaţie în instituţiile de învăţământ; problemele de sănătate ale copiilor; vagabondajul; starea materială precară; discriminarea în şcoli, bullyingul şi atitudinea necorespunzătoare faţă de copiii romi din partea colegilor şi chiar a cadrelor didactice; distanţele lungi până la şcoală; căsătoriile timpurii etc.

37. În vederea depăşirii acestor dificultăţi, la nivel de administraţie publică locală sunt formate grupuri mobile de lucru în a căror componenţă se includ cadre didactice, părinţi, colaboratori ai primăriilor, inclusiv mediatorii comunitari, reprezentanţi ai poliţiei de sector şi ai organelor de drept.

38. Acţiunile întreprinse pentru prevenirea absenteismului şi a abandonului şcolar pentru copiii romi sunt:

1) discuţii sistematice şi după necesităţi cu părinţii;

2) includerea în liste privind acordarea ajutorului material în vederea şcolarizării elevilor la solicitarea primăriei;

3) vizite la domiciliu cu implicarea psihologului şcolar, autorităţilor locale (asistentului social, poliţistului de sector, mediatorului comunitar);

4) monitorizarea zilnică a frecvenţei de către directorul adjunct pentru educaţie, psihologul şcolar şi diriginte.

39. Specialiştii organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului, în comun cu administraţia instituţiilor de învăţământ, întreprind măsuri necesare pentru reîncadrarea elevilor în sistemul de învăţământ. În cadrul instituţiilor se organizează diverse activităţi cu părinţii elevilor de etnie romă pentru a găsi căile viabile în soluţionarea problemelor apărute cu privire la şcolarizarea, absenteismul, integrarea şcolară a copiilor romi, consiliere psihologică pentru elevi, consilierea părinţilor pe teme ce ţin de motivarea studiilor, importanţa absolvirii învăţământului general obligatoriu şi frecventarea zilnică a şcolii, discuţii cu liderii comunităţii rome, implicarea copiilor de etnie romă în activităţi extracurriculare şi sportive, organizarea activităţilor în colaborare cu mediatorul comunitar din localitate şi cu organizaţiile obşteşti "Corona Romani", Institutul pentru Iniţiative Rurale şi Centrul de Resurse pentru Tineret "Dacia" etc.

40. Potrivit Raportului Raportorului Special pentru Problemele Minorităţilor în misiunea sa în Republica Moldova, practica existentă în or. Otaci a arătat că rata de frecvenţă a instituţiilor de educaţie timpurie şi de învăţământ general a crescut semnificativ de când copiii, inclusiv cei romi, sunt scutiţi de plata pentru grădiniţă şi primesc mese gratuite.

41. În Observaţiile finale privind cel de-al 3-lea raport periodic al Republicii Moldova în 2017, Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale a recomandat autorităţilor să contracareze ratele scăzute de încadrare în rândul copiilor şi tinerilor romi din zonele rurale, precum şi ratele ridicate ale abandonului şcolar la toate nivelurile de învăţământ.

42. În Observaţiile finale privind cel de-al 5-lea raport periodic al Republicii Moldova în 2017, Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Copilului a recomandat autorităţilor să continue eforturile menite să îmbunătăţească accesul la educaţie, inclusiv preşcolară, al copiilor romi, în particular al fetelor şi copiilor din familiile sărace, în special din zonele rurale, prin abordarea barierelor în educaţie, inclusiv finanţare inadecvată, motivare socioeconomică şi transport.

43. Una dintre recomandările Comitetului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor, prezentate în Observaţiile finale privind cel de-al 6-lea raport periodic al Republicii Moldova din 10 martie 2020, referitor la accesul la educaţie al fetelor/femeilor rome este elaborarea de programe incluzive de reintegrare pentru femeile şi fetele ce au abandonat şcoala, inclusiv din comunităţile rome.

44. În studiul Manifestul Femeilor Rome din 2019 se prezintă următoarea informaţie referitor la accesul fetelor şi femeilor rome la educaţie: 22,8% din respondente au studii doar până la 4 clase, deşi 57,8% dintre acestea ar fi dorit să-şi continue studiile. Conform datelor chestionării, doar 36,6% dintre femeile rome au studii garantate de stat. În acelaşi timp, 42,4% dintre femeile rome consideră că romii au acces limitat la educaţie şi 20% dintre copiii romi nu se simt confortabil la şcoală.

45. Pandemia COVID-19 a afectat negativ accesul la educaţie al copiilor romi, majoritatea dintre aceştia neavând acces la învăţământul online (la distanţă) din cauza lipsei tehnicii de calcul sau a gadgeturilor necesare, a neorganizării orelor de meditaţie în instituţiile de învăţământ, a înrăutăţirii situaţiei materiale a părinţilor, a lipsei accesului la internet etc.

46. Conform sondajului "Impactul COVID-19 asupra drepturilor omului în Republica Moldova", efectuat de Oficiul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Moldova în 2020, înainte de pandemie 76,4% dintre respondenţii de etnie romă au indicat că toţi copiii din familie mergeau la şcoală, în timp ce în cazul a 18,1% dintre respondenţi niciunul dintre copii nu era şcolarizat.

47. Cu referinţă la acelaşi sondaj al Oficiului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Moldova, 40,7% dintre respondenţii cu copii de vârstă şcolară au indicat că niciunul dintre copiii lor nu a mers la şcoală în decembrie 2020. Situaţia s-a înrăutăţit considerabil în zonele rurale, unde numărul de copii care frecventează şcoala a scăzut cu 35%. Marea majoritate a romilor cu venituri mici s-au confruntat cu lipsa de dispozitive TIC (cu circa 40% mai mult decât în rândul neromilor).

48. În acest context, pentru a consolida eforturile în vederea creşterii ratei de şcolarizare a copiilor de etnie romă este importantă intensificarea cooperării între autorităţile publice locale, instituţiile de învăţământ, mediatorii comunitari şi liderii romi, pentru a identifica măsuri eficiente de prevenire a abandonului şcolar, pentru a readuce copiii romi la şcoală, precum şi pentru a sensibiliza părinţii cu privire la importanţa asigurării continuităţii procesului educaţional.

Secţiunea a 2-a

Sănătate

49. Printre măsurile Guvernului privind asigurarea realizării dreptului la sănătate al populaţiei de etnie romă se pot menţiona următoarele:

1) statul, în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, garantează minimul asigurării medicale gratuite cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv populaţiei de etnie romă;

2) conform Legii ocrotirii sănătăţii nr.411/1995, locuitorii ţării au dreptul la asigurarea sănătăţii, fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex, apartenenţă socială şi religie;

3) în conformitate cu legislaţia, persoanele de etnie romă au aceleaşi drepturi şi obligaţii în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală ca şi toţi cetăţenii Republicii Moldova;

4) conform Legii nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, Guvernul are calitatea de asigurat pentru 13 categorii de persoane neangajate, cu domiciliul în Republica Moldova şi aflate în evidenţa instituţiilor abilitate. În cazul în care, în condiţiile legislaţiei, persoanele, inclusiv cele de etnie romă, nu fac parte din categoriile de persoane asigurate de Guvern, acestea urmează să se încadreze în una dintre categoriile de persoane asigurate în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală: persoane încadrate în câmpul muncii sau persoane care se asigură în mod individual.

50. Totodată, accesul limitat la serviciile medicale, rata relativ mică a populaţiei de etnie romă ce deţine statut de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi neadresarea la timp la medici constituie probleme majore. Trebuie menţionat faptul că, din cauza inegalităţilor rurale-urbane mari existente în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la asistenţă medicală, persoanele de etnie romă au acces disproporţionat de limitat la servicii de sănătate.

51. Starea de sănătate a etnicilor romi este afectată de modul nesănătos de viaţă, cauzat de situaţia financiară precară, precum şi de dificultăţile legate de accesul lor la servicii medicale. Femeile rome beneficiază rar de servicii de sănătate reproductivă, care sunt disponibile la nivel de comunitate. De asemenea, unii dintre copii romi de până la 14 ani nu sunt vaccinaţi.

52. Conform datelor Raportului privind implementarea Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020, elaborat de Agenţia Relaţii Interetnice, situaţia în domeniul sănătăţii se prezintă în felul următor:

1) neutilizarea posibilităţilor garantate de stat în domeniul sănătăţii (medicamente compensate şi parţial compensate, imunizarea gratuită, examene profilactice gratuite în cadrul asistenţei medicale primare etc.) se soldează cu un acces redus la servicii medicale şi o adresabilitate scăzută a populaţiei de etnie romă pentru asistenţă medicală din cauza multor factori: lipsa de cunoştinţe şi informaţii de bază cu privire la serviciile de asistenţă medicală primară gratuite şi alte servicii de asistenţă medicală disponibile, lipsa documentelor de identitate sau accesibilitatea limitată la servicii medicale calificate în zonele rurale etc.;

2) Compania Naţională de Asigurări în Medicină a organizat 50 de întruniri referitor la informarea populaţiei de etnie romă despre beneficiile încadrării în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală în localităţile dens populate de romi din raioanele Soroca şi Ocniţa;

3) peste 150 de tineri de etnie romă au beneficiat de serviciile consultative ale centrelor de sănătate prietenoase tinerilor.

53. Conform datelor Raportului actualizat de cartografiere a localităţilor dens populate de romi din Republica Moldova, elaborat de GIZ Moldova, în anul 2021:

1) în majoritatea localităţilor există romi în evidenţă la medicul de familie în număr total de 20 033 de persoane (78% din totalul de romi). Cei mai mulţi romi sunt în evidenţă în mun. Bălţi, or. Basarabeasca, or. Briceni, or. Călăraşi, localităţile populate de romi din r-nul Călăraşi, s. Ochiul Alb (Drochia), mun. Edineţ, mun. Hînceşti, or. Otaci, or. Rîşcani, or. Sîngerei, mun. Soroca etc.;

2) o problemă majoră o constituie numărul mare de romi care nu deţin statut de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală. În prezent, conform datelor prezentate de autorităţile administraţiei publice locale, 7 042 de romi nu au o astfel de poliţă (35% din totalul de romi). Cei mai mulţi romi care nu dispun de poliţă sunt în or. Briceni, or. Călăraşi, s. Ochiul Alb (Drochia), mun. Edineţ, mun. Hînceşti, or. Rîşcani, mun. Soroca, or. Sîngerei, s. Talmaza (Ştefan Vodă) etc.;

3) numărul copiilor romi care au primit cel puţin un vaccin din Programul naţional de imunizări este indicat în majoritatea localităţilor şi constituie 5 386 de copii (76% din totalul de copii romi). Cei mai mulţi copii cu cel puţin un vaccin sunt în mun. Edineţ, or. Otaci, or. Rîşcani, mun. Soroca, mun. Hînceşti etc.

54. Conform rezultatelor sondajului de opinie desfăşurat de CBS-Axa la comanda Centrului "Parteneriat pentru Dezvoltare" în 2018, 37% din romi nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie şi pentru circa 25% a constituit o mare dificultate să se interneze în spital, bariera de bază enunţată fiind lipsa banilor.

55. Accesul limitat la asigurarea medicală obligatorie de asistenţă medicală, pe de o parte, determină un nivel redus de adresabilitate la servicii medicale, iar, pe de altă parte, indică vulnerabilitatea acestui grup pe piaţa muncii. Grupurile care dispun cel mai puţin de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt cele care optează pentru ocuparea informală.

56. Cea mai mare cuprindere se atestă în cazul persoanelor în etate rome – 78%, asigurarea medicală a acestora fiind acoperită de către sistemul naţional de asigurări. Cu toate acestea, ponderea persoanelor în etate rome care deţin asigurare obligatorie de asistenţă medicală este mai mică comparativ cu populaţia neromă (94,5%).

57. În studiul Manifestul Femeilor Rome din 2019, realizat pe un eşantion de 476 de femei de etnie romă din 48 de localităţi, se constată că 28% dintre femeile de etnie romă nu au vizitat niciun medic în ultimii 1-5 ani. Una din 3 femei a raportat discriminare din partea personalului medical. 70% dintre femei nu au acces la informaţii despre sănătate şi igienă. Alţi factori care împiedică accesul femeilor şi copiilor romi la asistenţă medicală sunt plăţile neformale şi distanţele lungi până la cea mai apropiată instituţie medicală.

58. Din perspectiva sănătăţii, persoanele de etnie romă s-au dovedit a fi mai vulnerabile în perioada pandemiei COVID-19. Conform rezultatelor studiului UN Women "Efectele crizei provocate de pandemia COVID-19 asupra populaţiei de etnie romă din Republica Moldova", elaborat în anul 2020, mai mult de jumătate dintre persoanele rome au suferit probleme legate de sănătatea mintală/emoţională, mai expuse, în acest sens, fiind femeile. Totodată, acestea au avut acces limitat la servicii de bază, cum ar fi asistenţă socială, servicii medicale, echipamente de protecţie etc.

59. Potrivit sondajului "Impactul COVID-19 asupra drepturilor omului în Republica Moldova" al Oficiului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Moldova din 2020, 56,2% din romi aveau asigurare obligatorie de asistenţă medicală comparativ cu 72,9% din neromi, iar 30% dintre romi nu au avut acces la servicii medicale comparativ cu 11,8% din cealaltă populaţie, femeile rome fiind mai afectate. Lipsa accesului la informaţii în limba maternă despre COVID-19 şi metodele de prevenire a infectării a fost confirmată de 12,8% dintre respondenţii de etnie romă, iar în rândul romilor cu venituri mici rata a fost mai mare – 21,9%. Sondajul confirmă faptul că statutul socioeconomic şi locul de reşedinţă al romilor au fost indicatorii majori ai vulnerabilităţii în accesul la serviciile medicale în perioada stării de urgenţă. Unul dintre cele mai relevante motive pentru care romii nu au solicitat consultaţii medicale a fost lipsa resurselor financiare pentru plăţile neformale (15,7% romi faţă de 8,3% neromi).

60. Generalizând cele expuse, accesul redus al populaţiei de etnie romă la servicii medicale este cauzat de lipsa statutului de persoană asigurată, de preţul înalt al medicamentelor, de atitudinea discriminatorie din partea cadrelor medicale, de distanţele lungi până la instituţiile medicale şi, în special, de lipsa informaţiei despre programele de stat: vaccinarea gratuită, controale medicale etc. Lipsa accesului informaţional în limba romani despre programele de stat promovate în sfera sănătăţii publice, adresarea tardivă a romilor după asistenţă medicală, cunoştinţele insuficiente despre educaţia sanitară, de asemenea, se numără printre constrângerile sociale în domeniul realizării dreptului la accesul către servicii de calitate în domeniul sănătăţii.

Secţiunea a 3-a

Muncă

61. Promovarea oportunităţilor de muncă reprezintă un instrument necesar pentru a rupe cercul vicios al sărăciei cu care se confruntă o mare parte a populaţiei de etnie romă din Republica Moldova. Ratele de ocupare şi veniturile în rândul populaţiei de etnie romă sunt mult sub cele înregistrate la nivelul întregii populaţii.

62. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, majoritatea persoanelor de etnie romă angajate efectuează munci slab remunerate, care nu solicită calificări speciale sau activează în calitate de zilieri, neavând o sursă stabilă de venit la locul de trai. Se atestă preferinţa implicării în activităţi de scurtă durată – comerţ sau agricultură, precum şi lipsa capitalului iniţial pentru lansarea afacerilor.

63. Practicile existente arată că şi agenţii economici din Republica Moldova sunt sceptici în angajarea romilor atât din cauza nivelului scăzut de studii, a stereotipurilor persistente, cât şi a lipsei experienţelor pozitive de activitate ale romilor. De menţionat că numărul afacerilor lansate de persoanele de etnie romă este redus.

64. Conform datelor Raportului privind implementarea Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020, elaborat de Agenţia Relaţii Interetnice, situaţia în domeniul muncii se prezintă în felul următor:

1) conform datelor statistice ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în perioada 2016-2020, în total au fost înregistrate cu statut de şomer 8 758 de persoane de etnie romă;

2) în anul 2020 subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă au înregistrat cu statut de şomer 2 377 de persoane de etnie romă;

3) în urma acordării serviciilor de intermediere au fost plasate în câmpul muncii 92 de persoane de etnie romă (circa 4% din totalul persoanelor de etnie romă înregistrate);

4) din totalul şomerilor de etnie romă înregistraţi: 2 122 de persoane (90%) au fost pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă;

5) persoanele de etnie romă înregistrate cu statut de şomer la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă au absolvit preponderent studii primare sau sunt fără şcoală – 1 865 de persoane (78,5%);

6) luând în considerare nivelul de studii minim pe care îl deţin persoanele de etnie romă înregistrate cu statut de şomer la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, este complicată înmatricularea acestora la cursurile de formare profesională. Astfel, în 2020 doar un şomer de etnie romă a absolvit cursurile de formare profesională. Profesiile/meseriile căpătate după absolvirea cursurilor, de obicei, sunt: bucătar, manichiuristă, frizer, cofetar, chelner, cusătoreasă.

65. În dinamică, situaţia în domeniul muncii este reflectată în tabelul 2.

66. Analiza datelor din tabel relevă următoarele tendinţe pentru perioada 2016-2020:

1) numărul romilor înregistraţi cu statut de şomer la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă este în creştere. Mulţi dintre aceştia doresc să beneficieze de acest statut, fiind eligibili pentru acordarea ajutorului social;

2) majoritatea romilor cu statut de şomer sunt pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă şi au studii primare sau sunt fără şcoală;

3) numărul romilor plasaţi în câmpul muncii este în creştere (cu excepţia anului 2020), dar ponderea acestora faţă de numărul total al romilor înregistraţi cu statut de şomer este foarte mică (până la 10%);

4) numărul romilor care au absolvit cursurile de formare profesională continuă să fie foarte mic.

67. Conform datelor Raportului actualizat de cartografiere a localităţilor dens populate de romi din Republica Moldova, elaborat de GIZ Moldova, în anul 2021:

1) ponderea numărului romilor cu statut de şomer (1 984 de persoane) faţă de numărul total al persoanelor cu statut de şomer din localităţile chestionate (25 840 de persoane) este relativ mică (7,7%). În general, multe autorităţi ale administraţiei publice locale au prezentat acest indicator cu valoare 0. Ca excepţie, în acest sens, pot fi menţionate doar localităţile preponderent şi dens populate de persoanele de etnie romă (mun. Edineţ, or. Otaci, s. Vulcăneşti (Nisporeni), mun. Soroca, or. Rîşcani etc.);

2) numărul romilor ce beneficiază de ajutor de şomaj (494 de persoane) şi de cursuri de formare profesională (doar 34 de persoane) este foarte mic, iar multe dintre autorităţile administraţiei publice locale chestionate au prezentat aceşti indicatori cu valoare 0. Cei mai mulţi romi care beneficiază de ajutor de şomaj se atestă în mun. Hînceşti şi or. Otaci;

3) ponderea numărului romilor angajaţi (171 de persoane) faţă de numărul total al populaţiei angajate din localităţile chestionate (23 186 de persoane), de asemenea, este foarte mică (circa 0,74%). Cei mai mulţi romi angajaţi sunt în s. Zîrneşti (Cahul) şi s. Parcani (Călăraşi) şi aceasta se datorează, în mare măsură, implicării şi suportului mediatorilor comunitari.

68. Conform unui sondaj de opinie desfăşurat de CBS-Axa la solicitarea Centrului "Parteneriat pentru Dezvoltare" în anul 2019, în rândul populaţiei de etnie romă doar 4,5% dintre respondenţi au menţionat că erau angajaţi, iar 39,7% erau şomeri. Circa 80% din tinerii romi pot fi atribuiţi la categoria NEET, adică nu participă la activităţi educaţionale sau profesionale (de muncă).

69. O treime dintre romii din Republica Moldova sunt implicaţi în activităţi agricole sezoniere, care reprezintă principala sursă de venit pentru familiile lor. Astfel, activităţile economice în care preponderent se implică romii sunt volatile, sezoniere şi neformale.

70. De asemenea, se atestă o participare redusă a femeilor rome pe piaţa muncii, fapt ce poate fi explicat printr-o percepţie tradiţională a rolului femeii de a creşte copii şi de a îngriji casa, prin discriminarea şi stereotipurile existente, dar şi prin nivelul redus al studiilor. Femeile de etnie romă sunt prinse într-un cerc vicios în care accesul limitat la educaţie şi formare profesională limitează potenţialul de a participa pe piaţa muncii, ceea ce, la rândul său, le determină să rămână în continuare vulnerabile în faţa sărăciei.

71. Conform Raportului Unequal Moldova, elaborat în 2019, datorită includerii limitate a romilor pe piaţa muncii sau în alte activităţi productive, inegalităţile în ceea ce priveşte nivelul de deprivare monetară sunt observate în gospodăriile romilor mai mult în comparaţie cu familiile nerome. Conform datelor chestionării, 84,7% din femeile rome nu au un loc de muncă oficial, dintre care 6,7% au atestat atitudine discriminatorie pe baza etniei în procesul de angajare. Alte motive de neangajare a femeilor rome în câmpul muncii sunt: lipsa locurilor de muncă (17,5%), lipsa studiilor (15,6%), grija faţă de un membru de familie (15,6%), motive de sănătate (10,1%) şi altele (34,5%).

72. Criza pandemică COVID-19 a accentuat inegalităţile în rândul populaţiei de etnie romă în contextul ocupării pe piaţa muncii, femeile fiind mai defavorizate. Cu toate că şi până la începutul pandemiei încadrarea în câmpul muncii a romilor era o problemă destul de pronunţată în Republica Moldova, pandemia a determinat ca această situaţie să devină şi mai instabilă.

73. Conform rezultatelor studiului UN Women "Efectele crizei provocate de pandemia COVID-19 asupra populaţiei de etnie romă din Republica Moldova", elaborat în anul 2020, constatăm că circa 42% din persoanele rome ce au vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani s-au confruntat cu pierderea locului de muncă în 2020. Circa 70% din respondenţii fără studii sau cu studii primare au raportat că şi-au pierdut serviciul.

74. Astfel, efectele pandemiei COVID-19 s-au răsfrânt direct asupra diminuării veniturilor populaţiei de etnie romă, evidenţiind mai multe canale de accentuare a vulnerabilităţii financiare a acestora. Efectele negative ale crizei pandemice au fost resimţite mai dur în special de femeile de etnie romă, acestea fiind cele care, într-o proporţie mai mare, au rămas fără un loc de muncă sau au fost trimise în concediu neplătit sau parţial plătit.

75. Conform sondajului "Impactul COVID-19 asupra drepturilor omului în Republica Moldova" al Oficiului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Moldova din 2020, doar 7,3% dintre romi au fost angajaţi din martie până în mai 2020, iar romii au fost singurul grup al populaţiei care a continuat să-şi piardă locurile de muncă până la sfârşitul anului, având o rată de ocupare de 5,5% în decembrie 2020. Doar 2,4% dintre tinerii romi au raportat că au un loc de muncă (comparativ cu 43,5% dintre neromi). Aproape toţi romii cu studii primare sau fără studii şi-au pierdut locurile de muncă.

76. Bărbaţii romi, fiind angajaţi, în principal, neoficial (66,7%), au devenit şi mai vulnerabili în timpul pandemiei. Printre factorii cei mai relevanţi care au favorizat pierderea locului de muncă s-au numărat particularităţile lucrului de la distanţă. În 84,6% dintre cazuri bărbaţii romi şi-au pierdut locul de muncă, deoarece munca lor nu a putut fi realizată de la distanţă (comparativ cu 37,4% în rândul neromilor), 46,2% dintre ei indicând lipsa capacităţii de a lucra online.

77. Sistematizând cele expuse mai sus, lipsa posibilităţilor de angajare şi insecuritatea socială pe piaţa muncii se răsfrâng în mod negativ asupra situaţiei social-economice a populaţiei de etnie romă, conducând la aprofundarea sărăciei. Discriminarea în angajarea în câmpul muncii şi oportunităţile reduse conduc la creşterea nivelului sărăciei, izolare, excluziune socială, creşterea criminalităţii, a corupţiei etc.

78. În special, este subutilizat capitalul uman al femeilor rome. Asigurarea accesului acestora la muncă nu doar va îmbunătăţi situaţia familiilor lor, dar le va asigura participarea mai activă la viaţa publică şi va aduce beneficii economiei naţionale.

Secţiunea a 4-a

Protecţie socială

79. Protecţia socială a populaţiei de etnie romă este o problemă majoră, cauzele de bază fiind necunoaşterea despre serviciile de protecţie socială de stat, accesul limitat la aceste servicii, distanţele lungi până la instituţiile sociale, lipsa documentelor de identitate, informarea insuficientă din partea autorităţilor de stat etc.

80. Conform datelor Raportului privind implementarea Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020, elaborat de Agenţia Relaţii Interetnice, situaţia în domeniul protecţiei sociale se prezintă în felul următor:

1) 1 795 de familii de etnie romă au beneficiat de ajutor social;

2) 1 869 de familii de etnie romă au beneficiat de ajutor pentru perioada rece a anului;

3) 713 persoane de etnie romă au beneficiat de servicii sociale primare;

4) 252 de persoane de etnie romă au beneficiat de servicii sociale specializate.

81. În acest context, poate fi evidenţiată preocuparea Comitetului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor, prezentată în Observaţiile finale privind cel de-al 6-lea raport periodic al Republicii Moldova din 10 martie 2020. Ţinând cont de accesul limitat la protecţie socială al femeilor ce aparţin grupurilor defavorizate, cum ar fi femeile rome, se recomandă extinderea acoperirii sistemelor de protecţie socială existente pentru femeile ce aparţin grupurilor defavorizate, asigurând principiul sensibilităţii la gen.

82. Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, în observaţia sa finală din 2017 (CRC/C/MDA/CO/4-5 (CRC 2017)), a recomandat Republicii Moldova intensificarea eforturilor de abordare a nivelului ridicat al sărăciei în rândul copiilor, în special în rândul romilor, inclusiv prin creşterea beneficiilor şi asigurarea accesului egal la programele sociale, inclusiv la locuinţe.

83. Conform sondajului "Impactul COVID-19 asupra drepturilor omului în Republica Moldova" al Oficiului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Moldova din 2020, în timpul pandemiei COVID-19, 47,9% dintre romi (comparativ cu 13,6% neromi) au avut nevoie de servicii sociale. Cu toate acestea, doar 45,7% dintre aceştia au solicitat asistenţă socială, dintre care 18,8% au beneficiat pe deplin de aceste servicii, în timp ce 56,3% (comparativ cu 36,6% neromi) nu au avut acces la asistenţă socială, unul dintre motive fiind ineligibilitatea pentru a beneficia de această asistenţă.

84. Astfel, în vederea diminuării nivelului sărăciei şi marginalizării, unul dintre obiectivele prioritare ale prezentului Program este asigurarea echităţii sociale şi facilitarea accesului populaţiei de etnie romă la programele de stat de asistenţă socială.

Secţiunea a 5-a

Participarea romilor la viaţa publică, inclusiv la procese decizionale

85. Participarea populaţiei de etnie romă la viaţa publică, în special la procesele decizionale, este un lucru imperativ şi, în acelaşi timp, un drept definit prin diferite convenţii internaţionale la care Republica Moldova este parte.

86. Conform constatărilor Agendei comunităţii rome din Republica Moldova pentru anii 2017-2027, principalele constrângeri în ceea ce priveşte participarea populaţiei de etnie romă la viaţa publică sunt următoarele:

1) accesul redus la sursele de informare şi tehnologiile informaţionale;

2) accesul limitat al romilor la informaţie, interesul scăzut al acestora de a participa la viaţa publică în general, precum şi indiferenţa factorilor decizionali de a-i implica în viaţa publică, care determină, în final, excluziunea cetăţenilor de etnie romă;

3) existenţa barierelor lingvistice şi nivelul scăzut de educaţie al persoanelor de etnie romă;

4) lipsa actelor de identitate (certificatului de naştere, buletinului de identitate, paşaportului etc.), ceea ce împiedică şi mai mult accesul romilor la educaţie, muncă, asistenţă medicală, participarea la vot etc.

87. Este de menţionat că persoanele de etnie romă sunt reprezentate insuficient în listele deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova sau în calitate de consilieri locali. De asemenea, romii sunt reprezentaţi în procent foarte mic în structurile administraţiei publice şi există puţine date care ar releva participarea romilor în partidele politice.

88. Femeile şi fetele rome rămân a fi practic invizibile în viaţa publică. Acestea continuă să lipsească din listele partidelor şi structurilor de gestionare a procesului electoral, iar în cadrul serviciilor publice acestea sunt puţine şi deţin funcţii nedecizionale.

89. Astfel, ca urmare a alegerilor parlamentare din 2019 doar un deputat este de etnie romă, iar ca urmare a alegerilor locale din 2019 au fost aleşi 12 consilieri locali romi, jumătate dintre aceştia fiind femei (spre comparaţie: în 2015 doar două femei rome au obţinut mandate de consilieri locali).

90. Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale a recomandat în 2017 ca Republica Moldova să îmbunătăţească reprezentarea femeilor, inclusiv a femeilor rome, în poziţii decizionale atât în sectorul public, cât şi în cel privat. În acelaşi an Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi a recomandat Republicii Moldova să asigure reprezentarea romilor în procesul de elaborare a politicilor.

91. În contextul celor expuse, pentru a asigura participarea romilor la procesele decizionale din Republica Moldova este necesară excluderea barierelor, precum şi fortificarea egalităţii de şanse şi a accesului la implicare în viaţa socială, economică şi politică a ţării.

Secţiunea a 6-a

Combaterea discriminării

92. În ceea ce priveşte politicile de prevenire şi combatere a discriminării, Republica Moldova şi-a asumat angajamente extinse în vederea combaterii discriminării romilor în cadrul revizuirii periodice universale şi s-a angajat, ca stat participant la Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, să pună în aplicare angajamentele aferente populaţiei de etnie romă.

93. Conform datelor prezentate de Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, în perioada 2015-2020 au fost înregistrate şi examinate 9 cazuri de discriminare pe criteriu de origine etnică ce ţin de populaţia de etnie romă, majoritatea cazurilor fiind legate de hărţuire, instigarea la discriminare pe criteriu de etnie, profilare rasială în activitatea poliţiei etc.

94. Astfel, discriminarea romilor continuă să fie unul dintre cele mai nefavorabile fenomene în procesul de integrare a acestora în societate. Persistenţa stereotipurilor şi a prejudecăţilor faţă de romi conduc la excluderi sociale, incapacitatea de a accesa servicii publice şi regresul în dezvoltarea umană. Discriminarea faţă de romi se manifestă atât la nivel de individ, cât şi sub formă sistemică din partea funcţionarilor publici, organelor de drept, cadrelor medicale şi didactice etc. Astfel, conform constatărilor unei analize privind distanţa socială, realizate de Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare" în anul 2018, 40% din cetăţenii Republicii Moldova nu ar accepta să fie vecini cu o persoană de etnie romă.

95. Potrivit constatărilor Studiului naţional privind percepţia populaţiei generale şi opinia profesioniştilor asupra pregătirii actorilor din sectorul justiţiei din Republica Moldova pentru a face faţă cazurilor de discriminare, elaborat de către Oficiul Consiliului Europei în Chişinău în 2020, specialiştii din sectorul justiţiei consideră că discriminarea are loc mai des pe baza atitudinii negative faţă de grupurile minoritare/dezavantajate, inclusiv faţă de romi. Studiul arată că actorii din justiţie sancţionau mai grav unele persoane din grupurile minoritare/dezavantajate, cum ar fi persoanele de etnie romă, sau chiar se abţineau de la implicare.

96. Mulţi romi au ales să-şi ascundă identitatea ca mijloc de evitare a discriminării. Numărul nesemnificativ se poate datora reticenţei oamenilor de a se identifica ca romi, având în vedere stigmatizarea pe scară largă a identităţii romilor.

97. Poziţia marginalizată a fetelor şi femeilor rome din Republica Moldova este determinată de interacţiunea dintre discriminarea pe bază de gen, rasism şi clasă. Femeile de etnie romă se confruntă cu discriminare triplă: ca persoane de etnie romă, ca femei şi ca persoane care aparţin unui grup social dezavantajat (de exemplu, fiind persoană cu dizabilităţi). Acestea sunt expuse unor riscuri mai mari de excludere socială şi sărăcie, comparativ cu bărbaţii din comunitatea lor şi cu majoritatea femeilor reprezentante ale altor etnii.

98. De asemenea, lipsa egalităţii este observată în existenţa cazurilor de violenţă împotriva femeilor, lipsa accesului la angajarea în câmpul muncii, educaţie, funcţii de conducere şi servicii sociale. Din cauza stereotipurilor de gen, este mult mai probabil ca o fată de etnie romă să părăsească şcoala mai devreme decât un băiat rom.

99. Potrivit sondajului "Impactul COVID-19 asupra drepturilor omului în Republica Moldova" al Oficiului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Moldova din 2020, persoanele de etnie romă au fost supuse abuzului în egală măsură ca şi neromii în timpul carantinei (7,7% faţă de 6,4%). Cu toate acestea, femeile de etnie romă au fost mai puţin informate (43,4%) decât cele nerome (57,7%) despre modalitatea de depunere a plângerii privind violenţa în familie şi beneficierea de consiliere în urma violenţei. În timpul carantinei, 63,6% dintre femeile rome supuse violenţei au suferit mai mult de abuz psihologic şi mai puţin de cel economic (36,4%).

100. Aceşti factori, îmbinaţi cu aşteptările culturale ale rolului de gen atribuit femeilor în gospodăria casnică, determină faptul că femeile rome sunt aproape complet excluse din viaţa economică şi politică a ţării. Cu toate acestea, există dovezi clare precum că astfel de atitudini se schimbă odată cu pledarea femeilor şi bărbaţilor tineri pentru libertăţi mai mari şi protecţia drepturilor femeilor şi bărbaţilor tineri de etnie romă.

101. Una dintre recomandările Comitetului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor, prezentate în Observaţiile finale privind cel de-al 6-lea raport periodic al Republicii Moldova din 10 martie 2020, se referă la abordarea discriminării faţă de femeile rome prin adoptarea unor măsuri speciale temporare pentru accelerarea accesului egal la poziţiile publice, educaţie şi ocuparea forţei de muncă.

102. Conform Avizului Comitetului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Eliminarea Discriminării Rasiale pe marginea cazului dlui Grigore Zapescu, adoptat la 22 aprilie 2021, autorităţile statului urmează să fortifice cadrul legal de antidiscriminare: (a) prin instruirea judecătorilor în domeniul legislaţiei antidiscriminare, inclusiv în vederea asigurării respectării principiului inversării sarcinii probei; (b) prin furnizarea informaţiilor clare despre căile de atac interne disponibile în cazurile de discriminare rasială; (c) prin consolidarea monitorizării standardelor antidiscriminare pe piaţa muncii.

103. Generalizând cele expuse, discriminarea populaţiei de etnie romă poate fi prevenită şi redusă prin politici bine targetate, în care un rol important va reveni cooperării instituţiilor de stat şi societăţii civile. În funcţie de context, se impun atât măsuri coercitive pentru sancţionarea oricărui comportament de instigare la ura rasială, care are ca scop de a intimida romii, cât şi măsuri pozitive ce încurajează toleranţa şi multiculturalismul.

104. Luând în considerare angajamentele în cadrul Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 şi Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele-membre ale acestora, pe de altă parte, este importantă stabilirea legăturilor strânse între incluziunea romilor, în special a fetelor şi femeilor rome, şi prevenirea discriminării, în vederea eliminării tuturor barierelor cu care se confruntă populaţia de etnie romă în procesul incluziunii în societate.

Secţiunea a 7-a

Drepturile persoanelor rome migrante

şi combaterea traficului de fiinţe umane

105. Criza economică, incertitudinea şi nesiguranţa zilei de mâine, lipsa locurilor de muncă bine plătite sunt cauzele de bază ale migraţiei populaţiei de etnie romă. Fenomenul migraţiei acestei etnii este cunoscut de mult timp, constituind o metodă importantă pentru câştigarea existenţei şi susţinerea de la distanţă a celor apropiaţi.

106. Lipsa educaţiei şi a unei profesii, precum şi incapacitatea de legalizare a şederii în ţările străine dau naştere unor ocupaţii ca cerşitul, furturile, traficul de fiinţe umane etc., ce implică romii atât ca victime, cât şi în calitate de persoane cu rol activ.

107. Menţinerea situaţiei ce generează migraţia şi traficul de fiinţe umane rezultă în perpetuarea unor modele comportamentale în rândul populaţiei de etnie romă cu legături cauzale cu abandonul şcolar, analfabetismul, persistenţa stereotipurilor şi a prejudecăţilor etc.

108. Criza pandemică COVID-19 s-a răsfrânt şi asupra veniturilor persoanelor rome obţinute din munca în străinătate. În această perioadă mai mulţi bărbaţi de etnie romă s-au întors în ţară. Aceasta se poate explica prin faptul că specificul de a pleca la muncă peste hotare este caracteristic mai mult pentru bărbaţi romi, ponderea acestora în numărul total reprezentând circa două treimi.

109. Această situaţie va determina ca veniturile mai multor familii, care erau constituite din remitenţe, să se reducă considerabil. Ţinând cont că preponderent femeile, în special din mediul rural, depind mai mult de această sursă de venit, schimbarea respectivă poate determina o înrăutăţire considerabilă a situaţiei familiilor de etnie romă din Republica Moldova.

110. Una dintre recomandările Comitetului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor, prezentate în Observaţiile finale privind cel de-al 6-lea raport periodic al Republicii Moldova din 10 martie 2020, se referă la consolidarea rezilienţei femeilor rome împotriva traficului de fiinţe umane prin promovarea oportunităţilor educaţionale şi generatoare de venit pentru femei şi fete şi familiile acestora.

111. În Raportul GRETA privind implementarea Convenţiei Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane de către Republica Moldova în contextul celei de-a III-a runde de evaluare, sunt salutate măsurile întreprinse de autorităţi pentru facilitarea angajării în câmpul muncii a victimelor traficului de fiinţe umane, specializarea recentă a judecătorilor în examinarea cazurilor de trafic de fiinţe umane, precum şi cooperarea internaţională în domeniu.

112. Generalizând cele expuse, combaterea migraţiei şi traficului de fiinţe umane în rândul populaţiei de etnie romă se impune ca o constrângere, care cere un set de intervenţii de urgenţă din partea Guvernului.

Secţiunea a 8-a

Activitatea mediatorilor comunitari

113. Consolidarea comunităţii rome şi îmbunătăţirea situaţiei acesteia reprezintă unul dintre dezideratele Guvernului. Studiile şi analizele desfăşurate au relevat necesitatea stabilirii unei punţi de legătură între autoritatea publică locală şi comunitatea romă, care deseori se confruntă cu fenomene de marginalizare şi izolare socială.

114. Unul dintre instrumentele identificate, aplicabile cu referire la comunitatea de etnie romă, este institutul mediatorului comunitar, care îndeplineşte o sarcină importantă în consolidarea comunităţii rome prin asigurarea unui echilibru în cooperarea dintre instituţiile statului şi comunitate, facilitând comunicarea şi colaborarea dintre acestea.

115. Mediatorul comunitar este persoana de etnie romă din localitatea compact sau mixt populată de romi, responsabilă de asigurarea eficientă a accesului beneficiarilor la servicii de asistenţă socială, educaţie, asistenţă medicală, încadrare în câmpul muncii, documentare, îmbunătăţire a condiţiilor de trai, alte servicii în caz de necesitate, prin comunicarea eficientă cu instituţiile de resort din localitate.

116. Subiectul instituirii funcţiei de mediator comunitar în Republica Moldova se află în agenda publică din anul 2003. Activitatea mediatorului comunitar devine oficial o ocupaţie recunoscută începând cu anul 2012 ca urmare a includerii în Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei nr.694-p/2012.

117. Pentru stabilirea necesarului de unităţi de mediatori comunitari s-au utilizat recomandările Raportului "Cartografierea localităţilor dens populate de romi din Republica Moldova", realizat în anul 2013 cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Moldova. Conform acestui raport, se propunea angajarea a 48 de mediatori în 44 de localităţi din Republica Moldova.

118. Prin Legea nr.69/2013 s-a prevăzut completarea articolului 14 alineatul (2) din Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală cu competenţa consiliului local de a decide instituirea funcţiei de mediator comunitar în localităţile compact sau mixt populate de romi.

119. Pentru reglementarea modului de organizare şi exercitare a funcţiei de mediator comunitar, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.557/2013 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea activităţii mediatorului comunitar, care a permis funcţionarea acestuia în comunităţile de romi. Regulamentul-cadru stabileşte condiţiile organizatorice de funcţionare a mediatorului comunitar (misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile, drepturile acestuia), cerinţele faţă de candidaţii la această funcţie, formarea profesională etc. De asemenea, prin această hotărâre a Guvernului a fost aprobată şi fişa de post-tip.

120. În anul 2016, mediatorii comunitari s-au mobilizat pentru a iniţia înregistrarea Asociaţiei Naţionale a Mediatorilor Comunitari din Republica Moldova. Scopul de bază al Asociaţiei Naţionale a Mediatorilor Comunitari îl constituie protejarea drepturilor civile, economice, sociale, culturale şi a altor drepturi şi libertăţi legitime ale persoanelor de etnie romă, precum şi dezvoltarea potenţialului mediatorilor comunitari prin acţiuni de lobby, advocacy şi programe de dezvoltare.

121. Recunoscând rolul şi valoarea adăugată a activităţii serviciului mediatorului comunitar pentru comunităţile romilor, autorităţile din Republica Moldova depun eforturi pentru asigurarea funcţionalităţii acestuia. Începând cu anul 2018, a fost preluat modul de finanţare a mediatorilor comunitari existent în anii 2013-2014.

122. Astfel, s-a decis modificarea cadrului normativ corespunzător: prin Hotărârea Guvernului nr.425/2018 a fost modificată Hotărârea Guvernului nr.557/2013 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea activităţii mediatorului comunitar, stabilind finanţarea mediatorilor comunitari "prin transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat către bugetele locale de nivelul întâi, bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special şi bugetele municipale Bălţi şi Chişinău", fapt ce a impulsionat procesul de angajare a acestora la nivel local.

123. Conform prevederilor aceleiaşi hotărâri a Guvernului, "anual, în procesul de planificare bugetară, Agenţia Relaţii Interetnice va prezenta Ministerului Finanţelor propuneri privind numărul mediatorilor comunitari pe autorităţi publice locale şi suma mijloacelor financiare necesare pentru asigurarea exercitării activităţii acestora".

124. Astfel, în Legea bugetului de stat pentru anul 2019 nr.303/2018 au fost planificate peste 2,2 milioane de lei pentru 48 de mediatori comunitari, iar suma respectivă a fost stabilită ţinând cont de costul anual necesar pentru salarizarea unui mediator comunitar de 46,6 mii de lei.

125. În urma acţiunilor de lobby şi advocacy efectuate de către Agenţia Relaţii Interetnice, Asociaţia Naţională a Mediatorilor Comunitari şi GIZ Moldova, în bugetul de stat pentru 2020 suma planificată a cheltuielilor pentru asigurarea activităţii mediatorilor comunitari în Republica Moldova a fost calculată pentru 54 de unităţi de mediatori comunitari (numărul planificat majorându-se cu 6 unităţi) şi a constituit peste 3,4 milioane de lei (în creştere cu 1,2 milioane de lei faţă de 2019). Este de menţionat că în suma planificată a cheltuielilor au fost incluse nu doar cele de remunerare a muncii mediatorilor, dar şi cele legate de dotarea locului de muncă (mobilă, tehnică de oficiu, consumabile etc.) şi formare profesională.

126. La situaţia din iunie 2022, în Republica Moldova erau angajaţi 46 de mediatori din cele 53 de unităţi planificate.

127. În urma evaluării procesului de angajare a mediatorilor comunitari în Republica Moldova, constatările sunt următoarele:

1) lipsa de interes, reticenţa şi indiferenţa din partea unor primării în ceea ce priveşte angajarea mediatorilor comunitari;

2) lipsa candidaţilor potriviţi pentru postul de mediator comunitar;

3) necunoaşterea despre funcţia de mediator comunitar şi procedura de angajare a acestuia de către unele autorităţi publice locale, precum şi neînţelegerea de către acestea a importanţei şi a rolului mediatorului comunitar;

4) dificultăţi în convingerea romilor de a se angaja în calitate de mediator din cauza salariului mic;

5) lipsa încrederii reciproce dintre comunităţile de romi şi instituţiile statului, fapt ce împiedică identificarea potenţialilor candidaţi la funcţia de mediator.

128. Totodată, în ultima perioadă se atestă un interes sporit cu privire la fortificarea instituţiei mediatorului comunitar atât din partea autorităţilor de stat, cât şi a organizaţiilor nonguvernamentale şi a partenerilor de dezvoltare.

129. În anul 2019 Asociaţia Naţională a Mediatorilor Comunitari, cu asistenţa Oficiului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Moldova şi GIZ Moldova, a elaborat Manualul privind activitatea mediatorului comunitar, care reprezintă un ghid foarte util în exercitarea funcţiilor acestuia.

130. În anul 2020, Agenţia Relaţii Interetnice în comun cu GIZ Moldova au elaborat Analiza statutului mediatorului comunitar. Amendamentele legale privind fortificarea statutului mediatorului comunitar, propuse în analiza respectivă, au fost incluse în proiectul de hotărâre a Guvernului cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.557/2013 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea activităţii mediatorului comunitar, elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.952/2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

131. Conform constatărilor Analizei statutului mediatorului comunitar, în activitatea mediatorilor comunitari în administraţia publică locală există un şir de probleme şi dificultăţi:

1) majoritatea mediatorilor au raportat că primăriile le atribuie responsabilităţi în afara fişei de post. Drept consecinţă, mediatorii nu reuşesc să-şi îndeplinească atribuţiile de bază;

2) statutul funcţiei mediatorului comunitar este asociat statutului lucrătorului tehnic în primărie;

3) neimplicarea mediatorilor comunitari în procesul decizional la nivel local, inclusiv cel ce ţine de elaborarea bugetului local, activitatea echipelor multidisciplinare, comisiilor de distribuire a ajutorului material etc.;

4) unii mediatori comunitari reclamă discriminare şi marginalizare la locul de muncă din partea angajaţilor primăriilor;

5) nivelul redus de salarizare a mediatorilor comunitari comparativ cu cel al angajaţilor din cadrul primăriei;

6) în cadrul unor primării nu este înţeles sau este ignorat rolul şi plusvaloarea pe care o poate aduce mediatorul comunitar, considerând că activitatea acestuia se suprapune cu cea a asistentului social sau, în general, este inutilă;

7) lipsa unui sistem de instruiri iniţiale şi formare continuă a mediatorilor comunitari în domenii ce ţin de activitatea profesională, utilizarea tehnicii de calcul, abilităţile de aplicare la proiecte naţionale şi internaţionale, oportunităţile de schimb de bune practici la nivel naţional şi internaţional;

8) lipsa interesului unor autorităţi publice locale în oferirea spaţiilor de lucru adecvate pentru mediatori sau în dotarea corespunzătoare a acestora.

132. Seria problemelor şi constrângerilor menţionate afectează funcţionarea instituţiei mediatorului comunitar în Republica Moldova şi impactează modul de intervenţie a statului în asigurarea incluziunii sociale a comunităţii rome.

Secţiunea a 9-a

Cultura şi mass-media

133. Cultura populaţiei de etnie romă este un element indispensabil al definirii diversităţii etnice, precum şi al identităţii. Cultura romilor reprezintă un mix de elemente moştenite din cele mai vechi timpuri şi elemente modelate ca urmare a diverselor contexte sociale şi istorice în care romii au existat. Deşi convieţuiesc de sute de ani, în societatea moldovenească este puţin cunoscută istoria, tradiţiile şi valorile culturale ale romilor.

134. Totodată, cultura romilor este percepută fie prin prisma unor prejudecăţi şi stereotipuri înrădăcinate în mentalitatea colectivă, fie prin intermediul unor modele stilizate şi popularizate prin instrumentele culturii de masă. În condiţiile unui mediu contemporan dinamic, romii înşişi încetează să mai fie purtătorii elementelor culturale distinctive, cum sunt percepute limba romani, artele, meşteşugurile sau hainele tradiţionale.

135. Agenţia Relaţii Interetnice colaborează cu şapte organizaţii etnoculturale ale romilor cu statut republican, susţinând activităţile lor statutare şi diverse proiecte implementate de acestea. Astfel, Agenţia Relaţii Interetnice susţine şi încurajează participarea romilor la programele şi proiectele legate de îmbunătăţirea şi monitorizarea situaţiei social-culturale a romilor şi a integrării lor în societate, organizează mese rotunde şi acţiuni de promovare a valorilor culturale, precum şi facilitează desfăşurarea întâlnirilor societăţii civile rome cu reprezentanţii autorităţilor publice. Cu prilejul Zilei Internaţionale a Romilor (8 aprilie), Agenţia Relaţii Interetnice, în parteneriat cu Coaliţia "Vocea Romilor", organizează tradiţional o serie de acţiuni de promovare a valorilor culturale şi limbii romani.

136. Consiliul Audiovizualului, în calitate de garant al interesului public şi ca autoritate de reglementare în domeniul audiovizualului, protejează minorităţile naţionale în conformitate cu legislaţia ce interzice orice formă de instigare la ură pe motive de rasă, religie, naţionalitate sau sex. În necesitatea asigurării durabilităţii şi continuităţii pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova, Consiliul Audiovizualului acordă o atenţie deosebită acestui aspect, asigurând dreptul la informare pentru toate categoriile de cetăţeni.

137. Conform datelor Raportului privind implementarea Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020, elaborat de Agenţia Relaţii Interetnice, situaţia în domeniul mass-mediei se prezintă în felul următor:

1) Consiliul Audiovizualului a alocat din Fondul de susţinere a radiodifuzorilor suma de 100 mii de lei Fundaţiei "Roma Awareness", fondatoarea postului de radio "Romano Patrin FM", pentru proiectul emisiunii "Na dara", care a fost realizat în limbile romani şi română;

2) în 2020 Consiliul Audiovizualului a aprobat Fundaţiei "Roma Awareness" eliberarea licenţei de emisie, pentru o perioadă de nouă ani, pentru postul de televiziune "NOAH TV", al cărui serviciu de programe urmează a fi difuzat prin reţelele distribuitorilor de servicii din ţară;

3) "Petalo Romano" este unicul proiect în limba romani cu prezenţă constantă în grila de emisie a TV Moldova – 1. Acest proiect apare lunar (în limba romani cu traducere titrată în română), cu un volum de 30 de minute fiecare ediţie. Pe parcursul anului 2019 echipa "Petalo Romano" a realizat 11 ediţii, cu un volum total de 330 de minute de emisie originală şi 330 de minute în reluare;

4) 21 de furnizori de servicii media de televiziune au alocat aproximativ 27 de ore de emisie dedicate comunităţii rome.

138. Astfel, menţinerea, dezvoltarea şi împărtăşirea culturii rome, inclusiv prin mass-media, reprezintă cheia pentru păstrarea identităţii acestei etnii şi asigurarea unui mediu social mai bogat şi mai divers.

139. Potrivit Raportului cu privire la cartografierea răspunsurilor la discursul de ură în Republica Moldova, elaborat de Oficiul Consiliului Europei în 2020, percepţiile negative bazate pe stereotipuri şi prejudecăţi faţă de minorităţi, în particular faţă de romi, sunt încă răspândite. Mass-media trebuie să fie o sursă de informare imparţială, ce promovează obiectiv nediscriminarea romilor şi combaterea discursului de incitare la ură împotriva acestei minorităţi. Totodată, situaţiile legate de xenofobie şi romofobie în mass-media trebuie prevenite, analizate şi combătute.

140. Generalizând cele expuse mai sus în analiza celor nouă domenii prioritare, populaţia de etnie romă se confruntă cu un nivel înalt al şomajului, venituri reduse, pregătire profesională şi educaţională scăzută şi condiţii de locuit improprii unui trai decent, toţi aceşti factori generând un ciclu vicios de sărăcie continuă. Stereotipurile negative, excluziunea pe piaţa muncii, în educaţie, în serviciile de sănătate şi în alte sfere sociale, injustiţia pe care au suportat-o romii în trecut stau la baza negării etnicităţii rome.

141. Îngrijorările romilor în perspectivă se referă la: pierderea tradiţiilor şi a meşteşugurilor specifice romilor; identificarea tot mai dificilă a noilor surse de venit; perpetuarea neamului; încadrarea copiilor în instituţiile educaţionale ca un factor în formarea copiilor în alt spirit decât cel al romilor, pierzându-se astfel specificul naţional.

142. Cercul vicios al problemelor descrise în acest capitol nu a fost depăşit şi soluţionat în mod cuvenit în urma implementării planurilor de acţiuni precedente.

143. Setul de provocări expuse mai sus şi multe altele, care derivă din dezavantajele sociale şi economice şi stereotipurile existente, dar şi din atitudinea societăţii în ansamblu, determină excluziunea şi marginalizarea populaţiei de etnie romă din ţara noastră, iar condiţiile de viaţă precare şi situaţia socială defavorizată constituie constrângeri majore.

III. OBIECTIVUL GENERAL AL PROGRAMULUI

144. Obiectivul general al Programului este îmbunătăţirea situaţiei şi creşterea calităţii vieţii, precum şi asigurarea participării la viaţa socială şi politică a populaţiei de etnie romă din Republica Moldova.

145. Astfel, Programul prevede realizarea unui set de intervenţii şi acţiuni pentru a contribui la creşterea calităţii vieţii şi îmbunătăţirea situaţiei socioeconomice a populaţiei de etnie romă.

146. Viziunea şi abordările Programului sunt aliniate la angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova, inclusiv din perspectiva luării în considerare a Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 şi a principiului "Nimeni să nu fie lăsat în urmă", a rezultatelor analizei situaţiei curente, a obiectivelor generale şi specifice, a impactului etc.

147. Drept rezultat al Programului, se preconizează că populaţia de etnie romă va deveni mai incluzivă din punct de vedere social şi economic şi mai bine reprezentată în societate, precum şi îşi va păstra identitatea sa culturală.

148. La baza elaborării Programului se află recomandările organizaţiilor internaţionale de profil şi programele UE care s-au arătat preocupate de situaţia romilor din Republica Moldova, cu precădere în domeniile principale: educaţie, ocuparea forţei de muncă, sănătate, nondiscriminare etc.

149. La 7 octombrie 2020 Comisia Europeană a publicat Cadrul strategic al UE privind romii, care stabileşte o abordare cuprinzătoare bazată pe trei piloni: egalitate, incluziune şi participare. Această abordare este complementară măsurilor de incluziune socioeconomică a romilor marginalizaţi, promovând egalitatea şi participarea. Toţi romii ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi valorifica întregul potenţial şi de a se implica în viaţa politică, socială, economică şi culturală.

150. Totodată, având în vedere specificul culturii şi limbii romani, instituţiile internaţionale şi europene acordă o atenţie deosebită purtătorilor acestei culturi inedite cu statut nonteritorial. Aceste paradigme etnosociale au atras atenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, Uniunii Europene, Consiliului Europei, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, care au adoptat un şir de recomandări pentru îmbunătăţirea statutului socioeconomic al populaţiei de etnie romă. Programul a fost corelat şi cu documentele de politici publice, aprobate de partenerii de dezvoltare şi organizaţiile internaţionale în a căror structură Republica Moldova deţine statutul de membru cu drepturi depline (Consiliul Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Organizaţia Naţiunilor Unite etc.).

151. O serie de entităţi internaţionale pentru protecţia drepturilor omului au atras atenţia asupra problemelor specifice cu care se confruntă romii în perioada pandemiei de COVID-19. Biroul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, Consiliul Europei, UN Women, Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale au subliniat că, la nivel internaţional, inegalităţile persistente în comunităţile de romi cresc riscul acestora de a fi expuşi şi mai mult provocărilor determinate de criza pandemică, cum ar fi accesul la serviciile de bază de medicină, procurarea de medicamente, accesul la apă şi produse igienice etc., evidenţiind, totodată, şi problema accentuării discursurilor de ură şi discriminare manifestate la adresa populaţiei de etnie romă în perioada respectivă.

IV. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROGRAMULUI

152. Obiectivele specifice ale Programului sunt:

1) perfecţionarea cadrului de politici şi instituţional, prin eficientizarea mecanismelor de coordonare la nivel naţional şi a instrumentelor de cooperare cu părţile implicate (autorităţile/instituţiile de stat, organizaţiile societăţii civile rome, reţeaua mediatorilor comunitari, comunităţile de romi etc.);

2) asigurarea reprezentării şi a participării efective a populaţiei de etnie romă la viaţa publică: reprezentarea în organele alese la toate nivelurile şi în organele executive ale administraţiei publice la toate nivelurile prin promovarea încadrării în serviciul public – cel puţin 39 de persoane de etnie romă reprezentate în administraţia publică până în anul 2025;

3) garantarea respectării drepturilor social-culturale şi promovarea integrării mai bune în societate a populaţiei de etnie romă, prin echitatea socială, combaterea discriminării şi asigurarea accesului la educaţie, sănătate şi alte servicii publice, prevenirea migraţiei şi contracararea traficului de fiinţe umane: 100% din populaţia de etnie romă cu drepturi respectate, protejate şi asigurate;

4) creşterea gradului de incluziune pe piaţa muncii şi sporirea oportunităţilor economice ale populaţiei de etnie romă, prin facilitarea angajării în câmpul muncii, ridicarea calităţii capitalului uman, dezvoltarea spiritului antreprenorial şi de noi competenţe: 20% din persoanele de etnie romă plasate în câmpul muncii din totalul de romi înregistraţi cu statut de şomer la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă până în anul 2025;

5) fortificarea statutului mediatorului comunitar, prin perfecţionarea funcţiilor de informare, coordonare, comunicare, încurajare, ghidare şi de suport al populaţiei de etnie romă: 53 de mediatori comunitari angajaţi în administraţia publică locală până în anul 2025.

153. Setul de obiective specifice a fost conceput şi formulat ţinând cont şi de influenţa pandemiei de COVID-19 asupra situaţiei populaţiei de etnie romă din Republica Moldova, descrise în capitolul II.

154. Pentru atingerea obiectivelor specifice trasate în Program au fost respectate câteva principii de bază:

1) respectarea drepturilor omului;

2) asigurarea egalităţii de gen;

3) solidaritatea şi echitatea socială;

4) interzicerea practicilor discriminatorii şi combaterea traficului de fiinţe umane;

5) asigurarea culturii păcii şi nonviolenţei;

6) conservarea şi transmiterea valorilor culturii rome;

7) asigurarea durabilităţii şi continuităţii acţiunilor.

155. În Program a fost asigurată convergenţa principiilor de bază, ceea ce presupune identificarea celor mai vulnerabile grupuri de romi pentru care sunt necesare intervenţii din partea statului.

V. IMPACT

156. Implementarea prezentului Program urmăreşte soluţionarea problemelor şi constrângerilor cu care se confruntă populaţia de etnie romă din Republica Moldova în vederea integrării şi a reprezentării mai bune în societate, precum şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii.

157. În acest sens, Programul îşi propune să sprijine populaţia de etnie romă să depăşească principalele obstacole şi bariere pe care aceasta le întâmpină în diferite domenii: participare la procesul decizional, educaţie, sănătate, muncă, protecţie socială, migraţie, cultură etc.

158. Impactul anticipat al obiectivelor specifice propuse şi efectele pe termen mediu rezultate din implementarea Programului se estimează după cum urmează:

1) obiectivul specific nr.1 va contribui la perfecţionarea cadrului de politici şi instituţional prin elaborarea şi aprobarea actelor normative ţintite spre susţinerea populaţiei de etnie romă;

2) obiectivul specific nr.2 va contribui la reprezentarea mai bună a persoanelor de etnie romă, în special a femeilor, în administraţia publică la toate nivelurile şi participarea mai activă la viaţa publică;

3) obiectivul specific nr.3 va contribui la respectarea la nivel mai înalt a drepturilor populaţiei de etnie romă prin asigurarea echităţii sociale şi a accesului la servicii publice;

4) obiectivul specific nr.4 va contribui la integrarea mai înaltă a persoanelor de etnie romă pe piaţa muncii prin promovarea activă a măsurilor de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltarea competenţelor profesionale;

5) obiectivul specific nr.5 va contribui la fortificarea reţelei mediatorilor comunitari, care vor asigura în mod eficient abilitarea şi incluziunea persoanelor de etnie romă, inclusiv prin accesul la servicii publice.

159. În tabelul 3 sunt prezentaţi indicatorii de impact, care au fost stabiliţi în baza analizei situaţiei şi a datelor relevante, precum şi a Planului de acţiuni al Programului.

160. Aceşti indicatori de impact vor fi realizaţi în perioada 2022-2025 şi vor fi evaluaţi după finalizarea implementării Programului.

VI. COSTURI

161. Din perspectiva finanţării, Programul urmează a fi bazat pe principiile de sinergie şi complementaritate dintre resursele financiare publice şi cele atrase, inclusiv de la partenerii de dezvoltare.

162. În tabelele 4-6 sunt prezentate costurile pentru implementarea Programului, inclusiv după sursele de finanţare, care au fost estimate şi generalizate în baza Planului de acţiuni (capitolul X).

163. Guvernul va aloca mijloace financiare din bugetul de stat pentru implementarea Programului şi va atrage partenerii de dezvoltare să contribuie la realizarea anumitor acţiuni de incluziune şi îmbunătăţire a situaţiei romilor. Astfel, realizarea acţiunilor stipulate în Program se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în aceste scopuri în bugetele autorităţilor şi instituţiilor specificate în Planul de acţiuni.

164. Astfel, costul total al Programului pentru perioada 2022-2025 este de 14 041,9 mii de lei, inclusiv 13 291,9 mii de lei din bugetul de stat şi 750,0 mii de lei din surse externe.

165. De asemenea, costurile Programului vor fi luate în considerare la elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu, care constituie principalul document de planificare financiară pentru următorii ani. Este de importanţă majoră ca în Cadrul bugetar pe termen mediu să se facă referinţă la implementarea Programului şi să se prevadă mijloace financiare corespunzătoare în bugetul de stat.

VII. RISCURI DE IMPLEMENTARE

166. În tabelul 7 sunt sistematizate riscurile ce ţin de implementarea Programului.

VIII. AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

167. Programul este elaborat şi coordonat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care, conform punctului 6 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.146/2021, realizează funcţiile stabilite în domeniul relaţiilor interetnice şi funcţionării limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

168. În conformitate cu punctul 2 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Interetnice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.593/2018, Agenţia Relaţii Interetnice este autoritatea administrativă centrală din subordinea Guvernului care implementează politica statului în domeniile de activitate ce îi sunt încredinţate. În conformitate cu punctul 7 subpunctul 13) din Regulamentul nominalizat, această instituţie colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în procesul de incluziune socială a romilor şi altor minorităţi naţionale.

169. Părţile implicate în calitate de membri ai Grupului de lucru interinstituţional, creat pentru elaborarea Programului, sunt:

1) Cancelaria de Stat;

2) Ministerul Finanţelor;

3) Ministerul Culturii;

4) Ministerul Sănătăţii;

5) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;

6) Ministerul Afacerilor Interne;

7) Biroul Naţional de Statistică;

8) Agenţia Relaţii Interetnice;

9) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

10) Consiliul Audiovizualului;

11) Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii;

12) Oficiul Avocatului Poporului;

13) Coaliţia "Vocea Romilor";

14) GIZ Moldova;

15) Oficiul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Moldova;

16) alte părţi.

170. Grupul de lucru interinstituţional va fi convocat semestrial de către Agenţia Relaţii Interetnice în comun cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Atribuţia de bază a Grupului de lucru interinstituţional constă în coordonarea, monitorizarea şi asigurarea abordării sinergice în implementarea Programului.

171. Toate autorităţile/instituţiile/organizaţiile responsabile de implementarea Programului şi de punerea în practică a dispoziţiilor acestuia sunt specificate în Planul de acţiuni.

IX. PROCEDURI DE RAPORTARE

IX. Monitorizarea anuală a Programului se va efectua de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Agenţia Relaţii Interetnice, în parteneriat cu membrii Grupului de lucru interinstituţional şi autorităţile/instituţiile responsabile de implementarea acţiunilor incluse în Planul de acţiuni al Programului.

X. Monitorizarea va constitui un proces continuu de evaluare în baza indicatorilor şi a rezultatelor obţinute în cazul fiecărei acţiuni stabilite în Program. Procesul de monitorizare va fi efectuat prin colectarea, prelucrarea şi analiza datelor, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute. Datele statistice şi administrative vor fi colectate atât prin utilizarea resurselor autorităţilor administraţiei publice centrale responsabile de politica sectorială, autorităţilor administraţiei publice locale, cât şi prin sondaje efectuate de către instituţiile specializate.

XI. Activitatea de monitorizare a prezentului Program va avea un caracter sistematic şi va include elaborarea de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Agenţia Relaţii Interetnice, în parteneriat cu autorităţile/instituţiile responsabile, a rapoartelor anuale de progres şi prezentarea acestora Guvernului. Pentru întocmirea rapoartelor se va elabora matricea de monitorizare în vederea urmăririi gradului de implementare a acţiunilor din Planul de acţiuni al Programului pentru anul de referinţă.

XII. Raportul final de evaluare, după finalizarea implementării Programului, va fi elaborat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Pentru a asigura o abordare participativă şi un proces obiectiv şi comprehensiv de implementare, evaluarea finală va implica atât autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cât şi partenerii-cheie, cum ar fi organizaţiile nonguvernamentale rome, partenerii de dezvoltare etc.

XIII. În procesul evaluării va fi analizată realizarea indicatorilor de impact stabiliţi în Program, vor fi identificate aspectele ce ţin de relevanţa şi statutul rezultatelor de politici, precum şi factorii care contribuie, împiedică sau periclitează obţinerea rezultatelor de politici pentru populaţia de etnie romă.

XIV. Transparenţa procesului de implementare a Programului va fi asigurată prin publicarea pe paginile web oficiale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Agenţiei Relaţii Interetnice a rapoartelor anuale de progres, precum şi a raportului final de evaluare.

XV. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Agenţia Relaţii Interetnice şi autorităţile/instituţiile responsabile de implementarea Programului vor asigura mediatizarea pe larg a procesului de realizare a Programului şi vor oferi informaţii relevante partenerilor locali şi celor internaţionali.

X. PLAN DE ACŢIUNI