Hotărâre nr. 71 din 22.02.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a managementului

finanţelor publice pentru anii 2023 - 2030

nr. 71  din  22.02.2023

 (în vigoare 07.03.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 75-78 art.148 din 07.03.2023

* * *

În temeiul art.4 lit.f) şi art.5 lit.a) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, precum şi în vederea executării prevederilor Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii 2023-2030 (se anexează).

2. Ministerul Finanţelor va elabora:

1) la sfârşitul anului 2026, raportul de evaluare privind impactul implementării Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii 2023-2030;

2) la sfârşitul anului 2030, raportul final de evaluare a Strategiei menţionate.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Finanţelor.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.71/2023

STRATEGIA

de dezvoltare a managementului finanţelor

publice pentru anii 2023-2030

I. INTRODUCERE

Contextul general

Guvernul, prin mandatul său, este angajat să realizeze alinierea la standarde înalte de responsabilitate şi transparenţă în sectorul public, acestea fiind esenţiale pentru furnizarea serviciilor publice accesibile şi de calitate.

Gestionarea eficientă, prudentă, transparentă şi corectă a finanţelor publice, asigurarea stabilităţii bugetar-fiscale, alocarea resurselor financiare publice şi accesarea asistenţei externe în strânsă corelare cu priorităţile de politici publice sunt instrumente importante pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD).

Având în vedere că Guvernul este responsabil de domeniul finanţelor publice şi de relaţiile fiscale şi vamale, este indispensabilă o strategie comprehensivă, care să ofere posibilitatea de a prezenta starea actuală a lucrurilor în domeniul finanţelor publice şi să rezume obiectivele la nivel înalt, atât în ceea ce priveşte acţiunile pe termen mediu, cât şi în ceea ce priveşte aspiraţiile pe termen lung pentru realizarea standardelor şi practicilor internaţionale, în special cele de la nivelul Uniunii Europene.

Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice, aprobată la mijlocul anului 2013, care a acoperit perioada 2013-2022, a fost primul document de politici publice ce a introdus un cadru cuprinzător, consistent şi credibil pentru îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice, disciplinei fiscale, sustenabilităţii datoriei şi a finanţelor publice în general.

Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii 2023-2030 (în continuare – Strategie) este un document strategic de dezvoltare a sistemului de management al finanţelor publice, care integrează cadrul existent strategic specific componentelor managementului finanţelor publice şi continuă lanţul logic al reformelor implementate sau iniţiate în ultima perioadă.

Strategia actuală, ca şi cea precedentă, cuprinde toate etapele ciclului bugetar de care este responsabil Guvernul. În următorii opt ani, Strategia va constitui baza pentru continuarea progresului şi a modernizării în domeniul managementului finanţelor publice. Strategia actuală evidenţiază lecţiile învăţate în urma implementării strategiei precedente şi necesitatea continuării reformelor în acest domeniu şi se bazează pe o analiză amănunţită a situaţiei actuale, efectuată la nivelul Ministerului Finanţelor, precum şi pe constatările misiunii de evaluare a cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare din anul 2021, recomandările date de experţii Fondului Monetar Internaţional – Departamentul Afaceri Fiscale, ai Băncii Mondiale, evaluările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) – SIGMA (Sprijin pentru îmbunătăţirea guvernării şi managementului), precum şi pe alte evaluări diagnostice externe specifice anumitor componente ale finanţelor publice.

Prezenta Strategie urmăreşte să abordeze principalele provocări din sistemul existent şi să orienteze politica din domeniul finanţelor publice spre stabilitate macroeconomică. Managementul finanţelor publice acoperă o gamă largă şi diversificată de domenii tematice, care interacţionează în mai multe moduri şi la diferite niveluri. Modelul utilizat urmăreşte coerenţa activităţilor de reformă şi interdependenţa elementelor din cadrul sistemului de management al finanţelor publice, pentru a identifica cu acurateţe impactul fiecărui element asupra performanţei generale a managementului finanţelor publice.

Prezenta Strategie vizează o serie de îmbunătăţiri ale managementului finanţelor publice, servind ca suport pentru implementarea obiectivelor şi a direcţiilor de politici din Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" (SND), aprobată prin Legea nr.315/2022.

Analogic, prezenta Strategie se concentrează pe asigurarea realizării ţintelor agendei naţionale de dezvoltare durabilă, rezultatele reformei managementului finanţelor publice fiind aliniate la obiectivele naţionale.

Reformele finanţelor publice vizează îmbunătăţirea cadrului fiscal, consolidarea procesului de planificare, execuţie şi raportare a finanţelor publice, creşterea colectării veniturilor, consolidarea sistemului de achiziţii publice şi îmbunătăţirea controlului intern, inclusiv prin creşterea transparenţei şi a responsabilităţii, şi constituie obiectivele-cheie ale Guvernului, urmând să asigure o creştere economică accelerată şi durabilă, un nivel de trai mai ridicat şi o calitate mai bună a vieţii cetăţenilor.

În urma Încheierii Consiliului Uniunii Europene din iunie 2022, prin care Republicii Moldova i s-a acordat statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană (UE), relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană capătă o nouă anvergură.

În calitate de ţară candidată, Republica Moldova va trebui să îndeplinească treptat criteriile de aderare la UE. În acest sens, este necesar de a depune eforturi susţinute pentru a progresa pe calea de aderare la UE şi, în special, este necesar de a implementa plenar o guvernanţă sănătoasă a finanţelor publice, precum şi de a aplica o cooperare mult mai strânsă, inclusiv pe segmentul finanţelor publice.

Comisia parlamentară economie, finanţe şi buget şi instituţia supremă de audit (Curtea de Conturi a Republicii Moldova (în continuare – CCRM)) au un rol instituţional substanţial în lanţul de supraveghere şi al responsabilităţii în gestionarea finanţelor publice, iar contribuţia lor va consolida strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice, atât în ceea ce priveşte procesul, cât şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor publice prestate.

Aprobarea unui document de dezvoltare a managementului finanţelor publice, precum şi reformele punctuale ale managementului finanţelor publice sunt, de asemenea, o condiţie prealabilă pentru sprijinul bugetar sectorial din partea UE şi unul dintre pilonii de bază pentru aderare. Îmbunătăţirea managementului finanţelor publice reprezintă una dintre cele mai stringente priorităţi ale Guvernului în procesul de aderare la UE.

În acelaşi timp, Guvernul intenţionează să valorifice mecanismul de sprijin bugetar în diferite sectoare. Prin urmare, Strategia va servi ca punct de referinţă pentru angajamentul Republicii Moldova de a asigura o bună guvernanţă şi o bună gestiune financiară.

Cadrul macrobugetar

După înrăutăţirea profundă din anii 2014-2015, cauzată de frauda bancară, economia naţională s-a relansat şi a cunoscut o ascensiune semnificativă, înregistrând o creştere cumulativă cu circa 17,5% în următorii patru ani (2016-2019). În anul 2020 pandemia globală de coronavirus şi seceta severă au afectat destul de grav economia, astfel încât produsul intern brut (PIB) s-a diminuat cu 8,3% comparativ cu anul 2019.

Pe parcursul anului 2020, rata anuală a inflaţiei a conturat o traiectorie descendentă pronunţată, susţinută preponderent de cererea agregată dezinflaţionistă asociată impactului pandemiei, de diminuarea preţurilor la resursele energetice pe plan internaţional şi regional cu implicaţii asupra preţurilor interne la combustibili, precum şi de ajustarea unor tarife incluse în preţurile reglementate. Rata medie anuală a inflaţiei a constituit 3,8%, poziţionându-se în proximitatea limitei inferioare a intervalului de variaţie al ţintei (https://bnm.md/ro).

Situaţia fiscală în anul 2020 s-a deteriorat substanţial. Drept urmare, deficitul bugetar a atins un record în ultimii 10 ani de 5,3% din PIB în 2020 (https://mf.gov.md/ro).

În anul 2021, Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creştere economică din ultimele trei decenii. PIB-ul a însumat 242,1 miliarde de lei şi a înregistrat o creştere reală de 13,9% faţă de anul 2020 (https://me.gov.md).

În anul 2021, rata medie anuală a inflaţiei a constituit 5,1%, fiind cu 1,3 puncte procentuale superioară celei din anul 2020, şi a înregistrat o traiectorie ascendentă pronunţată, cauzată de creşterea preţurilor pe plan internaţional.

Veniturile bugetului public naţional în anul 2021 au constituit 32% din PIB, în timp ce cheltuielile au fost la un nivel de 33,9% din PIB, fiind înregistrat un deficit de 1,9% din PIB.

După recesiunea economică provocată de pandemia de COVID-19, economia Republicii Moldova nu a reuşit să-şi ia avânt, confruntându-se cu noi provocări în anul 2022. Criza energetică, inflaţia galopantă, războiul din ţara vecină şi conjunctura externă complicată constituie factori care au încetinit evoluţia economiei naţionale. Totodată, creşterea excesivă a preţurilor, în special a celor la resurse energetice, a provocat un efect în lanţ al creşterii preţurilor în toate domeniile, rata inflaţiei atingând 30,2% la sfârşitul anului 2022, iar aceasta a generat noi provocări pentru guvernare şi mediul de afaceri. În plus, anul 2022 a fost marcat de o secetă severă, care a compromis o bună parte din producţia vegetală, cu efecte implicite asupra sectorului zootehnic, preţurilor de consum, exporturilor, aprovizionării industriei alimentare cu materie primă etc.

În a doua jumătate a anului 2022, datele statistice privind indicatorii cu frecvenţă înaltă (producţia industrială, comerţul interior de bunuri şi servicii, remiterile, creditarea, indicatorii bugetari, indicatorii externi etc.) au arătat că economia naţională a intrat în recesiune, fiind estimată o descreştere a PIB-ului de circa 3% în termeni reali şi o valoare de 278,2 miliarde de lei pentru anul 2022.

Pentru anul 2023, scenariul de prognoză macroeconomică prevede că PIB-ul în termeni reali faţă de anul 2022 va fi în creştere cu 2,0%, iar în termeni nominali va atinge volumul de 308,8 miliarde de lei. Principala ipoteză a acestei proiecţii presupune că impactul negativ al condiţiilor nefavorabile va persista cel puţin în prima jumătate a anului 2023, fapt care va permite doar o recuperare parţială. Din a doua jumătate a anului 2023 se aşteaptă o uşoară redresare, bazată pe îmbunătăţirea mediului extern, scăderea presiunii inflaţioniste şi condiţii financiare mai relaxate.

Conform estimărilor, în anul 2023 veniturile bugetului public naţional vor fi în creştere cu 10,6% faţă de volumul precizat în anul 2022, cheltuielile – cu 12,9%, iar deficitul bugetar va atinge nivelul de 6,0% din PIB.

Pe fundalul multitudinilor de crize suprapuse, precum şi al inflaţiei accelerate, pentru anul 2023 eforturile Guvernului urmează a fi concentrate preponderent pe relansarea creşterii economice, reducerea durabilă a sărăciei, crearea locurilor de muncă bine plătite, stimularea investiţiilor locale şi străine pentru creşterea şi diversificarea capacităţilor naţionale de producţie, îmbunătăţirea cardinală a politicilor şi a guvernării. Este extrem de important ca măsurile de redresare economică, întreprinse în prezent pe termen scurt, să fie susţinute de reforme pe termen lung, care vor contribui la dezvoltarea unui model economic fiabil.

Îmbunătăţirea în continuare a managementului finanţelor publice este necesară nu numai pentru a susţine măsurile care vizează consolidarea fiscală şi reformele structurale, ci şi ca proces care îmbunătăţeşte calitatea administraţiei publice şi asigură un mediu atractiv şi dorit pentru investitori.

Abordarea egalităţii de gen în sistemul finanţelor publice

Sistemele de management al finanţelor publice încadrează modul în care sunt utilizate resursele publice. Există o legătură directă între utilizarea fondurilor publice şi calitatea vieţii cotidiene a oamenilor. Cetăţenii nu sunt un grup omogen. Sistemul de impunere şi cheltuielile au un impact diferit asupra femeilor şi bărbaţilor, în funcţie de sex, gen, vârstă, dizabilitate, condiţii de sănătate, etnie şi alţi factori care influenţează accesul şi beneficiile din resurse şi politicile finanţate.

Corelaţia aspectului de gen cu managementul finanţelor publice include modul în care instituţiile, sistemele şi procesele de gestionare a finanţelor publice iau în considerare nevoile diferenţiate de gen, precum şi impactul politicilor şi practicilor bugetar-fiscale asupra bărbaţilor şi femeilor, băieţilor şi fetelor. Managementul finanţelor publice sensibil la gen poate aborda nevoi specifice de gen şi poate reduce decalajele de gen între sectoare.

Având în vedere că accentul central al finanţelor este pe bugetarea pe programe, bugetarea sensibilă la gen joacă un rol esenţial în managementul finanţelor publice şi nu se referă doar la finanţarea iniţiativelor explicite privind egalitatea de gen, dar presupune şi analizarea politicilor fiscale şi a deciziilor bugetare pentru a înţelege impactul lor intenţionat şi neintenţionat asupra egalităţii de gen şi utilizarea acestor informaţii pentru a concepe şi implementa politici mai eficiente.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

Urmărind scopul de a elabora un document de politici publice bazat pe evidenţe, la analiza situaţiei au fost utilizate un şir de date cantitative şi calitative desprinse din studii, analize şi rapoarte recente privind progresele în domeniul reformei şi managementului finanţelor publice din domenii distincte ale sistemului finanţelor publice.

În primul rând, a fost realizată evaluarea ex-post a Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2022, cu scopul de a identifica progresele şi lacunele în urma implementării acesteia, pentru a fi luate în considerare în procesul de elaborare a unui nou document de politici publice.

Un alt proces important iniţiat de Ministerul Finanţelor, menit să realizeze un diagnostic privind starea managementului finanţelor publice în Republica Moldova în comparaţie cu standardele internaţionale, a fost cel de evaluare a cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare (CPRF 2021). Fiind realizat periodic, acest diagnostic oferă date esenţiale privind progresul şi impactul implementării reformelor în domeniul managementului finanţelor publice.

Constatările acestor două evaluări, extrem de relevante pentru întregul sistem al finanţelor publice, sunt prezentate în continuare.

Totodată, constatările şi recomandările rapoartelor ce se referă la unele domenii distincte ale sistemului finanţelor publice, precum evaluarea sistemului de achiziţii publice (MAPS), evaluarea facilităţilor fiscale, evaluarea managementului investiţiilor publice (EMIP 2019), evaluarea performanţei gestionării datoriei publice (DeMPA), evaluarea sistemului de administrare fiscală (TADAT), evaluarea sistemului de control financiar public intern ş.a., au stat la baza elaborării prezentei Strategii şi sunt prezentate la componentele corespunzătoare de la capitolul IV.

2.1. Evaluarea ex-post a Strategiei de dezvoltare

a managementului finanţelor publice 2013-2022

În anul 2022, la iniţiativa Ministerului Finanţelor, cu sprijinul SIGMA – o iniţiativă comună a OCDE şi UE, a fost efectuată evaluarea ex-post a Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2022 (SDMFP) (https://mf.gov.md/ro/managementul-finan%C8%9Belor-publice/strategia-de-reform%C4%83-a-mfp). Evaluarea a concluzionat că activităţile realizate pentru implementarea strategiei au avut, în general, o relevanţă înaltă. Cadrul normativ şi metodologic a fost elaborat acolo unde lipsea şi a fost îmbunătăţit în majoritatea ariilor de intervenţie ale strategiei.

Evaluarea a identificat că au fost desfăşurate activităţi punctuale pentru atingerea obiectivelor SDMFP. Însă în unele domenii mai sunt necesare activităţi suplimentare, care nu au putut fi desfăşurate din cauza resurselor limitate sau a deciziilor luate de factorii de decizie. De exemplu, s-a realizat consolidarea capacităţilor în numeroase domenii ale SDMFP şi, în general, acestea sunt percepute ca fiind foarte relevante. Totuşi, activităţile trebuie să continue să acopere toate resursele umane existente (la nivel central şi local) şi să atingă nivelul adecvat de resurse umane necesare (de exemplu, în subdiviziunile de contabilitate, achiziţii publice şi audit intern).

O altă concluzie reliefată este că SDMFP a avut o structură prea complexă, organizată în mai multe niveluri, care a inclus obiectivul general, obiectivele specifice, principiile de bază, rezultatele aşteptate, ţintele pe termen mediu, obiectivele pe termen lung. Complexitatea structurii a condiţionat în unele cazuri dificultăţi în stabilirea coerenţei interne a strategiei şi a logicii intervenţiilor.

Ca şi concluzie a evaluării: în domeniile în care principiile de bază au stat la fundamentul definirii logicii intervenţiilor, a fost ulterior dificil de a stabili şi de a raporta activităţile de implementare.

Efectul SDMFP sau gradul în care rezultatele şi ţintele pe termen mediu au fost atinse este apreciat ca bun în componentele (1) Cadrul macrobugetar, (3) Executarea bugetului, contabilitatea şi raportarea financiară şi (7) Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice.

Progresul pe componentele (2) Elaborarea şi planificarea bugetului, (4) Managementul financiar şi controlul intern, (5) Administrarea veniturilor şi (6) Achiziţii publice a fost apreciat ca implementat parţial.

În subsidiar, evaluarea a identificat următoarele intervenţii posibile, legate de gradul în care SDMFP a atins sau nu a atins scopurile preconizate:

1) alinierea mai bună a finanţării la priorităţile de politici şi reducerea factorului ad-hoc în alocarea resurselor;

2) consolidarea evaluării performanţei programelor la nivel central şi local;

3) creşterea eficienţei instrumentelor de datorie;

4) extinderea acoperirii rapoartelor privind executarea bugetelor prin includerea executării bugetelor instituţiilor publice;

5) continuarea consolidării capacităţilor şi a digitalizării în toate domeniile;

6) continuarea eforturilor de asigurare a transparenţei sistemului de gestionare a finanţelor publice prin publicarea în continuare a documentaţiei bugetare;

7) finalizarea şi aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate în sectorul public;

8) îmbunătăţirea managementului investiţiilor publice;

9) asigurarea unui mecanism eficient de coordonare între instituţiile naţionale, pe de o parte, şi organizaţiile internaţionale şi donatori, pe de altă parte, pentru a spori alinierea şi previzibilitatea în ceea ce priveşte nevoile din diferite domenii de politică şi modul în care sursele externe pot răspunde acestor nevoi;

10) continuarea dezvoltării controlului financiar public şi dezvoltarea capacităţilor auditului intern;

11) dezvoltarea sistemului de achiziţii publice electronice.

Totodată, resursele financiare şi umane limitate în toate procesele managementului finanţelor publice constituie factori de constrângere perceptibili în implementarea SDMPF, fapt evidenţiat de evaluarea ex-post.

Disponibilitatea redusă, fluctuaţia şi capacităţile modeste ale resurselor umane din ultima perioadă au fost apreciate drept o problemă majoră.

Problema resurselor umane este dezvăluită şi deosebit de importantă din perspectiva mai multor criterii de evaluare. Numărul insuficient de angajaţi şi rata ridicată de fluctuaţie a personalului, cauzate de nivelul relativ scăzut al remuneraţiei în comparaţie cu responsabilităţile şi volumul de muncă, au afectat eficacitatea strategiei şi rămân una dintre principalele ameninţări la adresa sustenabilităţii sistemului de gestionare a finanţelor publice. Evaluat din perspectiva eficienţei, acest aspect indică faptul că activităţile din cadrul strategiei s-au desfăşurat în mod sistemic. Cu toate acestea, rămâne o provocare importantă care trebuie abordată pentru ca procesul de reformă să continue cu succes.

În concluzie, au fost identificate trei riscuri-cheie în ceea ce priveşte sustenabilitatea la nivelul activităţilor, cu consecinţe la nivel de rezultate. Astfel, capacitatea redusă şi, în special, instabilitatea personalului din cadrul structurilor responsabile cu diferitele funcţii şi procese din sistemul gestionării finanţelor publice reprezintă ameninţări importante pentru menţinerea unei bune calităţi a proceselor întreprinse şi a performanţei generale. În acest sens, în unele cazuri, resursele financiare disponibile sunt insuficiente pentru a pune în aplicare activităţi de consolidare a capacităţilor în întregul sistem, cum ar fi, de exemplu, în cazul controlului intern managerial, al investiţiilor capitale şi al achiziţiilor publice. De asemenea, instabilitatea politică şi guvernamentală are efecte negative şi din perspectiva sustenabilităţii (şi, în consecinţă, a eficacităţii şi impactului), deoarece deciziile sunt luate mult mai târziu decât este necesar.

2.2. Evaluarea cheltuielilor publice

şi a responsabilităţii financiare

În luna iulie 2022, în Republica Moldova a fost finalizat exerciţiul de evaluare a performanţei cheltuielilor publice şi responsabilităţii financiare în baza cadrului metodologic nou şi este cel mai recent studiu de diagnosticare a managementului finanţelor publice în Republica Moldova. Evaluarea a examinat sistemele şi practicile din anii fiscali 2018-2020. Aceasta acoperă o gamă largă de subiecte în componentele de bază ale managementului finanţelor publice şi oferă posibilitatea de a evalua progresul în timp cu ajutorul evaluărilor repetate. Evaluarea cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare (CPRF 2021) a fost al cincilea exerciţiu de acest gen în Republica Moldova, evaluările anterioare au avut loc în 2006, 2008, 2011 şi 2015. Noile elemente ale evaluării 2021 se referă la evaluarea managementului atât la nivel local (raioanele Cahul şi Ungheni), cât şi din perspectivă de gen la nivel naţional.

Evaluarea CPRF oferă o imagine de ansamblu a managementului finanţelor publice, bazată pe dovezi, evaluări şi metodologie de punctare, precum şi reprezintă un proces de evaluare inter pares.

Evaluarea CPRF 2021 oferă Guvernului un diagnostic obiectiv şi actualizat al performanţei managementului financiar public la nivel naţional şi local, precum şi informaţii despre gradul în care sistemul de management financiar public abordează obiectivele Guvernului în ceea ce priveşte recunoaşterea diferitelor nevoi ale bărbaţilor şi femeilor şi ale subgrupurilor acestor categorii (de exemplu, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc.) şi promovarea egalităţii de gen în baza unei metodologii recunoscute pe plan internaţional.

Evaluarea CPRF 2021 oferă un punct de referinţă important pentru a continua susţinerea bunei performanţe în domeniile în care au fost înregistrate scoruri bune şi pentru a îmbunătăţi zonele care au manifestat anumite deficienţe.

În cadrul evaluării, au fost identificate patru domenii-cheie pentru care se recomandă continuarea punctuală a reformelor şi care necesită atenţie şi intervenţie suplimentară:

1) managementul investiţiilor publice, al activelor publice şi al riscurilor fiscale;

2) evaluarea performanţelor în cadrul programelor bugetare;

3) controlul în executarea bugetului;

4) evidenţa contabilă şi raportarea.

În conformitate cu cadrul metodologic nou, performanţa cheltuielilor publice este împărţită în şapte piloni. În urma contrapunerii rezultatelor analizei CPRF 2021 cu performanţele din anul 2015, au fost evidenţiate unele aspecte-cheie, prezentate la componentele corespunzătoare de la capitolul IV.

Deşi evaluarea CPRF 2021 a fost realizată folosind metodologia nouă, a fost posibilă determinarea scorurilor conform metodologiei CPRF 2011, care a fost utilizată în evaluarea CPRF anterioară a Republicii Moldova din 2015. Ca rezultat, din cei 28 de indicatori individuali comparaţi, a existat o îmbunătăţire la 10 indicatori, o deteriorare la 8 şi nicio modificare identificabilă la 10 indicatori.

Această îmbunătăţire generală a scorurilor a avut loc în comparaţie cu o valoare de referinţă relativ ridicată atinsă în 2015.

2.3. Analiza sistemică

Analiza sistemică a performanţei managementului finanţelor publice constată anumite situaţii şi, respectiv, generează unele concluzii cu implicaţii directe asupra scopului eforturilor de reformă şi a probabilităţii de a înregistra schimbări în acele domenii sau subdomenii în care performanţa este insuficientă.

Analiza a evidenţiat că mecanismele, normele legale primare şi, în majoritatea cazurilor, cele secundare, ghidurile, metodologiile şi procesele de lucru sunt la un nivel adecvat.

În acelaşi timp, resursele sistemice, care cuprind personalul (suficient, calificat şi disponibil la timpul necesar) din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale implicat în procesele de management al finanţelor publice, sunt mai puţin adecvate.

Aceşti doi factori luaţi împreună determină incapacitatea sistemului de management al finanţelor publice de a funcţiona adecvat, în special în cazul proceselor care necesită abilităţi înalte şi, totodată, capacităţi corespunzătoare ale personalului, şi anume în:

1) procesul de elaborare a bugetului, cu respectarea calendarului bugetar, inclusiv calitatea alinierii bugetelor la priorităţile strategice declarate şi calitatea argumentării costurilor propunerilor de politici publice;

2) managementul investiţiilor capitale în toate subcomponentele şi etapele sale;

3) auditul intern (parţial).

2.4. Concluzii

Evaluarea cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare (CPRF) 2021 (https://mf.gov.md/ro/managementul-finan%C8%9Belor-publice/pefa), precum şi rezultatele altor studii tematice şi evaluări diagnostice privind componentele individuale ale sistemului de management al finanţelor publice (The Nexus Between Public Enterprise Governance, Financial Performance, and Macroeconomic Vulnerabilities: An Application to Moldova – https://www.imf.md/press/wpiea2022050-print-pdf.pdf; Trade Policy Review of the Republic of Moldova – https://www.wto.org/english/tratop_e/tpr_e/s428_e.pdf; MAPS Evaluarea sistemului de achiziţii publice – https://www.mapsinitiative.org/assessments/MAPS-Moldova-assessment.pdf; Raportul de evaluare a facilităţilor fiscale – https://mf.gov.md/ro/content/rapoarte-2; Evaluarea managementului investiţiilor publice – https://mf.gov.md/ro/managementul-finan%C8%9Belor-publice/managementul-investi%C8%9Biilor-capitale/evaluarea-managementului-investi%C8%9Biilor-publice-pima; Evaluarea performanţei gestionării datoriei publice – https://mf.gov.md/sites/default/files/Debt-Management-Performance-Assessment-DeMPA-Moldova.pdf) au permis identificarea unor aspecte sistemice slabe, dar şi a unor aspecte forte.

Prin urmare, domeniul principal al eforturilor şi resurselor adiţionale implicate în implementarea prezentei Strategii nu trebuie şi nu va exclude elementele care au fost apreciate ca bune şi la care nu există semne de înrăutăţire a dinamicii, şi anume:

1) Clasificaţia bugetară;

2) gradul de acoperire a documentaţiei bugetare;

3) accesul publicului la informaţia bugetară şi fiscală;

4) analize macroeconomice (cu excepţia timpului apariţiei);

5) managementul datoriilor;

6) evidenţa veniturilor;

7) arierate la cheltuieli;

8) managementul salariilor;

9) structura impozitelor, nivelul de presiune fiscală generală.

Desigur, performanţa bună la aceste capitole nu trebuie luată ca una garantată şi stabilă în timp. Acţiunile de ajustare şi dezvoltare continuă urmează a fi elaborate pe parcursul implementării prezentei Strategii şi introduse în documentele de planificare operaţională.

Strategia se va concentra în special pe reforma elementelor slabe ale sistemului de management al finanţelor publice, care, în urma analizei din capitolul II, pot fi grupate sistemic în trei categorii:

1) care subminează menţinerea disciplinei bugetare, şi anume:

a) calitatea slabă a evaluării impactului economic, fiscal şi social (inclusiv din perspectiva egalităţii de gen) al propunerilor de politici publice şi legătura redusă dintre priorităţile de politici şi cadrul bugetar;

b) nerespectarea frecventă a calendarului bugetar;

c) nivelul scăzut de implementare a standardelor internaţionale de contabilitate în sectorul public;

d) deficienţe în colectarea veniturilor a priori aferente riscurilor de neîncasare a veniturilor bugetare planificate legate de evoluţiile macroeconomice neprevăzute;

2) care subminează alocarea strategică a resurselor:

a) deteriorarea continuă a credibilităţii estimării veniturilor şi cheltuielilor, inclusiv condiţionată de influenţa factorilor exogeni (care nu pot fi controlaţi/sunt controlaţi parţial);

b) gestionarea ineficientă a proiectelor finanţate din surse externe;

c) implementarea tardivă a investiţiilor capitale, inclusiv a celor finanţate din surse externe;

d) modificările bugetare semnificative pe parcursul anului, în special la nivelul autorităţilor/instituţiilor bugetare;

e) insuficienţa măsurilor de integrare a aspectelor de gen în politicile şi bugetele autorităţilor publice;

f) nivelul veniturilor şi cheltuielilor proprii ale unor autorităţi publice, neincluse în sistemul bugetar, respectiv în rapoartele bugetare;

g) managementul ineficient al investiţiilor publice, practic la toate etapele procesului;

3) care subminează eficienţa utilizării banilor publici:

a) capacitatea redusă a sistemului de achiziţii publice de a furniza "valoare pentru bani" în utilizarea fondurilor publice;

b) deficienţe în evaluarea performanţei cheltuielilor publice, inclusiv efectuarea procedurii de revizuire a cheltuielilor (raţionalizarea cheltuielilor publice);

c) acoperirea insuficientă a sectorului public cu servicii de audit intern;

d) deficienţe în plenitudinea raportării veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor publice;

e) lacune în ceea ce priveşte practicile de discutare a rapoartelor CCRM în Parlament şi urmărirea recomandărilor;

f) acoperirea limitată cu audit de performanţă.

Unele elemente ale bugetării sensibile la gen au fost dezvoltate în ultimii ani ca parte a Strategiei pentru asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi în Republica Moldova pe anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.259/2017. Aceasta a inclus o abordare coerentă şi reforme procedurale legate de identificarea indicatorilor sensibili la gen pentru programele bugetare, dezvoltarea capacităţilor profesionale ale funcţionarilor publici şi pilotarea metodologiilor de integrare a dimensiunii de gen în strategiile sectoriale de cheltuieli. Cu toate acestea, progresul lipseşte, deoarece nu a fost bine aliniat la procesele de reformă a managementului finanţelor publice. Odată cu implementarea prezentei Strategii, dimensiunea de gen va fi integrată în urma constatărilor evaluării CPRF 2021.

La solicitarea CCRM, cu sprijinul SIGMA şi în colaborare cu Oficiul de Conturi de Stat din Letonia şi Curtea de Conturi a Turciei, a fost efectuată prima evaluare inter pares a CCRM. Recomandările evaluării inter pares sunt menite să ajute CCRM să definească următorii paşi pentru dezvoltarea strategică ulterioară pe calea spre a deveni instituţie supremă de audit pe deplin eficace, în conformitate cu standardele internaţionale şi cu practicile europene solide. Totodată, evaluarea respectivă constituie o contribuţie importantă la consolidarea sistemului de control financiar şi a răspunderii manageriale în Republica Moldova şi un sprijin pentru dezvoltarea CCRM.

În concluzie, atât raportul de evaluare a cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare, cât şi problemele şi rezultatele altor evaluări diagnostice şi ale evaluărilor de sistem au scos în evidenţă, în mare parte, aceleaşi puncte tari şi puncte slabe ale managementului finanţelor publice şi sunt prezentate la componentele corespunzătoare de la capitolul IV.

III. OBIECTIVELE STRATEGIEI

Obiectivul general al Strategiei este de a spori eficienţa, performanţa şi transparenţa finanţelor publice şi de a contribui la îndeplinirea criteriilor fundamentale pentru aderarea la UE.

Inter alia, managementul şi, respectiv, reforma finanţelor publice proiectează şi reglementează politica şi procesul de alocare a resurselor publice pentru îndeplinirea funcţiilor Guvernului de oferire a serviciilor publice ce satisfac diferitele nevoi ale cetăţenilor.

Buna performanţă a managementului financiar public este determinată de capacitatea sistemelor şi a subsistemelor de a interacţiona între ele şi de a sprijini realizarea eficientă a obiectivelor de politică, menţinând în acelaşi timp controlul macrofiscal, măsurat prin cele trei rezultate fiscale şi bugetare principale: disciplina fiscală agregată, alocarea strategică a resurselor şi furnizarea eficientă a serviciilor.

Obiectivele specifice ale prezentei Strategii sunt reflectate în cele şapte componente de bază, reprezentând cele mai importante domenii ale managementului finanţelor publice. Obiectivele specifice sunt stabilite astfel încât să promoveze îndeplinirea obiectivului general de dezvoltare a managementului finanţelor publice.

IV. COMPONENTELE DE BAZĂ ALE STRATEGIEI

În pofida realizărilor anterioare, funcţiile finanţelor publice necesită a fi îmbunătăţite în corespundere cu standardele şi bunele practici de la nivelul UE, în special fiind iminent necesară continuarea schimbării orientării spre performanţă şi spre fortificarea capacităţilor de livrare a politicilor publice şi a serviciilor publice de calitate, dar şi spre eficientizarea managementului financiar la toate nivelurile.

Reforma managementului finanţelor publice nu poate fi privită într-un mod static, activităţile şi priorităţile trebuie să fie întotdeauna privite în contextul circumstanţelor în schimbare.

De aceea este nevoie de o abordare holistică a reformei, fiind necesară întreprinderea unor iniţiative susţinute de către toţi actorii implicaţi în managementul finanţelor publice (ministere, autorităţile administrative centrale şi locale, instituţii publice etc.), pentru a asigura o mai bună eficienţă şi durabilitate.

Conformitatea financiară, măsurată, de regulă, prin scorurile CPRF 2021, evaluările şi alte studii tematice privind componentele individuale ale sistemului de management al finanţelor publice, după cum a fost menţionat supra, au identificat oportunităţi specifice de reformă, care ar putea îmbunătăţi mai perceptibil funcţia de gestionare a finanţelor publice.

Pentru a răspunde principalelor provocări specifice sistemului de management al finanţelor publice, componentele de bază sunt, în principal, ordonate în concordanţă cu indicatorii CPRF, însă viziunea este de a acoperi o arie tematică mai largă şi a ţinti mai multe elemente subtile, care se bazează pe activităţile detaliate în curs de desfăşurare în componentele de bază ale managementului finanţelor publice, dar fără a crea suprapunerea acestora.

Trebuie evidenţiat că, chiar dacă pentru un anumit indicator performanţa este bună, oricum este necesară o anumită intervenţie pentru menţinerea şi, respectiv, dezvoltarea continuă a subdomeniului. Informaţiile din CPRF 2021 servesc drept punct de referinţă pentru identificarea domeniilor de intervenţie şi pentru monitorizarea progresului.

În acest capitol fiecare componentă este explicată în detaliu, de la cauză la efect, şi include: o evaluare a contextului (a problemei, a performanţei şi a factorilor caracteristici), obiectivele specifice pentru domeniul de intervenţie, setul de măsuri ce urmează a fi întreprinse pentru atingerea obiectivului şi rezultatele pe termen mediu (2023-2026) şi pe termen lung (2027-2030).

Pentru a sprijini implementarea eficientă a Strategiei, componentele includ şi politici/direcţii prioritare transversale, şi anume de consolidare a capacităţilor umane şi pentru dezvoltarea sistemelor informaţionale, având în vedere importanţa acestora în cadrul reformelor managementului finanţelor publice.

Managementul resurselor umane este o provocare pentru întreg sistemul public. Angajarea şi menţinerea în sistem a personalului calificat reprezintă o problemă majoră în special pentru domeniile-cheie, care ar putea afecta negativ atât implementarea proiectelor, cât şi a reformelor. Pe parcursul implementării Strategiei, eforturile se vor concentra asupra unei soluţii sistemice legate de reţinerea personalului din administraţia publică. Consolidarea capacităţilor resurselor umane din domeniile-cheie ale managementului finanţelor publice atât din cadrul Ministerului Finanţelor, cât şi din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale sunt setate pentru domeniile de intervenţie respective.

Modernizarea şi dezvoltarea sistemelor informaţionale care să permită îmbunătăţirea proceselor de lucru şi a activităţii administraţiei publice în ansamblu reprezintă o parte importantă a reformelor din domeniul managementului finanţelor publice. Accentele sunt puse pe modernizarea tuturor proceselor de management al finanţelor publice, inclusiv a proceselor de elaborare a bugetului, de executare a bugetului, precum şi a contabilităţii operaţiunilor şi a raportării financiare. De asemenea, se urmăreşte îmbunătăţirea proceselor de management financiar, eficienţa, transparenţa, controlul cheltuielilor publice, precum şi asigurarea comodităţii contribuabililor.

COMPONENTA 1.

Analiza macroeconomică şi cadrul macrobugetar

Această componentă indică măsura în care procesul de elaborare a bugetelor este bine fundamentat, bazat pe evidenţe, prognoze şi previziuni macroeconomice şi fiscale solide şi de calitate, bine organizat în timp, acoperă o perioadă minimă de trei ani şi garantează predictibilitatea alocărilor bugetare.

Sistemul de elaborare a prognozelor macroeconomice şi fiscale pentru fundamentarea proiectului bugetului, în general, funcţionează bine.

Performanţa la componenta Cadrului bugetar pe termen mediu este adecvată, cu excepţia subcomponentei de elaborare a analizelor de impact bugetar-fiscal al propunerilor de politici publice, care nu corespunde criteriilor de performanţă.

Prognozele solide ale veniturilor, cuplate cu analiza potenţialului sistemului fiscal şi a impactului schimbărilor în politica fiscală şi în cheltuielile bugetare, ar trebui să fie cheia pentru luarea deciziilor. Totodată, luând în considerare rezultatele obţinute, necesitatea îmbunătăţirii în continuare a capacităţilor de prognozare macroeconomică şi estimare a cadrului macrofiscal rămâne a fi una prioritară.

Ca parte a documentaţiei bugetare, se elaborează o notă privind riscurile bugetar-fiscale, care cuprinde o analiză detaliată şi comentarii asupra tuturor riscurilor fiscale explicite şi implicite. Au fost înregistrate progrese în identificarea şi raportarea riscurilor bugetare şi ca obiectiv este necesară în continuare îmbunătăţirea notei privind riscurile bugetar-fiscale, cu extinderea domeniilor acoperite, cu o mai bună monitorizare, coordonare interinstituţională şi raportare a calităţii angajamentelor condiţionate.

Managementul datoriilor este bine pus la punct şi prezintă puţine semne pentru îngrijorare. Există o strategie clară de gestionare a datoriilor, care este implementată astfel încât ţinta datoriei să fie respectată şi costurile de serviciu ale datoriei să fie ţinute sub control.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: prognoza macroeconomică şi fiscală

Obiectivul specific: îmbunătăţirea calităţii previziunilor macroeconomice şi fiscale pentru a asigura elaborarea bugetului în baza unui cadru macrobugetar realist şi previzibil.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Crearea unui cadru metodologic consolidat de prognozare macroeconomică.

2) Dezvoltarea mecanismelor de consultare şi comparare cu prognoze macroeconomice elaborate de instituţii nonguvernamentale.

3) Perfecţionarea continuă a metodologiei de estimare a veniturilor prin preluarea practicilor şi a instrumentelor moderne.

4) Dezvoltarea unor instrumente (modele micro) moderne pentru evaluarea impactului măsurilor de politică fiscală asupra planificării veniturilor.

5) Consolidarea capacităţilor de analiză şi prognozare macroeconomică.

6) Dezvoltarea capacităţilor de analiză a riscurilor bugetar-fiscale, prin introducerea analizei diferitor scenarii de risc, inclusiv a riscurilor produse simultan (stress testing).

Rezultate pe termen mediu:

1) Prognoză realistă a cadrului macroeconomic pe termen mediu.

2) Abateri minimizate ale prognozelor ce cuprind principalii indicatori, inclusiv veniturile, cheltuielile şi soldul bugetar, pentru anul bugetar şi doi ani fiscali următori.

3) Prognozele şi descrierea abaterilor principalilor indicatori bugetari faţă de previziunile făcute în bugetul anului precedent sunt incluse în documentaţia bugetară.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Dezvoltarea şi utilizarea modelelor economice pentru prognoza macroeconomică.

2) Utilizarea instrumentelor moderne de prognoză a veniturilor bugetare.

3) Instituţionalizarea analizei sustenabilităţii datoriei pe termen mediu şi lung.

4) Consolidarea rolurilor Ministerului Finanţelor în ceea ce priveşte supravegherea riscului bugetar-fiscal şi funcţiile de gestionare a costurilor şi a riscurilor fiscale.

5) Utilizarea softurilor specializate, care să contribuie la evaluarea gradului de expunere la riscurile fiscale.

6) Introducerea mecanismului expertizei independente a prognozelor macroeconomice.

7) Instituirea unei instituţii independente de evaluare a politicii bugetar-fiscale (Consiliul Fiscal).

Rezultate pe termen lung:

1) Consiliu fiscal operaţional.

2) Procesul de consultare a prognozelor cu experţii independenţi instituţionalizat.

3) Impact al măsurilor de politici, reforme şi măsuri economice evaluat.

4) Scenarii de prognoză fiscală bazate pe ipoteze macroeconomice alternative elaborate şi publicate.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP-14, IP-10), SND 5.4. (3), Ministerul Finanţelor.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: datoria sectorului public şi garanţiile de stat

Obiectivul specific: asigurarea necesităţilor de finanţare ale bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung în condiţiile limitării riscurilor implicate.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Dezvoltarea şi menţinerea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat.

2) Asigurarea transparenţei nivelului de îndatorare a ţării.

Rezultate pe termen mediu:

1) Sistemul informaţional "Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat către persoanele fizice în Republica Moldova" implementat.

2) Datoria de stat raportată corect şi la timp.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Accesarea pieţei financiare internaţionale a valorilor mobiliare în vederea asigurării finanţării proiectelor de importanţă naţională.

2) Fortificarea capacităţilor Ministerului Finanţelor şi ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul managementului datoriei.

3) Menţinerea sustenabilităţii datoriei de stat.

4) Elaborarea Programului "Managementul datoriei de stat pe termen mediu".

Rezultate pe termen lung:

1) Valori mobiliare de stat emise pe piaţa financiară internaţională.

2) Seminare şi instruiri organizate pentru managerii datoriei, inclusiv la nivel local.

3) Capacitatea ţării de a-şi finanţa obiectivele de politică şi de a-şi deservi datoria evaluate.

4) Ţinte stabilite în Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu" respectate şi monitorizate.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP-13), DeMPA, Ministerul Finanţelor.

COMPONENTA 2.

Elaborarea şi planificarea bugetului

Această componentă include întregul proces de planificare bugetară, relaţiile interbugetare, sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi investiţiile publice.

Procesul de elaborare şi planificare a bugetelor este reglementat prin acte normative (Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 şi Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.209/2015) şi prin circularele anuale privind limitele preliminare de cheltuieli pentru elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu, inclusiv a politicilor şi a strategiilor sectoriale de cheltuieli, şi privind elaborarea propunerilor/proiectelor de buget. Bugetele sunt elaborate având la bază clasificaţia bugetară aliniată la standardele internaţionale.

Totodată, în procesul de planificare bugetară se atestă deficienţe la respectarea calendarului bugetar, şi anume aprobarea cu depăşirea termenului a Cadrului bugetar pe termen mediu şi a legilor bugetare anuale. De asemenea, tendinţele pentru ultimii ani bugetari relevă faptul că autorităţile publice (centrale şi locale) au avut la dispoziţie mai puţin de patru săptămâni de la emiterea circularelor bugetare de către Ministerul Finanţelor pentru a-şi finaliza procedurile de planificare bugetară. În ultimii ani, aceste întârzieri sunt determinate de unii factori externi (pandemia de COVID-19, criza energetică, criza refugiaţilor etc.), precum şi de factorul politic decizional.

Totodată, deficienţe se atestă şi la etapa de formulare a bugetului (programelor), care nu ţine cont de discrepanţele de gen. Orientările metodologice emise de către Ministerul Finanţelor şi circulara bugetară a unităţilor ministerelor de resort nu oferă informaţii suficiente cu privire la impactul politicilor bugetare asupra egalităţii de gen şi/sau ghidare privind modul de realizare a acestora. Documentaţia bugetară nu include o prezentare generală a priorităţilor de politici guvernamentale în sprijinul îmbunătăţirii egalităţii de gen, detalii despre măsurile bugetare care vizează consolidarea egalităţii de gen şi analiza impactului politicilor bugetare asupra egalităţii de gen.

Capacităţile de estimare a costurilor politicilor, precum şi alocarea resurselor în conformitate cu priorităţile de politici urmează a fi consolidate. Este necesară o prioritizare mai clară şi în timp util a politicilor pentru a permite o bugetare adecvată pe termen mediu şi anual.

Bugetarea bazată pe performanţe este implementată, iar bugetele pe programe ale autorităţilor bugetare sunt parte componentă a documentaţiei bugetare. Totodată, este necesară îmbunătăţirea capacităţilor autorităţilor bugetare în stabilirea indicatorilor de performanţă sensibili la gen în corelare cu priorităţile de politici/priorităţile strategice, precum şi în monitorizarea şi raportarea indicatorilor de performanţă sensibili la gen din domeniul de responsabilitate.

În vederea îmbunătăţirii eficienţei şi a eficacităţii cheltuielilor bugetare, începând cu anul 2018, în Republica Moldova a fost pus în aplicare procesul de raţionalizare a cheltuielilor, care presupune revizuirea cheltuielilor sectoriale cu scopul identificării celor ineficiente. Ca urmare a acestei revizuiri, sunt elaborate propuneri de ajustare a cadrului normativ în vigoare, astfel ca economiile formate ca rezultat al eliminării cheltuielilor ineficiente să poată fi redirecţionate spre alte politici prioritare.

Acest exerciţiu a fost pilotat în trei sectoare – educaţia, agricultura şi ocrotirea sănătăţii. Trebuie menţionat că acest proces este unul colaborativ, care presupune participarea reprezentanţilor din diferite ministere/autorităţi bugetare, în funcţie de sectorul supus raţionalizării cheltuielilor. Un rol important în acest proces le revine ministerelor, iar fără participarea efectivă a ministerelor vizate, Ministerul Finanţelor nu poate conduce un astfel de exerciţiu. Procesul de raţionalizare a cheltuielilor urmează a fi instituţionalizat la scară largă, astfel încât în termen de 5-7 ani, fiecare sector gestionat de ministere să fie supus procesului de raţionalizare a cheltuielilor bugetare. Cu toate acestea, capacităţile analitice pentru efectuarea unor astfel de analize lipsesc atât în cadrul Ministerului Finanţelor, cât şi în cadrul altor ministere/autorităţi bugetare.

Sistemul actual de salarizare reprezintă rezultatul modificărilor operate atât la etapa de adoptare a cadrului normativ aferent, cât şi ulterior, în procesul de implementare. Aceste modificări, de multe ori efectuate ad-hoc sau sub influenţa factorului politic, au afectat natura sistemului, dat fiind că unele dintre aceste modificări au avut impact direct asupra ierarhiei posturilor. Adiţional, printre constrângerile şi provocările din sistemul actual de salarizare, pot fi menţionate cele referitoare la echitate şi competitivitate, acestea fiind considerate, în prezent, cele mai semnificative, cu un impact social accentuat.

Se constată că sistemul actual nu asigură un nivel competitiv de salarizare, în special pentru funcţiile din administraţia publică (mai ales la nivel local), educaţie, sănătate şi asistenţă socială. În general, personalul bugetar este salarizat mai slab decât personalul din sectorul privat. În aceste condiţii, cumulate cu alte provocări ce ţin de deficienţele sistemelor de management al resurselor umane, există dificultăţi semnificative în atragerea şi menţinerea personalului din sistemul bugetar.

Interpretarea actualului sistem ca fiind unul rigid constituie, la fel, o constrângere, ce se accentuează treptat, în special din perspectiva autorităţilor locale şi a structurilor care reprezintă aceste autorităţi. Astfel, rigiditatea sistemului este considerată o sursă de inechităţi.

Un alt segment care necesită intervenţii pentru sporirea eficienţei sistemului de salarizare este dezvoltarea continuă a mecanismelor de monitorizare a unităţilor de personal în strânsă corelare cu procesele de planificare a fondului de salarizare a autorităţilor publice. În acest sens, eliminarea unor deficienţe şi discrepanţe prin consolidarea procesului de management al resurselor umane la nivel de unităţi de personal şi activitatea de planificare a resurselor bugetare la capitolul cheltuieli de personal este esenţială.

Managementul investiţiilor publice (MIP), conform evaluării CPRF 2021, reprezintă o îngrijorare majoră. Niciuna dintre cele patru subcomponente ale MIP nu a obţinut calificativ pozitiv. Cea mai importantă subcomponentă a MIP, conform metodologiei CPRF, este selectarea proiectelor de investiţii, care a fost evaluată cu lipsa în general a oricărui mecanism de prioritizare centrală a investiţiilor publice.

Nivelul investiţiilor este disproporţional de mic comparativ cu nivelul cheltuielilor curente, dar chiar şi în aceste condiţii investiţiile nu sunt implementate eficient.

Suplimentar la concluziile CPRF 2021, Evaluarea managementului investiţiilor publice 2019 a exprimat un nivel de îngrijorare foarte înalt în ceea ce priveşte performanţa sistemului de investiţii publice, menţionând că această problemă nu doar persistă de două decenii, dar şi se agravează în timp şi efectele ei au un caracter cumulativ. Astfel, cadrul de reglementare a MIP este limitat de sfera sa îngustă de cuprindere şi aplicare neunitară, transparenţa scăzută în procesul de selectare a proiectelor şi nivelul scăzut al capacităţilor instituţionale în domeniul managementului investiţiilor publice.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: planificarea bugetară

Obiectivul specific: asigurarea disciplinei bugetar-fiscale generale şi a stabilităţii bugetului public naţional pe termen mediu şi lung, respectarea calendarului bugetar, asigurarea alocării resurselor financiare publice în strânsă corelare cu priorităţile de politici şi limitele de cheltuieli stabilite în Cadrul bugetar pe termen mediu.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Consolidarea capacităţilor pentru estimarea costurilor reformelor/măsurilor de politici.

2) Asigurarea consistenţei în prezentarea cheltuielilor în Cadrul bugetar pe termen mediu şi în bugetul anual.

3) Asigurarea conformităţii strategiilor sectoriale de cheltuieli cu documentele de planificare strategică şi cu limitele de cheltuieli pe termen mediu.

4) Revizuirea calendarului bugetar în sensul ajustării acestuia la modul în care să permită respectarea acestuia de către toate autorităţile implicate în procesul bugetar.

5) Instituţionalizarea procesului de evaluare periodică a performanţei cheltuielilor sectoriale (raţionalizarea cheltuielilor).

6) Integrarea dimensiunii de gen în planificarea bugetară pe termen mediu.

Rezultate pe termen mediu:

1) Cadrul bugetar pe termen mediu include obiective şi ţinte fiscale cantitative, bazate pe timp, împreună cu obiective calitative pentru cel puţin anul bugetar şi următorii doi ani fiscali.

2) Calendarul bugetar anual este respectat de către toate autorităţile implicate în procesul bugetar.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Estimarea obligatorie şi realistă a costurilor reformelor propuse de către autorităţi.

2) Creşterea capacităţii Guvernului de a estima impactul fiscal al propunerilor de politici de venituri şi cheltuieli elaborate la etapa elaborării Cadrului bugetar pe termen mediu.

3) Revizuirea regulilor bugetar-fiscale şi ajustarea acestora pentru reducerea caracterului prociclic al deficitului bugetar.

4) Stabilirea priorităţilor de politici guvernamentale pentru a ghida procesul de planificare pe termen mediu.

5) Consolidarea capacităţilor instituţionale pe segmentul planificării bugetare şi al evaluării performanţei implementării programelor bugetare (sectoriale).

6) Reglementarea cazurilor de includere în bugetul anual a unor măsuri de politici noi, neexaminate la etapa elaborării Cadrului bugetar pe termen mediu, prin introducerea unor criterii pentru astfel de cazuri.

7) Promovarea dialogului între Ministerul Finanţelor şi autorităţile publice centrale şi locale şi Banca Naţională a Moldovei privind politicile bugetar-fiscale, managementul financiar, anticiparea riscurilor etc.

Rezultate pe termen lung:

1) Estimările impactului fiscal al tuturor modificărilor sunt propuse în politica bugetar-fiscală pentru anul bugetar şi următorii doi ani fiscali.

2) Bugetul anual (documentaţia bugetară) conţine un raport care descrie progresele înregistrate în corelare cu cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi oferă o explicaţie a motivelor oricărei abateri de la obiectivele şi ţintele stabilite.

3) Plafoanele de cheltuieli agregate pentru anul bugetar şi următorii doi ani fiscali şi plafoanele la nivel de minister pentru anul bugetar sunt aprobate de Guvern înainte de emiterea primei circulare bugetare.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP-15, IP-16, IP-17, IP-21.4), Ministerul Finanţelor.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: investiţii publice

Obiectivul specific: garantarea durabilităţii proiectelor de investiţii publice.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Actualizarea registrului proiectelor de investiţii capitale publice, inclusiv a celor nefinalizate.

2) Implementarea mecanismului naţional de evaluare a eligibilităţii proiectelor de investiţii capitale publice.

3) Dezvoltarea portofoliului de proiecte investiţionale pregătite pentru implementare.

4) Prioritizarea proiectelor de investiţii şi introducerea bugetării multianuale pentru obiectivele/proiectele de investiţii.

5) Creşterea transparenţei rezultatelor analizei economice a proiectelor de investiţii.

6) Fortificarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor publice centrale şi locale pentru evaluarea, monitorizarea şi implementarea proiectelor finanţate din toate sursele (interne şi externe).

7) Punerea în aplicare a noului Regulament cu privire la proiectele de investiţii capitale publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022, precum şi a Sistemului informaţional Registrul proiectelor de investiţii capitale (SI RPIC).

Rezultate pe termen mediu:

1) Studiile de (pre)fezabilitate a proiectelor de investiţii publice, acceptate pentru finanţare, publicate.

2) Baza de date a proiectelor de investiţii, care include studiile de fezabilitate a proiectelor, elaborată.

3) Criterii de evaluare a eligibilităţii proiectelor de investiţii capitale publice elaborate şi publicate.

4) Estimări de cost şi ţinte pentru proiectele de investiţii pe termen mediu elaborate.

5) Prevederile Regulamentului cu privire la proiectele de investiţii capitale publice implementate integral.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Includerea obligatorie în strategiile, programele şi planurile de acţiuni de dezvoltare sectorială a programelor de investiţii specifice sectorului.

2) Creşterea transparenţei informaţiei privind rezultatele analizei economice a proiectelor de investiţii.

3) Îmbunătăţirea gestionării la toate etapele de implementare a proiectelor de investiţii publice pentru a spori eficienţa acestora, inclusiv asigurarea transparenţei procesului decizional privind alocarea fondurilor.

4) Îmbunătăţirea controlului angajamentului şi gestionarea disponibilităţilor pentru proiecte investiţionale.

5) Instituirea sistemului de raportare postimplementare a proiectelor.

6) Modernizarea Sistemului informaţional al proiectelor de investiţii capitale, inclusiv cu integrarea proiectelor finanţate din fondurile de dezvoltare (SI RPIC versiunea a II-a).

Rezultate pe termen lung:

1) Toate proiectele de investiţii de capitale publice finanţate din bugetul de stat urmează procedurile de evaluare a eligibilităţii stabilite.

2) Rapoartele postimplementare publicate de către autorii acestora.

3) Programe investiţionale specifice sectorului integrate în strategiile, programele şi planurile de acţiuni de dezvoltare sectorială.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP-11), EMIP, Ministerul Finanţelor.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: sistemul de salarizare în sectorul bugetar

Obiectivul specific: asigurarea unui nivel echitabil de remunerare în sectorul bugetar.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Evaluarea actualului sistem de salarizare în sectorul bugetar, definit prin Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

2) Evaluarea sistemică a tuturor funcţiilor în sectorul bugetar, în baza rezultatelor implementării Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

3) Revizuirea şi perfecţionarea cadrului normativ aferent sistemului de salarizare din sectorul bugetar.

4) Elaborarea şi dezvoltarea unor sisteme informaţionale de evidenţă a indicatorilor bugetari la componenta cheltuieli de personal, capabile să asigure realizarea diferitor scenarii şi modele de intervenţie pe termen mediu în procesul de prognozare şi planificare a cheltuielilor de personal în sectorul bugetar.

Rezultate pe termen mediu:

1) Indicatori şi recomandări pertinente de politică publică formulate.

2) Totalitatea funcţiilor publice din sectorul bugetar evaluate şi ierarhizate corespunzător.

3) Cadru normativ aferent sistemului de salarizare din sectorul bugetar revizuit şi perfecţionat.

4) Sistem informaţional de evidenţă a indicatorilor bugetari la componenta cheltuieli de personal dezvoltat şi implementat.

5) Mecanisme eficiente de examinare a estimărilor cheltuielilor de personal ale autorităţilor/instituţiilor bugetare aplicate.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Perfecţionarea sistemului actual de salarizare prin elaborarea şi implementarea unui document strategic de politică salarială pentru asigurarea unui nivel adecvat de remunerare, motivare şi performanţă a personalului din sectorul bugetar.

2) Creşterea echităţii salarizării în sectorul bugetar, prin asigurarea plăţii egale pentru muncă de valoare egală, nu doar în stabilirea salariului de bază, ci şi din perspectiva tuturor drepturilor salariale care sunt incluse în salariul lunar, pentru ca acesta să reflecte corect ierarhia funcţiilor rezultată din evaluarea posturilor.

3) Perfecţionarea continuă a sistemului de evidenţă şi monitorizare a angajaţilor din sectorul bugetar.

4) Dezvoltarea unor proceduri de planificare a fondului de remunerare a muncii, bazate pe performanţă, echitate, nediscriminare şi control al riscurilor, în strânsă corelare cu procesul general de planificare bugetară.

Rezultate pe termen lung:

1) Sistem de salarizare perfecţionat şi dezvoltat corespunzător pe baza unui document strategic de politică salarială în sectorul bugetar elaborat şi implementat corespunzător.

2) Ierarhizare corespunzătoare a funcţiilor rezultată din evaluarea posturilor bazată pe echitate.

3) Sistem de evidenţă şi monitorizare a angajaţilor din sectorul bugetar perfecţionat şi dezvoltat conform necesităţilor.

4) Proceduri eficiente şi obiective de planificare a fondului de remunerare a muncii, în strânsă corelare cu procesul de management al riscurilor aferente.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP-23), Ministerul Finanţelor.

COMPONENTA 3.

Executarea bugetului, contabilitatea şi raportarea

Componenta respectivă acoperă domenii tematice de executare a bugetului, a managementului mijloacelor băneşti, raportarea privind executarea bugetului, contabilitatea şi raportarea financiară.

Prognoza veniturilor se întocmeşte pe baza previziunilor de venituri transmise şi actualizate periodic de către administratorii de venituri. Cheltuielile sunt prognozate pe baza necesităţilor de finanţare estimate de către administratorii de bugete.

Ţinerea evidenţei contabile şi raportarea, conform evaluării CPRF 2021, reflectă realitatea, rapoartele financiare sunt întocmite în termenul necesar şi oferă o imagine clară asupra situaţiei financiare. Sistemul de integritate a datelor financiare funcţionează bine. Sistemul de raportare bugetară pe parcursul anului funcţionează relativ bine. Evoluţiile pe subcomponente au fost mixte. Acoperirea şi comparabilitatea rapoartelor s-a îmbunătăţit.

Raportarea privind executarea bugetelor este reglementată de prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional prevăd ca rapoartele de executare bugetară să fie prezentate într-o formă comparabilă cu bugetele aprobate. Astfel de rapoarte sunt întocmite lunar, trimestrial, semestrial şi anual de către unităţile executoare respective şi sunt transmise Ministerului Finanţelor.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: executarea bugetului

Obiectivul specific: asigurarea unui control eficient şi a unei monitorizări adecvate la fiecare etapă a procesului de executare.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Diminuarea abaterilor în componenţa cheltuielilor sub aspect economic comparativ cu bugetul aprobat.

2) Monitorizarea informaţiei consolidate a fondurilor în Contul unic trezorerial şi includerea fondurilor gestionate de toate instituţiile publice la autogestiune în Contul unic trezorerial şi în alte conturi deschise la Banca Naţională a Moldovei şi la băncile licenţiate.

3) Perfecţionarea controlului angajamentelor şi creşterea calităţii prognozelor.

4) Instituţionalizarea verificării şi evaluării performanţei autorităţilor administraţiei publice centrale privind respectarea alocaţiilor conform limitelor aprobate în legile bugetare anuale.

5) Monitorizarea continuă şi îmbunătăţirea controlului permanent de către unităţile bugetare al arieratelor la cheltuieli, pentru menţinerea acestora la un nivel minim.

6) Monitorizarea continuă a arieratelor la creanţe pentru plăţi anticipate la bugetul de stat.

7) Consolidarea credibilităţii bugetare prin implementarea previzibilităţii finanţării cheltuielilor.

8) Perfecţionarea continuă a cadrului normativ şi ajustarea sistemelor informaţionale privind încasarea şi evidenţa veniturilor.

Rezultate pe termen mediu:

1) Rezultat total al cheltuielilor cuprins între 95% şi 105% din cheltuielile bugetate agregate aprobate în cel puţin doi din ultimii trei ani.

2) Variaţie a cheltuielilor mai mică de 5% în cel puţin doi din ultimii trei ani.

3) Solduri bancare şi de numerar consolidate zilnic.

4) Prognoză a fluxului de numerar pregătită pentru anul bugetar şi actualizată lunar pe baza intrărilor şi ieşirilor efective de numerar.

5) Stoc de arierate la cheltuieli nu depăşeşte 2% din totalul cheltuielilor în cel puţin doi din ultimii trei ani bugetari finalizaţi.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Monitorizarea continuă şi dezvoltarea prognozelor anuale şi lunare.

2) Operaţionalizarea şi respectarea regulilor legate de disciplina fiscală, inclusiv la nivel politic.

3) Revizuirea statutelor unităţilor de implementare a proiectelor.

4) Dezvoltarea instrumentelor de control privind formarea arieratelor la cheltuieli.

5) Monitorizarea şi îmbunătăţirea raportării datoriilor cu termen de achitare expirat.

6) Perfecţionarea continuă a cadrului normativ şi metodologic de executare a bugetului.

7) Dezvoltarea continuă a Sistemului informaţional integrat al finanţelor publice, implementarea instrumentelor flexibile de control al angajamentelor înregistrate şi al tranzacţiilor efectuate, precum şi oferirea rapoartelor în regim online.

8) Automatizarea formularelor de monitorizare a trasabilităţii cheltuielilor publice pentru instituţiile bugetare.

Rezultate pe termen lung:

1) Controale cuprinzătoare ale angajamentelor de cheltuieli aplicate şi angajamente asumate limitate efectiv în baza alocaţiilor bugetare aprobate.

2) Toate plăţile conforme cu procedurile stabilite de plată.

3) Toate excepţiile autorizate corespunzător în prealabil şi justificate.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP-1, IP-2, IP-21.1, IP-20, IP-21.2, IP-22, IP-25), Ministerul Finanţelor.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: ţinerea evidenţei şi raportarea privind executarea bugetului

Obiectivul specific: instituirea unui sistem adecvat de contabilitate şi de raportare în sectorul bugetar.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Îmbunătăţirea cadrului normativ privind prelucrarea sumelor încasate la contul trezorerial de venituri neidentificate.

2) Consolidarea capacităţilor autorităţilor administraţiei publice centrale privind monitorizarea şi furnizarea rapoartelor de executare a bugetului.

3) Perfecţionarea analizei bugetare şi a perspectivelor în domeniul finanţelor publice prin extinderea Raportului privind executarea bugetului cu informaţii referitoare la fluxurile de numerar prezentate în rapoartele financiare.

Rezultate pe termen mediu:

1) Reconciliere bancară pentru toate conturile bancare active ale Guvernului central desfăşurate cel puţin săptămânal la niveluri agregate şi detaliate, de obicei în termen de o săptămână de la sfârşitul fiecărei săptămâni.

2) Rapoarte ale instituţiilor bugetare digitalizate.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor Sistemului trezorerial de evidenţă a cheltuielilor în baza angajamentelor asumate în baza de contracte, precum şi în baza facturilor fiscale.

2) Dezvoltarea continuă a Sistemului informaţional integrat al finanţelor publice şi oferirea rapoartelor în regim online.

3) Includerea în rapoartele privind executarea bugetelor a informaţiei privind angajamentele.

4) Emiterea rapoartelor privind executarea bugetului în cel mult 15 zile.

5) Perfecţionarea cadrului normativ şi metodologic privind raportarea pentru instituţiile/autorităţile bugetare.

6) Modificarea cadrului normativ în partea ce ţine de termenul de prezentare a rapoartelor bugetare.

7) Elaborarea standardelor de contabilitate în sectorul public bazate pe standardele internaţionale IPSAS (International Public Sector Accounting Standards).

8) Consolidarea capacităţilor de implementare a Standardelor naţionale de contabilitate în sectorul public.

9) Implementarea şi ajustarea continuă şi conformă cu standardele aprobate a Sistemului informaţional "Contabilitate unică bugetară" în mod obligatoriu pentru toate autorităţile/instituţiile bugetare.

Rezultate pe termen lung:

1) Rapoarte de execuţie bugetară elaborate lunar, în termen de două săptămâni de la sfârşitul fiecărei luni.

2) Analiză a execuţiei bugetare oferită de oricare dintre clasificările bugetare utilizate.

3) Informaţii privind cheltuielile acoperite atât în faza de angajament, cât şi în cea de plată.

4) Rapoarte financiare pentru administraţia centrală bugetară întocmite anual, care conţin informaţii complete despre venituri, cheltuieli, active financiare nefinanciare, pasive, garanţii şi obligaţii pe termen lung şi sunt susţinute de un flux de numerar reconciliat.

5) Rapoarte financiare pentru administraţia centrală bugetară depuse pentru audit extern în termen de 3 luni de la sfârşitul anului bugetar.

6) Standarde contabile aplicate tuturor rapoartelor financiare bazate pe standardele internaţionale.

7) Majoritate a standardelor internaţionale încorporate în standardele naţionale.

8) Standarde utilizate la întocmirea rapoartelor financiare anuale prezentate în note la rapoarte.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP-27, IP-28, IP-29), Ministerul Finanţelor.

COMPONENTA 4.

Controlul financiar public intern

Componenta respectivă acoperă domenii tematice de control financiar public intern.

Chiar dacă conceptul de control financiar public intern a fost introdus în anul 2010, acesta nu poate fi considerat implementat şi complet funcţional. Tranziţia la controlul descentralizat şi responsabilitatea sporită pentru managementul performanţei implică schimbarea culturii organizaţionale a administraţiei publice, fapt care face această reformă dificilă, necesitând timp, sprijin şi angajament politic ferm, vizibilitate sporită şi sinergie cu reformele conexe.

Problemele înregistrate într-o măsură semnificativă sunt cauzate de lipsa de coordonare între acţiunile de dezvoltare a controlului financiar public intern şi alte reforme ale administraţiei publice, de deficitul de resurse alocate, dar şi de nivelul scăzut de percepere, sprijin şi asumare de angajamente înregistrat în perioadele anterioare.

În general, cultura de administrare şi practicile actuale cu privire la organizarea sistemelor, structurilor şi a proceselor în baza modelului de control centralizat determină perceperea greşită a nivelului de responsabilitate şi a importanţei organizării şi dezvoltării controlului intern managerial. Sistemul nu îşi atinge obiectivele în condiţiile unui interes scăzut din partea managementului de nivel superior, ale unei slabe delegări a împuternicirilor şi a responsabilităţilor, ale unor proceduri interne insuficiente sau generale, care nu corespund volumului de fonduri gestionate şi profilului de risc al autorităţii publice, ale unor sisteme slab dezvoltate de management al performanţelor şi riscurilor, precum şi ale unei oferte limitate de specialişti cu experienţă şi cunoştinţe specifice suficiente în gestionarea finanţelor publice şi organizarea controlului intern.

Planurile de acţiuni nu sunt revizuite în funcţie de factorii care intervin pe parcursul anului de gestiune, iar nivelul de realizare a acestora este dificil de apreciat în lipsa unor indicatori de monitorizare suficient de detaliaţi şi măsurabili. Potrivit CPRF 2021, datele de performanţă sunt colectate şi publicate, însă "utilizarea informaţiilor despre performanţă este doar un proces birocratic", acestea, de obicei, nefiind luate în considerare. Eventualul dezechilibru între acţiunile planificate şi resursele necesare pentru implementarea lor are efect negativ asupra gradului de atingere a obiectivelor de către entităţile publice. O altă problemă este lipsa de înţelegere şi aplicare corectă a mecanismelor de "delegare a împuternicirilor", care ar permite managerilor de nivel inferior să ia decizii necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite.

Conform CPRF 2021, funcţia de audit intern funcţionează cu deficienţe. Deşi în ultimii ani auditul intern şi-a consolidat poziţia în sectorul public, nivelul scăzut de ocupare a posturilor în cadrul subdiviziunilor de audit intern face ca serviciile de audit intern să nu fie pe deplin acoperite.

Concomitent, se constată că, de regulă, controlul intern managerial nu este deplin funcţional în entităţile în care auditul intern activează sub limitele resurselor necesare. Este de menţionat că, la situaţia din 31 decembrie 2021, 67% din subdiviziunile de audit intern instituite în entităţile publice dispuneau de o singură unitate de personal. Cerinţele normative minime privind alocarea resurselor de personal pentru auditul intern sunt respectate de doar 33% din autorităţile administraţiei publice centrale şi 9% din autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea, care au aprobat cel puţin trei şi, respectiv, două unităţi de personal pentru subdiviziunile de audit intern.

La nivelul autorităţilor administraţiei publice, distribuţia resurselor de personal între autoritatea ierarhic superioară şi entităţile subordonate ar putea fi mai eficientă. În CPRF 2021 se stipulează: "Funcţia de audit intern necesită consolidarea la nivelul autorităţilor superioare pentru dimensionarea raţională a subdiviziunilor de audit intern şi pentru a asigura implementarea efectivă a mecanismelor de asigurare a calităţii."

Procesul de asigurare a calităţii auditului intern nu este utilizat pe larg. Activitatea de audit intern este concentrată preponderent pe domeniile cu risc înalt, care sunt evaluate prin prisma respectării cadrului normativ, şi mai puţin pe evaluarea performanţei şi a eficienţei sistemelor informaţionale.

Coordonarea şi armonizarea centralizată a controlului financiar public intern, realizată de Ministerul Finanţelor cu resurse insuficiente, a redus capacitatea de a evalua în teren impactul implementării politicii promovate şi de a interveni prompt şi eficient, cu soluţii viabile şi prin prisma cunoaşterii problemelor. Mai mult decât atât, organizarea structurală simplistă a unităţii centrale de armonizare, subdiviziune a Ministerului Finanţelor responsabilă de elaborarea, promovarea şi monitorizarea politicii în domeniul controlului financiar public intern şi repartizarea difuză a sarcinilor în cadrul acesteia, nu sprijină dezvoltarea şi specializarea experţilor în domenii distincte, orientate pe controlul intern managerial şi, respectiv, pe auditul intern, fapt care ar permite fortificarea capacităţilor de monitorizare şi de intervenţii eficiente şi în timp util pentru stimularea dezvoltării continue a sistemului.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: controlul intern managerial

Obiectivul specific: asigurarea utilizării fondurilor publice conform principiilor de bună guvernare, prin implementarea controlului intern managerial şi a auditului intern în entităţile publice pe baza standardelor şi bunelor practici UE.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Conceptualizarea unui model de organizare descentralizată a proceselor de activitate în cadrul unui sistem de management delegat.

2) Fortificarea mecanismelor de planificare şi raportare a activităţii bazate pe performanţă şi riscuri.

3) Consolidarea procedurilor de monitorizare şi raportare cu privire la controlul intern managerial.

4) Elaborarea şi punerea în aplicare a unui sistem de dezvoltare a capacităţilor (cunoştinţelor şi abilităţilor) manageriale pentru organizarea unui sistem privind controlul intern managerial eficient.

Rezultate pe termen mediu:

1) Reguli şi principii de organizare a proceselor prin delegare de responsabilităţi elaborate.

2) Conformitate a sistemelor de management al riscurilor şi performanţei în creştere.

3) Procese de monitorizare şi raportare cu privire la controlul intern managerial eficient extinse şi digitalizate.

4) Program de instruire în domeniul controlului intern managerial eficient a managerilor din sectorul public elaborat şi implementat.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Sporirea răspunderii manageriale cu privire la gestionarea fondurilor publice conform principiilor bunei guvernări, prin consolidarea sistemelor de control intern managerial în sectorul public.

2) Fortificarea capacităţilor manageriale de dezvoltare a controlului intern managerial eficient, orientat spre competenţe, împuterniciri şi responsabilitate pentru performanţa activităţii.

Rezultate pe termen lung:

1) Număr de opinii fără rezerve asupra situaţiilor financiare consolidate ale autorităţilor administraţiei publice centrale majorat.

2) Grad de conformare a sistemelor controlului intern managerial la standardele naţionale în domeniu îmbunătăţit.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP-23, IP-25), Raport consolidat privind controlul financiar public intern, Ministerul Finanţelor; Raport asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, Curtea de Conturi.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: auditul intern

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Consolidarea funcţiei de audit intern la toate nivelurile administraţiei publice.

2) Îmbunătăţirea sistemului de certificare şi dezvoltare a calificării profesionale a auditorilor interni din sectorul public.

3) Dezvoltarea unui cadru procedural pentru aplicarea tehnicilor moderne de lucru în domeniul auditului intern, inclusiv luarea în considerare a dimensiunii egalităţii de gen.

Rezultate pe termen mediu:

1) Criterii minime de dimensionare a subdiviziunilor de audit intern din cadrul organelor autorităţii administraţiei publice centrale elaborate şi aplicate.

2) Număr de deţinători ai certificatelor de calificare în domeniul auditului intern în sectorul public în creştere.

3) Proceduri moderne de activitate în domeniul auditului intern testate şi dezvoltate.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Acoperirea cu servicii de audit intern a resurselor şi cheltuielilor bugetului de stat.

2) Concentrarea activităţii de audit intern pe domeniile cu risc înalt, care sunt evaluate sub aspectul performanţei.

3) Implementarea efectivă a mecanismelor de asigurare a calităţii activităţii de audit intern din sectorul public.

Rezultate pe termen lung:

1) 100% ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate au instituită în structura organizaţională subdiviziuni de audit intern, dimensionate în baza criteriilor minime stabilite.

2) Pondere a auditului de conformitate în totalul misiunilor de audit realizate în descreştere.

3) Pondere a subdiviziuni de audit intern supuse evaluării externe în ultimii 5 ani de 10%.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP -26), Raport consolidat privind control financiar public intern, Ministerul Finanţelor.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: coordonarea şi armonizarea centralizată a controlului financiar public intern

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Promovarea şi mediatizarea conceptului de control financiar public intern, a rolului şi responsabilităţilor aferente acestuia.

2) Structurarea unităţii centrale de armonizare conform competenţelor delegate şi asigurarea cu resurse adecvate pentru coordonarea eficientă a politicii de dezvoltare a controlului financiar public intern.

Rezultate pe termen mediu:

1) Program de mediatizare a controlului financiar public intern implementat.

2) Unitate centrală de armonizare structurată şi echipată cu resurse suficiente pentru realizarea obiectivelor aprobate prin prisma atribuţiilor delegate.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Creşterea nivelului de conştientizare şi înţelegere a importanţei şi valorii politicii controlului financiar public intern.

2) Dezvoltarea capacităţii de armonizare şi coordonare în domeniul controlului financiar public intern.

Rezultate pe termen lung:

1) Nivel de asumare a răspunderii manageriale corespunzător rezultatelor evaluării controlului intern managerial şi opiniei auditului intern.

2) Acoperire cu instrumente de monitorizare şi analiză a întregii arii de aplicabilitate a controlului financiar public intern.

Surse de date/surse de verificare:

Raport consolidat privind controlul financiar public intern, Ministerul Finanţelor.

COMPONENTA 5.

Politici fiscale şi vamale şi administrarea veniturilor

O fiscalitate echitabilă, eficientă, simplă şi sustenabilă reprezintă obiectivul principal ce ar favoriza tranziţia către o economie rezilientă şi competitivă. Politicile fiscale şi vamale trebuie să fie orientate spre crearea unui sistem fiscal naţional integrat în spaţiul UE, care să garanteze că atât cetăţenii, cât şi întreprinderile achită într-un mod simplu, corect şi integral impozitele.

De asemenea, sistemul fiscal naţional trebuie să asigure că întreprinderile şi cetăţenii îşi valorifică la maximum potenţialul economic, sunt predispuşi la investiţii sustenabile, creând în acest sens noi locuri de muncă.

Mobilizarea şi utilizarea eficientă a resurselor interne sunt esenţiale pentru finanţarea ODD. Rolul principal al unui sistem fiscal este generarea de resurse financiare care să asigure finanţarea cheltuielilor publice pentru investiţii, educaţie, protecţie socială, ordine publică etc., acestea având drept scop creşterea bunăstării cetăţenilor.

Politicile fiscale şi vamale trebuie să fie direcţionate spre reducerea costurilor de conformitate pentru întreprinderi, să faciliteze investiţiile naţionale şi străine şi să ofere mediul potrivit atât pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cât şi pentru întreprinderile mai mari, pentru o tranziţie către economia verde şi digitală. Stimularea proceselor digitale urmează să aibă loc atât la nivelul companiilor, ceea ce ar asigura competitivitate, cât şi la nivelul autorităţilor fiscale şi vamale, ceea ce ar asigura simplitate în procesul de raportare şi achitare a impozitelor.

Republica Moldova, prin Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (în continuare – Acordul de Asociere RM-UE), şi-a asumat angajamentul armonizării legislaţiei naţionale, fapt ce impune necesitatea accelerării proceselor de armonizare aprofundată a legislaţiei naţionale, inclusiv a celei fiscale şi vamale.

Această componentă cuprinde aspecte ce ţin de asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a veniturilor bugetare necesare pentru finanţarea cheltuielilor publice, prin implementarea măsurilor digitale, corecte şi coerente de administrare fiscală şi vamală.

Conform evaluării CPRF 2021, performanţa componentei de administrare a veniturilor este medie, motivul fiind abordarea sistemică parţială la evaluarea riscurilor de conformitate şi gradul scăzut de realizare a controalelor planificate.

Suplimentar la evaluarea CPRF 2021, pe parcursul anului 2022 a avut loc evaluarea sistemului de administrare fiscală a Republicii Moldova, prin utilizarea Instrumentului de evaluare diagnostică a administrării fiscale (TADAT) prin referire la 9 domenii de activitate: (1) integritatea bazei de contribuabil înregistrat, (2) managementul eficient al riscului, (3) sprijinirea conformităţii voluntare, (4) depunerea la timp a declaraţiilor fiscale, (5) plata la timp a taxelor, (6) raportare exactă în declaraţii, (7) soluţionarea eficientă a litigiilor fiscale, (8) gestionarea eficientă a veniturilor şi (9) responsabilitate şi transparenţă, precum şi 32 de indicatori de nivel înalt esenţiali pentru performanţa administraţiei fiscale, care sunt legaţi de domeniile respective. Din cei 32 de indicatori, 4 indicatori au fost apreciaţi cu scorul A, 9 – cu scorul B, 11 – cu scorul C şi 8 – cu scorul D.

Asigurarea colectării efective a veniturilor fiscale, în special ca urmare a reducerii evaziunii fiscale, reprezintă o condiţie esenţială pentru finanţarea serviciilor publice de calitate, precum şi pentru aşezarea justă a sarcinii fiscale între contribuabili. De asemenea, aceasta contribuie la crearea unor condiţii de concurenţă loială între companii, îmbunătăţind competitivitatea economiei naţionale.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: politici fiscale şi vamale

Obiectivul specific: crearea unui sistem fiscal şi vamal armonizat, echitabil, eficient şi simplu, care să asigure mobilizarea resurselor bugetare necesare pentru finanţarea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă, facilitarea comerţului şi trecerea la o economie verde, digitală şi competitivă.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Armonizarea legislaţiei fiscale în partea ce ţine de TVA şi accize în conformitate cu directivele UE.

2) Aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a noului Cod vamal armonizat, inclusiv actele normative secundare la nivel de autorităţi publice.

3) Revizuirea sistemului de facilităţi fiscale şi vamale ca urmare a efectuării analizei cost-beneficiu.

4) Implementarea conceptului preţului de transfer.

5) Promovarea unui sistem simplu de calculare, raportare şi achitare a impozitelor şi taxelor (diminuarea datelor şi a termenelor de raportate, declaraţii precompletate, efectuarea calculului de către organele cu atribuţii de administrare fiscale etc.).

6) Asigurarea calculării şi raportării permanente a nivelului ratărilor de venituri bugetare aferente facilităţilor fiscale şi vamale existente.

Rezultate pe termen mediu:

1) Reglementări aferente TVA şi accize armonizate la Directivele UE.

2) Regulament de punere în aplicare a noului Cod vamal intrat în vigoare şi implementat, inclusiv acte normative secundare la nivel de autorităţi publice.

3) Capacităţi analitice suficiente pentru analiza impactului şi a eficienţei politicilor fiscale şi vamale, în special a celor aferente facilităţilor fiscale.

4) Legislaţie aferentă preţurilor de transfer intrată în vigoare şi implementată.

5) Venituri bugetare din impozite şi taxe consolidate ca urmare a revizuirii sistemului de facilităţi fiscale şi vamale.

6) Povară fiscală administrativă pentru mediul de afaceri diminuată.

7) Rapoarte aferente facilităţilor fiscale şi vamale publicate.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Rescrierea Codului fiscal, asigurând simplitate, claritate şi armonizarea deplină a legislaţiei fiscale la Directivele UE.

2) Fortificarea impozitelor şi taxelor aplicate surselor de energie poluante şi stimularea energiei verzi.

3) Îmbunătăţirea managementului fiscal şi vamal prin analiza relevanţei deciziilor referitoare la facilităţile fiscale şi vamale, inclusiv stabilirea criteriilor de eficienţă economică şi bugetară ex-ante drept condiţii necesare pentru introducerea noilor facilităţi.

4) Asigurarea calculării şi raportării permanente a nivelului ratărilor de venituri bugetare aferente facilităţilor fiscale şi vamale existente.

5) Implementarea în legislaţia naţională a sistemului UE privind aplicarea TVA la import pentru vânzările de mărfuri la distanţă B2C prin trimiteri poştale, concomitent cu simplificarea procesului de colectare a TVA (asigurarea concurenţei loiale şi mobilizarea resurselor bugetare).

6) Implementarea tuturor conceptelor şi mecanismelor prevăzute în noul Cod vamal.

Rezultate pe termen lung:

1) Cod fiscal rescris intrat în vigoare.

2) Venituri bugetare din impozite şi taxe consolidate.

3) Facilităţi fiscale şi vamale eficiente şi ţintite.

4) Concurenţă loială asigurată şi distorsiuni economice negative din perspectiva sistemului de impozitare excluse.

5) Reglementări vamale armonizate şi implementate integral.

Surse de date/surse de verificare:

ODD, SND, Ministerul Finanţelor.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: administrare fiscală

Obiectivul specific: asigurarea eficientizării administrării fiscale prin creşterea calităţii serviciilor fiscale prestate, digitalizarea proceselor fiscale şi creşterea gradului de satisfacţie al contribuabililor.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Simplificarea regulilor şi a procedurilor fiscale şi de administrare fiscală prin alinierea procedurilor la bunele practici internaţionale.

2) Optimizarea interacţiunii administraţiei fiscale cu contribuabilii prin digitalizarea certificatelor/formularelor emise contribuabililor şi prin reducerea numărului de certificate eliberate pe hârtie.

3) Reducerea cheltuielilor de administrare fiscală prin actualizarea şi perfecţionarea registrului contribuabililor.

4) Perfecţionarea procesului de administrare fiscală a contribuabililor mari prin elaborarea unei politici de conformare a acestora.

5) Perfecţionarea sistemului de control intern managerial prin dezvoltarea sistemului de management al riscurilor fiscale.

6) Revizuirea şi actualizarea continuă a criteriilor de risc facilitând selectarea mai eficientă a grupurilor de contribuabili care prezintă un risc sporit de evaziune fiscală.

7) Consolidarea acţiunilor de control în domeniile cu risc sporit de neconformare fiscală.

8) Perfecţionarea controlului fiscal prin introducerea sistemului de indicatori pentru a evalua eficienţa şi eficacitatea controalelor fiscale.

9) Introducerea procedurii simplificate de restituire a TVA şi a accizelor.

10) Implementarea eficientă a Standardului comun de raportare, iniţierea fluxului de schimb automat de informaţii, în scopul îndeplinirii calităţii de membru al Forumului Global OCDE.

11) Extinderea subiecţilor aplicării Sistemului informaţional "Monitorizarea electronică a vânzărilor".

Rezultate pe termen mediu:

1) Reguli şi proceduri de administrare fiscală simplificate.

2) Certificate/formulare emise contribuabililor digitalizate.

3) Registru al contribuabililor actualizat şi pe deplin funcţional.

4) Strategie de conformare a contribuabililor mari elaborată şi implementată.

5) Sistem al riscurilor fiscale dezvoltat.

6) Criterii de risc revizuite şi actualizate permanent.

7) Sistem de indicatori de evaluare a eficienţei şi eficacităţii controalelor fiscale implementat şi funcţional.

8) Proceduri simplificate de restituire a TVA şi a accizelor elaborate şi implementate.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Alinierea proceselor şi procedurilor de administrare fiscală la cele mai bune practici în domeniu.

2) Simplificarea şi digitalizarea serviciilor şi procedurilor fiscale.

3) Dezvoltarea Sistemului informaţional al serviciului fiscal de stat.

4) Creşterea calităţii serviciilor destinate contribuabililor, inclusiv a serviciilor electronice.

5) Creşterea eficienţei controalelor fiscale asigurată prin îmbunătăţirea proceselor de control fiscal.

6) Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei fiscale pentru evitarea acumulării arieratelor, precum şi consolidarea combaterii fraudei fiscale.

7) Punerea în aplicare a recomandărilor Forumului global al OCDE privind transparenţa şi schimbul de informaţii în scopuri fiscale.

8) Extinderea implementării declaraţiilor precompletate, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

9) Aplicarea Sistemului informaţional "Monitorizarea electronică a vânzărilor" de către toţi contribuabilii.

Rezultate pe termen lung:

1) Acces al contribuabililor la informaţiile despre drepturile, obligaţiile şi angajamentele lor, inclusiv prin intermediul aplicaţiei mobile, asigurat.

2) Sisteme informaţionale modernizate, care oferă funcţionalităţile necesare pentru administrarea fiscală modernă.

3) Costuri de administrare fiscală reduse.

4) Grad de conformare voluntară a contribuabililor majorat.

5) Costuri de conformare a contribuabililor redus.

6) Nivel de satisfacţie al contribuabililor privind serviciile prestate de Serviciul Fiscal de Stat în continuă creştere.

7) Declaraţii fiscale precompletate elaborate şi implementate pentru mai multe tipuri de impozite şi taxe.

8) Fraudă fiscală şi evaziune identificate sistematic şi riguros, investigate şi supuse urmăririi penale.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP -19), SND 5.3 TADAT, Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Finanţelor.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: administrare vamală

Obiectivul specific: asigurarea mobilizării veniturilor, facilitarea comerţului internaţional şi asigurarea securităţii economice a statului.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Optimizarea interacţiunii administraţiei vamale cu contribuabilii prin digitalizarea certificatelor/formularelor emise contribuabililor şi reducerea numărului de certificate eliberate pe hârtie.

2) Asigurarea desfăşurării conforme a investigaţiilor privind fraudele vamale şi desfăşurarea auditului postvămuire în baza criteriilor de risc.

3) Dezvoltarea şi ajustarea Sistemului informaţional "Antifraudă".

4) Implementarea protocolului Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru controlul tutunului, în vederea eliminării comerţului ilicit cu produse din tutun.

5) Dezvoltarea Sistemului informaţional "e-AEO".

6) Asigurarea procesului de implementare a noului Cod vamal armonizat şi a legislaţiei de punere în aplicare a acestuia.

7) Realizarea instruirilor privind implementarea noului Cod vamal armonizat şi a legislaţiei de punere în aplicare a acestuia, inclusiv pentru mediul de afaceri.

8) Digitalizarea procedurilor vamale în cazul comerţului electronic şi simplificarea procedurilor vamale similar practicilor Uniunii Europene.

Rezultate pe termen mediu:

1) Controale vamale organizate în aşa fel încât să minimizeze pentru comunitatea de afaceri costurile, cerinţele documentare şi informaţionale, precum şi timpul necesar pentru conformare la formalităţile vamale şi pentru asigurarea securităţii lanţului de aprovizionare.

2) Proceduri vamale simplificate aplicate pentru operatorii economici care se conformează legislaţiei.

3) Cooperare dintre autoritatea vamală şi comunitatea de afaceri dezvoltată.

4) Sisteme pentru depistarea, prevenirea şi investigarea fraudelor vamale implementate eficient şi pe deplin funcţionale.

5) Export prin intermediul comerţului electronic stimulat.

6) Sistem informaţional în domeniul procedurilor vamale în cazul comerţului electronic funcţional.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Alinierea proceselor şi procedurilor de administrare vamală la cele mai bune practici în domeniu.

2) Menţinerea unui echilibru între măsurile de control şi cele de facilitare a comerţului.

3) Simplificarea şi digitalizarea serviciilor şi procedurilor vamale.

4) Modernizarea sistemelor informaţionale ale Serviciului Vamal, inclusiv ajustarea aspectelor tehnice la prevederile noului Cod vamal.

5) Orientarea activităţii de vămuire spre mediul electronic şi reducerea barierelor birocratice.

6) Modernizarea parametrilor de selectivitate şi a profilurilor de risc pentru toate regimurile vamale.

7) Dezvoltarea Sistemului informaţional "Managementul riscurilor".

8) Modernizarea procedurii de efectuare a investigaţiilor de fraudă şi a metodelor de efectuare a auditului postvămuire.

9) Digitalizarea procedurii/procesului de acordare a statutului de operator economic autorizat.

10) Continuarea procesului de asigurare a recunoaşterii reciproce a operatorilor economici autorizaţi.

11) Punerea în aplicare a fazei a 5-a a noului sistem informaţional computerizat de tranzit, aderarea la Convenţia privind regimul de tranzit comun şi e-TIR.

12) Modernizarea infrastructurii vamale, inclusiv construcţia unui terminal vamal modern.

Rezultate pe termen lung:

1) Controale vamale efectuate în baza analizei riscurilor implementate eficient şi pe deplin funcţionale.

2) Sistem computerizat vamal de tranzit implementat şi pe deplin funcţional.

3) Terminal vamal modern funcţional.

4) Control ulterior şi audit postvămuire care oferă administraţiei vamale suficiente competenţe legale pentru planificarea misiunilor de audit şi utilizarea sistemului de management al riscului implementat eficient şi pe deplin funcţional.

5) Operaţiuni de punere în aplicare a legii şi de investigaţie în corelare cu o strategie de inteligenţă bazată pe cele mai actuale metode de analiză a riscurilor.

6) Acces al agenţilor economici la informaţia privind drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile acestora asigurat.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP -19), SND 5.3, Serviciul Vamal, Ministerul Finanţelor.

COMPONENTA 6.

Achiziţii publice

Componenta respectivă se referă la aspectele din domeniul achiziţiilor publice.

Caracteristicile sistemului actual de achiziţii publice reflectă rezultatul implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2016-2020 şi a Planului de acţiuni de implementare a acesteia. Aceste documente au fost realizate imediat după semnarea Acordului de Asociere RM-UE şi aderarea acesteia la Acordul privind Achiziţiile Publice.

În urma evaluărilor sistemului de achiziţii publice, realizate în baza Metodologiei de evaluare a sistemelor de achiziţii (MAPS) şi a Metodologiei de evaluare a performanţei managementului financiar public, precum şi evaluării guvernanţei la nivel de ţară, desfășurate de către Fondul Monetar Internaţional, s-a constat că reforma în achiziţii publice, începută în 2016, este realizată parţial, deşi orizontul de timp pus la dispoziţie pentru implementarea planului de măsuri aferent s-a încheiat în anul 2020. Astfel, la câţiva ani de punere în aplicare, reforma este doar parţial realizată. Progresul înregistrat este semnificativ, mai ales atunci când acesta reprezintă o etapă intermediară spre o reformă completă, iar implementarea realizată este asociată cu o abordare etapizată sau secvenţială a dezvoltării achiziţiilor publice, sau spre finalizarea şi consolidarea reformei iniţiate. Cu toate acestea, ca aspect conex poate fi menţionat faptul că implementarea reformei a impus corelarea cu actualul context al politicilor publice şi cu programele naţionale, precum şi cu progresul în procesul de aderare la UE.

La nivelul sistemului de achiziţii publice, cadrul de reglementare este foarte apropiat de cerinţele UE, însă are o infrastructură electronică pentru realizarea achiziţiilor (MTender) în curs de dezvoltare, care, la momentul actual, nu sprijină sau nu permite realizarea procedurilor de achiziţii în condiţii de eficienţă economică şi socială.

În prezent, în numeroase rapoarte, există tendinţa de a considera că un sistem electronic de achiziţii publice este deja implementat. În practică însă sistemul nu funcţionează în modul prevăzut de legislaţie şi necesar pentru îndeplinirea cerinţelor aquis-ului european.

Astfel, este evidentă incapacitatea sistemului de achiziţii publice în forma şi cu caracteristicile actuale de a sprijini dezvoltarea economică durabilă şi incluziunea socială în Republica Moldova prin intermediul bunei guvernări şi pentru bunăstarea cetăţeanului.

Actualul cadru normativ asigură descrierea procedurilor de achiziţie, dar nu şi calitatea informaţiilor din documentaţia de atribuire în sensul obţinerii performanţei. Aşadar, sistemul de achiziţii publice nu este orientat spre satisfacerea necesităţilor prin atingerea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă, ci este perceput ca un instrument de executare a fondurilor primite.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: achiziţii publice

Obiectivul specific: dezvoltarea unui sistem performant de achiziţii publice care să furnizeze "valoare pentru bani" în utilizarea fondurilor publice.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Armonizarea deplină a legislaţiei din domeniile achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale, concesiunilor de lucrări şi de servicii, parteneriatului public-privat, precum şi a Regulamentului privind achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor la întreprinderea de stat, în special desemnarea clară a autorităţilor care aplică prevederile normative şi modalitatea de contestare pentru fiecare mod de atribuire a contractelor.

2) Reingineria sistemului electronic de achiziţii publice pentru a răspunde cerinţelor la nivel naţional şi european, cu utilizarea sistemului electronic pentru întreg ciclul de achiziţii (planificare, derularea procedurii de atribuire, atribuire, managementul contractului – amendamente).

3) Crearea, în domeniul achiziţiilor publice, a unui sistem integral de achiziţii, în vederea atingerii obiectivelor stabilite în documentele de politici publice, cu accent pe aspecte sociale, mediu, inovare şi performanţă, cu clarificarea rolurilor organizaţiilor de la nivel strategic, tactic şi operaţional pentru evitarea conflictului de competenţă.

Rezultate pe termen mediu:

1) Legislaţie armonizată în totalmente cu Directivele UE în materie de achiziţii şi angajamente asumate în cadrul Acordului de Asociere RM-UE şi Organizaţiei Mondiale a Comerţului realizate.

2) Sistem electronic de achiziţii publice ce asigură întreg ciclul de achiziţii creat, cu asigurarea transparenţei în timp util şi într-un format accesibil în procesul de achiziţii publice/sectoriale.

3) Sistem integral de achiziţii creat şi roluri ale organizaţiilor de la nivel strategic, tactic şi operaţional din domeniul achiziţiilor publice stabilite.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Realizarea a minimum 80% din valoarea achiziţiilor publice iniţiate anual, începând cu 2025, prin intermediul sistemului electronic de achiziţii publice pentru întreg ciclul de achiziţii.

2) Realizarea a cel puţin 80% din valoarea achiziţiilor lansate anual de autorităţi/entităţi contractante centrale şi locale prin anunţuri de participare în condiţii de eficienţă economică şi socială.

3) Instituirea mecanismului de cooperare orizontală/coordonare între ministere care utilizează achiziţiile pentru implementarea ţintelor specifice, inclusiv crearea şi menţinerea unei baze de date pentru identificarea, inventarierea şi actualizarea programelor şi a planurilor de acţiuni asociate care utilizează achiziţiile strategice (aspecte sociale, ecologice, de inovare).

Rezultate pe termen lung:

1) Achiziţii publice iniţiate prin intermediul sistemului electronic de achiziţii publice pentru întreg ciclul de achiziţii în cuantum de minimum 80%.

2) Mecanism de cooperare orizontală/coordonare între ministere care utilizează achiziţiile pentru implementarea ţintelor specifice instituit.

3) Bază de date pentru identificarea, inventarierea şi actualizarea programelor şi a planurilor de acţiuni asociate, care utilizează achiziţiile strategice (aspecte sociale, ecologice, de inovare) creată şi menţinută.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP -24), MAPS, Ministerul Finanţelor.

COMPONENTA 7.

Transparenţa finanţelor publice

Transparenţa finanţelor publice capturează măsura în care actorii, inclusiv publicul larg şi alte niveluri de administraţie publică, au accesul la informaţiile necesare, inclusiv la aspectele legate de calitatea şi structura acestor informaţii.

Transparenţa bugetară este asigurată în toate etapele procesului bugetar. Proiectele de acte normative şi rapoartele/informaţiile privind executarea bugetelor se publică atât pe pagina web a Ministerului Finanţelor, cât şi pe platformele Guvernului particip.gov.md şi date.gov.md. De asemenea, se întocmeşte şi se publică Bugetul pentru cetăţeni – un instrument dezvoltat pentru a prezenta bugetul într-un format simplu şi accesibil, asigurându-se că fiecare cetăţean înţelege prevederile bugetului.

Totodată, conform scorului de transparenţă bugetară (cunoscut şi sub denumirea de indicele pentru buget deschis – OBI), ce evaluează disponibilitatea publică a documentelor bugetare cheie, care, luate împreună, oferă o imagine completă a modului în care au fost colectate, planificate şi cheltuite resursele publice în cursul anului bugetar, Republica Moldova a obţinut un scor de 65 de puncte din 100, ceea ce relevă necesitatea de a persevera în atingerea unor performanţe mai înalte.

Astfel, performanţa actuală la pilonul transparenţei financiare este în general pozitivă, cu unele excepţii.

Deşi clasificaţia bugetară corespunde standardelor internaţionale, pentru instituţiile publice la autogestiune, care primesc mijloace bugetare, nu este asigurată transparenţa alocării şi utilizării acestora. Astfel, conform evaluării CPRF 2021, în rapoartele financiare ale Guvernului nu sunt reflectate circa 5,38% din totalul cheltuielilor bugetare şi 6,2% din totalul veniturilor bugetare.

Mecanismul de monitorizare a performanţei la prestarea serviciilor publice funcţionează relativ bine. Finalmente, accesul publicului la informaţiile fiscale este adecvat.

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: transparenţa bugetară

Obiectivul specific: îmbunătăţirea transparenţei procedurilor de pregătire, executare şi raportare a bugetului.

Direcţii prioritare pe termen mediu:

1) Acoperirea cu reguli de elaborare, aprobare şi executare a întregului sistem public (extinderea reglementărilor bugetare pentru autorităţile/instituţiile publice la autogestiune ale căror fondatori sunt autorităţile publice centrale şi locale).

2) Gestionarea, prin Contul unic trezorerial, a resurselor bugetare primite de către instituţiile publice la autogestiune, întreprinderile de stat, întreprinderile municipale, societăţile pe acţiuni şi alte instituţii publice ale căror fondatori sunt autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

3) Majorarea numărului de instituţii publice la autogestiune deservite în Contul unic trezorerial.

4) Menţinerea regulilor şi criteriilor clar stabilite la calcularea/distribuirea transferurilor către autorităţile administraţiei publice locale.

Rezultate pe termen mediu:

1) Acces al publicului la documentaţia bugetară şi la informaţia bugetară asigurat.

2) Rapoarte financiare detaliate ale tuturor unităţilor extrabugetare prezentate anual în termen de trei luni de la sfârşitul anului fiscal.

3) Alocare a tuturor transferurilor către bugetele componente ale bugetului public naţional de la administraţia centrală determinată de sisteme transparente, bazate pe reguli.

4) Proces prin care autorităţile administraţiei publice locale primesc informaţii cu privire la transferurile lor anuale gestionat prin calendarul bugetar obişnuit, care oferă informaţii clare şi suficient de detaliate pentru autorităţile administraţiei publice locale, în scopul de a permite în cel puţin şase săptămâni finalizarea planificării bugetare la timp.

5) Informaţii privind performanţele realizate în cadrul subprogramelor publicate anual de către majoritatea autorităţilor bugetare.

Direcţii prioritare pe termen lung:

1) Alinierea clasificaţiei bugetare la statistica finanţelor guvernamentale (2014).

2) Dezvoltarea şi ajustarea Sistemului informaţional integrat al finanţelor publice în conformitate cu standardele aprobate referitor la clasificaţia bugetară.

3) Ajustarea Sistemului informaţional integrat al finanţelor publice prin dezvoltarea şi generarea de rapoarte analitice, pentru a asigura cu informaţii necesare structurile implicate.

4) Ajustarea Sistemului informaţional integrat al finanţelor publice pentru a asigura planificarea, raportarea pentru instituţiile publice la autogestiune, ale căror fondatori sunt autorităţile publice centrale şi locale.

5) Perfecţionarea continuă a cadrului metodologic privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional şi a mijloacelor extrabugetare prin Contul unic trezorerial al Ministerului Finanţelor.

6) Renunţarea la practica (minimizarea) planificării cheltuielilor bugetare prin intermediul fondurilor centralizate, cheltuielile fiind planificate şi aprobate în legea bugetara anuală, precum şi atribuite autorităţilor bugetare care vor efectua cheltuielile respective.

7) Dezvoltarea şi actualizarea periodică a paginii web a Ministerului Finanţelor cu informaţii de calitate şi oportune privind elaborarea şi executarea bugetului, într-un limbaj accesibil şi incluziv.

8) Supravegherea activităţii întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale în vederea prognozării volumului dividendelor aferente cotei de participare a statului în societăţile comerciale şi al defalcărilor din profitul net al întreprinderilor de stat ce urmează a fi încasate la bugetul de stat, precum şi al mijloacelor obţinute din vânzarea patrimoniului public în urma procesului de privatizare şi al mijloacelor obţinute în urma vânzării pachetelor de acţiuni şi/sau părţilor sociale.

9) Dezvoltarea capacităţilor şi perfecţionarea formatului de prezentare a bugetului pentru cetăţeni, în scopul îmbunătăţirii accesului publicului la informaţiile bugetare.

Rezultate pe termen lung:

1) Indice de transparenţă bugetară crescut.

2) Evaluări ale eficienţei şi eficacităţii furnizării serviciilor efectuate şi publicate pentru majoritatea ministerelor cel puţin o dată în ultimii cinci ani.

3) Proces de virare a veniturilor din vărsarea dividendelor şi defalcărilor ale entităţilor economice în bugetul de stat, precum şi a veniturilor din privatizarea bunurilor proprietate publică monitorizat permanent, îmbunătăţit şi transparent.

4) Buget pentru cetăţeni, cu cele mai importante informaţii bugetare, accesibil şi uşor de înţeles pentru publicul larg.

Surse de date/surse de verificare:

CPRF (IP -4, IP -5, IP -6, IP -7, IP -8, IP -9), OBI, Ministerul Finanţelor.

V. IMPACT ŞI INDICATORI DE EVALUARE

Reforma managementului finanţelor publice este unul dintre pilonii-cheie ai reformei administraţiei publice. Având în vedere că managementul financiar public eficient stă la baza unei administraţii publice moderne, la elaborarea prezentei Strategii s-a ţinut cont de priorităţile Strategiei reformei administraţiei publice, pentru a se asigura coerenţa şi armonizarea ambelor documente strategice.

O atenţie deosebită a fost acordată capacităţii de resurse umane, capacităţii de planificare a politicilor, serviciilor electronice, furnizării de servicii şi orientării spre coordonarea rezultatelor în ceea ce priveşte consolidarea responsabilităţii manageriale, mediul de control intern şi îmbunătăţirea transparenţei.

În următorii opt ani, eforturile se vor concentra pe consolidarea tuturor aspectelor managementului finanţelor publice, care sunt legate, în primul rând, de fazele ciclului bugetar, prin îmbunătăţirea cadrului legal şi pe consolidarea capacităţii atât administrative, cât şi tehnice a instituţiilor responsabile de reforma managementului finanţelor publice, cu un accent deosebit pe transformarea digitală prin dezvoltarea de software şi consolidarea capacităţilor sistemelor informaţionale.

Pentru a măsura rezultatele reformelor managementului finanţelor publice, vor fi utilizaţi indicatorii de monitorizare a ODD incluşi în cadrul naţional de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030.

De asemenea, rapoartele şi recomandările Curţii de Conturi vor servi ca dovezi şi surse de conciliere/contrapunere a informaţiilor, pentru evaluarea managementului finanţelor publice realizat atât de experţii locali, cât şi de experţii internaţionali implicaţi în evaluarea componentelor managementului finanţelor publice integral sau individual.

VI. FINANŢAREA STRATEGIEI

Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice va fi finanţată din două surse principale: bugetul de stat şi contribuţia partenerilor de dezvoltare.

Exerciţiul de calculare a costurilor aproximative s-a bazat pe o ipoteză generală de estimare doar a costurilor suplimentare, pentru a asigura implementarea deplină şi cu succes a măsurilor de reformă planificate. Activităţile desfăşurate cu resursele umane existente nu au fost estimate, cum ar fi sarcinile administrative – pregătirea proiectelor de legi şi activităţile în derulare (cu excepţia cazului în care este nevoie de asistenţă externă).Astfel, prezenta Strategie urmează a fi finanţată în principal de la bugetul de stat, prin intermediul programului "Managementul finanţelor publice". Costurile directe suplimentare estimate pentru implementarea prezentei Strategii constituie circa 1,2 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte direcţiile prioritare ce presupun fortificarea capacităţilor umane în domeniu, care implică costuri de implementare adiţionale celor existente, acestea vor fi finanţate din asistenţa externă, precum şi din alte surse care nu contravin legislaţiei – estimate la circa 250 milioane de lei, iar pentru dezvoltarea sistemelor informaţionale, preliminar, au fost estimate costuri în sumă de circa 300 milioane de lei.

Calcularea costurilor pentru implementarea prezentei Strategii, inclusiv identificarea costurilor directe suplimentare pentru fiecare activitate se va efectua în procesul de elaborare a Programului naţional de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice, Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern şi a Planului de acţiuni pentru implementarea prezentei Strategii.

Estimările privind impactul politicilor de reformă prevăzute în prezenta Strategie, atât asupra veniturilor, cât şi a cheltuielilor bugetare, vor fi efectuate la etapa promovării instrumentarului de punere în aplicare a acestora.

VII. RISCURI DE IMPLEMENTARE ŞI CONSTRÂNGERI

Ca urmare a listării măsurilor de reformă în prezenta Strategie, Guvernul, după consultarea cu alte părţi interesate, a identificat potenţialele impedimente în implementarea cu succes a reformei şi posibilele măsuri de atenuare a impactului acestor impedimente. Este necesar de remarcat că factorii nontehnici joacă un rol important în performanţa managementului finanţelor publice. Luarea în considerare a acestor factori ca element al reformei finanţelor publice necesită exercitarea unui angajament politic şi birocratic, precum şi acceptarea schimbărilor organizaţionale.

Experienţa din perioada de implementare a precedentei strategii, precum şi experienţa acumulată în ultimii 20 de ani de reformă în domeniul managementului finanţelor publice denotă o serie de provocări şi riscuri specifice care au persistat pe întreaga perioadă menţionată şi care ar putea apărea pe parcursul implementării prezentei Strategii.

Lipsa de cunoştinţe, abilităţi şi experienţă în cadrul Ministerului Finanţelor şi în multe autorităţi cauzează destul de frecvent erori şi omisiuni în procesele de bază. Identificarea deficienţelor în activitatea autorităţilor, inclusiv în cadrul Ministerului Finanţelor, trebuie să fie o prioritate a Guvernului. Diluarea memoriei instituţionale este un risc enorm pentru funcţionarea sistemului finanţelor publice. În cadrul exerciţiului de evaluare ex-ante, marea majoritate a respondenţilor au sesizat efectele lipsei corpului de funcţionari calificaţi.

Punerea în aplicare a politicilor, proceselor şi a reformelor din domeniul finanţelor publice necesită abilităţi de gestionare şi un nivel ridicat de pregătire a resursei umane. Probabil, va fi necesară evaluarea necesităţilor per sistem sau a nevoilor de formare profesională şi furnizarea unui program de instruiri atât pentru angajaţii Ministerului Finanţelor, cât şi ai altor ministere şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

Totodată, există riscuri sistemice şi de capacitate în calitatea bugetării bazate pe performanţă şi de utilizare a informaţiei despre performanţă în discuţiile asupra bugetului.

Lipsa performanţei din domeniul managementului financiar al unităţilor administrativ-teritoriale, cauzate de insuficienţa de personal, fluctuaţia înaltă a personalului, incapacitatea de recrutare a personalului cu competenţe de bază în absenţa motivaţiei financiare, la fel, sunt riscuri iminente care ar putea periclita esenţial mersul reformelor în domeniul finanţelor publice.

Pentru a asigura un management strategic al resurselor umane, pentru a face faţă nevoilor funcţionale în creştere şi pentru a răspunde priorităţilor Guvernului, va trebui de luat în considerare creşterea remunerării corpului de funcţionari.

Bineînţeles, va fi necesară o realiniere a personalului pentru a scoate presiunea de pe unele funcţii, cu redistribuirea concomitentă şi echilibrarea sarcinilor. Sarcinile cu complexitate mai mare necesită o gamă variată de abilităţi tehnice, analitice şi manageriale. Pentru unele domenii, dezvoltarea capacităţilor ar trebui să fie un punct central de susţinere a schimbării proceselor funcţionale.

Riscurile au fost clasificate ca riscuri interne şi riscuri externe, pentru a putea mai bine clarifica influenţa acestora asupra reformei în special.

Riscurile interne sunt acele riscuri care au impact direct asupra reformei şi sunt din interiorul sistemului.

Riscurile externe sunt acele riscuri care nu pot fi controlate, dar care au un impact semnificativ asupra mersului reformelor.

Sensibilizarea factorului politic asupra importanţei şi consecvenţei măsurilor de reformă, promovarea conceptului de educaţie financiară a factorului politic şi a actorilor implicaţi în procesele bugetare vor fi principalele provocări pe perioada implementării prezentei Strategii.

Ca şi în perioada precedentă, monitorizarea riscurilor în cadrul prezentei Strategii va fi încorporată în cadrul de monitorizare şi raportare, adică va fi o parte integrantă a rapoartelor de monitorizare a progresului. Evaluarea riscurilor va fi actualizată anual în registrul riscurilor. Evaluarea va fi actualizată ori de câte ori va surveni o schimbare semnificativă a expunerii la risc sau atunci când se va lua o nouă decizie privind atenuarea sau reducerea riscului.

Tabelul de mai jos rezumă riscurile-cheie identificate în etapa pregătitoare pentru a sta la baza managementului suplimentar al riscului. Riscurile identificate şi listate nu sunt exhaustive şi pot stimula diverse reacţii sau implicaţii.

Analiza riscului indică faptul că o parte a riscului poate fi prevenită printr-o planificare adecvată şi prin acţiuni de eliminare a problemelor în timp util de către instituţiile competente pe parcursul implementării. Controalele de diminuare a riscurilor au fost luate în considerare împotriva riscurilor cunoscute la momentul redactării prezentei Strategii şi direct încorporate în măsurile şi activităţile individuale.

VIII. AUTORITĂŢI VIZATE/IMPLICATE ŞI

REPARTIZAREA RESPONSABILITĂŢILOR

Supravegherea externă eficientă şi sistemele de monitorizare bine stabilite, inclusiv regulile stricte de raportare şi transparenţă, sunt obiectivele principale în asigurarea unui sistem stabil al finanţelor publice. Ultima strategie de dezvoltare a managementului finanţelor publice a evidenţiat necesitatea unei asumări puternice de implementare a măsurilor de reformă şi de instituţionalizare a unui mecanism de coordonare robust.

Prezenta Strategie implică întregul sector guvernamental, inclusiv ministerele, autorităţile publice centrale şi locale.

În plus, părţile-cheie interesate de prezenta Strategie sunt instituţia supremă de audit (Curtea de Conturi), Comisia parlamentară economie, finanţe şi buget şi Comisia Control al finanţelor publice.

Domeniul de audit public extern este un proces sistematic de evaluare independentă şi obiectivă, desfăşurat de Curtea de Conturi potrivit atribuţiilor şi responsabilităţilor legale în consecutivitatea activităţilor aferente procesului şi calendarului bugetar.

Auditarea obligatorie a rapoartelor anuale ale Guvernului privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi a situaţiilor financiare consolidate ale tuturor ministerelor este ultima fază a ciclului bugetar.

Prin prisma implementării Strategiei de dezvoltare a Curţii de Conturi pe anii 2021-2025 şi a prezentei Strategii, ale căror obiective stabilesc acţiuni şi priorităţi complementare, care ţintesc creşterea performanţei întregului sistem de control financiar public intern şi a responsabilităţii bugetar-fiscale a autorităţilor/instituţiilor publice din Republica Moldova, Curtea de Conturi planifică sporirea contribuţiei şi consolidarea sprijinului oferit entităţilor auditate în remedierea deficienţelor existente, prin acoperirea mai extinsă a mandatului său statutar, în special cu misiuni de audit al performanţei şi conformităţii, evaluarea şi raportarea schimbărilor în managementul finanţelor publice, ceea ce va contribui substanţial la o guvernanţă sănătoasă şi la o bună gestiune a patrimoniului şi finanţelor publice.

Comisia de control al finanţelor publice, Comisia economie, buget şi finanţe şi alte comisii de profil primesc rapoartele de audit pentru informare, examinare în cadrul audierilor şi utilizare în procesul luării deciziilor.

Partenerii de dezvoltare – procesul consultativ al prezentei Strategii vizează intensificarea unui dialog mai semnificativ.

Prezenta Strategie urmează să beneficieze de consultanţă continuă şi de interacţiunea cu instituţiile menţionate mai sus, care ar consolida procesul consultativ şi discuţiile politice privind managementul finanţelor publice.

Având în vedere că există diferiţi actori în domeniul managementului finanţelor publice, prezenta Strategie a fost elaborată de Ministerul Finanţelor şi consultată cu reprezentanţii partenerilor de dezvoltare (Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Agenţia Internaţională de Cooperare a Germaniei, Organizaţia Naţiunilor Unite în Moldova).

Părţile interesate au fost implicate în mod direct şi activ într-un proces intens şi structurat de identificare şi revizuire a obiectivelor prioritare atât la nivel tematic, cât şi la nivel de subcomponentă. Deşi acest proces consultativ este important pentru redactarea Strategiei, va fi, de asemenea, vital în timpul perioadei de implementare, deoarece va necesita o consultare continuă, pentru a monitoriza progresul şi a face corecţii acolo unde este necesar.

IX. IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA

Responsabilitatea pentru coordonarea implementării şi raportarea reformelor îi revine Ministerului Finanţelor. Ministerul Finanţelor nu este o instituţie guvernamentală tipică, are responsabilităţi şi, prin urmare, are un rol semnificativ în elaborarea şi coordonarea politicilor pentru întreg procesul de planificare a bugetului pe termen mediu, pregătirea şi monitorizarea executării bugetului public naţional. Ministerul Finanţelor este responsabil de dezvoltarea, coordonarea şi monitorizarea obiectivelor politicilor fiscale şi vamale, a politicilor în domeniul achiziţiilor publice, a controlului financiar public intern, a salarizării în sectorul bugetar etc. (https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121803&lang=ro).

Implementarea prezentei Strategii se va efectua prin intermediul instrumentelor de operaţionalizare: Programul naţional de dezvoltare al sistemului de achiziţii publice, Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern, Programului managementul datoriei de stat pe termen mediu şi a Planului de acţiuni (matricei) pentru implementarea prezentei Strategii.

Iniţial, va fi elaborat un plan de acţiuni (matrice) care va include direcţiile prioritare preconizate, acţiunile de implementare, instituţiile responsabile, termenele de realizare, costurile şi sursele de finanţare estimate pentru acţiunile preconizate şi indicatorii de rezultat respectivi. Pentru a asigura trasabilitatea acţiunilor, anual, Planul de acţiuni (matricea) va fi prelungit şi sincronizat cu Cadrul bugetar pe termen mediu, Planul naţional de dezvoltare şi programele bugetare.

După cum a fost menţionat, prezenta Strategie implică întregul sector guvernamental, inclusiv ministerele, autorităţile publice centrale şi locale. Ministerul Finanţelor va coordona implementarea acţiunilor de către serviciile şi organele competente din fiecare componentă de bază a Strategiei, va conduce, de asemenea, revizuirea şi mecanismele de monitorizare şi va fi responsabil de evaluarea periodică a performanţei obiectivelor de reformă prevăzute în aceasta.

Monitorizarea şi evaluarea implementării prezentei Strategii se va efectua folosind sistemul bazat pe indicatori anuali de rezultat şi pe toată perioada de implementare, iar coordonarea întregului proces de monitorizare şi evaluare ţine de responsabilitatea Ministerului Finanţelor, cu suportul altor autorităţi publice, în colaborare cu instituţiile neguvernamentale şi partenerii de dezvoltare.

În procesul de monitorizare vor fi elaborate rapoarte anuale de progres, care vor include informaţii exhaustive cu privire la gradul de realizare a indicatorilor de rezultat.

Pe parcursul implementării prezentei Strategii vor fi realizate următoarele proceduri de monitorizare:

1) monitorizarea anuală – anual, prin elaborarea unui raport analitic privind gradul de implementare a acţiunilor;

2) evaluarea intermediară – la expirarea anului 2026, prin elaborarea unui raport de evaluare, în care se va analiza impactul implementării Strategiei în baza Planului de acţiuni realizat până la perioada respectivă şi gradul de implementare a acţiunilor;

3) evaluarea finală de implementare – la finalizarea implementării prezentei Strategii (2030), prin elaborarea unui raport final de implementare, care va include rezultatele şi impactul implementării acesteia.

Guvernul recunoaşte, de asemenea, importanţa informării cetăţenilor cu privirea la evoluţiile importante în politicile şi practica managementului finanţelor publice, prin oferirea unor informaţii simple şi uşor accesibile. La începutul fiecărui an, Ministerul Finanţelor va asigura publicarea pe pagina sa oficială a informaţiilor relevante privind implementarea prezentei Strategii.