632/05.06.2007 Hotărîre privind aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
privind aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi
finanţării terorismului şi Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale
de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului
[Denumirea modificată prin Hot.Guv. nr.864 din 14.07.2008, în vigoare 22.07.2008]
nr. 632 din 05.06.2007
(în vigoare 15.06.2007)
Monitorul Oficial nr.82-85 art.668 din 15.06.2007
* * *
Abrogat: 31.10.2012
Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012
În scopul executării punctului 29 al Planului de acţiuni prioritare privind implementarea în anul 2007 a Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.113 din 3 februarie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.25-28, art.152), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, conform anexei nr.1;
Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, conform anexei nr.2.
[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.864 din 14.07.2008, în vigoare 22.07.2008]
2. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va coordona activitatea partenerilor implicaţi în realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.864 din 14.07.2008, în vigoare 22.07.2008]
3. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice:
vor întreprinde măsuri eficiente privind realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi vor înainta propuneri privind actualizarea acestuia;
vor prezenta, trimestrial, pînă la data de 5 a lunii imediat următoare, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei rezultatele îndeplinirii fiecărei acţiuni, care le va generaliza, şi, pînă la data de 15 a aceleiaşi luni, va înainta Guvernului raportul respectiv.
[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.864 din 14.07.2008, în vigoare 22.07.2008]
4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.333 din 23.04.2009, în vigoare 08.05.2009]
[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.864 din 14.07.2008, în vigoare 22.07.2008]
| PRIM-MINISTRU | Vasile TARLEV |
| Contrasemnează: | |
| Prim-viceprim-ministru | Zinaida Greceanîi |
| Ministrul afacerilor interne | Gheorghe Papuc |
| Ministrul finanţelor | Mihail Pop |
| Ministrul justiţiei | Vitalie Pîrlog |
Chişinău, 5 iunie 2007. |
|
| Nr.632. |
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.632
din 5 iunie 2007
Strategia naţională de prevenire şi combatere
a spălării banilor şi finanţării terorismului
I. Introducere
Spălarea banilor şi finanţarea terorismului sînt fenomene strîns legate de economia subterană, percepute ca activităţi desfăşurate cu încălcarea normelor juridice. Acestea presupun căi prin care infractorii procesează mijloace băneşti ilegale sau “murdare”, provenite din practicarea activităţilor ilicite (veniturile din comerţul cu droguri, traficul de fiinţe umane, frauda, furtul etc.), prin intermediul unor transferuri şi tranzacţii succesive, pînă cînd sursa fondurilor acaparate ilegal devine neclară şi banii capătă aparenţa fondurilor/activelor legitime sau “curate”.
Finanţarea terorismului poate fi efectuată atît din contul veniturilor provenite din activităţi ilicite, cît şi din contul mijloacelor obţinute de la desfăşurarea unor activităţi legale, ceea ce face dificilă depistarea fondurilor destinate organizaţiilor teroriste internaţionale.
În economia mondială sînt utilizate, în mod fraudulos, tranzacţiile internaţionale drept componentă de bază a spălării banilor şi a finanţării terorismului. Sistemul financiar global, transformat din parte componentă a pieţei într-un factor independent al economiei globale, susţine fluxurile băneşti masive, provenite din economia tenebră. Volumul fraudelor economice transnaţionale se conturează tot mai mult. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, iau amploare. Sînt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere.
Organizaţiile criminale transnaţionale nu tind direct spre putere politică, ele utilizează doar mecanismele democratice pentru a obţine control din interior asupra societăţii, manifestîndu-şi autoritatea prin intermediul instituţiilor aparent democrate.
Astfel, în domeniul crimelor transnaţionale se evidenţiază următoarele tendinţe generale:
este relativ simplu, pentru persoanele implicate, de a schimba regiunea activităţii criminale şi a se adapta rapid;
limita dintre activitatea legală şi cea ilegală este voalată;
tehnologiile informaţionale sînt pe larg aplicate în organizarea şi activitatea ilicită.
Pentru a evita impedimentele, procesele de spălare a banilor şi finanţare a terorismului au loc frecvent, prin intermediul mai multor ţări. La fel este prezentă şi tendinţa de creare a unor grupuri mai mici, mobile, deseori în conexiune cu membrii străini, pe un teritoriu naţional respectiv, ceea ce sporeşte eficienţa spălării banilor şi finanţării terorismului. Aceasta evidenţiază necesitatea cooperării între instituţiile abilitate cu prevenirea şi combaterea fenomenelor în cauză la nivel naţional şi internaţional.
Este de menţionat faptul că o parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic naţional.
Avansarea circulaţiei informaţiei, capitalului, persoanelor, bunurilor şi serviciilor necesită modificarea concepţiei tradiţionale şi atitudinii faţă de crimele transnaţionale. Activitatea criminală transnaţională profită facilitat, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar.
Primul pas important întreprins de Republica Moldova în vederea dezrădăcinării acestor fenomene negative a constituit adoptarea de către Parlament a Legii nr.633-XV, din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, cu modificările ulterioare.
În cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (în continuare - CCCEC) la 15 septembrie 2003 a fost instituită unitatea independentă, Serviciul Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor (în continuare - SPCSB), care are în competenţa sa acumularea, analizarea şi transmiterea informaţiei autorităţilor abilitate.
În 1997 Republica Moldova a aderat la Comitetul de Evaluare a Măsurilor de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (în continuare - Comitetul MoneyVal). Problema combaterii spălării banilor este menţionată şi în pct.54 al Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană.
Luînd în considerare necesitatea promovării unei politici unitare din partea instituţiilor abilitate în vederea combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, necesitatea eficientizării mecanismelor relevante, precum şi a ponderii pe care o manifestă fenomenele în cauză, se impune imperativ o reacţie strategică clară, prin adoptarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (în continuare - Strategia).
Strategia naţională, reprezentînd documentul-cheie pentru activitatea ulterioară a Guvernului în domeniul respectiv, va reflecta dezvoltarea unor direcţii adaptabile şi concentrarea eforturilor pentru realizarea unor activităţi coordonate de cooperare între autorităţile şi instituţiile de drept din republică. Prezenta Strategie este preconizată a fi instrumentul şi metoda concretă de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
II. Noţiunile de spălare a banilor şi finanţare a terorismului
În legislaţia naţională spălarea banilor reprezintă acţiuni orientate, fie spre atribuirea unui aspect legal sursei şi provenienţei mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor obţinute ilicit în urma săvîrşirii infracţiunilor, fie spre tăinuirea, deghizarea sau denaturarea informaţiei privind natura, originea, mişcarea, plasarea sau apartenenţa acestor mijloace băneşti, bunuri sau venituri, despre care persoana ştie că constituie venituri provenite din activitate infracţională; dobîndirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscînd că acestea provin din săvîrşirea unei infracţiuni, participare la orice asociere, înţelegere, complicitate prin ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor în cauză.
Finanţarea terorismului constă în oferirea ori colectarea intenţionată, prin diferite metode, direct sau indirect, a mijloacelor financiare sau a bunurilor în scopul utilizării acestora la săvîrşirea actelor teroriste.
III. Scopul, obiectivele şi principiile Strategiei
1. Strategia are drept scop identificarea metodelor concrete de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului în domeniile de activitate.
2. Obiectivele prezentei Strategii sînt următoarele:
ajustarea legislaţiei naţionale la standardele şi experienţa internaţională în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
Sistemul normativ autohton de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului necesită a fi armonizat la recomandările Grupului de Acţiune Financiară Internaţională pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (FATF), precum şi la directivele Uniunii Europene în domeniu şi recomandările Comitetului MoneyVal;
prevenirea şi combaterea utilizării operaţiunilor financiare în vederea spălării banilor şi finanţării terorismului de către persoanele fizice, organizaţiile naţionale şi transnaţionale.
Mecanismele naţionale existente necesită a fi perfecţionate pentru minimalizarea şi excluderea fenomenului de legalizare a veniturilor provenite ilicit, prin crearea şi aplicarea în activitatea organizaţiilor care efectuează operaţiuni financiare a criteriilor esenţiale de suspiciune, precum şi a mecanismelor de supraveghere;
consolidarea instituţională în vederea supravegherii implementării legislaţiei în domeniu şi eficientizarea activităţii prin stabilirea unui sistem eficient de cooperare interinstituţională;
consolidarea capacităţilor tehnice şi sistemelor informaţionale ale SPCSB din cadrul CCCEC.
În vederea exercitării competenţelor SPCSB din cadrul CCCEC, stabilite prin lege, se impune crearea şi consolidarea mecanismelor interne de analiză şi investigare, inclusiv prin dotarea cu echipament tehnic şi sisteme soft;
sensibilizarea populaţiei privind impactul acestor fenomene negative asupra întregii societăţi şi fiecărui cetăţean în parte.
Informarea societăţii despre riscurile şi efectele negative ale fenomenelor de spălare a banilor şi finanţării terorismului, precum şi transparenţa activităţii instituţiilor abilitate în prevenirea şi combaterea acestora, reprezintă o parte componentă a mecanismului de contracarare a fenomenului menţionat;
intensificarea cooperării internaţionale.
Activităţile de spălare a banilor şi finanţării terorismului au căpătat o răspîndire deosebită pe plan mondial. Prin urmare, combaterea acestor fenomene poate fi realizată doar prin intensificarea la maximum a cooperării internaţionale.
Obiectivele prezentei Strategii vor fi atinse prin realizarea unui plan de acţiuni detaliat, în care se specifică măsurile de rigoare, instituţiile responsabile şi termenul de executare a acestor măsuri.
3. Strategia se bazează pe următoarele principii:
Legalitatea. Strategia urmăreşte depistarea modalităţilor concrete de executare a legilor, actelor normative subordonate legii şi actelor internaţionale, care reglementează combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Reprezentînd un instrument auxiliar de implementare a respectivului cadru normativ, Strategia nu poate să conţină măsuri sau acţiuni care ar contraveni acestuia.
Cooperarea. Strategia îşi propune să devină un instrument de asigurare a cooperării între toate instituţiile de stat, organizaţiile nonguvernamentale şi internaţionale, care au drept finalitate combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
Profesionalismul. Strategia presupune şi activităţi de consolidare a capacităţilor manageriale şi executorii a tuturor organelor şi persoanelor implicate în combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
Eficienţa. Strategia presupune depistarea principalelor modalităţi de combatere a spălării banilor care ar presupune rezultate maximale cu un minimum de cheltuieli.
Transparenţa. Succesul oricărei strategii depinde de gradul ei de acceptare socială. Autorităţile responsabile de combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nu pot neglija componenta comunicativă a combaterii fenomenelor sus-menţionate. Totuşi, transparenţa nu poate fi absolutizată. Anumite informaţii, care constituie secret de stat, secret comercial, bancar sau profesional, nu pot fi divulgate. Din acest motiv, principiul transparenţei nu poate fi invocat pentru solicitarea sau furnizarea informaţiilor care nu fac obiectul transparenţei.
IV. Măsuri şi activităţi în domeniul realizării obiectivelor
Ca urmare a direcţiilor strategice de bază ale CCCEC în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului pot fi formulate următoarele măsuri şi activităţi:
1. Perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării legislaţiei
Reforma legislativă urmează să contribuie la stabilitatea şi securizarea circulaţiei mijloacelor băneşti şi a titlurilor de valoare în sfera activităţii economice, adoptarea unor acte normative care să reglementeze cadrul legal al activităţilor de contracarare a fenomenelor de spălare a banilor şi finanţării terorismului. Stimularea prezentării şi examinării tuturor propunerilor legislative de perfecţionare în vederea implementării Strategiei. Asigurarea unei coordonări a tuturor actelor normative naţionale şi internaţionale în domeniul combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, în scopul evitării suprapunerii şi paralelismului.
Republica Moldova urmează să-şi consolideze eforturile în vederea implementării recomandărilor FATF, ale Consiliului Europei, directivelor Uniunii Europene şi ale altor organisme internaţionale de specialitate.
2. Prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului în instituţiile publice şi sectorul privat
Consolidarea sistemului instituţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului se va realiza prin diverse măsuri de instruire a personalului autorităţilor competente (mese rotunde, traininguri, seminare tematice, stagieri). Necesită a fi constituit un sistem managerial propriu de selectare, recrutare, perfecţionare şi gestiune a personalului responsabil de implementarea prezentei Strategii.
Încheierea acordurilor instituţionale va constitui parteneriate durabile între angajaţii structurilor de stat, responsabili de combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi membrii organizaţiilor nonguvernamentale specializate în domeniu.
În vederea prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului în instituţiile publice şi sectorul privat se va asigura independenţa activităţii acestui sistem.
3. Consolidarea capacităţilor tehnice ale SPCSB al CCCEC
Pentru realizarea cu succes a competenţelor sale SPCSB al CCCEC urmează să-şi consolideze capacităţile sale, inclusiv prin:
a) organizarea seminarelor, trainingurilor şi stagierilor;
b) dotarea cu echipament tehnic şi perfecţionarea continuă a acestuia, ceea ce va asigura transmiterea şi procesarea eficientă a rapoartelor privind tranzacţiile financiare întocmite de SPCSB;
c) crearea unei reţele informaţionale între CCCEC şi organele abilitate să întreprindă măsuri şi activităţi pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului, menţinerea reţelei în stare funcţională şi actualizarea ei sistematică;
d) promovarea experienţei de consolidare a capacităţilor tehnice ale SPCSB în special, şi ale CCCEC în general peste hotarele ţării.
4. Intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă
Problema spălării banilor şi cea a finanţării terorismului au încetat a mai fi considerate în exclusivitate a organelor de drept. Reieşind din consecinţele sale negative majore, ea reprezintă o problemă a tuturor autorităţilor publice, a structurilor private şi a organizaţiilor nonguvernamentale, a întregii societăţi civile.
Un aport important în politica de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului constituie, în special, antrenarea societăţii civile în astfel de acţiuni şi informarea acesteia referitor la riscurile şi efectele negative ale fenomenelor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.
Un rol deosebit în acest caz i se atribuie mass-media, ONG-urilor, autorităţilor publice, direct şi tangenţial implicate în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în vederea sensibilizării populaţiei privind fenomenul în cauză, prin organizarea unor conferinţe de presă, publicarea periodică a comunicatelor de presă referitor la acţiunile întreprinse etc.
Educarea şi informarea populaţiei, de asemenea, reprezintă un aspect al prevenirii fenomenului de spălare a banilor şi finanţării terorismului. Aceasta se poate realiza inclusiv prin ghiduri practice cu informaţii utile, instruirea populaţiei cu privire la riscurile şi tipologiile existente în domeniu etc. Dezvoltarea unei atitudini de intoleranţă faţă de orice manifestare a spălării banilor şi finanţării terorismului.
5. Consolidarea cooperării internaţionale
Este evident că fenomenele de spălare a banilor şi finanţării terorismului depăşesc cu mult spaţiul Republicii Moldova, fiind de fapt probleme internaţionale. De aici rezultă şi necesitatea cooperării internaţionale în domeniu.
La momentul actual, în scopul consolidării cooperării internaţionale, CCCEC a semnat memorandumuri de înţelegere cu alte state pentru schimbul de date şi informaţii în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea spălării veniturilor provenite ilicit şi finanţarea terorismului. Centrul colaborează activ cu organizaţiile internaţionale de specialitate - Comitetul MoneyVal, Grupul de Acţiune Financiară Internaţională FATF, Grupul Euro-Asiatic de tip FATF, Grupul Egmont, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.
În vederea consolidării colaborării internaţionale Republica Moldova va continua:
a) cooperarea bilaterală atît la nivel politic, cît şi la nivel operaţional;
b) cooperarea multilaterală în cadrul organizaţiilor internaţionale relevante prin participarea la întrunirile plenare ale Comitetului MoneyVal şi Grupului Euro-Asiatic de tip FATF, la şedinţele Grupului Egmont, precum şi în cadrul Grupelor Regionale SECI, EUROPOL, INTERPOL, EUROJUST, CSI şi GUAM;
c) colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială în vederea instituirii unui mecanism viabil de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;
d) semnarea în continuare a memorandumurilor de înţelegere cu alte state în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
e) întreprinderea acţiunilor pentru ameliorarea şi asigurarea unui nivel înalt de cooperare prin:
- suportul în timpul investigaţiilor;
- asistenţă în vederea implementării măsurilor provizorii;
- protejarea drepturilor şi informarea persoanelor terţe;
- asistenţă juridică reciprocă;
- încheierea acordurilor de coordonare a sechestrării şi confiscării veniturilor obţinute ilicit, care ar putea conduce la divizarea fondurilor confiscate;
- monitorizarea executării hotărîrilor în materie penală şi civilă;
- asigurarea desfăşurării în comun a investigaţiilor legate de finanţarea terorismului, a activităţilor şi organizaţiilor teroriste.
Activitatea de cooperare internaţională va fi efectuată în corespundere cu capitolul IX din Codul de procedură penală al Republicii Moldova şi cu actele normative internaţionale la care Republica Moldova este parte.
V. Locul şi rolul CCCEC în domeniul prevenirii şi combaterii
spălării banilor şi finanţării terorismului
CCCEC urmează să devină organul-cheie de implementare a prezentei Strategii, prin utilizarea capacităţilor SPCSB, ocupînd, astfel, locul prioritar în sistemul autorităţilor centrale specializate în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
Rolul CCCEC este de a asigura implementarea prezentei Strategii în următoarele domenii: elaborării şi înaintării propunerilor în vederea modificării legislaţiei conform recomandărilor Comitetului MoneyVal şi Fondului Monetar Internaţional; stabilirii orientărilor de bază în viitoarea dezvoltare a cooperării cu organismele care efectuează operaţiuni financiare; ameliorării colaborării cu organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare; îmbunătăţirii colaborării şi pregătirii pentru integrarea deplină în cadrul activităţilor internaţionale a unităţilor de analiză financiară; cooperării şi interacţiunii cu organele de drept naţionale şi internaţionale.
VI. Concluzii
Realizarea activităţilor determinate în prezenta Strategie trebuie să asigure perfecţionarea cadrului legislativ în domeniu, în concordanţă cu normele internaţionale; consolidarea şi supravegherea eficientă a subiecţilor legii în ceea ce priveşte implementarea măsurilor şi acţiunilor împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului, stipulate în legislaţia în vigoare; coordonarea şi schimbul de informaţii la nivel interinstituţional şi internaţional; depistarea, înregistrarea şi investigarea eficientă a activităţilor infracţionale legate de spălarea banilor şi finanţarea terorismului.
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
nr.632 din 5 iunie 2007
PLANUL DE ACŢIUNI
pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere
a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anul 2009
| Obiective | Acţiuni necesare pentru realizarea obiectivelor | Termenul limită de realizare |
Responsabili | Indicatori de monitorizare | Rezultatul scontat |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| 1. Consolidarea cadrului legal naţional în vederea facilitării procesului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului | 1.1.Examinarea oportunităţilor de actualizare a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2010-2013 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia | Trimestrul IV | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Serviciul Vamal, Ministerul Finanţelor, Procuratura Generală Parteneri: Organizaţii nonguvernamentale, Proiectul comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (Proiectul MOLICO) |
Proiectul hotărîrii de Guvern aprobat | Crearea unui cadru normativ şi legislativ adecvat exigenţelor |
| 1.2. Elaborarea şi avizarea proiectelor de modificare a legislaţiei de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului în funcţie de evaluarea cadrului legal existent în domeniu de Comitetul Money Val | Permanent | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Serviciul Vamal Parteneri: Organizaţii nonguvernamentale, Proiectul MOLICO |
Numărul de avize efectuate şi numărul proiectelor de acte normative aprobate | ||
| 1.3. Elaborarea propunerilor privind ajustarea actelor legislative şi normative la prevederile standardelor europene, inclusiv: - expertizarea actelor normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare; - elaborarea modificărilor legilor cu privire la asigurări, organizaţii de microfinanţare, asociaţii de economii şi împrumut, fonduri nestatale de pensii; - elaborarea metodologiilor de evaluare a riscurilor pentru sectorul financiar nebancar, precum şi implementarea acestora la nivel naţional |
Permanent | Executor: Comisia Naţională a Pieţei Financiare Parteneri: Proiectul MOLICO, organizaţii internaţionale de specialitate |
Proiecte de legi definitivate şi aprobate | ||
| 2. Consolidarea capacităţilor instituţionale | 2.1. Organizarea de prezentări, seminare şi traininguri cu privire la metodele de identificare a spălării banilor pentru angajaţii organelor responsabile de executarea prezentului Plan | Permanent | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică, Parteneri: Proiectul MOLICO, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, organizaţii internaţionale de specialitate, organizaţii nonguvernamentale |
Numărul de funcţionari publici care au absolvit cursuri de instruire | Sporirea profesionalismului angajaţilor organelor abilitate în materie de contracarare a spălării banilor şi finanţării terorismului |
| 2.2. Desfăşurarea şi participarea la seminare şi mesele rotunde în probleme de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru entităţile raportoare, mass-media, organizaţiile nonguvernamentale | Permanent | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică Parteneri: Proiectul MOLICO, entităţi raportoare, organizaţii nonguvernamentale |
Numărul întrunirilor organizate | ||
| 2.3. Crearea şi instalarea unui sistem informaţional centralizat pentru organizarea circulaţiei documentelor electronice, precum şi evidenţa electronică a activităţii angajaţilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | Permanent | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Partener: Proiectul MOLICO |
Numărul de computere conectate la sistem | Sporirea productivităţii muncii angajaţilor | |
| 2.4. Optimizarea sistemului de analiză a sectorului financiar nebancar prin achiziţionarea şi instalarea echipamentului IT şi soft-urilor specializate | Permanent | Executor: Comisia Naţională a Pieţei Financiare Parteneri: Proiectul MOLICO, organizaţii internaţionale de specialitate |
Echipamente şi soft-uri procurate şi instalate | ||
| 2.5. Sistematizarea practicii judiciare pe cazuri de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, monitorizarea dosarelor penale pînă la condamnarea finală | Permanent | Executor: Procuratura Generală | Sistematizarea tipologiilor cercetate de spălare a banilor | ||
| 2.6 Extinderea cooperării cu autorităţile publice naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului | Permanent | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică |
Numărul acordurilor de colaborare încheiate cu instituţiile naţionale, numărul informaţiilor furnizate | ||
| 2.7. Prezentarea propunerilor şi sugestiilor privind dificultăţile existente în realizarea Planului nominalizat | Trimestrul IV | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică Parteneri: Proiectul MOLICO, entităţi raportoare, organizaţii nonguvernamentale |
Propuneri privind optimizarea Strategiei şi a Planului pentru realizarea acesteia | ||
| 3. Prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului | 3.1. În cadrul controalelor complexe, verificarea respectării de către entităţile raportoare a legislaţiei privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului | Permanent | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Justiţiei |
Numărul controalelor efectuate şi suma sancţiunilor aplicate | Cultivarea intoleranţei faţă de fenomenul spălării banilor şi finanţării terorismului |
| 3.2. Asigurarea informării reciproce şi schimbului de informaţie privind datele statistice necesare pentru elaborarea studiilor analitice în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului şi crimelor conexe | Permanent | Executori: Biroul Naţional de Statistică, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | Obţinerea informaţiei necesare. Numărul notelor analitice | ||
| 3.3. Monitorizarea aplicării în practică de către entităţile raportoare a cerinţelor privind executarea programelor proprii de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului | Trimestrial | Executori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Finanţelor, Ministerul Dezvoltării Informaţionale Coexecutori: Ministerul Afacerilor Interne, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Biroul Naţional de Statistică |
Rezultatul implementării programelor elaborate | ||
| 3.4. Depistarea şi documentarea schemelor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului prin sectorul financiar-bancar şi nonbancar | Permanent | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică |
Elaborarea tipologiilor de spălare a banilor. Note analitice | ||
| 3.5. Monitorizarea şi, după caz, actualizarea Listei ţărilor în care se produc ilegal substanţe narcotice, care nu dispun de norme contra spălării banilor şi finanţării terorismului, Listei ţărilor care reprezintă un risc sporit datorită nivelului înalt de infracţionalitate şi de corupţie, Listei ţărilor sau zonelor off-shore, precum şi Listei persoanelor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste | Permanent | Executori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne | Liste actualizate şi definitivate | ||
| 3.6. Elaborarea şi publicarea Raportului anual de activitate a Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | Trimestrul IV | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Partener: Proiectul MOLICO |
Raport elaborat şi publicat | ||
| 4. Asigurarea transparenţei şi informării populaţiei | 4.1. Organizarea de conferinţe, mese rotunde, prezentări şi elaborarea comunicatelor de presă în vederea informării societăţii cu privire la măsurile întreprinse pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului | Permanent | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale |
Numărul de conferinţe, mese rotunde, prezentări organizate şi comunicate pentru presă | Sensibilizarea opiniei publice, mass-media despre activitatea instituţiilor abilitate în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului |
| 4.2. Asigurarea funcţionării mecanismului de semnalare (telefonul de încredere), inclusiv anonimă, a actelor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului | Permanent | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale |
Sistem accesibil şi funcţionabil | ||
| 4.3. Organizarea emisiunilor televizate şi radiofonice, pregătirea publicaţiilor în vederea sensibilizării opiniei publice asupra fenomenului spălării banilor şi finanţării terorismului | Permanent | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică Parteneri: companii de televiziune, radiofonice şi edituri independente |
Numărul emisiunilor televizate şi radiofonice, publicaţiilor pregătite şi realizate | ||
| 5. Implementarea instrumentelor internaţionale ale UE, CoE, ONU, OECD, NATO etc. | 5.1. Extinderea cooperării cu instituţiile internaţionale de profil în realizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului | Permanent | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
Rezultatul vizitelor de serviciu şi efectul acestora în extinderea cooperării cu Money Val, Egmont, FATF etc. | Eficientizarea mecanismelor de cooperare naţională şi internaţională |
| 5.2. Iniţierea negocierilor şi încheierea acordurilor internaţionale bi-/multilaterale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului cu instituţiile similare din alte state | Permanent | Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | Acorduri de colaborare semnate cu autorităţile competente din Polonia, Cipru şi Letonia | ||
| 5.3. Implementarea recomandărilor 40+9 ale FATF | Conform termenelor stabilite |
Executor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică |
Gradul de implementare a recomandărilor | ||
| 5.4. Participarea, conform competenţei, la şedinţele Grupului Euro-Asiatic de tip FATF, Grupului Egmont şi Money Val, precum şi în cadrul Grupurilor Regionale SECI, EUROPOL, INTERPOL, EUROJUST, CSI şi GUAM şi promovarea poziţiei Republicii Moldova în cadrul acestor structuri în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului | Permanent | Executori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare | Numărul şedinţelor cu participarea autorităţilor şi instituţiilor interesate.” |
[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.333 din 23.04.2009, în vigoare 08.05.2009]
[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.864 din 14.07.2008, în vigoare 22.07.2008]