Hotărâre nr. 593 din 28.08.2024

Anexa nr.1

la Regulamentul privind reducerea emisiilor

naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici

MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA EMISIILOR

ANUMITOR POLUANŢI ATMOSFERICI

Tabelul A

Cerinţele de raportare anuală a emisiilor anumitor poluanţi atmosferici

‒ metale grele (Cd, Hg ,Pb) (³)

‒ POP (⁴) [totalul HAP (⁵), benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, indeno(1,2,3-cd)piren, dioxine/furani, BPC (⁶), HCB (⁷)]

⁽¹⁾ Emisiile naturale se raportează în conformitate cu metodologiile prevăzute în Convenţia LRTAP şi cu Ghidul EMEP/AEM privind inventarul emisiilor poluanţilor atmosferici. Acestea nu se includ în totalurile naţionale, ci se raportează separat.

⁽²⁾ Nomenclatorul pentru raportare (NFR) furnizat de Convenţia LRTAP.

⁽³⁾ Cd (cadmiu), Hg (mercur), Pb (plumb).

⁽⁴⁾ POP (poluanţi organici persistenţi).

⁽⁵⁾ HAP (hidrocarburi aromatice policiclice).

⁽⁶⁾ BPC (bifenili policloruraţi).

⁽⁷⁾ HCB (hexaclorbenzen).

⁽⁸⁾ PM₁₀ înseamnă particule cu un diametru aerodinamic mai mic sau egal cu 10 micrometri (μm).

⁽⁹⁾ Retransmiterile de date în urma unor erori se efectuează în termen de cel mult patru săptămâni şi includ o explicaţie clară a modificărilor operate.

Tabelul B

Cerinţele de raportare anuală a emisiilor anumitor poluanţi atmosferici

‒ TPS (³)

⁽¹⁾ Emisiile naturale se raportează în conformitate cu metodologiile prevăzute în Convenţia LRTAP şi cu Ghidul EMEP/AEM privind inventarul emisiilor poluanţilor atmosferici. Acestea nu se includ în totalurile naţionale, ci se raportează separat.

⁽²⁾ As (arsenic), Cr (crom), Cu (cupru), Ni (nichel), Se (seleniu), Zn (zinc).

⁽³⁾ TPS (totalul particulelor în suspensie).

Tabelul C

Cerinţele de raportare privind emisiile şi prognozele emisiilor

anumitor poluanţi atmosferici

‒ NH₃, PM₁₀, PM_2.5

‒ metale grele (Cd, Hg, Pb)

‒ POP (HAP total, HCB, BPC, dioxine/furani)

‒ negru de fum (dacă există)

Începând cu 2017

‒ metale grele (Cd, Hg, Pb)

‒ POP (HAP total, HCB, BPC, dioxine/furani)

‒ negru de fum (dacă există)

Începând cu 2017

Începând cu 2017

¹⁾ Retransmiterile de date în urma unor erori se efectuează în termen de patru săptămâni şi includ o explicaţie clară a modificărilor operate.

Tabelul D

Cerinţele de raportare anuală privind raportul informativ

de inventariere a emisiilor anumitor poluanţi atmosferici

‒ metale grele (Cd, Hg, Pb) şi negru de fum

‒ POP [HAP total, benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten, indeno(1,2,3-cd)piren, dioxine/furani, BPC, HCB]

‒ Dacă sunt disponibile, metale grele (As, Cr, Cu, Ni, Se şi Zn şi compuşii acestora) şi TPS

Anexa nr.2

la Regulamentul privind reducerea emisiilor

naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici

ANGAJAMENTELE NAŢIONALE DE REDUCERE A EMISIILOR

ANUMITOR POLUANŢI ATMOSFERICI

Tabelul A

Angajamentele de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO₂),

de oxizi de azot (NO_X) şi de compuşi organici volatili nemetanici (COVnm)

Angajamentele de reducere a emisiilor au anul 2020 drept an de referinţă şi, pentru transportul rutier, se aplică emisiilor calculate pe baza combustibililor comercializaţi.

*Reducerea emisiilor de poluanţi cu x% (conform tabelelor A şi B) comparativ cu anul de referinţă, şi nu cu anul precedent celui de raportare, constă în asigurarea menţinerii reducerii obţinute pentru toată perioada stabilită.

Tabelul B

Angajamentele de reducere a emisiilor de amoniac (NH₃)

şi de particule fine în suspensie (PM_2,5)

Angajamentele de reducere a emisiilor au anul 2020 drept an de referinţă şi, pentru transportul rutier, se aplică emisiilor calculate pe baza combustibililor comercializaţi.

*Reducerea emisiilor de poluanţi cu x% (conform tabelelor A şi B) comparativ cu anul de referinţă, şi nu cu anul precedent celui de raportare, constă în asigurarea menţinerii reducerii obţinute pentru toată perioada stabilită.

Anexa nr.3

la Regulamentul privind reducerea emisiilor

naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici

CONŢINUTUL PROGRAMULUI NAŢIONAL DE CONTROL

AL POLUĂRII ATMOSFERICE

I. CONŢINUTUL MINIM AL PROGRAMULUI NAŢIONAL

DE CONTROL AL POLUĂRII ATMOSFERICE

1. Programul naţional de control al poluării atmosferice (în continuare ‒PNCPA) cuprinde cel puţin următoarele elemente:

1.1. cadrul politicii naţionale privind calitatea aerului şi poluarea în contextul căruia s-a elaborat programul, inclusiv:

1.1.1. priorităţile de politică şi relaţia acestora cu priorităţile stabilite în alte domenii de politică relevante, inclusiv schimbările climatice şi, după caz, agricultura, industria şi transporturile;

1.1.2. responsabilităţile atribuite autorităţilor naţionale şi locale;

1.1.3. progresele înregistrate de politicile şi măsurile actuale în ceea ce priveşte reducerea emisiilor şi îmbunătăţirea calităţii aerului, precum şi gradul de respectare a obligaţiilor naţionale;

1.1.4. evoluţia ulterioară preconizată, presupunând că nu se aduce nicio modificare politicilor şi măsurilor deja adoptate;

1.2. opţiunile de politică avute în vedere pentru respectarea angajamentelor naţionale de reducere a emisiilor de anumiţi poluanţi atmosferici pentru perioada 2030-2039 şi după anul 2040, precum şi nivelurile intermediare de emisii de anumiţi poluanţi atmosferici stabilite pentru anul 2035 şi pentru contribuţia la îmbunătăţirea în continuare a calităţii aerului, precum şi analiza acestora, inclusiv metoda de analiză; dacă sunt disponibile, efectele individuale sau combinate ale politicilor şi măsurilor privind reducerea emisiilor, calitatea aerului şi mediul, precum şi incertitudinile aferente;

1.3. măsurile şi politicile selectate pentru adoptare, care sunt prevăzute în legislaţie, inclusiv un calendar de adoptare, de punere în aplicare şi de revizuire, precum şi autorităţile competente responsabile;

1.4. explicaţia motivelor pentru care nivelurile indicative de emisii a anumitor poluanţi atmosferici pentru anul 2035 nu pot fi atinse fără măsuri care generează costuri disproporţionale, după caz;

1.5. consemnarea utilizării mecanismelor de flexibilitate prevăzute la pct.12-21 şi a oricăror consecinţe asupra mediului generate de respectiva utilizare, după caz;

1.6. evaluarea modului în care politicile şi măsurile selectate asigură coerenţa cu planurile şi programele stabilite în alte domenii de politică relevante.

2. Actualizările PNCPA prevăzute la pct.22, 23, 24 şi 36 includ cel puţin:

2.1. evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a programului, reducerea emisiilor anumitor poluanţi atmosferici şi reducerea concentraţiilor;

2.2. orice modificare semnificativă în ceea ce priveşte contextul politic, evaluările, programul sau calendarul de punere în aplicare a acestora.

3. Elaborarea PNCPA

La elaborarea PNCPA, autorităţile menţionate la pct.7 stabilesc măsuri şi politici în temeiul legislaţiei şi iau în considerare documentul orientativ al CEE-ONU pentru prevenirea şi reducerea emisiilor de amoniac provenind din surse agricole din anul 2014 (în continuare ‒ document orientativ privind amoniacul (NH₃)), inclusiv fac trimitere la cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cu prevederile Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale.

3.1. Măsurile pentru controlul emisiilor de amoniac (NH₃)

3.1.1. Luând în considerare Codul-cadru de bune practici agricole pentru reducerea emisiilor de amoniac, adoptat în anul 2014 de CEE-ONU, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare stabileşte un cod naţional consultativ de bune practici agricole pentru controlul emisiilor de amoniac, care cuprinde cel puţin următoarele elemente:

3.1.1.1 gestionarea azotului, luând în considerare întregul ciclu al azotului;

3.1.1.2. strategiile de hrănire a şeptelului;

3.1.1.3. tehnicile de împrăştiere a gunoiului de grajd, cu emisii reduse;

3.1.1.4. depozitarea gunoiului de grajd, cu emisii reduse;

3.1.1.5. adăpostirea animalelor, cu emisii reduse;

3.1.1.6. posibilităţile de limitare a emisiilor de amoniac provenite din utilizarea îngrăşămintelor minerale.

3.1.2. Ministerul Mediului, în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, planifică măsuri privind gestionarea azotului, în scopul monitorizării modificărilor intervenite în pierderile totale de azot reactiv din agricultură, inclusiv amoniac, oxid de azot, amoniu, nitraţi şi nitriţi, pe baza principiilor stabilite în documentul orientativ al CEE-ONU privind bugetele pentru azot.

3.1.3. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare aplică, după caz, măsurile necesare pentru reducerea utilizării îngrăşămintelor pe bază de carbonat de amoniu şi favorizează dezvoltarea de noi tehnologii necesare pentru reducerea emisiilor de amoniac provenite din îngrăşămintele anorganice, prin următoarele metode:

3.1.3.1. înlocuirea îngrăşămintelor pe bază de uree cu îngrăşăminte pe bază de nitrat de amoniu;

3.1.3.2. în cazul în care se aplică în continuare îngrăşăminte pe bază de uree, utilizarea unor metode despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puţin 30% în comparaţie cu utilizarea metodei de referinţă, astfel cum este specificată în documentul orientativ privind amoniacul;

3.1.3.3. promovarea înlocuirii îngrăşămintelor anorganice cu îngrăşăminte organice şi, în cazul în care se aplică în continuare îngrăşăminte anorganice, împrăştierea acestora în conformitate cu necesităţile previzibile ale culturii sau păşunii în cauză în ceea ce priveşte azotul şi fosforul, luându-se în considerare şi conţinutul de nutrienţi existent în sol şi nutrienţii proveniţi din alte tipuri de îngrăşăminte.

3.1.4. Ministerul Mediului, în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, stabileşte, după caz, măsuri de reducere a emisiilor de amoniac provenite din gunoiul de grajd, prin utilizarea următoarelor metode:

3.1.4.1. reducerea emisiilor generate de aplicarea gunoiului de grajd lichid şi solid pe terenuri arabile şi păşuni, utilizând metode care reduc emisiile cu cel puţin 30% în comparaţie cu metoda de referinţă descrisă în documentul orientativ privind amoniacul şi în următoarele condiţii:

3.1.4.1.1. împrăştierea gunoiului de grajd lichid şi solid în conformitate cu necesităţile previzibile ale culturii sau păşunii în cauză în ceea ce priveşte azotul şi fosforul, luându-se în considerare şi conţinutul de nutrienţi existent în sol şi nutrienţii proveniţi din alte tipuri de îngrăşăminte;

3.1.4.1.2. neîmprăştierea gunoiului de grajd solid şi lichid atunci când terenul în cauză este saturat cu apă, inundat, îngheţat sau acoperit cu zăpadă;

3.1.4.1.3. aplicarea gunoiului de grajd lichid pe păşuni se face cu un distribuitor cu bandă, un distribuitor cu papuc tractat sau prin injectare la suprafaţă ori în adâncime;

3.1.4.1.4. încorporarea gunoiului de grajd solid şi lichid împrăştiat pe teren arabil în sol în patru ore de la împrăştiere;

3.1.4.2. reducerea emisiilor rezultate din depozitarea gunoiului de grajd în afara adăposturilor pentru animale, prin următoarele metode:

3.1.4.2.1. pentru depozitele de gunoi de grajd lichid construite după data de 1 ianuarie 2027 se utilizează tehnici de depozitare cu nivel scăzut de emisii, despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puţin 60% în comparaţie cu metoda de referinţă descrisă în documentul orientativ privind amoniacul, iar pentru depozitele existente cu cel puţin 40%;

3.1.4.2.2. acoperirea depozitelor de gunoi de grajd solid;

3.1.4.2.3. asigurarea faptului că fermele dispun de o capacitate suficientă de depozitare a gunoiului de grajd, pentru a împrăştia gunoiul de grajd numai în perioadele adecvate pentru creşterea culturilor;

3.1.4.3. reducerea emisiilor generate de adăposturile pentru animale, prin utilizarea unor sisteme despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puţin 20% în comparaţie cu metoda de referinţă descrisă în documentul orientativ privind amoniacul;

3.1.4.4. reducerea emisiilor rezultate din gunoiul de grajd, prin utilizarea unor strategii de hrănire cu conţinut redus de proteine, despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puţin 20% în comparaţie cu metoda de referinţă descrisă în documentul orientativ privind amoniacul.

3.1.5. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor favorizează dezvoltarea de noi tehnologii de reducere a emisiilor de amoniac provenite din fermentaţia enterică a furajelor, prin utilizarea metodelor de reducere a emisiilor rezultate din gunoiul de grajd, specificate în pct.3.1.4.4, utilizând strategii de hrănire cu conţinut redus de proteine, care reduc emisiile de amoniac cu cel puţin 10% în comparaţie cu metoda de referinţă descrisă în documentul orientativ privind amoniacul.

3.2. Măsuri de reducere a emisiilor pentru controlul emisiilor de particule fine în suspensie şi de negru de fum

Fără a se aduce atingere prevederilor cu privire la ecocondiţionalitate din Legea nr.71/2023 cu privire la subvenţionarea în agricultură şi mediul rural, prin adoptarea PNCPA, autorităţile prevăzute la pct.7 interzic arderea în câmp deschis a reziduurilor şi a deşeurilor de recolte agricole şi a reziduurilor forestiere, dacă această măsură se impune prin legislaţie şi pentru respectarea angajamentelor naţionale de reducere a emisiilor.

3.2.1. Ministerul Mediului, prin structurile din subordine, monitorizează şi verifică respectarea măsurilor puse în aplicare în conformitate cu cele menţionate mai sus. Orice derogare de la această măsură se limitează la programele preventive de evitare a incendiilor de vegetaţie necontrolate, de control al organismelor dăunătoare sau de protejare a biodiversităţii.

3.2.2. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare aprobă un cod naţional consultativ de bune practici agricole pentru gestionarea adecvată a reziduurilor din recolte, pe baza următoarelor metode:

3.2.2.1. îmbunătăţirea structurii solului prin încorporarea reziduurilor din recolte;

3.2.2.2. îmbunătăţirea tehnicilor de încorporare a reziduurilor din recolte;

3.2.2.3. utilizarea alternativă a reziduurilor din recolte;

3.2.2.4. îmbunătăţirea stării nutrienţilor şi a structurii solului prin încorporarea gunoiului de grajd în conformitate cu cerinţele pentru o creştere optimă a plantelor, evitându-se astfel incinerarea gunoiului de grajd (gunoi de fermă, aşternutul de paie).

3.3. Prevenirea efectelor asupra micilor exploataţii agricole

La adoptarea măsurilor prezentate la subpct. 3.1 şi 3.2, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare se asigură că efectele asupra micilor exploataţii agricole şi a microîntreprinderilor agricole sunt pe deplin luate în considerare.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare aplică măsuri de stimulare, inclusiv, scutirea micilor exploataţii agricole şi a microîntreprinderilor de măsurile respective, în cazul în care este posibil şi oportun, având în vedere angajamentele de reducere aplicabile.

II. FORMATUL COMUN PENTRU PNCPA

1. Descrierea câmpurilor

Toate câmpurile din prezentul format comun care sunt marcate cu "O" sunt obligatorii, iar cele marcate cu "F" sunt facultative.

2. Formatul comun

2.1. Titlul programului, datele de contact şi site-urile web (O)

2.2. Rezumatul (F)

Rezumatul poate fi un document separat, preferabil de cel mult 10 pagini. Acesta trebuie să includă un rezumat succint al subpct. 2.3-2.4. Se recomandă utilizarea unor reprezentări grafice pentru a ilustra rezumatul, după caz.

2.2.1. Cadrul de politică naţional în materie de calitate a aerului şi de poluare

2.2.2. Progresele realizate începând din anul 2020 datorită politicilor şi măsurilor în vigoare în ceea ce priveşte reducerea emisiilor şi îmbunătăţirea calităţii aerului

2.2.3. Evoluţia ulterioară preconizată, până în anul 2040, presupunând că nu se modifică politicile şi măsurile deja adoptate (P şi M)

2.2.4. Opţiunile de politică avute în vedere pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor de anumiţi poluanţi atmosferici pentru anii 2030 şi 2040; nivelurile intermediare de emisii pentru anul 2035

2.2.5. Rezumatul politicilor şi al măsurilor selectate pentru a fi adoptate, pe sectoare, inclusiv un calendar al adoptării, punerii în aplicare şi revizuirii acestora şi autorităţile competente responsabile

2.2.6. Coerenţa

2.2.7. Impacturile combinate preconizate ale politicilor şi măsurilor, inclusiv pentru scenariul "cu măsuri adiţionale" (în continuare ‒ scenariul MA), asupra reducerii emisiilor, calităţii aerului pe teritoriul întreg şi în statele învecinate şi asupra mediul înconjurător, precum şi incertitudinile aferente

2.3. Cadrul de politică naţional în materie de calitate a aerului şi de poluare

2.3.1. Priorităţile de politică şi modul în care acestea se corelează cu priorităţile stabilite în alte domenii de politică relevante

De asemenea, se poate face referire la obiectivele în materie de calitate a aerului recomandate de OMS

2.3.2. Responsabilităţile atribuite autorităţilor naţionale şi locale

autorităţii (O)

Se precizează

denumirea

autorităţii,

după caz

Se selectează una dintre următoarele opţiuni, după caz:

‒ roluri de elaborare de politici

‒ roluri de punere în aplicare

‒ roluri de asigurare a respectării normelor (inclusiv, dacă este cazul, inspecţii şi autorizaţii)

‒ roluri de raportare şi monitorizare

‒ roluri de coordonare

‒ alte roluri (se furnizează detalii)

aflate sub

responsabilitatea

autorităţii (F)

Se adăugă rânduri suplimentare, după necesitate

2.4. Progresele înregistrate datorită politicilor şi măsurilor în vigoare (P şi M) în ceea ce priveşte reducerea emisiilor şi îmbunătăţirea calităţii aerului, precum şi gradul de respectare a obligaţiilor naţionale şi ale Uniunii Europene, comparativ cu anul 2020

2.4.1. Progresele înregistrate datorită P şi M în vigoare în ceea ce priveşte reducerea emisiilor anumitor poluanţi atmosferici, precum şi gradul de respectare a obligaţiilor naţionale şi ale Uniunii Europene în materie de reducere a emisiilor

2.4.2. Progresele înregistrate datorită P şi M în vigoare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii aerului, precum şi gradul de respectare a obligaţiilor naţionale privind calitatea aerului

2.4.3. Impactul transfrontalier actual al surselor de emisii naţionale ale anumitor poluanţi atmosferici

Progresele pot fi raportate în termeni cantitativi sau calitativi. În cazul în care nu au fost identificate probleme, se indică acest lucru.

2.5. Evoluţia ulterioară preconizată, presupunând că nu se modifică politicile şi măsurile deja adoptate

2.5.1. Emisiile şi reducerile de emisii preconizate (scenariul "cu măsuri existente" (în continuare ‒ scenariul ME))

În cazul în care evoluţia preconizată demonstrează că prin aplicarea scenariului ME nu sunt îndeplinite angajamentele de reducere a emisiilor, pct.2.6 descrie P şi M suplimentare avute în vedere pentru respectarea acestor angajamente.

2.5.2. Impactul preconizat asupra îmbunătăţirii calităţii aerului (scenariul ME), inclusiv gradul de respectare preconizat

2.5.2.1. Descrierea calitativă a îmbunătăţirii preconizate a calităţii aerului (O)

2.5.2.2. Descrierea cantitativă a îmbunătăţirii preconizate a calităţii aerului (F)

2.6. Opţiunile de politică avute în vedere pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru 2030 şi 2040; nivelurile intermediare de emisii pentru 2035

Informaţiile solicitate în această secţiune se raportează utilizând "Instrumentul privind politicile şi măsurile" prevăzut în acest sens de către Agenţia Europeană de Mediu (AEM).

2.6.1. Detalii privind P şi M avute în vedere pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor (raportare la nivel de P şi M)

Răspunsurile la câmpul marcat cu (*) se completează utilizându-se următoarele opţiuni de răspunsuri predefinite, care trebuie să fie selectate după caz (pot fi selectate mai multe obiective şi pot fi adăugate şi specificate obiective suplimentare la rubrica "altele") (O)

1. Aprovizionarea cu energie:

- creşterea volumului de energie din surse regenerabile;

- trecerea la combustibili cu factor de emisie de CO₂ mai mic;

- generarea sporită de energie din surse neregenerabile, cu emisii scăzute de carbon (nucleară);

- reducerea pierderilor;

- îmbunătăţirea eficienţei în sectorul energetic şi al transformării energiei;

- instalarea unor tehnologii de reducere a emisiilor;

- alte tipuri de aprovizionare cu energie.

2. Consumul de energie:

- îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor;

- îmbunătăţirea eficienţei energetice a aparaturii electronice;

- îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul serviciilor/în sectorul terţiar;

- îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectoarele industriale de utilizare finală;

- gestionarea/reducerea cererii;

- alte tipuri de consum de energie.

3. Transporturi:

- implementarea unor tehnologii de reducere a poluării la vehicule, nave şi aeronave;

- îmbunătăţirea eficienţei energetice a vehiculelor, a navelor şi a aeronavelor;

- transferul modal către transportul public sau transportul nemotorizat;

- combustibilii alternativi pentru vehicule, nave şi aeronave (inclusiv cele electrice);

- gestionarea/reducerea cererii;

- îmbunătăţirea comportamentului;

- îmbunătăţirea infrastructurii de transport;

- alte chestiuni legate de transport.

4. Procese industriale:

- instalarea unor tehnologii de reducere a emisiilor;

- controlul îmbunătăţit al emisiilor fugitive din procesele industriale;

- alte procese industriale.

5. Gestionarea deşeurilor/deşeuri:

- gestionarea/reducerea cererii;

- intensificarea reciclării;

- utilizarea unor tehnologii îmbunătăţite de tratare a deşeurilor;

- îmbunătăţirea gestionării depozitelor de deşeuri;

- incinerarea deşeurilor cu utilizare de energie;

- sisteme îmbunătăţite de gestionare a apelor reziduale;

- reducerea depozitării deşeurilor;

- alte chestiuni legate de deşeuri.

6. Agricultură

- aplicarea îngrăşămintelor/gunoiului de grajd cu emisii scăzute pe terenurile cultivate şi pe păşuni;

- alte activităţi care permit o gestionare îmbunătăţită a terenurilor cultivate;

- o mai bună gestionare a şeptelurilor şi a instalaţiilor de creştere;

- sisteme îmbunătăţite de gestionare a deşeurilor animale;

- alte chestiuni legate de agricultură.

7. Chestiuni transversale:

- cadru de politică;

- politici multisectoriale;

- alte chestiuni transversale.

8. Altele:

- Se adaugă o scurtă descriere a obiectivului

Răspunsurile la câmpul marcat cu (^) se completează utilizându-se următoarele opţiuni de răspuns predefinite, care se selectează după caz (pot fi selectate mai multe tipuri de P şi M şi pot fi adăugate şi specificate tipurile de P şi M suplimentare la rubrica "altele") (O):

- controlul poluării la sursă;

- instrumente economice;

- instrumente fiscale;

- acorduri voluntare/negociate;

- informaţii;

- reglementare;

- educaţie;

- cercetare;

- planificare;

- altele, se adaugă detalii

Răspunsurile la câmpul marcat cu (†) se completează utilizându-se următoarele opţiuni de răspuns predefinite, care se selectează după caz (pot fi selectate mai multe sectoare şi pot fi adăugate şi specificate sectoare suplimentare la rubrica "altele") (O):

- aprovizionarea cu energie, inclusiv extracţia, transportul, distribuţia şi stocarea combustibililor, precum şi producerea de energie şi de electricitate;

- consumul de energie, inclusiv consumul de combustibili şi de electricitate de către utilizatorii finali, cum ar fi gospodăriile, sectorul serviciilor, industrial şi agricultura;

- transporturile;

- procesele industriale, inclusiv activităţile industriale de transformare a materialelor prin procedee chimice sau fizice, ceea ce generează emisii de gaze cu efect de seră, utilizarea gazelor cu efect de seră în produse şi utilizările neenergetice ale combustibililor fosili;

- agricultura;

- gestionarea deşeurilor/deşeuri;

- chestiuni transversale;

- alte sectoare, se adaugă detalii

2.6.2. Impacturile asupra calităţii aerului şi a mediului înconjurător ale fiecărei P şi M în parte sau ale pachetelor de P şi M avute în vedere pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor (O, dacă există asemenea date)

2.6.3. Estimarea costurilor şi a beneficiilor aferente fiecărei P şi M în parte sau pachetului de P şi M avut în vedere pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor (F)

2.6.4. Detalii suplimentare privind măsurile prevăzute în Capitolul I pct.1, 2 şi 3 din anexa nr.3 la prezentul Regulament vizând îndeplinirea de către sectorul agricol a angajamentelor de reducere a emisiilor

A. Măsuri pentru controlul emisiilor de amoniac (O)

a) practici de gestionare a azotului, luând în considerare întregul ciclu al azotului;

b) practici de hrănire a şeptelului;

c) tehnici de împrăştiere a gunoiului de grajd, cu emisii reduse;

d) tehnici de depozitare a gunoiului de grajd, cu emisii reduse;

e) practici de întreţinere a animalelor, cu emisii reduse;

f) posibilităţi de reducere a emisiilor de amoniac provenite din utilizarea îngrăşămintelor minerale

a) înlocuirea îngrăşămintelor pe bază de uree cu îngrăşăminte pe bază de nitrat de amoniu;

b) în cazul în care se aplică în continuare îngrăşăminte pe bază de uree, utilizarea unor metode cu privire la care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puţin 30% în comparaţie cu utilizarea metodei de referinţă, astfel cum este specificată în documentul orientativ privind amoniacul;

c) promovarea înlocuirii îngrăşămintelor anorganice cu îngrăşăminte organice şi, în cazul în care se aplică în continuare îngrăşăminte anorganice, împrăştierea acestora în conformitate cu necesităţile previzibile ale culturii sau păşunii în cauză în ceea ce priveşte azotul şi fosforul, luându-se în considerare şi conţinutul de nutrienţi existent în sol şi nutrienţii proveniţi din alte tipuri de îngrăşăminte

a) reducerea emisiilor generate de aplicarea gunoiului de grajd lichid şi solid pe terenuri arabile şi păşuni, utilizând metode care reduc emisiile cu cel puţin 30% în comparaţie cu metoda de referinţă descrisă în documentul orientativ privind amoniacul şi în următoarele condiţii:

(i) doar împrăştierea gunoiului de grajd lichid şi solid în conformitate cu necesităţile previzibile ale culturii sau păşunii în cauză în ceea ce priveşte azotul şi fosforul, luându-se în considerare şi conţinutul de nutrienţi existent în sol şi nutrienţii proveniţi din alte tipuri de îngrăşăminte;

(ii) neîmprăştierea gunoiului de grajd solid şi lichid atunci când terenul în cauză este saturat cu apă, inundat, îngheţat sau acoperit cu zăpadă;

(iii) aplicarea gunoiului de grajd lichid pe păşuni se face cu un distribuitor cu bandă, un distribuitor cu papuc tractat sau prin injectare la suprafaţă ori în adâncime;

(iv) încorporarea gunoiului de grajd solid şi lichid împrăştiat pe teren arabil în sol în patru ore de la împrăştiere;

b) reducerea emisiilor rezultate din depozitarea gunoiului de grajd în afara adăposturilor pentru animale, prin următoarele metode:

(i) pentru depozitele de gunoi de grajd lichid construite după 1 ianuarie 2022, se utilizează sisteme sau tehnici de depozitare cu nivel scăzut de emisii despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puţin 60% în comparaţie cu metoda de referinţă descrisă în documentul orientativ privind amoniacul, iar pentru depozitele existente cu cel puţin 40%;

(ii) acoperirea depozitelor de gunoi de grajd solid;

(iii) asigurarea faptului că fermele dispun de o capacitate suficientă de depozitare a gunoiului de grajd, pentru a împrăştia gunoiul de grajd numai în perioadele adecvate pentru creşterea culturilor;

c) reducerea emisiilor generate de adăposturile pentru animale, prin utilizarea unor sisteme despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puţin 20% în comparaţie cu metoda de referinţă descrisă în documentul orientativ privind amoniacul;

d) reducerea emisiilor rezultate din gunoiul de grajd, prin utilizarea unor strategii de hrănire cu conţinut redus de proteine, despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puţin 10% în comparaţie cu metoda de referinţă descrisă în documentul orientativ privind amoniacul

B. Măsuri de reducere a emisiilor pentru controlul emisiilor de particule

fine în suspensie (PM_2,5) şi de negru de fum (O)

a) îmbunătăţirea structurii solului prin încorporarea reziduurilor din recolte;

b) îmbunătăţirea tehnicilor de încorporare a reziduurilor din recolte;

c) utilizarea alternativă a reziduurilor din recolte;

d) îmbunătăţirea stării nutrienţilor şi a structurii solului prin încorporarea gunoiului de grajd în conformitate cu cerinţele pentru o creştere optimă a plantelor, evitându-se astfel incinerarea gunoiului de grajd (gunoi de fermă, aşternut de paie)

C. Prevenirea impacturilor asupra micilor exploataţii agricole (O)

2.7. Politicile selectate pentru adoptare, pe sectoare, inclusiv un calendar de adoptare, de punere în aplicare şi de revizuire, precum şi autorităţile competente responsabile

2.7.1. P şi M individuale sau pachetul de P şi M selectat pentru adoptare şi autorităţile competente responsabile

2.7.2. Explicaţii ale motivelor alegerii măsurilor selectate şi o evaluare a modului în care P şi M asigură coerenţa cu planurile şi programele stabilite în alte domenii de politică relevante

2.8. Impacturile combinate preconizate ale P şi M (scenariul MA) asupra reducerii emisiilor, a calităţii aerului şi a mediului înconjurător, precum şi incertitudinile aferente, după caz

2.8.1. Îndeplinirea preconizată a angajamentelor de reducere a emisiilor (pentru scenariul MA)

2.8.2. Traiectorie neliniară de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici

2.8.3. Mecanisme de flexibilitate

2.8.4. Îmbunătăţirea preconizată a calităţii aerului (scenariul MA)

A. Numărul preconizat de zone de control al calităţii

aerului conforme şi neconforme (F)

B. Depăşiri maxime ale valorilor-limită pentru calitatea

aerului şi ale indicatorilor medii de expunere (F)

C. Ilustraţii care demonstrează îmbunătăţirea preconizată
a calităţii aerului şi a gradului de respectare (F)

D. Îmbunătăţirea calitativă preconizată a calităţii aerului şi a gradului

 de respectare (scenariul MA), în cazul în care nu sunt furnizate

date cantitative în tabelele de mai sus (F)

Pentru valorile-limită anuale, previziunile ar trebui să fie raportate în funcţie de concentraţiile maxime din toate zonele. Pentru valorile-limită zilnice şi orare, previziunile trebuie să fie raportate în funcţie de numărul maxim de depăşiri înregistrate în toate zonele.

2.8.5. Impacturile preconizate asupra mediului (scenariul MA) (F)

Indicatorii ar trebui să fie aliniaţi cu cei utilizaţi în temeiul Convenţiei privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi în legătură cu expunerea ecosistemelor la acidificare, la eutrofizare şi la nivelul de ozon.

Anexa nr.4

la Regulamentul privind reducerea emisiilor

naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici

METODOLOGII

PENTRU PREGĂTIREA ŞI ACTUALIZAREA INVENTARULUI ŞI A

PROGNOZELOR NAŢIONALE ALE EMISIILOR ANUMITOR POLUANŢI

ATMOSFERICI, A RAPOARTELOR INFORMATIVE DE INVENTARIERE

ŞI A INVENTARULUI NAŢIONAL AL EMISIILOR AJUSTAT

Pentru poluanţii specificaţi în anexa nr.1, autoritatea competentă elaborează inventarul naţional al emisiilor de poluanţi atmosferici, inventarul naţional al emisiilor ajustat, acolo unde este relevant, prognoze naţionale de emisii, inventarul naţional al emisiilor dezagregate spaţial, inventarul privind sursele punctuale de mari dimensiuni şi rapoarte informative de inventariere, utilizând metodologiile adoptate de părţile la Convenţia LRTAP (Orientările de raportare EMEP) şi Ghidul EMEP/AEM privind inventarul emisiilor poluanţilor atmosferici (în continuare ‒ Ghidul EMEP/AEM) menţionat în metodologiile respective. Totodată, în conformitate cu aceleaşi orientări, autoritatea competentă pregăteşte informaţii suplimentare, în special date privind activitatea, necesare pentru evaluarea inventarului naţional al emisiilor şi a prognozelor emisiilor anumitor poluanţi atmosferici.

Recurgerea la Orientările de raportare EMEP nu aduce atingere modalităţilor suplimentare specificate în prezenta anexă şi cerinţelor privind nomenclatura pentru raportare, seriile cronologice şi datele de raportare prevăzute în anexa nr.1.

1. Inventarul naţional anual al emisiilor poluanţilor atmosferici

1.1. Inventarul naţional al emisiilor poluanţilor atmosferici este transparent, coerent, comparabil, complet şi exact.

1.2. Emisiile poluanţilor atmosferici din principalele categorii identificate se calculează în conformitate cu metodologiile definite în Ghidul EMEP/AEM şi cu scopul de a utiliza o metodologie (detaliată) de rangul 2 sau mai înalt.

1.3. Pentru stabilirea inventarului naţional al emisiilor, autoritatea competentă poate utiliza alte metodologii compatibile, bazate pe date ştiinţifice, în cazul în care metodologiile respective produc estimări mai exacte decât metodologiile implicite prevăzute în Ghidul EMEP/AEM.

1.4. Pentru emisiile poluanţilor atmosferici provenite din transporturi, Centrul Naţional pentru Energie Durabilă calculează şi raportează emisiile în concordanţă cu bilanţurile energetice naţionale raportate către oficiul statistic al Uniunii Europene Eurostat.

1.5. Emisiile poluanţilor atmosferici provenite din transporturile rutiere se calculează şi se raportează pe baza combustibililor vânduţi la nivel naţional. La elaborarea inventarului naţional al emisiilor, autoritatea competentă calculează emisiile generate de unităţile de transport rutier şi pe baza combustibililor utilizaţi sau a kilometrilor parcurşi pe teritoriul naţional.

1.6. Ministerul Mediului raportează emisiile naţionale anuale ale poluanţilor atmosferici exprimate în unitatea aplicabilă specificată în modelul de raportare NFR al Convenţiei LRTAP.

2. Prognozele naţionale de emisii ale anumitor poluanţi atmosferici

2.1. Prognozele naţionale de emisii ale anumitor poluanţi atmosferici sunt transparente, coerente, comparabile, complete şi exacte, iar informaţiile raportate includ cel puţin următoarele:

2.1.1. identificarea clară a politicilor şi a măsurilor adoptate şi planificate incluse în estimările respective;

2.1.2. rezultatele analizei de sensibilitate efectuate pentru estimări, după caz;

2.1.3. descrierea metodologiilor, a modelelor, a ipotezelor de bază şi a parametrilor principali de intrare şi de ieşire.

2.2. Prognozele de emisii ale anumitor poluanţi atmosferici se estimează şi se raportează pe categorii de surse NFR. În cazul în care acest lucru nu este posibil din cauza lipsei de date suficient de detaliate, în raportul informativ de inventariere se include o justificare pentru raportarea la un nivel mai agregat. Ministerul Mediului furnizează o prognoză pentru scenariul "cu măsuri existente" (măsuri adoptate) şi, în cazul în care este relevant, o prognoză pentru scenariul "cu măsuri adiţionale" (măsuri planificate) pentru fiecare poluant atmosferic, în conformitate cu orientările stabilite în Ghidul EMEP/AEM.

2.3. Prognozele naţionale de emisii ale anumitor poluanţi atmosferici sunt în concordanţă cu inventarul naţional anual al emisiilor pentru anul x-3, unde x reprezintă anul în care se elaborează prognozele de emisii şi cu prognozele raportate în temeiul Hotărârii Guvernului nr.1277/2018 cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice.

3. Raportul informativ de inventariere a emisiilor anumitor poluanţi atmosferici

3.1. Raportul informativ de inventariere a emisiilor anumitor poluanţi atmosferici este pregătit în conformitate cu Recomandările de raportare EMEP şi se elaborează utilizând formatul pentru raportul de inventariere inclus în acestea. Raportul de inventariere include cel puţin următoarele informaţii:

3.1.1. descrierea procedurilor instituţionale pentru pregătirea inventarului emisiilor poluanţilor atmosferici;

3.1.2. documentarea metodelor, tendinţelor, recalculărilor, datelor de activitate şi a altor informaţii relevante pentru înţelegerea inventarului;

3.1.3. descrierea principalelor categorii naţionale de surse de emisii;

3.1.4. informaţii privind asigurarea calităţii, incertitudinile şi metodele de verificare;

3.1.5.descrierea metodologiilor sectoriale (pe fiecare capitol separat);

3.1.6. recalculări şi îmbunătăţiri planificate;

3.1.7. prognoze care sunt actualizate la fiecare doi sau patru ani sau în cazul modificărilor substanţiale de la ultima raportare,

3.1.8. raportarea emisiilor gridate şi a LPS (surse punctiforme mari);

3.1.9. în cazul în care este relevant, informaţii privind utilizarea mecanismelor de flexibilitate prevăzute la pct.12-20, după caz;

3.1.10. în cazul în care este relevant, informaţii privind motivele pentru abaterea de la traiectoria de reducere stabilită în conformitate cu subpct. 3.1.9 şi 3.1.10, precum şi măsurile pentru a readuce la respectiva traiectorie, după caz;

3.1.11. un rezumat.

4. Ajustarea inventarului naţional al emisiilor poluanţilor atmosferici

4.1. Ministerul Mediului include în propunerea sa privind ajustarea inventarului naţional al emisiilor poluanţilor atmosferici, în conformitate cu prevederile din pct.12-15, cel puţin următoarele documente justificative, furnizate de autoritatea competentă în conformitate cu prevederile pct.14:

4.1.1. dovada faptului că angajamentele naţionale de reducere a emisiilor anumitor poluanţi atmosferici sunt depăşite;

4.1.2. dovezi privind măsura în care ajustarea inventarului emisiilor poluanţilor atmosferici reduce depăşirea şi contribuie la respectarea angajamentelor naţionale de reducere a emisiilor în cauză;

4.1.3. estimarea referitoare la posibilitatea şi la momentul îndeplinirii angajamentelor naţionale de reducere a emisiilor pe baza prognozelor naţionale de emisii fără ajustare;

4.1.4. dovezi că ajustarea este în concordanţă cu una sau mai multe dintre următoarele trei circumstanţe. Se face trimitere, după caz, la ajustări anterioare relevante:

4.1.4.1. în cazul unor noi categorii de surse de emisii:

- dovada faptului că noua categorie de surse de emisii a anumitor poluanţi atmosferici este recunoscută în literatura de specialitate şi/sau în Ghidul EMEP/AEM;

- dovada faptului că această categorie de surse nu a fost inclusă în inventarul naţional al emisiilor, istoric relevant la data când s-a stabilit angajamentul de reducere a emisiilor;

- dovada faptului că emisiile anumitor poluanţi atmosferici provenite de la o nouă categorie de surse pot împiedica statul să îşi îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor, susţinută de o descriere detaliată a metodologiei, a datelor şi a factorilor de emisie utilizaţi pentru a ajunge la această concluzie;

4.1.4.2. în cazul unor factori de emisie semnificativ diferiţi care sunt utilizaţi la determinarea emisiilor provenite de la categorii de surse specifice:

- descrierea factorilor de emisie iniţiali, inclusiv o descriere detaliată a datelor ştiinţifice pe baza cărora s-a obţinut factorul de emisie;

- dovada faptului că factorii de emisie iniţiali au fost utilizaţi la determinarea reducerilor de emisii la momentul stabilirii acestora;

- descrierea factorilor de emisie actualizaţi, inclusiv informaţii detaliate privind datele ştiinţifice pe baza cărora s-a obţinut factorul de emisie;

- comparaţia estimărilor de emisii efectuate folosind factorii de emisie iniţiali şi actualizaţi, care să demonstreze că modificarea factorilor de emisie poate împiedica un stat membru să îşi îndeplinească angajamentele de reducere;

- motivele pentru a decide dacă modificările factorilor de emisie sunt semnificative;

4.1.4.3. în cazul unor metodologii semnificativ diferite care sunt utilizate la determinarea emisiilor anumitor poluanţi atmosferici provenite de la categorii de surse specifice:

- descrierea metodologiei iniţiale folosite, inclusiv informaţii detaliate privind datele ştiinţifice pe baza cărora s-a obţinut factorul de emisie;

- dovada faptului că metodologia iniţială a fost utilizată la determinarea reducerilor de emisii la momentul stabilirii acestora;

- descrierea metodologiei actualizate folosite, inclusiv o descriere detaliată a datelor ştiinţifice sau a referinţelor care au stat la baza obţinerii sale;

- comparaţia estimărilor de emisii efectuate folosind metodologiile iniţiale şi actualizate, care să demonstreze că modificarea metodologiei poate împiedica statul să îşi îndeplinească angajamentele de reducere;

- raţionamentul care a stat la baza deciziei dacă modificarea metodologiei este semnificativă.

4.2. Ministerul Mediului poate prezenta aceleaşi informaţii justificative pentru procedurile de ajustare bazate pe condiţii prealabile similare, cu condiţia prezentării informaţiilor necesare, astfel cum sunt prevăzute la subpct. 4.1.

4.3. Ministerul Mediului recalculează emisiile ajustate, pentru a asigura, în măsura în care este posibil, coerenţa seriilor cronologice pentru fiecare an de la aplicarea ajustării sau, după caz, a ajustărilor.

Anexa nr.5

la Regulamentul privind reducerea emisiilor

naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici

INDICATORI OPŢIONALI PENTRU MONITORIZAREA

IMPACTULUI POLUĂRII ATMOSFERICE

1. Pentru ecosistemele de apă dulce: determinarea proporţiilor daunelor biologice, inclusiv la nivelul receptorilor sensibili, respectiv microfite, macrofite şi diatomee, şi pierderea stocurilor de peşte sau a nevertebratelor:

1.1. indicatorul principal: capacitatea de neutralizare a acizilor (ANC) şi indicatorii secundari: aciditatea (pH), sulfaţii dizolvaţi (SO₄), nitraţii (NO₃) şi carbonul organic dizolvat;

1.2. frecvenţa prelevării de eşantioane: între o dată pe an pentru lacuri, în timpul schimbului de apă din toamnă, şi o dată pe lună pentru izvoare.

2. Pentru ecosistemele terestre: evaluarea acidităţii solului, pierderea nutrienţilor din sol, starea şi echilibrul azotului, precum şi pierderea biodiversităţii:

2.1. indicatorul principal aciditatea solului: fracţiunile schimbabile de cationi bazici, respectiv saturaţia în baze, şi aluminiul schimbabil din soluri:

2.1.1. frecvenţa prelevării de eşantioane: o dată la zece ani;

2.1.2. indicatorii secundari: pH, sulfaţii, nitraţii, cationii bazici, concentraţiile de aluminiu din soluţiile de sol:

2.1.3. frecvenţa prelevării de eşantioane: în fiecare an, în cazul în care prezintă relevanţă;

2.2. indicatorul principal: levigarea nitraţilor din sol, respectiv NO_3,levigare:

2.2.1. frecvenţa prelevării de eşantioane: în fiecare an;

2.3. indicatorul principal: raportul carbon-azot (C/N) şi indicatorul secundar: cantitatea totală de azot din sol (N_tot);

2.3.1. frecvenţa prelevării de eşantioane: o dată la zece ani;

2.4. indicatorul principal: balanţa de nutrienţi din frunziş (N/P, N/K, N/Mg):

2.4.1. frecvenţa prelevării de eşantioane: o dată la patru ani.

3. Pentru ecosistemele terestre: evaluarea daunelor produse de ozon asupra creşterii vegetaţiei şi asupra biodiversităţii:

3.1. indicatorul principal: creşterea vegetaţiei şi daunele asupra frunzişului şi indicatorul secundar: fluxul de carbon (C_flux):

3.1.1. frecvenţa prelevării de eşantioane: în fiecare an;

3.2. indicatorul principal: depăşirea nivelurilor critice bazate pe flux:

3.2.1. frecvenţa prelevării de eşantioane: în fiecare an în timpul perioadei de vegetaţie.