Hotărâre nr. 625 din 30.08.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de dezvoltare a

sistemului de achiziţii publice pentru anii 2023-2027

nr. 625  din  30.08.2023

 (în vigoare 29.09.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 370-372 art. 863 din 29.09.2023

* * *

Notă: În denumire şi pe tot parcursul textului, textul "pentru anii 2023-2026" se substituie cu textul "pentru anii 2023-2027" conform Hot.Guv. nr.669 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025

În temeiul art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2023-2027 (se anexează).

2. Ministerul Finanţelor va asigura procesul de monitorizare şi coordonare a implementării Programului naţional de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2023-2027.

3. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale şi locale vor asigura realizarea Programului naţional de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2023-2027.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Finanţelor.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.625/2023

PROGRAM

naţional de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice

pentru anii 2023-2027

Capitolul I

INTRODUCERE

1. Achiziţiile publice reprezintă unul dintre domeniile prioritare ale guvernării care contribuie la dezvoltarea infrastructurii economice şi sociale, furnizarea de servicii publice, la sporirea încrederii în instituţiile statului. Un proces de achiziţii publice bine pus la punct contribuie în mod direct la realizarea obiectivelor ţării, cum ar fi îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, creşterea eficienţei energetice, mărirea numărului locurilor de muncă, dezvoltarea afacerilor, servicii de calitate în şcoli, spitale, localităţi etc.

2. Programul naţional de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2023-2027 (în continuare – Program) este un document de politici pe termen mediu, elaborat pentru stabilirea priorităţilor şi măsurilor în domeniul achiziţiilor publice, precum şi pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.71/2023, orientate ca răspuns şi pentru susţinerea politicilor şi strategiilor naţionale de dezvoltare.

3. Programul conţine acţiuni ce urmează a fi realizate pornind de la angajamentele asumate în baza Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (în continuare – Acord de Asociere), ratificat prin Legea nr.112/2014, şi de la cele care derivă din statutul de ţară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, fiind necesară implementarea restanţelor Republicii Moldova în procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu acquis-ul european.

4. Prezentul Program se aliniază cu obiectivele Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 pe care Republica Moldova, în anul 2015, s-a angajat să le pună în aplicare. Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030 reprezintă un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării, cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu.

5. În vederea implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Republica Moldova, a asigurării monitorizării şi evaluării procesului de implementare a acestora, prin Hotărârea Guvernului nr.953/2022 a fost aprobat Cadrul naţional de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030. Ţintele care vizează achiziţiile publice sunt: ODD 9.1 – Dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, durabile şi puternice în regiunile ţării pentru a susţine dezvoltarea economică şi creşterea bunăstării populaţiei, cu accent pe accesul larg şi echitabil pentru toţi; ODD 9.4 – Până în 2030, modernizarea infrastructurii şi reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficienţă sporită în utilizarea resurselor şi adoptare sporită a tehnologiilor şi proceselor industriale curate şi ecologice, fiind luate măsuri în conformitate cu capacităţile respective; ODD 12.1 – Integrarea producţiei şi consumului durabil în politicile naţionale şi implementarea acestora; ODD 12.7 – Promovarea practicilor durabile de achiziţii publice, în conformitate cu politicile şi priorităţile naţionale; ODD 16.5 – Reducerea semnificativă a corupţiei şi mituirii în toate formele sale şi ODD 16.6 – Dezvoltarea instituţiilor eficiente, responsabile şi transparente la toate nivelurile.

6. Prezentul Program va contribui la implementarea obiectivelor Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" (în continuare – SND "Moldova Europeană 2030"), aprobată prin Legea nr.315/2022, tangenţiale domeniului achiziţiilor.

7. Prin urmare, Programul va sprijini realizarea obiectivelor din SND "Moldova Europeană 2030", în special va contribui direct la implementarea Obiectivului general 7. Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente. De asemenea, va avea impact indirect asupra implementării următoarelor obiective: Obiectivul general 1. Creşterea veniturilor din surse durabile şi atenuarea inegalităţilor, Obiectivul general 2. Îmbunătăţirea condiţiilor de trai, Obiectivul general 3. Garantarea educaţiei corespunzătoare şi de calitate pentru toţi pe tot parcursul vieţii, Obiectivul general 5. Îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi mintală a populaţiei prin contribuţia activă a unui sistem de sănătate modern şi eficient, care răspunde nevoilor fiecărui individ, Obiectivul general 8. Edificarea unui sistem de justiţie echitabil, incoruptibil şi independent, Obiectivul general 10. Asigurarea unui mediu sănătos şi sigur.

8. Se va ţine cont de priorităţile trasate la capitolul "Finanţe" din Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană" şi Obiectivul general 7. Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente" din Planul naţional de dezvoltare 2023-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.89/2023.

9. Scopul Programului este axat pe stabilirea liniilor de acţiune în vederea dezvoltării unui sistem performant de achiziţii publice, capabil să furnizeze "valoare pentru bani" în utilizarea fondurilor publice. Programul prevede o abordare sistemică bazată pe un cadru logic de intervenţie bine definit pentru dezvoltarea sistemului de achiziţii publice.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

10. Sectorul public, pentru implementarea strategiilor, programelor şi planurilor de acţiuni aprobate, necesită să utilizeze un ansamblu de competenţe, capacităţi (inclusiv resurse financiare), instrumente şi infrastructură adecvate. Acestea sunt furnizate atât de către entităţile funcţionale ce aparţin acestui sector, cât şi de alte entităţi care aparţin sectorului privat sau sectorului non-profit. Vehiculul utilizat pentru accesul la bunurile, lucrările sau serviciile care completează, sprijină, creează şi dezvoltă competenţele, capacităţile, instrumentele şi infrastructura sectorului public, necesare atât pentru furnizarea de servicii către cetăţeni, cât şi pentru implementarea prevederilor documentelor de planificare şi de politici publice, este procesul de achiziţie publică.

11. Procesele de achiziţii publice derulate de autorităţile contractante au un impact major asupra dezvoltării economice, fapt susţinut, pe de o parte, de Organizaţia Mondială a Comerţului (în continuare – OMC), care precizează că achiziţiile publice reprezintă, în medie, 10-15% din produsul intern brut (în continuare – PIB) al unei economii şi, de asemenea, de Comisia Europeană, care precizează că, la nivelul Uniunii Europene, peste 250 000 de autorităţi publice utilizează anual aproximativ 14% din PIB pentru achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări.

12. Conform datelor furnizate de către Agenţia Achiziţii Publice în ultimii 4 ani, achiziţiile publice raportate la PIB au reprezentat următoarele valori:

1) 2019: 8,94 miliarde de lei 4,25% din PIB;

2) 2020: 9,04 miliarde de lei 4,38% din PIB;

3) 2021: 8,45 miliarde de lei 3,49% din PIB;

4) 2022: 13,68 miliarde de lei 5,02% din PIB.

13. Evoluţia ponderii achiziţiilor publice în PIB-ul Republicii Moldova, pentru un orizont de timp de peste 10 ani, demonstrează relaţia direct proporţională dintre ritmul de creştere economică şi valoarea achiziţiilor, după cum reiese din figura 1.

Figura 1. Volumul şi ponderea achiziţiilor publice raportat la PIB (miliarde lei)

Sursa: Raportul Agenţiei Achiziţii Publice privind activitatea în domeniul achiziţiilor

publice desfăşurată în perioada anului 2022 (disponibil la

https://tender.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport_aap_2022.pdf)

14. Informaţiile referitoare la ponderea achiziţiilor publice în PIB, prezentate mai sus, reflectă tranzacţiile realizate în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2015 privind achiziţiile publice. Curtea de Conturi semnalează că, la nivelul anului 2020, valoarea estimată a achiziţiilor de valoare mică (9,01 miliarde lei) a fost egală cu valoarea totală a achiziţiilor publice (9,04 miliarde lei), înregistrând, totodată, o tendinţă de creştere. Aceste informaţii aduc ponderea achiziţiilor publice (8,74%) în PIB-ul Republicii Moldova la un nivel similar cu cel specificat de OMC şi mult mai aproape de nivelul ponderii acestora la nivelul Uniunii Europene (în continuare – UE). Această cifră reflectă impactul pe care îl au achiziţiile publice în promovarea dezvoltării economice durabile, respectiv în obţinerea de beneficii socioeconomice.

15. În aceeaşi ordine de idei, menţionăm că în anul 2020 ponderea achiziţiilor publice (al căror volum a reprezentat 18,05 miliarde lei) din cheltuielile şi activele nefinanciare ale bugetului public naţional a constituit 24,63%. De asemenea, Guvernul, pentru deservirea datoriei de stat a utilizat mijloace financiare în sumă de 1,68 miliarde lei, iar cheltuielile de personal ale Guvernului în general au constituit 17,21 miliarde lei. Datele sunt reflectate în figura 2.

Figura 2. Volumul achiziţiilor publice comparativ cu alte cheltuieli

Sursa: Catalogul de date deschise al Ministerului Finanţelor pentru anul 2020 (disponibil la

https://mf.gov.md/ro/content/catalogul-de-date-deschise-al-mf-pentru-anul-2020)

16. Capacitatea de utilizare a resurselor financiare disponibile prin intermediul achiziţiilor publice este unul dintre elemente care contribuie semnificativ la succesul implementării politicilor publice în vederea creşterii calităţii vieţii, pentru a obţine bunurile, serviciile şi lucrările necesare pentru creşterea nivelului de trai, care derivă din:

1) reglementarea achiziţiilor publice;

2) competenţele părţilor interesate (organizaţii sau indivizi), implicate în guvernanţa şi realizarea efectivă a achiziţiilor.

17. În ceea ce priveşte conţinutul reglementărilor cu privire la achiziţiile publice, modul de aplicare al acestora şi infrastructura utilizată pentru realizarea achiziţiilor au un impact direct şi semnificativ atât asupra capacităţii sectorului public de a-şi servi cetăţenii, cât şi asupra performanţei economiei.

18. Achiziţiile publice nu pot fi abordate însă doar din perspectiva conformităţii cu reglementările. Politica în achiziţii publice la nivelul UE face referire la utilizarea achiziţiilor ca "instrument destinat utilizării fondurilor publice într-un mod strategic, eficient şi durabil". La nivelul UE, "sectorul public poate folosi achiziţiile pentru a stimula locurile de muncă, creşterea investiţiilor şi pentru a crea o economie care este mai inovatoare, mai eficientă din punctul de vedere al resurselor şi din punct de vedere energetic, şi mai incluzivă din punct de vedere social. Serviciile publice de înaltă calitate depind de achiziţii moderne, bine gestionate şi eficiente". Astfel, achiziţiile publice implică obţinerea performanţei în condiţii de conformitate şi, respectiv, realizarea achiziţiilor publice în condiţii de eficienţă economică şi socială.

19. În prezent, Republica Moldova dispune de un spectru vast de politici publice care necesită utilizarea achiziţiilor publice pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, prin creşterea eficienţei economice a cheltuielilor publice pe care toate aceste politici le implică.

Secţiunea 1

Aşteptări ale părţilor interesate la nivelul Uniunii Europene

20. Statutul de ţară candidată UE (statut acordat de Consiliul Europei la 23 iunie 2022, în baza Avizului Comisiei Europene din 17 iunie 2022 asupra cererii de aderare depusă de Republica Moldova la 3 martie 2022) a fost acordat Republicii Moldova cu condiţia realizării de acţiuni specifice, al căror progres este monitorizat de Comisia Europeană şi raportat Consiliului Europei. Acţiunile specifice stabilesc, printre altele, aspecte relevante pentru achiziţiile publice precum:

1) finalizarea reformei în domeniul gestionării finanţelor publice, inclusiv prin îmbunătăţirea achiziţiilor publice la toate nivelurile guvernamentale, prin continuarea angajamentelor cu privire la dezvoltarea mijloacelor existente pentru e-achiziţii;

2) concretizarea angajamentelor cu privire la combaterea corupţiei. Comisia Naţională pentru Integrare Europeană a aprobat un plan de acţiuni pentru implementarea celor 9 condiţii formulate de către Comisia Europeană, până în vara anului 2023.

Acest plan include referiri la acţiunile specifice enumerate în avizul Comisiei Europene.

21. În raportul referitor la punerea în aplicare a Acordului de Asociere, Parlamentul UE încurajează continuarea progreselor în achiziţiile publice, precum şi a accesului ÎMM-urilor la finanţare, apreciind pozitiv noile reglementări, totodată:

1) accentuează necesitatea monitorizării publice a proceselor de achiziţii publice şi importanţa unor rapoarte mai clare şi permanente destinate publicului larg;

2) încurajează simplificarea mecanismelor prin care reprezentanţii societăţii civile pot participa la procesele de achiziţii publice;

3) subliniază necesitatea înlocuirii proceselor birocratice cu procese transparente care să elimine barierele şi să restabilească încrederea în alocarea şi utilizarea bugetelor publice.

Secţiunea a 2-a

Aşteptări ale părţilor interesate la nivel naţional

22. Aşteptările părţilor interesate din Republica Moldova pentru sistemul de achiziţii publice sunt comunicate prin intermediul documentelor programatice de la nivel naţional şi sectorial, respectiv de la nivelul administraţiei publice centrale şi locale.

23. La nivel naţional, aşteptările părţilor interesate rezultă din SND "Moldova Europeană 2030", aliniate cu Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, cu Planul de acţiuni al Guvernului, precum şi cu Cadrul bugetar pe termen mediu (în continuare – CBTM).

24. La nivel regional, dar şi sectorial, aşteptările părţilor interesate sunt reflectate printr-o serie de strategii specifice, ale căror implementare este necesară şi trebuie să se bazeze pe utilizarea procesului de achiziţie publică ca vehicul pentru măsurile conţinute, pentru ca rezultatele prevăzute să poată fi atinse şi obiectivele stabilite să poată fi îndeplinite.

25. În ceea ce priveşte implementarea proiectelor de concesiune/parteneriat public-privat, planurile de acţiune propuse urmăresc asigurarea implementării celor mai bune practici de guvernanţă corporativă, precum şi îmbunătăţirea cadrului normativ privind concesiunile/parteneriatul public-privat, ceea ce implică în prealabil clarificarea responsabilităţilor autorităţilor care au în sarcină implementarea unor astfel de contracte, şi anume Agenţia Proprietăţii Publice şi Agenţia Achiziţii Publice.

Secţiunea a 3-a

Aşteptări ale părţilor interesate care fac parte din sistemul de achiziţii

publice şi al altor părţi interesate de performanţa în achiziţii la nivel naţional

26. Principalele atribute asociate sistemului de achiziţii publice în anul 2026, ca rezultat al dezvoltării acestuia, formulate de către părţile interesate care fac parte din sistemul achiziţiilor publice sau au un interes direct în performanţa sistemului de achiziţii publice, sunt "transparenţa", "eficientizarea", "digitalizarea", "integritatea", "planificarea/gestionarea eficientă", "durabilitatea", "birocraţia mai scăzută", "în beneficiul cetăţeanului".

27. Programul prevede o abordare sistemică, bazată pe un cadru logic de intervenţie bine definit pentru dezvoltarea sistemului de achiziţii publice. În special, Programul urmează să dezvolte următoarele elemente ale sistemului de achiziţii publice, care sunt şi recomandările Consiliului Organizaţiei pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică pentru achiziţiile publice:

1) transparenţa – asigurarea transparenţei informaţiilor la toate etapele în procesul de achiziţie publică pentru toţi participanţii şi părţile interesate;

2) integritatea – asigurarea elaborării şi implementării mecanismelor de integritate specifice procesului de achiziţii publice;

3) accesul echitabil – asigurarea accesului la achiziţiile publice pentru toţi potenţialii participanţi, indiferent de valorile criteriilor de clasificare ale acestora.

4) durabilitatea – asigurarea necesităţilor de bunuri, servicii, lucrări ţinând cont de impactul economic, de mediu şi cel social la fiecare achiziţie pe care o planifică şi o desfăşoară o autoritate contractantă;

5) urmărirea echilibrată a obiectivelor conexe – asigurarea faptului că politica publică de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice urmează să contribuie într-un mod echilibrat la dezvoltarea altor domenii conexe (de exemplu, achiziţii durabile pentru dezvoltarea economiei verzi);

6) participarea şi consultarea părţilor interesate – asigurarea faptului că toate părţile interesate sunt consultate şi participă la dialogul cu privire la efortul modernizării sistemului de achiziţii publice;

7) eficienţa – asigurarea optimizării cadrului instituţional, a instrumentelor şi procedurilor de achiziţii publice pentru a elimina dublările şi a maximiza "valoare pentru bani";

8) e-achiziţii – asigurarea digitalizării procesului de achiziţii publice care permite dezvoltarea unui sistem de e-achiziţii, capabil să acopere toate etapele ciclului de achiziţii publice;

9) dezvoltarea capacităţilor – asigurarea procesului de fortificare a capacităţilor personalului responsabil de achiziţii publice, capabil să asigure implementarea achiziţiilor într-un mod eficient şi eficace;

10) evaluarea – asigurarea evaluării periodice a sistemului de achiziţii publice la toate nivelurile sale în baza unor indicatori de performanţă pentru a asigura îmbunătăţirile structurale ale sistemului;

11) managementul riscurilor – asigurarea integrării strategiilor de management al riscurilor la toate etapele ciclului de achiziţii publice pentru cartografierea, detectarea şi prevenirea acestora;

12) responsabilitatea – asigurarea dezvoltării şi implementării mecanismelor de control şi monitorizare în procesul de achiziţii publice, inclusiv a mecanismelor de contestaţii şi sancţiuni;

13) integrarea – asigurarea integrării şi corelării politicii publice de dezvoltare a achiziţiilor publice cu cele din domeniul managementului finanţelor publice.

Secţiunea a 4-a

Grupuri vulnerabile

28. Adoptarea de către Republica Moldova a abordării de ""a nu lăsa pe nimeni în urmă"" implică nu doar includerea celor mai săraci dintre săraci, ci şi încercarea de a combate discriminarea, [...] şi creşterea inegalităţilor în ţară". Conform SND "Moldova Europeană 2030", "documentele de politici sectoriale vor […] fi centrate pe reducerea inegalităţilor de şanse care pot să existe în diferite domenii în funcţie de gen, vârstă, mediu de reşedinţă (rural/urban), dizabilitate, etnie şi/sau limbă vorbită".

29. Adaptarea acestei cerinţe la funcţia de achiziţii publice în contextul domeniului de activitate, finanţe publice, presupune identificarea specifică a grupurilor vulnerabile, având în vedere că achiziţiile publice sunt utilizate, inclusiv ca un vehicul, pentru a reflecta preocupări sociale cum ar fi reducerea sărăciei şi incluziunea socială.

30. Astfel, pentru scopul prezentului Program, persoanele/grupurile vulnerabile sunt considerate entităţi (persoane fizice sau juridice) care, de principiu, din cauza caracteristicilor acestora, nu sunt încurajate explicit sau nu sunt atrase să participe la activitatea economică generată de utilizarea resurselor financiare alocate realizării de achiziţii publice.

31. Grupurile vulnerabile, identificate în "Analiza comună de ţară 2020" (realizată de către Organizaţia Naţiunilor Unite din Moldova) şi în cadrul SND "Moldova Europeană 2030", pentru care procesul de achiziţie publică (şi nu rezultatul acestuia) ar putea face diferenţa, sunt:

1) persoanele cu dizabilităţi, cărora li se poate permite accesul pe piaţa muncii;

2) tinerii;

3) micii producători agricoli;

4) întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM).

32. Impactul incapacităţii sistemului de a sprijini dezvoltarea durabilă asupra grupurilor vulnerabile se manifestă prin perpetuarea şi accentuarea stării de vulnerabilitate.

33. Grup vulnerabil – persoane cu dizabilităţi. Conform Biroului Naţional de Statistică, accesul persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii este unul limitat (date disponibile la https://statistica.gov.md/ro/forta-de-munca-in-republica-moldovaocuparea-si-somajul-in-anul-9430_3548.html), respectiv:

1) rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi a fost de 13,5%, în timp ce rata de ocupare a persoanelor fără dizabilitate a fost de 43,1%;

2) rata de participare la forţa de muncă a persoanelor cu dizabilităţi, în anul 2021, a constituit 14,1% în comparaţie cu 44,5% la persoanele fără dizabilitate;

3) printre bărbaţii cu dizabilităţi, rata de participare a fost de 14,1%, iar în cazul femeilor de 13,9%;

4) în mediul urban, rata de participare a constituit 15,9% şi în mediul rural – 13,3%.

34. Grup vulnerabil – tineri. În anul 2021, ponderea tinerilor care nu fac parte din populaţia ocupată, nu studiază/învaţă în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educaţie (NEET) a constituit 17,2% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 de ani, 26,4% – în rândul tinerilor de 15-29 de ani şi, respectiv, 30,4% în rândul celor de 15-34 de ani. În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparaţie cu bărbaţii şi în descreştere faţă de anul 2020 (date disponibile la https://statistica.gov.md/ro/forta-de-munca-in-republica-moldovaocuparea-si-somajul-in-anul-9430_3548.html).

35. Grup vulnerabil – micii producători agricoli. În total, 98,8% din producătorii agricoli sunt mici fermieri şi cultivă 36,4% din totalul terenurilor agricole, generând peste 62% din volumul total al producţiei agricole. În anul 2018, 41% dintre persoanele care desfăşurau activităţi independente în sectorul agricol erau sărace (date disponibile la https://moldova.un.org/sites/default/files/20214/Moldova%20UN%20CCA_RO_0.pdf). 

36. Grup vulnerabil – întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM). În anul 2021 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii a constituit 59,4 mii de întreprinderi şi reprezintă circa 98,4% din numărul total de întreprinderi raportoare, deţinând 59,1% din numărul mediu de salariaţi ai întreprinderilor. Preponderent, ÎMM‑urile şi-au desfăşurat activitatea în domeniul comerţului, constituind 35,0% din totalul ÎMM-urilor. În agricultură, silvicultură şi pescuit au activat 8,5% din totalul ÎMM-urilor, în industria prelucrătoare – 8,1% din totalul ÎMM‑urilor (date disponibile la https://statistica.gov.md/ro/activitatea-intreprinderilor-mici-si-mijlocii-in-anul-2021-9557_59645.html).

37. La momentul actual nu există surse de informaţii şi seturi de date care ar permite efectuarea analizelor privind accesul grupurilor vulnerabile pe piaţa de achiziţii.

Secţiunea a 5-a

Problema care necesită soluţionare

38. Existenţa decalajului dintre aşteptările părţilor interesate relevante şi caracteristicile actuale ale sistemului de achiziţii publice, inclusiv capacitatea scăzută de implementare a documentelor programatice la nivel naţional, rezultă din informaţiile colectate şi este susţinută de următoarele:

1) universul părţilor interesate au adus sistematic în atenţia Ministerului Finanţelor un spectru de provocări sistemice cu care se confruntă sistemul de achiziţii publice şi care necesită intervenţie;

2) există o preocupare constantă, la nivelul Ministerului Finanţelor, pentru inventarierea şi actualizarea listei problemelor pe care părţile interesate le semnalează;

3) provocările semnalate de părţile interesate, documentate sistematic, în special în rapoartele Curţii de Conturi, sunt suficient de semnificative sub aspect cantitativ şi afectează buna guvernare, dezvoltarea economică şi bunăstarea cetăţeanului, dar şi angajamentele stabilite cu UE;

4) problemele identificate sistemic şi sistematic de părţile interesate relevante persistă la nivelul sistemului de achiziţii publice de cel puţin 3 ani.

39. Se evidenţiază un decalaj semnificativ, pe de o parte, între conţinutul documentelor programatice (strategii, programe, planuri de acţiune) la nivel naţional şi capacitatea actuală, reală a sistemului achiziţiilor publice de a sprijini, prin intermediul procesului de achiziţii publice, implementarea prevederilor din aceste documente; procesul de achiziţii publice nu deţine capacitatea de a-şi îndeplini în mod real funcţia de vehicul de bază pentru înfăptuirea politicilor publice stabilite, pe de altă parte, între conţinutul reglementărilor şi realitatea actuală a sistemului achiziţiilor publice.

40. Această situaţie prezintă riscuri considerabile atât pentru atingerea obiectivelor propuse prin intermediul SND "Moldova Europeană 2030" şi documentele subsecvente de implementare, cât şi pentru aranjamentele legate de aderarea la UE.

41. Caracteristicile sistemului de achiziţii publice actual nu asigură implementarea teoriei schimbării stabilite la nivel naţional prin intermediul SND "Moldova Europeană 2030" şi prin intermediul Programului de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană", documente programatice umbrelă pentru toate politicile publice de la nivelul administraţiei publice centrale sau locale.

42. Respectiv, problema care reclamă intervenţie prin intermediul Programului constă în imposibilitatea/incapacitatea sistemului de achiziţii publice, în forma şi cu caracteristicile actuale, de a sprijini dezvoltarea economică durabilă şi incluziunea socială în Republica Moldova prin intermediul bunei guvernări şi pentru bunăstarea cetăţeanului, acţionând, de fapt, ca o frână în calea acestora.

Secţiunea a 6-a

Cauze care necesită intervenţie

43. Caracteristicile actuale, practica în achiziţii publice şi percepţiile privind sistemul de achiziţii publice sunt determinate, în principal, de contextul socioeconomic din ultimii ani şi de schimbările repetate (ale guvernelor), dar şi de caracteristicile culturale ale societăţii din Republica Moldova, toate acestea fiind considerate cauze secundare.

44. Deşi corupţia este una dintre preocupările recurente, cruciale ale guvernelor succesive ale Republicii Moldova, fiind stabilită ca prioritate în diverse strategii naţionale, Transparency International prezintă o evoluţie ascendentă a indicelui de percepţie a corupţiei în Republica Moldova în ultimii 4 ani, după cum reiese din figura 3.

Figura 3.Percepţia privind corupţia în Republica Moldova

Sursa: Transparency Internaţional (disponibil la https://www.transparency.org/en/cpi/2021/index/mda)

45. Potrivit Raportului Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public în anul 2021 (disponibil la https://www.ccrm.md/ro/raportul-curtii-de-conturi-asupra-administrarii-si-intrebuintarii-resurselor-88_92498.html), achiziţiile publice reprezintă un domeniu predispus fraudei şi corupţiei, care, prin efectele multiple şi complexe, erodează statul pe toate dimensiunile, în special relaţiile sociale, administrative şi juridice din societate. Eventualele pierderi generate de achiziţiile publice afectează dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor publice, deteriorează mediul de afaceri şi afectează calitatea vieţii cetăţenilor.

46. Conform Studiului de evaluare a impactului Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie – Moldova 2021 (disponibil la https://www.undp.org/ro/moldova/publications/studiu-de-evaluare-impactului-strategiei-na%C8%9Bionale-de-integritate-%C8%99i-anticorup%C8%9Bie-%E2%80%93-moldova-2021),  majoritatea respondenţilor continuă să evalueze drept "deloc/destul de netransparent" gradul în care instituţiile publice adoptă decizii, desfăşoară achiziţii publice, cheltuiesc banii publici, informează cetăţenii, execută lucrări şi prestează servicii de interes public. O altă constatare generală este că dintre toate activităţile cele mai netransparente se referă la gestionarea financiară.

47. Pentru considerentele de mai sus, corupţia este recunoscută ca fiind unul dintre determinanţii situaţiei actuale în domeniul achiziţiilor publice.

48. Potrivit cercetării "Active and Passive Waste in Government Spending: Evidence from a Policy Experiment", lipsa competenţelor profesionale în achiziţii se consideră a fi o problemă mai importantă decât corupţia: 83% din resursele irosite în achiziţiile publice sunt din cauza lipsei de profesionalizare şi doar 17% – a corupţiei.

49. Din acest motiv, considerăm că există şi determinanţi specifici pentru caracteristicile şi starea actuală a sistemului de achiziţii publice:

1) Discrepanţa dintre prevederile legislaţiei în materie de achiziţii şi realitatea aplicării prevederilor legislaţiei, precum şi armonizarea parţială a legislaţiei cu acquis-ul UE

În consecinţă, autorităţile contractante sunt adesea confuze cu privire la tipul şi la modalitatea de reglementare ce urmează a fi aplicată. De asemenea, aplicarea legislaţiei secundare şi utilizarea documentaţiei standard, acolo unde există, necesită eforturi administrative considerabile şi este predispusă la erori. În plus, în multe privinţe reglementarea sistemului electronic de achiziţii, precum şi modul în care sistemul este conceput şi utilizat în practică, nu corespund prevederilor Legii nr.131/2015 privind achiziţiile publice şi directivelor UE. Scopul principal al reglementărilor în domeniul achiziţiilor publice este elaborarea cadrului pentru utilizarea cu diligenţă (inclusiv sub aspect economic) şi pentru protejarea resurselor financiare ale autorităţilor contractante în îndeplinirea misiunii acestora.

Rapoartele Curţii de Conturi reflectă efectul advers al intenţiei reglementărilor din achiziţii publice, în special într-un context în care este nevoie de o guvernare de tip "agile" pentru a face faţă volatilităţii mediului economic. Efectele adverse sunt reflectate în tergiversarea derulării achiziţiilor, în nivelul calitativ al produselor şi serviciilor, ceea ce duce la compromiterea calităţii serviciilor furnizate către cetăţeni şi încetinirea implementării teoriei schimbării promovate prin intermediul ODD "O guvernare mai efectivă, responsabilă, transparentă şi incluzivă".

Anexa XXIX-B la Acordul de Asociere include etapele pentru armonizarea legislaţiei privind achiziţiile publice în Republica Moldova. Anul 2022 este momentul în care Republica Moldova trebuie să demonstreze conformitatea sistemului său de achiziţii publice cu prevederile art.268-276 cuprinse în capitolul 8 al titlului V din Acordul de Asociere. Legislaţia actuală la nivelul UE include, explicit, mecanisme care stabilesc conexiuni între creşterea calităţii vieţii cetăţenilor şi performanţa în achiziţii publice. De altfel, mecanisme similare sunt incluse şi în prevederile art.7 din Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice, începând cu principiile în baza cărora este realizată reglementarea în acest domeniu.

Conform raportului Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) privind adaptarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 la contextul Republicii Moldova, cel de-al 12-lea ODD se referă la integrarea principiilor economiei verzi în planificarea politicilor şi a achiziţiilor publice, iar ODD 12.7 menţionează, în mod specific, faptul că promovarea practicilor durabile de achiziţii publice se va realiza în conformitate cu politicile şi priorităţile naţionale.

Drept urmare, achiziţiile publice din Republica Moldova au misiunea de a garanta accesul administraţiei publice la bunurile, serviciile şi lucrările necesare pentru realizarea funcţiilor sale, în condiţii de eficienţă economică şi socială. Prin intermediul documentaţiilor de atribuire se stabileşte modul în care administraţia publică şi operatorii economici efectuează tranzacţia. Respectiv, documentaţiile de atribuire urmează să asigure utilizarea resurselor administraţiei cu economicitate, eficienţă şi eficacitate şi în conformitate cu principiile bunei guvernări, în folosul cetăţeanului şi în scopul sporirii calităţii vieţii.

2) Decalajul dintre aşteptările faţă de sistemul electronic de achiziţii publice utilizat şi funcţionalităţile sale actuale

În ciuda eforturilor de îmbunătăţire a sistemului de achiziţii electronice din Republica Moldova – Sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al achiziţiilor publice" (SIA "RSAP" (MTender)), de a acoperi întregul ciclu de achiziţii de la planificare până la gestionarea contractelor, permiţând autorităţilor contractante să desfăşoare orice activitate sau procedură de achiziţie reglementată de legea achiziţiilor publice, sistemul nu asigură încă pe deplin aceste cerinţe. În ceea ce priveşte achiziţiile durabile, Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice permite utilizarea abordărilor şi criteriilor de durabilitate, existând îndrumări oficiale pentru utilizarea acestora. Cu toate acestea, utilizarea lor în practică este limitată, atât din cauza insuficienţei cunoştinţelor şi competenţelor corespunzătoare, cât şi din cauza lipsei unor funcţionalităţi ale sistemului de achiziţii electronice.

Cadrul normativ naţional, relativ armonizat cu reglementările de la nivelul UE, nu poate fi aplicat corespunzător, întrucât funcţionalităţile infrastructurii electronice (MTender) sunt parţial dezvoltate.

Dezvoltarea parţială a funcţionalităţii "criterii de atribuire" şi utilizarea "preţului cel mai scăzut" în SIA "RSAP" (MTender) reprezintă un obstacol în realizarea achiziţiilor sustenabile şi utilizarea achiziţiilor publice ca instrument strategic pentru implementarea SND "Moldova Europeană 2030". Îmbunătăţirea achiziţiilor electronice este un obiectiv major, care ar trebui realizat în paralel cu măsurile de creştere a transparenţei şi de îmbunătăţire a integrităţii în achiziţiile publice.

Astfel, sistemul de e-achiziţii din Republica Moldova reprezintă un domeniu ce necesită intervenţie, deoarece acesta trebuie să asigure şi să garanteze realizarea performanţei în achiziţii publice în condiţii de conformitate cu aplicarea legislaţiei. Procesul de finalizare a intervenţiilor în scopul de a avea un sistem electronic de achiziţii publice pe deplin util, aliniat aşteptărilor tuturor factorilor interesaţi, nu trebuie să reprezinte un risc de regres pentru achiziţiile publice.

3) Abordarea separată a domeniilor de politici publice, în lipsa unei preocupări formalizate pentru cooperarea pe orizontală la nivelul instituţiilor administraţiei publice centrale pentru valorificarea relevanţei achiziţiilor publice în implementarea politicilor

Ca urmare a acestei abordări, achiziţiile publice nu au fost utilizate pentru atingerea obiectivelor definite în politicile publice deja aprobate la nivel central. Carenţa generală a cadrului de monitorizare şi evaluare strategică (identificată drept una dintre carenţele tipice ale documentelor de planificare strategică elaborate pe parcursul ultimilor 25 de ani în cadrul notei de concept pentru elaborarea Strategiei "Moldova 2030") are impact şi asupra sistemului de achiziţii publice, în contextul în care nu există evidenţe asupra faptului că documentele de planificare strategică au beneficiat de implementare integrală şi monitorizare constantă sau de evaluări intermediare şi finale efective. Astfel, relaţia dintre documentele de planificare strategică şi legătura explicită sau implicită a acestora cu achiziţiile publice nu este menţinută, iar conexiunea dintre documentele privind politicile publice în alte domenii cu achiziţiile publice nu este monitorizată la nivel de sistem.

Achiziţiile publice nu au beneficiat de un cadru care să asigure utilizarea acestora ca instrument de implementare a politicilor publice şi contribuirea la creşterea nivelului de trai, din cauza lipsei unor canale de comunicare orizontale şi verticale şi a unui mecanism ex ante în achiziţii publice care să sprijine şi să ghideze autorităţile contractante în utilizarea achiziţiilor ca instrument strategic.

4) Grad redus de atenţie acordat măsurării şi monitorizării impactului economic şi social al achiziţiilor realizate

La momentul actual, rămâne redusă preocuparea pentru monitorizarea rezultatelor şi impactului proceselor de achiziţii derulate de autorităţi contractante, precum şi pentru a) integrarea prevederilor documentelor programatice de la nivel naţional în cadrul proceselor de achiziţii şi b) monitorizarea impactului implementării acestor prevederi de către autorităţile responsabile de planificarea şi monitorizarea politicilor.

Aceste aspecte au relevanţă ridicată pentru calitatea şi rezultatul procesului decizional la nivelul responsabililor de implementare a politicilor publice, permiţând adoptarea măsurilor care să conducă la eficienţa economică a cheltuielilor angajate prin achiziţii publice. Fără accesul la astfel de informaţii, obiectivele stabilite pentru dezvoltarea economică durabilă vor putea fi îndeplinite doar prin contribuţia sectorului privat şi neguvernamental, şi parţial de sectorul public, acesta fiind în incapacitate/imposibilitate de a utiliza resursele financiare disponibile pentru realizarea achiziţiilor în sprijinirea implementării SND "Moldova Europeană 2030", a Programului "Moldova prosperă, sigură, europeană" sau a politicii stabilite pentru managementul finanţelor publice.

5) Organizarea actuală a monitorizării şi supervizării sistemului

Agenţia Achiziţii Publice este o autoritate administrativă în subordinea Ministerului Finanţelor, constituită în scopul fortificării capacităţilor autorităţilor contractante şi dezvoltării abilităţilor mediului de afaceri în domeniul achiziţiilor publice, în scopul monitorizării conformităţii desfăşurării procedurilor de achiziţii publice, precum şi al efectuării analizei sistemului de achiziţii publice.

Scopul monitorizării constă în prevenirea şi combaterea fraudelor şi abaterilor de la legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, consolidarea capacităţilor pentru autorităţile contractante şi dezvoltarea abilităţilor mediului de afaceri în domeniul achiziţiilor publice, sporirea eficienţei sistemului de achiziţii publice.

Definirea vagă a mecanismului de monitorizare a conformităţii desfăşurării procedurilor de achiziţii publice reprezintă o problemă actuală a Agenţiei Achiziţii Publice. Deşi sistemul de achiziţii publice este ghidat de principiile stabilite la art.7 din Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice cum ar fi transparenţa, competitivitatea şi eficienţa economică în beneficiul întregii societăţi, funcţiile de monitorizare şi supervizare necesită modificări substanţiale.

Funcţia de monitorizare presupune furnizarea de seturi de date statistice. Actualmente, există un grad de maturitate scăzut al practicilor de monitorizare prin concentrarea pe proces şi nu pe performanţă. De aceea, organizarea monitorizării trebuie regândită pentru a atinge un grad de dezvoltare optim raportat la o monitorizare economică eficace (cunoaşterea pieţei) a neregulilor în comportamentul autorităţilor contractante şi a atingerii obiectivelor politicilor publice. Se impune implementarea unor indicatori-cheie de performanţă. Din cauza lipsei de integrare a informaţiilor de-a lungul procesului de achiziţii, este dificil de evaluat influenţa reală a diverşilor factori asupra achiziţiilor şi de monitorizat întregul proces de achiziţie. Sistemul de e-achiziţii nu poate genera datele necesare pentru monitorizarea achiziţiilor publice, iar formatul documentelor nu poate fi citit electronic.

Informaţiile privind executarea la timp a contractelor, inspectarea, controlul calităţii, supravegherea lucrărilor şi recepţia finală, precum şi examinarea, gestionarea şi plata facturilor, nu sunt colectate sistematic şi nici nu pot fi extrase în alte moduri decât prin examinarea cazurilor individuale.

Nu există un mecanism automat de detectare a riscurilor de fraudă şi de corupţie care să analizeze sistemic ofertele şi să genereze rapoarte statistice, ceea ce duce la o capacitate scăzută (a instituţiilor competente, a societăţii civile şi a publicului larg) de a monitoriza procedurile de achiziţii publice. Un instrument de Business intelligence care să ofere funcţii de control preventiv bazate pe date ale unor indicatori de risc automatizaţi (date statistice privind achiziţiile publice; rapoarte privind indicatorii de performanţă, planuri de implementare a achiziţiilor publice etc.) necesită asocierea cu un sistem electronic de achiziţii publice care să permită citirea datelor şi să asigure controlul calităţii datelor.

6) Regularitatea procesului de achiziţii publice şi calitatea rezultatului acestuia la nivelul autorităţilor contractante

Condiţia de bază pentru realizarea de achiziţii în condiţii economice şi sociale o reprezintă asigurarea regularităţii şi calităţii procesului, vehiculul utilizat pentru valorificarea resurselor financiare destinate satisfacerii necesităţilor identificate la nivelul autorităţilor contractante.

Se constată că autorităţile din administraţia publică nu dispun de cunoştinţe, competenţe şi resurse suficiente pentru a desfăşura procedurile de achiziţii publice în condiţii optime care să genereze economii. Nu sunt dezvoltate formele de cooperare orizontală, achiziţiile comune şi centralizate care să permită eficientizarea achiziţiilor publice.

Astfel, asigurarea regularităţii şi calităţii procesului de achiziţii publice, implică, pe lângă funcţionarea efectivă a procesului, şi o funcţionare adecvată a sistemelor de control intern managerial eficient la nivel de autoritate contractantă, a controlului ex ante fiabil la nivel de sistem, o prevenire adecvată a conflictului de interese, un sistem solid de remediere şi un control ex post eficient. Controlul ex post actual, nu produce niciun impact asupra calităţii rezultatului achiziţiei sau asupra procesului în sine. Astfel, controlul efectuat nu stimulează autorităţile contractante să-şi dezvolte capacităţile administrative proprii prin remedierea problemelor identificate.

7) Desincronizarea în cadrul procesului bugetar, şi anume necorelarea dintre planificarea bugetului şi planificarea achiziţiilor publice

Carenţele privind asigurarea coerenţei şi sinergiei dintre procesul de planificare a resurselor bugetare şi planificarea achiziţiilor publice cauzează probleme de executare a contractelor de achiziţii publice.

Planificarea procesului de achiziţii este una crucială. O planificare inadecvată (sau necorespunzătoare) determină erori şi probleme la etapa de derulare a procedurii de atribuire şi la implementarea contractului. Totodată, o planificare incorectă conduce la utilizarea ineficientă a banilor publici şi la încălcarea principiilor achiziţiilor publice.

Deficienţele admise la etapa de planificare, a cărei importanţă este deseori ignorată, generează atât probleme pentru autorităţile contractante, cât şi riscuri pentru finanţele publice, prin nevalorificarea bugetului alocat.

8) Deficitul de competenţe în achiziţii publice la nivelul administraţiei publice

Achiziţiile publice se realizează în prezent preponderent în sistem descentralizat de către mii de autorităţi contractante. Potrivit legislaţiei, fiecare autoritate contractantă îşi creează un grup de lucru care, pe lângă atribuţiile de bază, iniţiază şi desfăşoară proceduri de atribuire a contractelor de achiziţii publice. Implicarea în procesul de achiziţii este marginală, activată numai la necesitate. Personalul care realizează achiziţii are pregătire profesională diferită (ingineri, economişti, profesori, contabili etc.), prin urmare, cunoştinţele în domeniul achiziţiilor sunt dobândite pe parcursul anilor, şi nu în urma unei preocupări pentru profesionalizare.

În urma analizei sistemului de achiziţii au fost evidenţiate o serie de deficienţe, după cum urmează:

a) lipsa expertizei şi abilităţilor tehnice la nivelul autorităţilor contractante în ceea ce priveşte identificarea necesităţilor, pregătirea documentaţiei de atribuire, evaluarea ofertelor şi executarea contractelor;

b) lipsă de abilităţi procedurale la nivelul autorităţilor contractante cauzată de o expertiză inegală a persoanelor implicate în realizarea achiziţiilor şi de absenţa instrumentelor adecvate (clauze contractuale standard care să sprijine implementarea politicilor de dezvoltare durabilă, asistenţă şi ghidare etc.);

c) lipsa instrumentului de asigurare a calităţii profesionale a specialiştilor în domeniul achiziţiilor publice. Inexistenţa unui proces de profesionalizare sau de planificare a carierei în domeniul achiziţiilor publice, precum şi lipsa unei culturi în ceea ce priveşte calificarea şi formarea profesională în achiziţii publice.

Secţiunea a 7-a

Consecinţe în cazul neintervenţiei

50. Fără o intervenţie sistemică asupra sistemului achiziţiilor publice, acesta nu poate susţine şi nu poate contribui la atingerea ţintelor asociate obiectivelor de dezvoltare durabilă relevante şi realizarea teoriei schimbării incluse în SND "Moldova Europeană 2030". De asemenea, în forma sa actuală, sistemul achiziţiilor publice nu satisface aşteptările părţilor interesate. Astfel:

1) fără existenţa unei cooperări, colaborări şi monitorizări la nivelul administraţiei publice centrale, achiziţiile îşi vor îndeplini în continuare doar funcţia de bază, cea de a asigura cu bunuri, servicii şi lucrări, iar resursele financiare alocate pentru realizarea achiziţiilor nu vor fi utilizate strategic şi cu eficienţă economică şi socială;

2) fără o abordare sistemică a profesionalizării în achiziţii nu pot fi obţinute procese de achiziţii şi rezultate ale acestora care să asigure eficienţa economică şi socială şi să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Achiziţiile publice reprezintă un domeniu interdisciplinar şi necesită personal cu competenţe specifice;

3) fără o intervenţie radicală la nivelul infrastructurii utilizate pentru realizarea achiziţiilor, în sistemul electronic nu vor exista date reale pentru fundamentarea acţiunilor de întreprins ca parte a exercitării funcţiei de supervizare a sistemului de achiziţii publice, nu va exista posibilitatea reducerii costurilor tranzacţiilor;

4) fără o agregare a cererii de către autorităţile contractante nu sunt realizate achiziţii în condiţii de eficienţă economică;

5) fără o aliniere a reglementărilor şi practicilor în achiziţii publice de la nivel naţional cu cele de la nivel european nu se va elimina confuzia la nivelul autorităţilor contractante şi nu se pot utiliza achiziţiile ca instrument strategic;

6) fără o clarificare a rolurilor elementelor sistemului într-un context al reglementărilor naţionale armonizate cu cele de la nivel european, persistă premise pentru conflict în loc de sinergie în cadrul sistemului de achiziţii publice;

7) fără responsabilizarea părţilor implicate, ineficienţa aplicării normelor privind achiziţiile, în special a legislaţiei în materie de concurenţă, respectiv combaterea eficientă a fraudării ofertelor şi aplicarea efectivă a legislaţiei penale (corupţie, carteluri etc.), va persista.

51. Recomandările privind responsabilizarea, integritatea şi transparenţa sistemului de achiziţii publice includ o serie de măsuri, precum: îmbunătăţirea generării de date vizând achiziţiile publice şi a posibilităţilor de accesare a acestora, astfel încât să permită monitorizarea efectivă a tuturor etapelor ciclului de achiziţii publice; creşterea accentului asupra rezultatelor şi performanţei operaţiunilor de achiziţii publice; creşterea accentului asupra prevenirii, identificării şi sancţionării fraudei şi corupţiei. Fără o intervenţie sistemică la nivelul achiziţiilor publice, procesul de achiziţie publică nu se aliniază practicilor internaţionale şi nu contribuie la:

1) îndeplinirea obiectivelor din SND "Moldova Europeană 2030" cu incidenţă în domeniul achiziţiilor publice;

2) atingerea ţintelor de dezvoltare durabilă din Agenda 2030 cu incidenţă în domeniul achiziţiilor publice;

3) implementarea politicilor stabilite pentru domeniile de activitate ale guvernării care urmează să utilizeze achiziţiile publice ca vehicul pentru atingerea indicatorilor stabiliţi;

4) îmbunătăţirea generării de date vizând achiziţiile publice şi a posibilităţilor de accesare a acestora, astfel încât să permită monitorizarea efectivă a tuturor etapelor ciclului de achiziţii publice, creşterea accentului asupra rezultatelor şi performanţei operaţiunilor de achiziţii publice, creşterea accentului asupra prevenirii, identificării şi sancţionării fraudei şi corupţiei;

5) respectarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul european şi internaţional;

6) utilizarea cu eficienţă economică şi socială a aproximativ 10% din PIB‑ul anual al Republicii Moldova.

Capitolul III

OBIECTIV GENERAL ŞI OBIECTIVE SPECIFICE

52. Graţie relevanţei procesului de achiziţie publică pentru atingerea obiectivelor stabilite prin documentele programatice, obiectivul general şi obiectivele specifice sunt axate pe soluţionarea problemelor specifice evidenţiate prin intermediul cercetării primare şi secundare, precum şi pe asigurarea unui cadru care să contribuie la utilizarea achiziţiilor ca şi instrument strategic.

53. Obiectivul imperativ al sistemului de achiziţii publice al unui stat este de a furniza eficienţă şi "valoare pentru bani" în utilizarea fondurilor publice, aderând la cerinţele UE şi la legile şi politicile naţionale. Aceasta presupune identificarea unei soluţii care îndeplineşte cerinţele autorităţii, inclusiv cele de mediu, în modul cel mai rentabil. Cea mai bună valoare nu înglobează doar măsuri legate de costul bunurilor, serviciilor şi lucrărilor, dar, de asemenea, presupune luarea în considerare şi a factorilor cum ar fi calitatea, eficienţa, eficacitatea, protecţia mediului.

54. Simbioza dintre noţiunile asigurarea calităţii, gestionarea eficientă a fondurilor, dezvoltarea sustenabilă şi managementul eficient al riscurilor stă la baza conceptului "value for money" ("valoare pentru bani"), orientat spre inovaţie, dezvoltare şi îmbunătăţire continuă. Responsabilitatea de bază a autorităţilor publice în acest sens este alegerea celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, nu doar executarea unei cheltuieli în limitele bugetului planificat.

55. Prin urmare, obiectivul general ce urmează a fi atins prin implementarea Programului este dezvoltarea unui sistem performant de achiziţii publice capabil să furnizeze "valoare pentru bani" în utilizarea fondurilor publice.

56. Atingerea obiectivului general presupune intervenţia pe verticală (la nivel strategic, tactic şi operaţional) şi intervenţia pe orizontală (cadrul de reglementare, competenţe, procesul de achiziţie publică).

57. Obiectivele specifice sunt stabilite astfel încât:

1) să acopere sfera de cuprindere a obiectivului general;

2) să permită utilizarea abordării de management de proiect pentru implementarea schimbării;

3) să permită atragerea de parteneri din cadrul organizaţiilor internaţionale sau al societăţii civile pentru implementare, coordonarea implementării sau monitorizare;

4) să corespundă unor domenii majore de intervenţie care să poată fi gestionate cu expertiză specializată specifică (reglementare, infrastructură electronică etc.);

5) să corespundă unor domenii majore de intervenţie care să asigure posibilitatea alinierii cu alte reforme realizate la nivelul administraţiei publice centrale;

6) să corespundă unor domenii majore de intervenţie care să răspundă, în linii mari, direcţiilor de acţiune din SND "Moldova Europeană 2030" şi să permită preluarea şi dezagregarea indicatorilor asociaţi monitorizării implementării strategiei.

58. Obiectivele specifice ale prezentului Program sunt următoarele:

1) Obiectiv specific 1. Armonizarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice la acquis-ul Uniunii Europene, în special desemnarea clară a autorităţilor/entităţilor care aplică prevederile normative şi modalitatea de contestare pentru fiecare mod de atribuire a contractelor, până în anul 2027

Pornind de la angajamentele asumate în baza Acordului de Asociere şi cele care derivă din statutul de ţară-candidat pentru aderarea la UE, Republica Moldova urmează să armonizeze legislaţia naţională cu aquis-ul european. Armonizarea juridică este cea mai mare şi mai cuprinzătoare sarcină din procesul de aderare.

Transpunerea directivelor UE în legislaţia naţională se va realiza prin promovarea actelor normative diferite în legislaţia primară (achiziţiile clasice, achiziţiile sectoriale (utilităţile), concesiunile, achiziţiile în domeniile apărării şi securităţii). Modalitatea de contestare pentru fiecare mod de atribuire a contractelor va fi reglementată în fiecare act normativ printr-un capitol distinct.

Principalele argumente în favoarea transpunerii prin intermediul actelor normative distincte rezultă din scopul specific al directivelor europene în materie (Directiva 2014/23/UE, Directiva 2014/24/UE, Directiva 2014/25/UE, Directiva 2009/81/CE, Directiva 89/665/CCE, Directiva 92/13/CEE). De asemenea, transpunerea prin acte normative separate este motivată şi de necesitatea de a asigura instrumente operaţionale care să asigure viitoarea stabilitate a cadrului legislativ şi de a încuraja dimensiunea utilizării strategice a legislaţiei în fiecare sector. În urma aprobării proiectelor legislative vor fi operate modificări ale cadrului normativ secundar în vederea aducerii în concordanţă cu noile prevederi.

Intervenţiile în cadrul regulatoriu sunt necesare pentru: a) a soluţiona problemele specifice de actualitate din acest domeniu, inventariate de părţile interesate relevante pentru acest domeniu de intervenţie, în mod particular de Curtea de Conturi, Comisia Europeană şi Banca Mondială prin implementarea recomandărilor documentate; b) a crea cadrul necesar în asumarea răspunderii de către conducătorii autorităţilor contractante pentru achiziţiile realizate (în loc de asumarea răspunderii în cadrul procedurilor de achiziţie publică); c) a asigura instrumente operaţionale care să asigure o stabilitate mai mare pentru un cadru legislativ specific; d) a impune, prin legislaţie, utilizarea strategică a achiziţiilor în fiecare sector (clasic, utilităţi, apărare şi securitate, concesiuni); e) a simplifica şi a îmbunătăţi procesul de achiziţii şi rezultatul acestuia; f) a implementa recomandări din rapoartele Curţii de Conturi; g) a aduce în conformitate cadrul normativ cu principiile stabilite prin Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (în continuare – TFUE) şi cu normele Uniunii Europene.

2) Obiectiv specific 2. Reengineeringul sistemului electronic de achiziţii, pentru a răspunde cerinţelor la nivel naţional şi european, şi realizarea a minimum 80% din valoarea achiziţiilor iniţiate anual, cu utilizarea sistemului electronic (e-procurement) pentru întreg ciclul de achiziţii (planificare, derularea procedurii, atribuire, managementul contractului – amendamente), începând cu anul 2027.

Reengineeringul achiziţiilor electronice constituie o componentă esenţială a dezvoltării sectorului achiziţiilor publice, prin implementarea unui sistem electronic eficient şi transparent de realizare, evidenţă şi control al achiziţiilor publice în Republica Moldova.

Scopul principal este sporirea transparenţei în procesul de achiziţii publice, obţinerea valorii pentru banii publici (principiul "value for money"), facilitarea activităţii autorităţilor contractate în procesul de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice, îmbunătăţirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la piaţa achiziţiilor publice şi implicit a concurenţei, dar şi reducerea costurilor de tranzacţionare pentru toate părţile implicate, contribuind astfel la asigurarea unui sistem naţional de achiziţii publice competitiv şi durabil.

O atenţie deosebită se va acorda dezvoltării funcţionalităţilor capabile să asigure utilizarea instrumentului de e-procurement pentru întreg ciclul de achiziţii, operaţionalizării sistemului pentru a permite extragerea de date relevante şi de indicatori-cheie de performanţă, pentru a putea monitoriza sistemul de achiziţii şi a semnala orice comportament neconform.

Acţiunile ce sprijină atingerea obiectivului sunt necesare: a) pentru că achiziţiile publice fac obiectul unei transformări digitale, aşa cum se prevede în SND "Moldova Europeană 2030" şi în Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030. De asemenea, directivele în materie de achiziţii publice stabilesc că anunţurile sunt fişiere electronice, ceea ce implică o completare cu informaţii automate (din registre administrative naţionale, alte baze de date, anunţuri precedente etc.); b) pentru a soluţiona problemele specifice de actualitate din acest domeniu, inventariate de părţile interesate relevante pentru acest domeniu de intervenţie, în mod particular de Curtea de Conturi, Comisia Europeană şi Banca Mondială, prin implementarea recomandărilor documentate; c) pentru obţinerea asigurării că sistemul electronic de achiziţii este aliniat cu sistemele implementate sau în curs de implementare (sistemele de schimburi de date, interfeţele pentru utilizatori), asigură interconexiunea cu instrumentele electronice utilizate la nivelul UE, respectă cerinţele Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunţurilor în domeniul achiziţiilor publice.

3) Obiectiv specific 3. Crearea unui sistem integral de achiziţii în scopul atingerii obiectivelor stabilite în documentele de politici publice, cu accent pe aspecte sociale, mediu, inovare şi performanţă, inclusiv clarificarea rolurilor organizaţiilor de la nivel strategic, tactic şi operaţional, pentru evitarea conflictului de competenţă, până la finele anului 2027

Achiziţiile publice reprezintă una dintre activităţile economice vitale în toate ţările, dezvoltarea unui sistem eficient şi solid de achiziţii publice este adesea o prioritate politică. O provocare-cheie în procesul de reformă a achiziţiilor publice este problema celui mai bun mod de organizare a structurii organizatorice centrale pentru coordonarea, implementarea şi monitorizarea achiziţiilor publice.

Achiziţiile publice sunt un domeniu multidisciplinar. Diferite domenii de politică orizontală şi factori de mediu în schimbare au o influenţă şi implicaţie majoră asupra sistemelor de achiziţii publice, în special în ceea ce priveşte cadrul de reglementare, dezvoltarea tehnologică, dezvoltarea sectorului public, consolidarea capacităţilor şi măsurarea performanţei, consolidarea integrităţii, coordonarea şi cooperarea internaţională. Funcţiile de dezvoltare şi coordonare ale achiziţiilor devin importante ca urmare a unei creşteri a cererii de iniţiative guvernamentale şi de sprijin în domenii care fac obiectul unor modificări tehnologice rapide.

Atingerea şi implementarea obiectivelor stabilite în documentele de politici publice constituie un deziderat al guvernării. În acest scop se propune instituirea mecanismului de asistenţă şi supraveghere, monitorizare şi evaluare a documentelor de politici care utilizează achiziţiile publice pentru atingerea obiectivelor trasate.

Utilizarea eficientă şi durabilă a banilor publici va fi realizată prin asigurarea calităţii documentaţiei de atribuire, derularea coerentă a procedurilor de achiziţii publice, precum şi prin reproiectarea modalităţii de monitorizare a contractelor în scopul asigurării executării calitative şi cantitative.

Acţiunile formulate sunt imperioase pentru: a) a valorifica potenţialul achiziţiilor publice pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite prin documentele de politici; b) a elimina din cauzele stabilite de Curtea de Conturi ca fiind surse pentru nerealizarea cheltuirii fondurilor publice în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate; c) a crea cadrul regulator pentru controlul asupra utilizării achiziţiilor ca instrument strategic; d) a diminua sfera şi probabilitatea de manifestare a corupţiei; e) a acoperi, în mod profesionist, planificarea (inclusiv prin realizarea dialogului cu piaţa), derularea achiziţiilor precum şi managementul contractului; f) a întări funcţia de monitorizare şi supervizare la nivelul sistemului de achiziţii publice.

4) Obiectiv specific 4. Promovarea politicii unitare şi realizarea achiziţiilor în condiţii de eficienţă economică şi socială

O soluţie pentru a obţine eficienţă economică şi socială a sistemului de achiziţii publice este agregarea cererii şi dezvoltarea practicilor centralizate de achiziţii.

Eficientizarea achiziţiilor publice prin centralizare ar aduce, pe lângă economii, o serie de avantaje precum transparenţa în cheltuirea banilor publici, creşterea controlului în materie de preţuri sau o putere de negociere mai mare ca urmare a volumelor ridicate de achiziţii. Trecerea la un sistem centralizat ar putea maximiza puterea cumpărătorului concomitent cu îmbunătăţirea semnificativă a transparenţei şi posibilitatea supravegherii unui număr mai mic de contracte.

Consolidarea structurilor centrale de achiziţii nu ar trebui în niciun caz să împiedice practicile achiziţiilor comune, ocazionale, adică formele mai puţin sistematice şi mai puţin instituţionalizate de achiziţii comune sau posibilitatea de a recurge la furnizori de servicii de achiziţii. Anumite caracteristici ale achiziţiei comune ar trebui clarificate dat fiind rolul important pe care îl poate juca aceasta.

Fortificarea capacităţii administrative a autorităţilor/entităţilor contractante şi eficientizarea utilizării fondurilor publice prin centralizarea achiziţiilor sau recurgerea la serviciile de achiziţii auxiliare şi reducerea costurilor de tranzacţie generate prin utilizarea achiziţiilor publice comune va asigura continuitatea în achiziţionarea bunurilor/serviciilor/lucrărilor, calitatea uniformă a bunurilor/serviciilor/lucrărilor, posibilitatea de a introduce şi a gestiona standarde comune la nivel naţional (mai ales în implementarea unor standarde de mediu şi încurajarea achiziţiilor verzi), îmbunătăţirea şi profesionalizarea gestionării achiziţiilor, reducerea costurilor aparatului bugetar şi a timpilor de desfăşurare a procedurilor. Totodată, criteriile de performanţă vor putea fi mai lejer evidenţiate, managementul procedurilor şi al resurselor umane va fi mai facil de realizat.

Acţiunile date sunt orientate spre: a) a reduce costurile de realizare a achiziţiilor destinate funcţionării autorităţilor publice la nivel de administraţie publică, cu utilizarea datelor furnizate de către Consiliul Organizaţiei pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică în cadrul Studiului privind productivitatea în achiziţii publice; b) valorificarea potenţialului achiziţiilor publice pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite prin SND "Moldova Europeană 2030"; c) dezvoltarea pieţelor de achiziţii publice; d) dezvoltarea, în mod pro-activ, a competitivităţii la nivelul operatorilor economici pe pieţele de achiziţii publice cu o pondere valorică mare a tranzacţiilor; e) îmbunătăţirea calităţii rezultatului procesului de achiziţii; f) standardizarea achiziţiilor publice; g) reducerea sferei şi probabilităţii de manifestare a corupţiei.

5) Obiectiv specific 5. Dezvoltarea, consolidarea capacităţilor şi profesionalizarea personalului responsabil de achiziţii

Lipsa competenţelor profesionale reprezintă o problemă majoră a domeniului achiziţiilor publice care generează cheltuirea ineficientă a fondurilor publice şi o serie de blocaje. Prin urmare, pentru a atinge un grad sporit de performanţă a sistemului de achiziţii este necesar de a forma şi menţine un corp de specialişti cu un nivel înalt de cunoştinţe, aptitudini şi competenţe profesionale.

Profesionalizarea şi certificarea personalului din domeniul achiziţiilor publice are menirea, pe termen mediu şi lung, să contribuie la maximizarea impactului folosirii banilor contribuabililor prin creşterea calităţii procesului de achiziţii şi implicit prin creşterea capacităţii administrative, precum şi prin pregătirea profesională şi crearea de reţele de experţi şi specialişti în sfera achiziţiilor. Astfel, persoanele care au ca responsabilitate exclusivă derularea de proceduri de atribuire a contractelor trebuie să posede cunoştinţe aprofundate în domeniu, să însuşească cele mai bune practici, instrumente şi tehnici şi să fie competente din punct de vedere profesional. Respectiv, se va asigura formarea competenţelor de bază pentru specialiştii în domeniul vizat, formare continuă şi perfecţionare în carieră.

Acţiunile formulate întru atingerea obiectivului au scopul de: a) a obţine asigurări că achizitorii publici au integritatea, competenţele, cunoştinţele necesare pentru a-şi îndeplini atribuţiile într-un mod eficient, eficace şi strategic; b) a profesionaliza sistemul de achiziţii în ansamblul său; c) a crea cadrul necesar pentru realizarea obiectivului specific 5; d) a alinia modul de abordare a profesionalizării în achiziţii la nivel european şi internaţional; e) a realiza obiectivele stabilite prin SND "Moldova Europeană 2030" şi documentele programatice subsecvente; f) a implementa măsurile de profesionalizare în condiţii de economicitate şi eficienţă economică (raport beneficiu/cost), în acest sens profesioniştii în achiziţii urmând a fi încorporaţi, în marea lor majoritate la nivelul autorităţilor de achiziţii publice centralizate şi specializate, şi în cadrul autorităţilor publice cu valori semnificative ale achiziţiilor publice.

[Pct.58 modificat prin Hot.Guv. nr.669 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

Capitolul IV

IMPACT

59. Principalele atribute asociate sistemului de achiziţii ca rezultat al dezvoltării acestuia, prin implementarea Programului naţional, includ transparenţa, eficientizarea, digitalizarea, integritatea, planificarea/gestionarea eficientă, durabilitatea, birocraţia mai scăzută, în beneficiul cetăţeanului.

60. Achiziţiile publice reprezintă un instrument necesar pentru realizarea unei creşteri inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. Acest instrument ar putea avea un impact asupra creşterii economice, creşterii nivelului de ocupare a forţei de muncă, precum şi a comerţului transfrontalier.

61. Direcţiile prioritare stabilite în vederea atingerii obiectivului general urmează să demonstreze cea mai bună utilizare a banilor publici; să utilizeze oportunităţile de digitalizare; să aducă o contribuţie strategică la obiectivele politice orizontale şi la valorile societale, cum ar fi inovarea, incluziunea socială şi sustenabilitatea economică şi de mediu; să maximizeze accesibilitatea şi să dea dovadă de responsabilitate pentru a reduce la minimum ineficienţa, risipa, neregulile, frauda şi corupţia, precum şi pentru a crea lanţuri de aprovizionare responsabile.

62. Implementarea prezentului Program va contribui la:

1) sporirea nivelului de pregătire a Republicii Moldova pentru aderare la UE şi realizarea obligaţiilor de armonizare care rezultă din prevederile acordurilor bilaterale;

2) reformarea administraţiei publice prin implementarea direcţiei de acţiune din SND "Moldova Europeană 2030";

3) aplicarea mecanismului ex ante de suport şi control, vizând atât regularitatea, cât şi calitatea documentaţiei necesare pentru realizarea achiziţiilor în atingerea ţintelor din SND;

4) cooperarea consolidată pe verticală şi orizontală între autorităţile contractante;

5) crearea unui corp de specialişti profesionişti care posedă cunoştinţe aprofundate, capabili să aplice cele mai bune practici, instrumente şi tehnici în procesul de achiziţionare;

6) realizarea de economii prin creşterea gradului de utilizare a instrumentelor electronice şi implementarea ciclului complet de achiziţii derulat exclusiv electronic;

7) realizarea de economii de fonduri publice generate prin creşterea volumului de cumpărare, a competiţiei, a eficienţei şi reducerea costurilor de tranzacţie generate prin standardizarea achiziţiilor;

8) cheltuirea eficientă a banului public prin creşterea calităţii procesului de achiziţii şi implicit prin creşterea capacităţii administrative;

9) tranziţie progresivă şi totală la utilizarea procedurilor de achiziţii online;

10) desfăşurarea corectă şi eficace a procedurilor de achiziţii în conformitate cu legislaţia aferentă şi maximizarea impactului folosirii banilor publici;

11) trecerea la o abordare orientată spre performanţă şi nu doar pe conformitate în procesul de achiziţie;

12) colaborarea eficientă între instituţiile de elaborare a politicilor, cele de monitorizare şi supervizare a implementării politicilor orizontale, prin intermediul sectorului achiziţiilor publice.

63. Prin urmare, Programul va sprijini realizarea direcţiilor de politici şi a intervenţiilor prioritare incluse în SND "Moldova Europeană 2030", în special Direcţia 5.4. Politici şi management în domeniul bugetar-fiscal, intervenţia de la pct.6) Dezvoltarea resurselor umane pentru managementul profesionist al achiziţiilor publice va fi asigurată prin implementarea acţiunilor specificate la Obiectivul specific 5. Dezvoltarea, consolidarea capacităţilor şi profesionalizarea personalului responsabil de achiziţii, iar intervenţia de la pct.9) Îmbunătăţirea cadrului normativ şi a instrumentelor electronice pentru asigurarea transparenţei achiziţiilor publice, prin acţiunile Obiectivului specific 1. Armonizarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice la acquis-ul Uniunii Europene, în special desemnarea clară a autorităţilor/entităţilor care aplică prevederile normative şi modalitatea de contestare pentru fiecare mod de atribuire a contractelor şi Obiectivului specific 2. Reengineeringul sistemului electronic de achiziţii, pentru a răspunde cerinţelor la nivel naţional şi european, şi realizarea a minimum 80% din valoarea achiziţiilor iniţiate anual, cu utilizarea sistemului electronic (e‑procurement) pentru întreg ciclul de achiziţii (planificare, derularea procedurii, atribuire, managementul contractului – amendamente), începând cu anul 2027.

[Pct.63 modificat prin Hot.Guv. nr.669 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

64. Direcţia prioritară 5.9. Politici şi management în domeniul macro-economic şi de dezvoltare a economiei, intervenţia de la pct.8) Îmbunătăţirea cadrului legal şi asigurarea procedurilor de control pentru transparentizarea procesului de achiziţii la întreprinderile de stat şi Direcţia prioritară 5.23. Politici şi management în domeniul protecţiei mediului, intervenţia de la pct.14) Integrarea principiilor de dezvoltare durabilă şi de adaptare la schimbările climatice în toate sectoarele economiei naţionale, inclusiv în politicile comerciale, de achiziţii publice, de subvenţionare şi privind ajutorul de stat vor fi atinse prin implementarea acţiunilor specificate la Obiectivul specific 3. Crearea unui sistem integral de achiziţii, în scopul atingerii obiectivelor stabilite în documentele de politici publice, cu accent pe aspecte sociale, mediu, inovare şi performanţă, inclusiv clarificarea rolurilor organizaţiilor de la nivel strategic, tactic şi operaţional pentru evitarea conflictului de competenţă, până la finele anului 2027.

[Pct.64 modificat prin Hot.Guv. nr.669 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

65. Indicatorii de impact şi rezultat, datele de referinţă conform obiectivelor sunt redate în tabelul 1.

Tabelul 1

Indicatorii de impact şi de rezultat ai politicii publice

[Pct.65 modificat prin Hot.Guv. nr.669 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

Capitolul V

COSTURI

66. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea şi realizarea prezentului Program a fost efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate, precum şi a instrumentelor disponibile în experienţa naţională şi internaţională.

67. În subsidiar, finanţarea prezentului Program va fi realizată în conformitate cu resursele financiare planificate de către autorităţile administrative responsabile de realizarea obiectivelor şi de implementarea acţiunilor planificate şi prevăzute anual în bugetul de stat.

68. Din perspectiva finanţării, Programul urmează să se bazeze pe principiile de sinergie şi complementaritate între resursele financiare publice şi cele atrase, inclusiv de la partenerii de dezvoltare.

69. Costurile acţiunilor propuse pentru realizarea Programului vor fi acoperite din sursele financiare planificate în bugetul de stat pentru anul 2023 şi estimate în Cadrul bugetar pe termen mediu 2024-2026. După luarea deciziilor privind rolurile şi atribuţiile organizaţiilor de la nivel strategic, tactic şi operaţional, precum şi stabilirea modelului de centralizare pentru desfăşurarea procedurilor la nivel de autorităţi publice centrale/autorităţi publice locale, costurile din bugetul de stat vor fi reevaluate şi definitivate, cu ulterioara includere în CBTM şi legea bugetului de stat.

70. De asemenea, costurile necesare pentru implementarea acţiunilor stabilite vor fi acoperite şi din surse externe, a căror valoare fiind estimată la 7 856 160 euro (echivalentul la 152 623 192 lei), costuri neacoperite.

Capitolul VI

RISCURI DE IMPLEMENTARE

71. Implementarea prezentului Program poate fi afectată de o serie de riscuri de natură politică, economică şi socială. Totuşi, contextul şi conţinutul SND "Moldova Europeană 2030" sunt pe deplin favorabile dezvoltării sistemului de achiziţii publice şi utilizării achiziţiilor ca instrument strategic. Din această perspectivă, atitudinea părţilor interesate faţă de dezvoltarea sistemului de achiziţii publice reprezintă cea mai relevantă sursă de riscuri pentru îndeplinirea acţiunilor incluse în Program.

72. Riscurile anticipate pentru implementarea Programului sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Riscuri de implementare a Programului

Capitolul VII

SURSA DE FINANŢARE

73. Resursele financiare necesare pentru implementarea prezentului Program vor fi acoperite, în principal, din bugetul public naţional, fiind alocate fiecărei instituţii cu competenţe în implementarea Programului prin intermediul următoarelor programe/subprograme:

1) programul 05 "Managementul finanţelor publice":

a) subprogramul 0501 "Politici şi managementul în domeniul bugetar-fiscal";

b) subprogramul 0508 "Administrarea achiziţiilor publice";

2) programul 90 "Protecţia socială":

subprogramul 9001 "Politici şi management în domeniul protecţiei sociale".

74. Adiţional, pentru realizarea integrală a activităţilor planificate vor fi identificate surse externe de finanţare.

Capitolul VIII

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

75. Dezvoltarea sistemului achiziţiilor publice se bazează pe participarea tuturor instituţiilor cu competenţe în domeniul respectiv, printr-un management participativ şi prin asigurarea unei cooperări interinstituţionale, naţionale şi internaţionale. Ministerul Finanţelor este principalul responsabil de implementarea prezentului Program, de elaborarea rapoartelor de progres şi de prezentarea acestora Guvernului.

76. La implementarea prezentului Program vor contribui următoarele autorităţi/instituţii:

Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării

Ministerul Apărării

Agenţia Achiziţii Publice

IP Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe

Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor

Agenţia de Guvernare Electronică

Consiliul Concurenţei

Agenţia Proprietăţii Publice

Curtea de Conturi

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

Organizaţiile neguvernamentale şi mediul asociativ

Alte instituţii, după caz.

Capitolul IX

RAPORTARE

77. Monitorizarea prezentului Program va include elaborarea şi prezentarea rapoartelor anuale de monitorizare a activităţilor planificate. Se va urmări gradul de realizare a acţiunilor stabilite în Planul de acţiuni privind implementarea acestuia, resursele utilizate şi produsele obţinute prin compararea acţiunilor planificate cu cele realizate.

78. Coordonarea monitorizării, raportării şi evaluării este responsabilitatea Ministerului Finanţelor prin Direcţia achiziţii publice. Rezultatele implementării vor fi incluse în raportul de progres privind implementarea prezentului Program, care se elaborează anual de către Ministerul Finanţelor în baza informaţiilor prezentate anual de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementare. În cazul acţiunilor cu mai mulţi responsabili de implementare, rolul de coordonator/executor primar al implementării îi revine primei autorităţi/instituţii indicate în Planul de acţiuni, care va generaliza informaţiile executorilor secundari. Rapoartele de progres trebuie să ofere inclusiv date cantitative cu privire la progresul realizării obiectivelor specifice şi a indicatorilor de rezultat.

79. Alte organizaţii, precum cele care fac parte din sectorul nonprofit sau parteneri internaţionali implicaţi în implementarea Programului pot fi invitaţi să sprijine eforturile de monitorizare şi evaluare ale Direcţiei de achiziţii publice din cadrul Ministerului Finanţelor.

80. Raportarea implementării prezentului Program se va realiza în trei etape:

1) raport anual de progres;

2) raport de evaluare intermediară – martie 2026;

3) raport de evaluare finală – iunie 2028.

[Pct.80 modificat prin Hot.Guv. nr.669 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

81. În cazul în care evaluarea intermediară atestă devieri de la activităţile planificate (acţiunile, indicatorii de rezultat şi monitorizare), raportul evaluării intermediare poate constitui temei pentru iniţierea procesului de modificare a Planului de acţiuni privind implementarea prezentului Program.

82. Evaluarea finală, care va fi realizată în iunie 2028, va reflecta performanţa întregului Program. Aceasta va raporta asupra eficacităţii şi eficienţei intervenţiilor şi măsura în care rezultatele aşteptate au fost atinse. Evaluarea se va axa pe:

1) relevanţă: măsura în care obiectivele stabilite au răspuns nevoilor şi priorităţilor naţionale;

2) eficacitate: măsura în care obiectivele au fost atinse, dacă intervenţiile şi mijloacele utilizate au atins rezultatele aşteptate şi dacă, utilizând diferite mijloace, s-ar fi putut obţine mai mult;

3) eficienţă: dacă obiectivele au fost atinse la cel mai mic cost posibil;

4) sustenabilitate: măsura în care rezultatele, inclusiv schimbările instituţionale, sunt durabile în timp.

[Pct.82 modificat prin Hot.Guv. nr.669 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

83. Pentru asigurarea unui proces eficient şi coerent de evaluare a Programului se vor aplica recomandările statuate în Ghidul metodologic pentru evaluarea intermediară şi ex post a politicilor publice (disponibil la https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/ghid_ex-post_final_pentru_aprobare_30112022.pdf).

84. Rapoartele de progres, de evaluare intermediară şi de evaluare finală se vor prezenta Guvernului şi vor fi publicate pe pagina oficială web a Ministerului Finanţelor.

PLAN DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional de dezvoltare

a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2023-2027

[Planul de acţiuni în redacţia Hot.Guv. nr.669 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]