Hotărâre nr. 635 din 19.08.2020
pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosinţa apelor
subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor
agricole ocupate cu culturi horticole
nr. 635 din 19.08.2020
(în vigoare 28.08.2020)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 221-225 art. 762 din 28.08.2020
* * *
Abrogat: 23.01.2026
Hotărîrea Guvernului nr.7 din 14.01.2026
În temeiul art.45 alin.(2) din Legea apelor nr.272/2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art.264), cu modificările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.586 din 21.08.2024, în vigoare 06.09.2024]
3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării.
| PRIM-MINISTRU | Ion CHICU |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul agriculturii, | |
| dezvoltării regionale | |
| şi mediului | Ion Perju |
| Nr.635. Chişinău, 19 august 2020. | |
Aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.635/2020
REGULAMENT
cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare
a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Regulamentul cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor ocupate cu culturi horticole (în continuare – Regulament) stabileşte procedura de acordare a dreptului de folosinţă a apelor subterane în scopul irigării prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole, reglementările tehnice ale pretabilităţii solurilor şi ale calităţii apelor subterane utilizate pentru irigare.
2. În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele noţiuni:
calitatea apei de irigaţie – starea fizică, chimică şi biologică a apei care corespunde pentru a fi folosită la irigarea terenurilor agricole ocupate cu culturi, în mod eficient şi fără efecte negative ulterioare, îndeosebi asupra însuşirilor chimice şi fizice ale solului. Principalele caracteristici ce determină calitatea apei de irigaţie sunt: gradul şi tipul mineralizării (respectiv conţinutul de săruri solubile), cantitatea şi tipul materialelor de suspensie, temperatura, conţinutul de oxigen (gradul de aeraţie);
cernoziomuri argiloiluviale, levigate şi tipice moderat humifere cu profil întreg şi cele cu grad slab de eroziune – soluri pentru care este caracteristică lipsa carbonatului de calciu în stratul 0-50 cm. Pentru irigaţia acestor soluri se utilizează apele cu grad redus de mineralizare (400-600 mg/dm3) şi cu compoziţie chimică favorabilă;
cernoziomuri carbonatice şi tipice slab humifere (obişnuite) cu profil întreg şi cele slab erodate – soluri în care prezenţa carbonatului de calciu în orizonturile superioare are efect inhibitiv asupra procesului de decalcifiere la aplicarea apelor cu gradul de mineralizare de 700-800 mg/dm3;
indice de calitate (indicator de calitate) a apei – indice tehnic care serveşte la aprecierea calităţii apei;
indici de evaluare a calităţii apei – ansamblul caracteristicilor fizice, chimice, biologice şi bacteriologice în funcţie de care se apreciază condiţiile de folosire a apei pentru diferite scopuri;
monitorizarea publică a pretabilităţii solurilor şi a calităţii apelor – sistem de supraveghere a stării terenurilor irigate, realizat în scopul identificării oportune a transformărilor care au loc în aceste domenii, evaluarea şi elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea şi utilizarea raţională a terenurilor irigate;
priză de apă subterană – punct de ivire naturală (izvor) sau de deschidere artificială (puţ, sondă) a unui acvifer;
regim de irigare – ansamblul elementelor tehnice proprii irigării, care include norma de irigare, norma de udare, numărul de udări, intervalul dintre udări în raport cu caracteristicile solului, condiţiile climatice şi particularităţile plantelor;
normă de irigare – cantitatea de apă distribuită pe suprafaţa unui hectar de teren agricol pe parcursul unei perioade de vegetaţie; se exprimă în m3/ha;
normă de udare – cantitatea de apă distribuită la o singură aplicare a udării; se exprimă în m3/ha şi reprezintă necesarul de apă pentru majorarea umidităţii solului de la plafonul minim la capacitatea pentru apă în câmp (CC) sau la un anumit interval (75-80% CC);
irigare prin picurare – aportul de apă în cantităţi controlate exact, direct la rădăcina plantei sau în zona rădăcinii, distribuit în mod uniform şi lent, picătură cu picătură, într-o proporţie şi cu o frecvenţă adaptate nevoilor plantei, având posibilitatea compensării stricte a evapotranspiraţiei;
pretabilitatea solurilor pentru irigare – ansamblul factorilor de ordin natural ce influenţează în mod radical calitatea unui teren care îl face să fie adecvat pentru irigaţie. Se determină în baza aprecierii susceptibilităţii lor la acţiunea apei pentru irigaţie şi a evaluării factorilor naturali restrictivi şi/sau limitativi;
salinizare – proces de mărire în sol a conţinutului de săruri solubile până la depăşirea celui din solurile obişnuite (adică peste 0,08-0,10%);
soluri afectate de alunecări şi terenuri aferente alunecărilor – soluri şi terenuri cu divers grad de deteriorare prin alunecări şi eroziune;
soluri cu grad slab de eroziune – soluri la care un sfert sau jumătate din orizontul A este spălat (erodat);
soluri cu grad moderat şi puternic de eroziune – soluri la care mai mult de jumătate sau complet este spălat (erodat) orizontul A; soluri la care mai mult de jumătate sau complet este spălat (erodat) orizontul B;
soluri cu grad slab de salinizare – soluri cu conţinut de săruri solubile de 0,3-0,4% şi adâncimea de apariţie a salinizării după cum urmează: slab salinizate – 0-30 cm, slab salinizate la adâncime mică – 30-80 cm, slab salinizate la adâncime mijlocie – 80-150 cm;
soluri cu grad moderat de salinizare – soluri cu conţinut de săruri solubile de 0,4-0,% şi adâncimea de apariţie a salinizării după cum urmează: slab salinizate – 0-30 cm, slab salinizate la adâncime mică – 30-80 cm, slab salinizate la adâncime mijlocie – 80-150 cm;
soluri cu grad slab de soloneţizare – soluri cu conţinut de Na schimbabil (5-10%) şi adâncimea alcalizării – 0-30 cm, adâncimea alcalizării mică – 30-50 cm, adâncimea alcalizării mijlocie – 50-100 cm;
soluri cu grad moderat de soloneţizare – soluri cu conţinut de Na schimbabil (10-15%) şi adâncimea alcalizării – 0-30 cm, adâncimea alcalizării mică – 30-50 cm, adâncimea alcalizării mijlocie – 50-100 cm;
soluri aluviale – soluri nesărăturate şi fără risc de sărăturare, neafectate de hidromorfism şi fără caractere morfologice de slitizare;
soluri cenuşii cu profil întreg, cu grad slab de eroziune – soluri lipsite de carbonatul de calciu în partea superioară a profilului;
volum de apă restabilit – cantitatea de apă acumulată în mod natural după un interval de timp de la captarea apei.
3. Se permite folosirea apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole, dacă se întrunesc următoarele condiţii cumulative:
1) în zona în care este amplasat terenul agricol nu există surse necesare de apă de suprafaţă pentru irigare, dar există suficiente rezerve de ape subterane, care nu duc la diminuarea securităţii şi siguranţei naţionale şi nu afectează alimentarea durabilă cu apă potabilă a populaţiei, fapt confirmat prin raportul de constatare eliberat de Agenţia "Apele Moldovei" şi raportul de constatare eliberat de Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale în condiţiile pct.4-8;
2) condiţiile tehnice de calitate a apei subterane nu depăşesc indicii stabiliţi în tabelele 2 şi 3 din anexa la prezentul Regulament, fapt constatat prin raportul de cercetare a pretabilităţii solului, eliberat de către instituţiile ştiinţifice din domeniul solului, care dispun de laborator acreditat în domeniu în condiţiile pct.9;
3) solul este pretabil pentru irigare în condiţiile parametrilor stabiliţi în tabelele 1, 4-7 din anexa la prezentul Regulament, fapt constatat prin raportul de cercetare a pretabilităţii solului, eliberat de către instituţiile ştiinţifice din domeniul solului, care dispun de laborator acreditat în domeniu în condiţiile pct.9.
Capitolul II
PROCEDURA DE ACORDARE A DREPTULUI DE FOLOSINŢĂ A APELOR
SUBTERANE PENTRU IRIGAREA TERENURILOR AGRICOLE OCUPATE
CU CULTURI HORTICOLE ŞI RAPORTAREA FOLOSINŢEI
APELOR SUBTERANE
4. Pentru stabilirea existenţei condiţiei menţionate la pct.3 subpct.1), persoana fizică sau juridică depune o cerere la Agenţia "Apele Moldovei", cu următorul conţinut:
1) numele şi prenumele sau denumirea solicitantului;
2) domiciliul sau sediul solicitantului şi adresa de poştă electronică, dacă se solicită răspuns pe această cale;
3) amplasarea terenului agricol ocupat/ce va fi ocupat cu culturi horticole, cu indicarea numărului cadastral.
Anexat, se va prezenta copia autentificată a documentelor ce confirmă dreptul de folosinţă asupra terenului menţionat la subpct.3).
5. Agenţia "Apele Moldovei", în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepţionării cererii menţionate la pct.4, eliberează un raport de constatare, care confirmă absenţa apelor de suprafaţă pentru irigare în zona în care terenul agricol este amplasat. În cazul în care raportul de constatare al Agenţiei "Apele Moldovei" confirmă prezenţa apelor de suprafaţă în zona amplasării terenului agricol respectiv, utilizarea apelor subterane pentru irigare este interzisă.
6. Pentru stabilirea existenţei condiţiei menţionate la pct.3 subpct.2), persoana fizică sau juridică depune o cerere la Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, în vederea eliberării unui raport de constatare cu privire la resursele şi rezervele de apă subterană ce pot fi utilizate pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate/ce vor fi ocupate cu culturi horticole, cu următorul conţinut:
1) numele şi prenumele sau denumirea solicitantului;
2) domiciliul sau sediul solicitantului şi adresa de poştă electronică, dacă se solicită răspuns pe această cale;
3) amplasarea terenului agricol ocupat/ce va fi ocupat cu culturi horticole, cu indicarea numărului cadastral;
4) amplasarea terenului preconizat pentru amplasarea construcţiei/construcţiilor hidrotehnice de captare a apei subterane şi volumul de apă necesar pentru irigare;
Anexat, se va prezenta raportul de constatare ce confirmă absenţa apelor de suprafaţă pentru irigare în zona în care terenul agricol este amplasat, eliberat de Agenţia "Apele Moldovei", şi copia autentificată a documentelor ce confirmă dreptul de folosinţă asupra terenului menţionat la pct.4 subpct.3) şi pct.6 subpct.4).
7. Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepţionării cererii menţionate la pct.6, eliberează un raport de constatare, care conţine informaţii referitoare la resursele sau rezervele aprobate de apă subterană, debitul apelor subterane pe regiune, caracteristica corpurilor de apă răspândite în regiune, informaţii referitoare la rezultatele monitorizării apelor subterane la cele mai apropiate puncte de monitoring, în cazul existenţei lor, cu prezentarea datelor existente despre parametrii de calitate a apelor subterane, conform anexei nr.2 la Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.932/2013.
8. În cazul în care Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale nu dispune de informaţii cu privire la resursele de ape, cantitatea şi calitatea apelor subterane, solicitantul poate să obţină dreptul de folosinţă asupra sectorului de subsol în scopul cercetării geologice a apelor subterane în condiţiile Codului subsolului nr.3/2009.
9. Rapoartele de constatare menţionate la pct.5 şi 7 constituie temei de efectuare de către persoana fizică sau juridică a raportului de cercetare a pretabilităţii solului prin intermediul instituţiilor ştiinţifice din domeniul solului, care dispun de laborator acreditat în domeniu.
10. Proiectarea, construirea şi/sau exploatarea prizelor de apă subterană pentru irigarea terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole se efectuează în baza contractului pentru dreptul de folosire a sectorului de subsol în condiţiile Codului subsolului nr.3/2009 şi a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei, eliberată în condiţiile art.25 din Legea apelor nr.272/2011. Construirea şi/sau exploatarea prizelor de apă subterană pentru irigarea terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole se efectuează în conformitate cu proiectele tehnice aprobate, coordonate cu Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, cu organul de stat pentru gestionarea fondului apelor, având acordul de mediu, în cazul în care activitatea a fost supusă evaluării impactului asupra mediului, sau avizul expertizei ecologice de stat, în cazul în care documentaţia de proiect a fost supusă expertizei respective.
11. Actele menţionate la pct.5, 7 şi 9, obţinute de către persoana fizică sau juridică, completează documentaţia de proiect menţionată la pct.10.
12. În cazul în care este necesară tratarea suplimentară a apei subterane, solicitanţii vor asigura procurarea şi instalarea echipamentelor şi instalaţiilor de tratare pentru îmbunătăţirea calităţii apei subterane pentru a fi utilizată la irigare, conform recomandărilor elaborate de instituţiile ştiinţifice din domeniu.
13. Raportarea de către beneficiar a volumului de ape subterane extrase şi folosite pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole se efectuează anual prin intermediul Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale, conform actelor normative aplicabile domeniului.
Capitolul III
RESTRICŢII LA FOLOSIREA APEI SUBTERANE PENTRU
IRIGAREA TERENURILOR AGRICOLE
14. Limitarea sau interzicerea folosinţei apei subterane pentru irigarea terenurilor agricole se face în condiţiile stabilite în Regulamentul cu privire la planificarea gestionării secetei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.779/2013.
15. În cazul declarării situaţiei excepţionale, la propunerea organului central al administraţiei publice în domeniul mediului, Guvernul adoptă o hotărâre prin care declară starea de secetă şi elaborează un plan de gestionare a secetei, în care indică arealul şi termenul executării acestei hotărâri, restricţiile şi/sau interdicţiile care se aplică la folosirea apei subterane, persoanele responsabile de realizarea indicaţiilor respective.
16. În cazul stării de secetă se aplică restricţii temporare de utilizare a resurselor de apă subterană, în baza planurilor de gestionare a secetei elaborate de autorităţile administrative de gestionare a apelor subterane. Condiţiile stabilite în planul de gestionare a secetei sunt obligatorii pe durata aplicării pentru toţi utilizatorii de apă subterană pentru irigarea terenurilor agricole.
|
Anexă la Regulamentul cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole REGLEMENTĂRI TEHNICE privind pretabilitatea solului şi calitatea apei subterane la irigarea terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole Tabelul 1 Gruparea solurilor după pretabilitate la irigare şi caracteristica acestora |
|||
| Nr. grupei |
Denumirea solurilor | Suprafaţa, mii ha |
|
| totală | pretabilă la irigare |
||
| I | Cernoziomuri carbonatice şi obişnuite cu profil întreg, foarte slab şi/sau slab erodate | 1011 | 557 |
| II | Cernoziomuri argiloiluviale, levigate, tipice cu profil întreg, foarte slab şi/sau slab erodate | 731 | 360 |
| III | Soluri cenuşii cu profil întreg, foarte slab şi/sau slab erodate | 290 | 126 |
| IV | Soluri aluviale | 259 | 124 |
| V | Soluri halomorfe | 120 | 70 |
| VI | Soluri moderat şi puternic erodate | 349 | - |
| VII | Soluri afectate de alunecări | 133 | - |
| VIII | Soluri vertice | 100 | - |
|
Solurile din grupa I sunt cele mai indicate soluri pentru irigare. Solurile din această categorie înglobează cuplul genetic "cernoziom obişnuit – cernoziom carbonatic". Coeficientul hidrotermic constituie 0,5-0,6. Aceste soluri au răspândire largă în zonele de sud şi sud-est ale ţării, care se caracterizează prin deficit mare de umiditate. Pe suprafeţe mult mai reduse, se întâlnesc pe terasele râurilor în zonele de centru şi de nord ale ţării. Prezenţa carbonaţilor de calciu şi magneziu în orizontul superficial humuso-acumulativ sau cel de tranziţie la o adâncime de 30-40 cm reduce sever manifestarea procesului de decalcifiere la utilizarea apei de irigaţie cu gradul de mineralizare mai mic de 1000 mg/l. În grupa I pot fi incluse şi subtipurile de cernoziom xerofit – forestier şi sudic, acestea având proprietăţi asemănătoare cu cele ale cernoziomului obişnuit şi carbonatic. De menţionat că suprafeţele lor sunt limitate, alcătuind 16000 şi, respectiv, 6000 ha. Solurile din grupa a II-a includ solurile predominante din zona silvostepei deluroase a Câmpiei de Nord. Sumar, cernoziomurile argiloiluviale, levigate şi tipice alcătuiesc circa 41% din suprafaţa zonei şi se caracterizează prin cele mai favorabile însuşiri şi fertilitate naturală înaltă. Particularitatea comună a subtipurilor de cernoziom din această grupă este lipsa sărurilor de calciu, a acidului carbonic în prima jumătate de metru. Pentru această grupă de soluri, apa utilizată la irigaţie trebuie să întrunească următoarele caracteristici: a) să dispună de compoziţie ionică favorabilă, în special referitor la raportul cationilor monovalenţi şi bivalenţi; b) să asigure predominarea cationului de calciu în raportul Ca2+ : Mg2+; c) valoarea maximă a conţinutului total de săruri solubile nu trebuie să depăşească 700 mg/l. Aplicarea apei cu conţinut sporit de Mg2+ conduce la soloneţizarea magnezială secundară. Grupa a III-a este constituită din soluri cenuşii. Solurile din această categorie sunt răspândite în zona silvostepei deluroase a Câmpiei de Nord, unde ocupă 10% din suprafaţă, şi în zona pădurilor Podişului Codrilor, cu o participare de 17% din suprafaţa învelişului de sol. În funcţie de subtipul de sol, carbonaţii de calciu şi magneziu apar la adâncimea de 110-150 cm. Calitatea apei pentru irigaţii trebuie să întrunească aceleaşi caracteristici ca pentru solurile din grupa a II-a. Amplasarea amenajărilor de irigaţii pe terenurile cu soluri cenuşii este restricţionată de prezenţa orizontului argiloiluvial pentru care este caracteristic conţinutul sporit de argilă fină şi grad înalt de compactare, care poate avea implicaţii severe asupra permeabilităţii pentru apă a solurilor. Categoriile de soluri cu grad foarte slab şi/sau slab de eroziune din grupele I, II şi III pot fi incluse în procesul de ameliorare hidrică doar în condiţiile efectuării prealabile a lucrărilor de amenajare antierozională a teritoriului şi aplicării complexului de măsuri pentru prevenirea eroziunii irigaţionale. Pe terenurile cu soluri foarte slab şi slab erodate se recomandă utilizarea echipamentului de udare cu intensitate redusă. Grupa a IV-a este constituită din soluri aluviale nesărăturate şi cele cu pericol slab de sărăturare, soluri neafectate de hidromorfism şi cele fără caractere morfologice de slitizare. Irigaţia solurilor din acest grup se efectuează pe fond drenat pentru menţinerea nivelului apelor pedofreatice sub cel critic. Pentru solurile din şesurile de luncă ale ţării acesta alcătuieşte 2,1 m. Includerea solurilor aluviale stratificate în amenajările de irigaţie poate genera efecte negative prin stagnarea apei infiltrate la interfaţa straturilor cu textură grosieră-mijlocie şi cele cu textură fină. La irigarea solurilor aluviale se utilizează apă cu o compoziţie chimică favorabilă, cu grad de mineralizare sub 1000 mg/l. Grupa a V-a este constituită din soluri cu grad slab şi moderat de salinizare – soloneţizare sau cu pericol slab şi moderat de salinizare – soloneţizare. La irigarea solurilor sărăturate poate fi utilizată apa cu un conţinut total de săruri solubile de 1000 g/l. În scopul prevenirii acumulării sodiului în complexul adsorbtiv, este necesar ca raportul de adsorbţie a sodiului pentru apa de irigaţie (SARa) şi raportul de adsorbţie pentru soluţia de sol (SARs) să cuprindă valori de 1-2 unităţi. Includerea solurilor din această grupă în fondul irigaţional poate avea loc doar după realizarea lucrărilor de amendare calcică şi evacuarea sărurilor din stratul activ al profilului de sol. Solurile care fac parte din grupele VI-VIII nu sunt considerate pretabile şi nu pot fi incluse în amenajările de irigaţie, din cauza pericolului sporit de intensificare a eroziunii irigaţionale sau de activizare a proceselor de alunecare. |
|||
|
Tabelul 2 Indicii principali de evaluare a calităţii apei pentru irigaţie |
|||
| Nr. crt. |
Indicii | Unitatea de măsură | Valoarea admisibilă |
| 1. | Gradul de mineralizare | mg/dm3 | < 1000 |
| 2. | Reacţia (valoarea pH-ului) | unităţi | 6,5-8,3 |
| 3. | Raportul de adsorbţie a sodiului (SAR) | unităţi | 1-3 |
| 4. | Indicele magnezial (PMg) | % | <50 |
| 5. | Conţinutul de clor (Cl) | me/dm3 | <3,0 |
| 6. | Carbonatul de sodiu rezidual (CSR) | me/dm3 | 1,0-1,25 |
|
Tabelul 3 Condiţii tehnice de calitate pentru apa de irigaţie şi indicatori specifici |
||||
| Nr. crt. |
Indicatorul | Simbolul | Unitatea de măsură |
Conţinutul |
| 1. | Amoniu | NH4 | mg/l | 10,0 |
| 2. | Arsen | As | mg/l | 0,01 |
| 3. | Escherichia coli şi enterococi | mg/l | 0/100 | |
| 4. | Nitraţi | NO3 | mg/l | nenormat |
| 5. | Bor | B | mg/l | 1,0 |
| 6. | Cadmiu | Cd | mg/l | 0,003 |
| 7. | Cianuri | CN | mg/l | 0,01 |
| 8. | Cupru | Cu | mg/l | 0,05 |
| 9. | Detergenţi amionactivi | - | mg/l | 0,5 |
| 10. | Fier | Fe | mg/l | 1,0 |
| 11. | Fluor | F | mg/l | 0,5 |
| 12. | Mangan | Mn | mg/l | 0,2 |
| 13. | Nichel | Ni | mg/l | 0,1 |
| 14. | Plumb | Pb | mg/l | 0,05 |
| 15. | Zinc | Zn | mg/l | 0,03 |
| 16. | Triazine | - | mg/l | 0,001 |
| 17. | Insecticide organoclorurate | - | mg/l | 0,0001 |
| 18. | Insecticide organofosforice | - | mg/l | lipsă |
| 19. | Insecticide organometalice | mg/l | lipsă | |
|
Tabelul 4 Parametrii de stare favorabilă şi nefavorabilă a stratului arat al solurilor pentru irigare |
|||||
| Nr. crt. |
Parametrii solului | Starea solului | |||
| stare favorabilă |
stare nefavorabilă | ||||
| slabă | medie | înaltă | |||
| 1. | Conţinutul agregatelor la cernerea uscată, %: | ||||
| > 10 mm | 10 – 20 | 21 – 30 | 31 – 40 | >40 | |
| 10 – 0,25 mm | 68 – 80 | 50 – 59 | 40 – 49 | < 40 | |
| 2. | Densitatea aparentă, g/cm3 | <1,20 | 1,20 – 1,26 | 1,26 – 1,30 | >1,30 |
| 3. | Permeabilitatea pentru apă, mm/min. | >1,0 | 0,6 – 1,0 | 0,3 – 0,5 | <0,1 |
| 4. | Conţinutul sărurilor toxice, %: | ||||
| - cu prezenţa bicarbonatului de sodiu | <0,05 | 0,05 – 0,10 | 0,11 – 0,30 | >0,30 | |
| - fără prezenţa bicarbonatului de sodiu | <0,10 | 0,10 – 0,30 | 0,31 – 0,50 | >0,50 | |
| 5. | Conţinutul sodiului schimbabil, % din suma cationilor | <1 | 1 – 3 | 4 – 5 | >5 |
| 6. | Conţinutul magneziului schimbabil, % din suma cationilor | <30 | 30 – 40 | 41 – 60 | >60 |
| 7. | Conţinutul rezervelor de humus, % din optimal | <10 | 10 – 20 | 21 – 30 | >30 |
|
Tabelul 5 Gruparea solurilor după conţinutul de humus, elemente nutritive şi capacitatea de nitrificare |
||||||||||||
| Conţinutul | Humus, % | Capaci- tatea de nitrifica- re a solurilor NO3, mg/100g de sol |
Fosfor, mg/100 g | Potasiu, mg/100 g | Microelemente, mg/kg | |||||||
| Metoda Macighin | Metoda Ciricov | Metoda Macighin |
Metoda Ciricov | Zn | Mn | Cu | B | |||||
| cernoziomuri | soluri brune şi cenuşii | |||||||||||
| carbonatice, obişnuite, tipice | levigate, argiloi- luviale |
|||||||||||
| Foarte scăzut | ≤1 | Sub 5 | ≤1,0 | ≤1,5 | ≤2,0 | ≤5,0 | ≤5 | ≤2 | ≤0,3 | ≤15 | ≤0,1 | ≤0,3 |
| Scăzut | 1,1-2,0 | 5,1-10,0 | 1,1-1,5 | 1,6-2,0 | 2,1-2,5 | 5,1-10,0 | 5-10 | 2-5 | 0,3-0,9 | 15-25 | 0,10-0,30 | - |
| Moderat | 2,1-3,0 | 10,1-15,0 | 1,6-3,0 | 2,1-3,5 | 2,6-4,0 | 10,1-15,0 | 10-20 | 5-10 | 0,91-1,5 | 25-40 | 0,31-0,70 | 0,31-0,90 |
| Optim | 3,1-4,0 | 15,1-20,0 | 3,1-4,5 | 3,6-5,0 | 4,1-5,5 | 15,1-20,0 | 20-30 | 10-15 | - | - | - | 0,91-1,20 |
| Ridicat | 4,1-5,0 | Peste 20,1 | 4,6-6,0 | 5,1-6,5 | 5,6-7,0 | 20,1-25,0 | 30-40 | 15-20 | 1,5-4,5 | 40-80 | 0,71-2,10 | 1,21-3,60 |
| Foarte ridicat | ≥5,0 | - | ≥6,0 | ≥6,5 | ≥7,0 | ≥25 | ≥40 | ≥20 | ≥4,5 | ≥80 | ≥2,10 | ≥3,6 |
|
Tabelul 6 Indicii de evaluare a salinităţii solurilor irigate |
||||||
| Indicii | Gradul de salinizare a solului | |||||
| nesalinizat | foarte slab | slab | moderat | puternic | foarte puternic | |
| Extractul apos (1:5); suma sărurilor toxice, % | <0,05 | 0,06-0,1 | 0,11-0,2 | 0,21-0,3 | 0,31-0,5 | >0,5 |
| Conductivitatea electrică specifică, mS/cm, % | <1 | 1,1-2,0 | 2,1-3,0 | 3,1-5,0 | 5,1-10,0 | >10 |
| Pierderea în recoltă, % | <5,0 | 5,1-10,0 | 10,1-20,0 | 20,1-30,0 | 30,1-50,0 | >50 |
| Nivelul de degradare, puncte | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|
Tabelul 7 Indicii de evaluare a soloneţizării solurilor irigate |
||||||
| Indicii | Gradul de soloneţizare a solului | |||||
| nesolo- neţizat |
foarte slab |
slab | moderat | puternic | foarte puternic |
|
| Conţinutul de sodiu adsorbtiv, % din capacitatea de schimb cationic | <1,0 | 1,1-3,0 | 3,1-5,0 | 5,1-10,0 | 10,1-15,0 | >15 |
| Pierderea în recoltă, % | <5,0 | 5,1-10,0 | 10,1-15,0 | 15,1-20,0 | 20,1-40,0 | > 40 |
| Nivelul de degradare, puncte | 0 | 1 | 1 | 2 | 3 | 4 |