Hotărâre nr. 7 din 14.01.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.931/2013 pentru

aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele

de calitate a apelor subterane

nr. 7  din  14.01.2026

 (în vigoare 23.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 51-54 art. 23 din 23.01.2026

* * *

UE

În temeiul art.46 alin.(1) din Legea apelor nr.272/2011 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.46-49, art.70), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre:

‒ transpune parţial (transpune art.4 (1) lit.(b)) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000, CELEX: 32000L0060, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014;

‒ transpune parţial (transpune art.1, art.2 pct.1 şi 2, art.3, 4 şi 5, anexele I-IV) Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 372 din 27 decembrie 2006, CELEX: 32006L0118, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2014/80/UE a Comisiei din 20 iunie 2014.

1. Hotărârea Guvernului nr.931/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.262-280, art.1037), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.1. în hotărâre:

1.1.1. pe tot parcursul textului hotărârii şi al Regulamentului, ortografia se aduce în concordanţă cu normele ortografice, ortoepice şi morfologice ale limbii române, prin substituirea literei "î" din interiorul cuvintelor cu litera "â" şi a formelor "sînt/sîntem/sînteţi" cu formele "sunt/suntem/sunteţi";

1.1.2. în denumire şi la punctul 1, cuvântul "cerinţele" se substituie cu cuvântul "standardele";

1.1.3. se completează cu clauza de armonizare:

"Prezenta hotărâre:

‒ transpune parţial (transpune art.4 (1) lit.(b)) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000, CELEX: 32000L0060, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014;

‒ transpune parţial (transpune art.1, art.2 pct.1 şi 2, art.3, 4 şi 5, anexele I-IV) Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 372 din 27 decembrie 2006, CELEX: 32006L0118, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2014/80/UE a Comisiei din 20 iunie 2014.";

1.2. în Regulament:

1.2.1. punctul 1 va avea următorul cuprins:

"1. Regulamentul cu privire la standardele de calitate a apelor subterane (în continuare – Regulament) stabileşte standardele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele subterane, în funcţie de categoriile de folosinţă specială prevăzute la art.23 alin.(2) din Legea apelor nr.272/2011, în scopul protejării sănătăţii populaţiei, al conservării mediului şi al asigurării utilizării durabile a resurselor de apă subterană, inclusiv prin stabilirea criteriilor pentru identificarea şi inversarea tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile ale poluării şi definirea nivelurilor de referinţă necesare pentru iniţierea măsurilor corespunzătoare.";

1.2.2. punctul 2 se abrogă;

1.2.3. punctul 3 va avea următorul cuprins:

"3. Prevederile prezentului Regulament se aplică persoanelor fizice, persoanelor juridice şi autorităţilor publice care utilizează sau intenţionează să utilizeze apele subterane, în funcţie de folosinţa specială a acestora, în scopul respectării standardelor de calitate pentru apele subterane şi al asigurării prevenirii poluării, deteriorării şi epuizării acestora înainte de termen.";

1.2.4. la punctul 4:

1.2.4.1. textul "În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:" se substituie cu textul "În prezentul Regulament se aplică noţiunile prevăzute la art.2 din Legea apelor nr.272/2011 şi în alte acte normative din domeniu, precum şi următoarele noţiuni:";

1.2.4.2. noţiunea "acoperişul stratului acvifer" va avea următorul cuprins:

"acoperişul stratului acvifer – limita superioară a unui strat sau complex acvifer, alcătuită din roci impermeabile, slab permeabile sau permeabile, ale căror proprietăţi determină gradul de protecţie naturală a apelor subterane împotriva poluării şi condiţionează stabilirea măsurilor de protecţie şi gestionare, inclusiv a zonelor de protecţie sanitară şi a regimului de utilizare a terenurilor suprapuse";

1.2.4.3. la noţiunea "cerinţă de calitate pentru apele subterane", cuvântul "cerinţă" se substituie cu cuvântul "standard";

1.2.4.4. noţiunea "culcuşul stratului acvifer" va avea următorul cuprins:

"culcuşul stratului acvifer – limita inferioară a unui strat sau complex acvifer, alcătuită din roci impermeabile sau slab permeabile, ale căror proprietăţi determină capacitatea de retenţie a apei subterane şi influenţează condiţiile de circulaţie şi acumulare în acvifer";

1.2.4.5. noţiunea "fîntînă arteziană/sondă arteziană" se exclude;

1.2.4.6. după noţiunea "nivelul fondului geochimic natural" se introduce următoarea noţiune:

"remediere – acţiunea de eliminare, limitare, corectare, neutralizare, atenuare sau îndepărtare a oricărui poluant ori a efectelor acestuia asupra apelor subterane, cu implicaţii asupra sănătăţii umane şi a mediului, inclusiv, dar fără a se limita la investigarea preliminară şi detaliată a sitului contaminat, prelevări şi testări, evaluarea riscurilor şi a impactului asupra mediului, evaluarea metodelor alternative de remediere, elaborarea şi aplicarea planului de remediere (inclusiv măsuri privind solul şi decontaminarea apelor subterane), monitorizarea şi verificarea realizării cerinţelor planului şi respectarea standardelor aplicabile şi a cerinţelor autorităţii competente";

1.2.4.7. după noţiunea "tendinţă ascendentă semnificativă şi durabilă" se introduce următoarea noţiune:

"valoare prag – concentraţia maximă admisibilă a unui standard de calitate a unei ape subterane sau a unui poluant într-un corp de apă subterană, stabilit astfel încât depăşirea acestuia să indice riscul ca una sau mai multe condiţii pentru atingerea stării chimice bune a apei subterane să nu fie îndeplinite";

1.2.5. în denumirea capitolului II, cuvintele "de gestionare şi" se exclud;

1.2.6. punctele 5 şi 6 vor avea următorul cuprins:

"5. La punerea în aplicare a programelor de măsuri prevăzute în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, în ceea ce priveşte apele subterane, obiectivele de mediu pentru acestea sunt următoarele:

1) protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă subterană, prin asigurarea unui echilibru între debitul prelevat, numărul şi amplasarea captărilor de apă subterană şi realimentarea naturală sau artificială a acviferelor, în scopul obţinerii şi menţinerii stării bune a apelor subterane, în conformitate cu criteriile prevăzute în Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025. Aplicarea acestor obiective se realizează sub rezerva posibilităţii de prelungire a termenelor-limită prevăzute la art.38 alin.(5), (5¹) şi (5²), cu respectarea condiţiilor speciale prevăzute la art.38², 38³ şi art.38⁴ alin.(1) şi (2), fără a aduce atingere dispoziţiilor art.38⁴ alin.(3) din Legea apelor nr.272/2011;

2) prevenirea şi limitarea evacuării poluanţilor în apele subterane şi protecţia stării tuturor corpurilor de apă subterană, sub rezerva aplicării prevederilor art.38³ şi art.38⁴ alin. (1) şi (2), fără a aduce atingere dispoziţiilor art.38⁴ alin.(3) din Legea apelor nr.272/2011. Evacuarea directă a poluanţilor în apele subterane este interzisă, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege, admise numai pe baza unor studii tehnico-ştiinţifice detaliate şi cu respectarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, în situaţiile în care activitatea constituie un proiect supus evaluării potrivit art.4, 9 şi 10 din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, respectiv atunci când evacuarea este prevăzută în anexa nr.1 sau nr.2 la legea menţionată;

3) inversarea oricărei tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiei poluanţilor proveniţi din activităţi antropice, în vederea reducerii treptate a poluării apelor subterane;

4) stabilirea şi aplicarea măsurilor necesare pentru identificarea tendinţelor de creştere semnificativă şi durabilă a concentraţiilor de poluanţi şi pentru definirea punctelor de pornire în vederea inversării acestora, în cadrul programelor de măsuri incluse în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice. Aceste măsuri se bazează pe criteriile de monitorizare a stării apelor subterane prevăzute de Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.932/2013, şi pe criteriile de evaluare şi clasificare a stării corpurilor de apă subterană prevăzute în Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025, sub rezerva aplicării prevederilor art.38³ şi art.38⁴ alin.(1) şi (2), fără a aduce atingere dispoziţiilor art.38⁴ alin.(3) din Legea apelor nr.272/2011.

6. Având în vedere că obiectivele de mediu mai puţin stricte se stabilesc în conformitate cu art.38² din Legea apelor nr.272/2011, acestea, precum şi termenele-limită pentru atingerea lor, sunt indicate şi argumentate explicit în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, cu prezentarea expresă a motivelor, a condiţiilor şi a măsurilor compensatorii care justifică aplicarea derogării.";

1.2.7. în denumirea capitolului III, cuvintele "cantitativă şi" se exclud;

1.2.8. denumirea secţiunii 1 a capitolului III va avea următorul cuprins:

"Secţiunea 1

Criteriile şi procedura de evaluare a stării chimice a apelor subterane";

1.2.9. punctul 8 va avea următorul cuprins:

"8. Evaluarea stării chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană se realizează conform procedurii stabilite în Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025, astfel încât să fie asigurată caracterizarea corectă a stării chimice, pe baza criteriilor de evaluare stabilite prin metodologia menţionată. În cadrul evaluării se utilizează următoarele criterii:

1) standardele de calitate pentru apele subterane, astfel cum sunt menţionate în anexa nr.1;

2) valorile prag stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la pct.20-25¹ pentru poluanţi, grupuri de poluanţi şi indicatori ai poluării care au fost identificaţi ca având o contribuţie la caracterizarea corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană ca fiind expuse riscului, ţinând cont de poluanţii şi indicatorii stabiliţi în tabelul din anexa nr.1, precum şi ale celor identificaţi la nivel naţional potrivit criteriilor din Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.657/2024.";

1.2.10. se completează cu punctul 8¹ cu următorul cuprins:

"8¹. Pentru aplicarea procedurii descrise la pct.9, corpurile de ape subterane pot fi grupate în conformitate cu criteriile stabilite în Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025, sau pe alte criterii relevante, cu condiţia ca gruparea să permită o evaluare reprezentativă şi fiabilă a stării chimice şi a gradului de realizare a obiectivelor de mediu şi de monitorizare pentru fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană.";

1.2.11. punctul 9 va avea următorul cuprins:

"9. Se consideră că un corp sau un grup de corpuri de ape subterane se află în stare chimică bună atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) datele generate prin reţeaua de monitorizare a apelor subterane confirmă respectarea standardelor de calitate stabilite prin prezentul Regulament, nu se constată poluare semnificativă de natură antropogenă şi nu sunt identificate efecte negative semnificative asupra apelor de suprafaţă asociate ori asupra ecosistemelor terestre dependente de acestea; sau

2) valorile corespunzătoare standardelor de calitate a apelor subterane specificate în anexa nr.1 şi valorile prag relevante stabilite în conformitate cu secţiunile a 2-a şi a 3-a ale capitolului V, nu sunt depăşite în niciun punct de monitorizare din cadrul corpului sau al grupului de corpuri de apă subterană; sau

3) în cazul în care valoarea corespunzătoare unui standard de calitate a apelor subterane sau valoarea prag este depăşită în unul sau în mai multe puncte de monitorizare, se efectuează investigaţii suplimentare pentru a clarifica dacă există poluare semnificativă sau tendinţe crescătoare ale poluanţilor în apele subterane, iar o investigaţie corespunzătoare, realizată în conformitate cu pct.9¹ şi 10, confirmă că:

a) pe baza evaluării menţionate la pct.10 subpct. 1), concentraţiile de poluanţi care depăşesc standardele de calitate a apelor subterane sau valorile prag nu prezintă un risc semnificativ pentru mediu, ţinând cont de întinderea şi gradul de afectare a corpului de apă subterană;

b) capacitatea corpului de apă subterană sau a oricărui corp din grupul de corpuri de apă subterană de a fi utilizat pentru consumul uman ori alte utilizări nu a fost compromisă în mod semnificativ prin poluare;

c) sunt îndeplinite condiţiile pentru determinarea stării chimice bune a apelor subterane, conform criteriilor stabilite în prezentul Regulament şi în Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025;

d) sunt respectate cerinţele privind protecţia corpurilor de apă subterană utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, în conformitate cu Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile şi cu reglementările tehnice subsecvente, inclusiv instituirea şi menţinerea zonelor de protecţie sanitară şi monitorizarea calităţii apei brute.";

1.2.12. se completează cu punctul 9¹ cu următorul cuprins:

"9¹. Atunci când se efectuează una dintre investigaţiile prevăzute la pct.9 subpct. 3), se ţine seama de:

1) informaţiile colectate în cadrul caracterizării corpurilor de apă subterană, efectuate în conformitate cu criteriile prevăzute în Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025, şi în Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.657/2024;

2) rezultatele generate în urma prelucrării datelor colectate din punctele de observaţie ale reţelei de monitorizare a apelor subterane, în conformitate cu cerinţele Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.932/2013;

3) orice alte informaţii suplimentare relevante, inclusiv comparaţia dintre media aritmetică anuală a concentraţiei poluanţilor relevanţi într-un punct de monitorizare şi standardele de calitate pentru apele subterane prevăzute în anexa nr.1, precum şi valorile prag stabilite în conformitate cu secţiunile a 2-a şi a 3-a ale capitolului V.";

1.2.13. punctul 10 va avea următorul cuprins:

"10. Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru starea chimică bună a apelor subterane prevăzute la pct.9 subpct. 3) şi pentru a estima zona afectată a corpurilor de apă subterană, se întreprind următoarele acţiuni:

1) se estimează suprafaţa corpului de apă sau a grupului de corpuri de apă subterană în care media aritmetică anuală a concentraţiei unui poluant depăşeşte standardele de calitate pentru apele subterane prevăzute în anexa nr.1 sau valorile prag stabilite conform secţiunilor a 2-a şi a 3-a ale capitolului V, după cum urmează:

a) estimarea se realizează pe baza prelucrării corespunzătoare a rezultatelor monitorizării obţinute din punctele de observaţie ale reţelei de monitorizare a apelor subterane, în conformitate cu Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.932/2013;

b) pentru completarea estimării, în situaţiile în care este necesar pentru precizarea întinderii zonei afectate şi pentru aprecierea posibilităţii ca starea chimică a apei subterane să fie considerată bună, se aplică un model conceptual al corpului sau grupului de corpuri de apă subterană, conform criteriilor din Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025;

2) pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile unei stări chimice bune a apelor subterane menţionate la pct.9 subpct. 3), se efectuează, atunci când este necesar, o evaluare suplimentară, pe baza rezultatelor monitorizării relevante şi a unui model conceptual corespunzător al corpului de apă subterană, elaborat conform criteriilor stabilite în Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.657/2024, şi în Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025, după cum urmează:

a) se analizează impactul poluanţilor asupra corpului de apă subterană, inclusiv depăşirile standardelor de calitate prevăzute în anexa nr.1 sau ale valorilor prag stabilite conform secţiunilor a 2-a şi a 3-a ale capitolului V;

b) se estimează cantitatea şi concentraţia poluanţilor care sunt sau pot fi transferaţi din corpul de apă subterană către apele de suprafaţă asociate şi către ecosistemele terestre dependente de acestea;

c) se evaluează impactul potenţial al cantităţilor şi concentraţiilor de poluanţi transferaţi asupra apelor de suprafaţă asociate şi asupra ecosistemelor terestre dependente;

d) se apreciază riscul pe care poluanţii din corpul de apă subterană îl prezintă pentru calitatea apei captate sau planificate a fi captate pentru consum uman, în conformitate cu legislaţia privind apa potabilă;

e) se verifică extinderea oricăror intruziuni saline sau de altă natură în corpul de apă subterană şi posibilele efecte ale acestora asupra stării chimice a acestuia.";

1.2.14. se completează cu punctele 10¹ şi 10² cu următorul cuprins:

"10¹. Punctele de monitorizare se stabilesc astfel încât să ofere o imagine coerentă şi completă asupra stării chimice a apelor subterane şi să furnizeze date de monitorizare reprezentative pentru întregul corp sau grup de corpuri de apă subterană. Aceste puncte trebuie să acopere zonele critice, să reflecte presiunile existente şi să permită evaluarea corectă a stării chimice a apelor subterane.

10². Rezumatul evaluării stării chimice a apelor subterane se include în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice şi prezintă modul în care eventualele depăşiri ale standardele de calitate sau ale valorilor prag au fost integrate în evaluarea finală, pe baza datelor obţinute din punctele de monitorizare reprezentative. Acest rezumat sprijină caracterizarea corpurilor de apă subterană şi fundamentarea măsurilor necesare pentru protecţia, remedierea şi prevenirea deteriorării stării acestora.";

1.2.15. punctul 11 va avea următorul cuprins:

"11. În cazul în care un corp de apă subterană este clasificat ca având o stare chimică bună, se iau măsuri adecvate, în conformitate cu programele de măsuri incluse în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, în vederea prevenirii şi reducerii efectelor negative asupra ecosistemelor acvatice asociate, inclusiv asupra apelor de suprafaţă şi a comunităţilor biologice dependente de acestea, asupra ecosistemelor terestre care depind direct de apa subterană, precum şi asupra utilizării apei subterane de către om, în special pentru captările destinate consumului uman şi pentru alte utilizări socioeconomice esenţiale.";

1.2.16. se completează cu punctul 11¹ cu următorul cuprins:

"11¹. Măsurile se aplică pentru partea corpului de apă subterană corespunzătoare punctului sau punctelor de monitorizare la care au fost constatate depăşiri ale valorilor standardelor de calitate pentru apele subterane sau ale valorilor prag. Aceste măsuri pot include, după caz, intensificarea monitorizării, reducerea presiunilor antropice, instituirea zonelor de protecţie şi aplicarea unor acţiuni de remediere, în conformitate cu actele normative din domeniu.";

1.2.17. punctele 12 şi 13 vor avea următorul cuprins:

"12. Starea chimică evaluată a unui corp de apă subterană sau a unui grup de corpuri se reprezintă pe hărţi, în conformitate cu criteriile prevăzute în Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025, şi cu prevederile Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.932/2013.

13. Rezultatele obţinute din prelucrarea datelor colectate din reţeaua de monitorizare a apelor subterane sunt utilizate pentru evaluarea stării chimice şi cantitative a acestora. Starea evaluată se reprezintă pe hărţi, în conformitate cu pct.12, iar, acolo unde este relevant şi posibil, se marchează toate punctele de observaţie în care au fost depăşite concentraţiile standardelor de calitate a apei subterane şi/sau valorile prag, astfel încât să fie clar evidenţiată extinderea riscurilor şi necesitatea măsurilor incluse în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.";

1.2.18. punctele 14 şi 15 se abrogă;

1.2.19. punctul 16 va avea următorul cuprins:

"16. Instituţiile cu atribuţii în domeniul gestionării şi monitorizării apelor subterane identifică orice tendinţă ascendentă semnificativă şi durabilă a concentraţiilor poluanţilor, ale grupurilor de poluanţi sau ale indicatorilor poluării observate în corpurile sau în grupurile de corpuri de apă subterană identificate ca fiind expuse riscului, în conformitate cu criteriile prevăzute în Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.657/2024, şi în Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025, ţinând cont de următoarele cerinţe:

1) programele de monitorizare a stării apelor subterane, elaborate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.932/2013, sunt structurate astfel încât să detecteze tendinţele ascendente semnificative şi durabile ale concentraţiilor poluanţilor identificaţi ca prezentând risc pentru corpul de apă subterană, permiţând fundamentarea aplicării măsurilor preventive prin programele de măsuri ale planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, înainte ca aceste creşteri să afecteze starea chimică bună a apelor subterane;

2) procedura pentru identificarea tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile se bazează pe următoarele elemente:

a) periodicitatea prelevărilor şi a analizelor şi selectarea punctelor de monitorizare se stabilesc astfel încât să furnizeze informaţiile necesare pentru diferenţierea tendinţelor crescătoare faţă de variaţiile naturale şi pentru identificarea acestora în timp util, la un nivel corespunzător de încredere şi de precizie, astfel încât să se poată adopta măsuri de prevenire sau, pe cât posibil, de atenuare a schimbărilor semnificative dăunătoare pentru calitatea apelor subterane care afectează mediul;

b) la stabilirea frecvenţelor şi a amplasamentelor se ţine seama de caracteristicile fizico-chimice temporale şi hidrodinamice ale corpului de apă subterană, inclusiv condiţiile de curgere, ratele de reîncărcare şi timpul de percolaţie prin sol sau subsol;

c) identificarea tendinţelor crescătoare se realizează, dacă este posibil, ţinând cont de datele existente în contextul raportului privind identificarea tendinţelor din planurile de gestionare a bazinului hidrografic, iar evaluarea se repetă ulterior cel puţin o dată la fiecare şase ani;

d) metodele de monitorizare şi de analiză utilizate sunt conforme cu principiile internaţionale de control al calităţii, inclusiv, în cazul în care sunt relevante, cu metodele standardizate la nivel european şi naţional, pentru a garanta calitatea ştiinţifică echivalentă şi comparabilitatea datelor furnizate;

e) evaluarea se bazează pe o metodă statistică, cum ar fi analiza regresiei, pentru analiza tendinţelor în punctele de monitorizare individuale, pe baza seriilor de timp;

f) pentru a evita erori în identificarea tendinţelor, toate măsurătorile sub limita de cuantificare sunt stabilite la jumătate din valoarea celei mai ridicate limite de cuantificare din seriile de timp, cu excepţia totalului pesticidelor;

3) identificarea tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile ale concentraţiilor substanţelor prezente în apa subterană, care apar atât în mod natural, cât şi ca rezultat al activităţilor umane, se realizează prin compararea valorilor actuale cu nivelurile iniţiale de referinţă şi cu datele disponibile anterior începerii programului de monitorizare pentru identificarea tendinţelor, astfel încât să se poată distinge creşterile reale determinate de presiuni antropice de variaţiile naturale ale apei subterane şi să se permită adoptarea măsurilor de prevenire sau de atenuare a efectelor negative asupra stării chimice a apei.";

1.2.20. se completează cu punctele 16¹ şi 16² cu următorul cuprins:

"16¹. Tendinţele crescătoare semnificative şi durabile ale concentraţiilor poluanţilor în apele subterane, care prezintă un risc semnificativ de afectare a calităţii ecosistemelor acvatice sau terestre, a sănătăţii populaţiei ori a utilizărilor legitime, reale sau potenţiale, ale mediului acvatic, se inversează prin aplicarea programului de măsuri prevăzut în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, în scopul reducerii progresive a poluării şi al prevenirii deteriorării apelor subterane.

16². Instituţiile cu atribuţii în domeniul gestionării şi monitorizării apelor subterane propun nivelul de referinţă pentru inversarea tendinţei drept un procent din nivelul standardelor de calitate a apelor subterane prevăzute în anexa nr.1 şi din valorile prag stabilite în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, în conformitate cu prezentul Regulament, în funcţie de tendinţa identificată şi de riscul de mediu asociat acesteia, potrivit cerinţelor prevăzute la pct.17.";

1.2.21. punctul 17 va avea următorul cuprins:

"17. Nivelul de referinţă pentru aplicarea măsurilor de inversare a tendinţelor ascendente semnificative şi durabile se stabileşte ţinând seama de următoarele cerinţe:

1) nivelul de referinţă pentru aplicarea măsurilor de inversare se stabileşte, de regulă, la atingerea a 75% din valoarea standardelor de calitate pentru apele subterane prevăzute în anexa nr.1 sau a valorilor prag stabilite în conformitate cu secţiunile a 2-a şi a 3-a ale capitolului V, cu excepţia situaţiilor în care:

a) stabilirea unui nivel de referinţă anterior este necesară pentru a permite aplicarea măsurilor într-un mod eficient din punct de vedere economic sau, cel puţin, pentru atenuarea modificărilor dăunătoare semnificative asupra calităţii apelor subterane;

b) un nivel de referinţă diferit este justificat atunci când limita de detecţie nu permite identificarea tendinţei la pragul de 75% din valoarea standardului de calitate sau a valorii prag;

c) rata de creştere a concentraţiilor sau reversibilitatea tendinţei justifică stabilirea unui nivel de referinţă ulterior, cu condiţia ca măsurile aplicate să permită prevenirea sau atenuarea modificărilor dăunătoare semnificative asupra calităţii apelor subterane şi să nu conducă la depăşirea termenelor-limită pentru atingerea obiectivelor de mediu stabilite la pct.5 şi 6;

2) pentru activităţile reglementate de Metodologiile de identificare şi desemnare a zonelor vulnerabile la nitraţi şi a zonelor sensibile la nutrienţi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.736/2020, nivelul de referinţă pentru aplicarea măsurilor de inversare se stabileşte în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi cu obiectivele de mediu aplicate apelor subterane, ţinând cont de nivelul de referinţă al concentraţiilor de nitraţi determinate prin programele naţionale de monitorizare;

3) nivelul de referinţă stabilit pentru un corp sau un grup de corpuri de apă subterană caracterizat ca fiind expus riscului rămâne neschimbat pe durata ciclului de planificare de şase ani al planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic;

4) demonstrarea inversării tendinţelor se realizează pe baza datelor obţinute din observaţiile efectuate în cadrul reţelei de monitorizare a apelor subterane, în conformitate cu Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.932/2013, utilizând metode statistice corespunzătoare şi analize comparative ale seriilor de timp pentru fiecare punct de observaţie reprezentativ.";

1.2.22. se completează cu punctele 17¹ şi 17² cu următorul cuprins:

"17¹. În cadrul planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice se elaborează un rezumat privind identificarea, analiza şi inversarea tendinţelor concentraţiilor de poluanţi în corpurile şi grupurile de corpuri de apă subterană, care se actualizează o dată la şase ani, odată cu revizuirea planului, pentru a reflecta evoluţia tendinţelor şi eficienţa măsurilor aplicate, şi care stabileşte următoarele cerinţe:

1) cerinţele pentru analiza şi interpretarea tendinţelor, care includ:

a) procedura aplicată pentru prelucrarea şi interpretarea datelor din punctele individuale de monitorizare, inclusiv metodele statistice utilizate pentru identificarea tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile, în conformitate cu pct.16 şi cu cerinţele Metodologiei de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025;

b) modul în care evaluarea tendinţelor în punctele individuale de control a contribuit la stabilirea faptului că un corp sau un grup de corpuri de apă subterană este supus unei tendinţe crescătoare semnificative şi durabile ori, după caz, unei inversări a acesteia;

c) criteriile tehnice pentru evaluarea calităţii datelor, inclusiv luarea în considerare a nivelurilor de bază şi a variaţiilor naturale ale parametrilor chimici monitorizaţi;

2) modul de argumentare şi justificare a nivelurilor de referinţă definite pentru fiecare corp de apă subterană, care cuprinde:

a) motivele şi analiza riscurilor care au stat la baza definirii nivelurilor de referinţă pentru aplicarea măsurilor de inversare, potrivit pct.17;

b) corelarea nivelurilor de referinţă cu caracteristicile hidrogeologice şi presiunile antropice identificate pentru fiecare corp de apă subterană;

c) informaţiile privind eficienţa măsurilor aplicate pentru inversarea tendinţelor în ciclurile anterioare de planificare;

d) prezentarea nivelurilor de bază determinate şi justificarea metodologică a acestora.

17². În cazurile în care, în corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană, se constată efluenţi proveniţi din surse punctuale, din terenuri contaminate sau din alte activităţi care pot ameninţa atingerea obiectivelor de mediu pentru apele subterane, se efectuează evaluări suplimentare ale tendinţelor pentru poluanţii identificaţi, în scopul verificării impactului acestora asupra stării chimice a apelor subterane, care stabileşte următoarele cerinţe:

1) cerinţele pentru verificarea impactului efluenţilor asupra stării chimice a apelor subterane, care includ:

a) determinarea măsurii în care efluenţii constataţi se extind în spaţiu sau în adâncime în cadrul aceluiaşi corp de apă subterană;

b) evaluarea posibilităţii ca efluenţii să determine deteriorarea stării chimice a corpului sau a grupului de corpuri de apă subterană;

c) analiza riscului ca efluenţii să prezinte impact negativ asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului;

d) evaluarea corespunzătoare a tendinţelor de concentraţie ale poluanţilor specifici acestor surse, pentru a verifica dacă nu este afectată atingerea obiectivelor de mediu prevăzute la pct.5 şi 6;

2) cerinţele pentru documentarea şi raportarea rezultatelor evaluărilor suplimentare, care prevăd că:

a) rezultatele acestor evaluări se includ în raportul de sinteză privind evaluarea stării chimice a apelor subterane, anexat la planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic;

b) raportul indică măsurile corective şi preventive întreprinse pentru eliminarea, reducerea sau limitarea efluenţilor şi a efectelor acestora asupra corpurilor de apă subterană;

c) datele şi concluziile aferente se integrează în rezumatul prevăzut la pct.17¹, la fiecare revizuire periodică de şase ani a planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic.";

1.2.23. punctul 18 va avea următorul cuprins:

"18. Standardele de calitate a apelor subterane se stabilesc în funcţie de domeniul de utilizare a acestora şi au drept scop asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei, a solului şi a ecosistemelor dependente de apele subterane, precum şi prevenirea deteriorării resurselor.";

1.2.24. se completează cu punctele 18¹-18⁴ cu următorul cuprins:

"18¹. Apele subterane brute captate care nu corespund standardelor de calitate stabilite în funcţie de tipul de folosinţă specială a apei se tratează prin tehnologii şi instalaţii adecvate, care asigură aducerea calităţii apei sursei la nivelul necesar utilizării solicitate.

18². Aplicarea standardelor de calitate pentru pesticide şi alte substanţe biocide, conform prezentului Regulament, nu aduce atingere procedurilor de evaluare a riscurilor stabilite în Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice, în Legea nr.403/2023 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi pentru modificarea unor acte normative, precum şi în Regulamentul sanitar privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.344/2020.

18³. În cazul în care, pentru un anumit corp sau grup de corpuri de apă subterană, standardele de calitate a apelor subterane prevăzute la pct.8 şi în anexa nr.1 se consideră că pot împiedica atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă asociate ori pot determina o reducere semnificativă a calităţii ecologice sau chimice a acestora sau pot cauza daune semnificative ecosistemelor terestre care depind direct de corpul de apă subterană respectiv, se stabilesc valori prag mai stricte, în conformitate cu procedura prevăzută la pct.20-25¹.

184. Măsurile şi programele aplicabile acestor valori prag se extind şi asupra activităţilor din domeniul de aplicare al legislaţiei privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, reglementate de Metodologiile de identificare şi desemnare a zonelor vulnerabile la nitraţi şi a zonelor sensibile la nutrienţi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.736/2020.";

1.2.25. punctul 19 va avea următorul cuprins:

"19. Standardele detaliate de calitate pentru apele subterane, în funcţie de domeniul de utilizare, sunt stabilite în anexa nr.5 la prezentul Regulament şi includ următoarele categorii:

1) pentru alimentarea cu apă destinată consumului uman şi pentru adăparea animalelor se aplică standardele de calitate prevăzute de Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, precum şi de actele normative subsecvente acesteia;

2) pentru utilizarea apelor subterane în scopuri de irigare agricolă se respectă parametrii fizico-chimici şi valorile maxime admisibile indicate în tabelele 1, 2 şi 3 din anexa nr.5;

3) pentru utilizarea apelor subterane în scopuri industriale şi tehnologice se aplică standardele prevăzute în tabelul 4 din anexa nr.5, stabilite în funcţie de specificul proceselor tehnologice şi de gradul de reutilizare a apei;

4) pentru protecţia ecosistemelor dependente de apele subterane se respectă indicatorii de calitate şi pragurile ecologice prezentate în tabelele 5, 6 şi 7 din anexa nr.5.";

1.2.26. se completează cu punctul 19¹ cu următorul cuprins:

"19¹. Actualizarea tabelelor din anexa nr.5 se realizează periodic, în baza rezultatelor obţinute din programele de monitorizare a apelor subterane, a progreselor ştiinţifice şi tehnice, precum şi în scopul armonizării continue cu standardele şi reglementările internaţionale şi europene în domeniul protecţiei apelor subterane.";

1.2.27. punctele 20 şi 21 vor avea următorul cuprins:

"20. Valorile prag se stabilesc pentru toţi poluanţii şi indicatorii de poluare care caracterizează corpurile de apă subterană ca fiind expuse riscului de a nu atinge starea chimică bună, în baza caracterizării corpurilor de apă subterană efectuate conform criteriilor stabilite în Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025, şi în Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.657/2024.

21. Valorile prag se stabilesc astfel încât, în cazul în care rezultatele monitorizării obţinute într-un punct de monitorizare reprezentativ depăşesc aceste valori, să indice existenţa riscului ca una sau mai multe dintre condiţiile necesare pentru ca apele subterane să atingă starea chimică bună, prevăzute la pct.9 subpct. 3) lit.b), c) şi d), să nu fie îndeplinite.";

1.2.28. punctul 22 se abrogă;

1.2.29. punctele 23, 24 şi 25 vor avea următorul cuprins:

"23. Stabilirea valorilor prag se bazează pe următoarele elemente:

1) dimensiunea interacţiunilor dintre apele subterane şi ecosistemele acvatice asociate şi ecosistemele terestre dependente;

2) interferenţa cu tipul de folosinţă a apelor subterane sau funcţiile legitime reale ori potenţiale ale apelor subterane;

3) toţi poluanţii care caracterizează corpurile de apă subterană ca fiind expuse riscului, ţinând cont de lista prevăzută în anexa nr.1;

4) caracteristicile hidrogeologice, inclusiv informaţiile despre nivelurile de fond geochimic şi echilibrul hidrologic.

24. Pentru stabilirea valorilor prag trebuie să se ţină cont, de asemenea, de originea poluanţilor, de eventuala lor prezenţă în stare naturală, de toxicologia acestora, de tendinţa de dispersie, de persistenţa şi de potenţialul de bioacumulare.

25. De fiecare dată când se înregistrează niveluri de fond geochimic ridicate ale substanţelor sau ale ionilor sau ale indicatorilor acestora din motive hidrogeologice naturale, aceste niveluri de fond geochimic din corpul de apă subterană în cauză sunt luate în considerare atunci când se stabilesc valorile prag. La stabilirea nivelurilor de fond geochimic se aplică următoarele principii:

1) stabilirea nivelurilor de fond geochimic se bazează pe caracterizarea corpurilor de apă subterană în conformitate cu criteriile prevăzute în Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025, precum şi pe rezultatele obţinute în urma monitorizării apelor subterane, în conformitate cu cerinţele prevăzute de Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.932/2013. Strategia de monitorizare şi interpretarea datelor ţine seama de faptul că proprietăţile chimice ale apelor subterane şi condiţiile de debit ale acestora variază pe direcţie laterală şi verticală;

2) în cazul în care este disponibil un număr limitat de date de monitorizare a apelor subterane, se colectează mai multe date, iar, între timp, se stabilesc, după caz, niveluri de fond geochimic pe baza acestor date de monitorizare limitate, printr-o abordare simplificată care utilizează un subset de eşantioane pentru care indicatorii nu arată nicio influenţă a activităţii umane. Informaţiile privind transferurile şi procesele geochimice se iau, de asemenea, în considerare, în cazul în care sunt disponibile;

3) în cazurile în care nu există suficiente date de monitorizare a apelor subterane, iar informaţiile privind transferurile şi procesele geochimice sunt reduse, se colectează mai multe date şi informaţii, iar, între timp, se estimează, după caz, nivelurile de fond geochimic pe baza rezultatelor statisticilor de referinţă pentru acelaşi tip de straturi acvifere din alte zone, care dispun de date de monitorizare suficiente.";

1.2.30. se completează cu punctul 25¹ cu următorul cuprins:

"25¹. Stabilirea valorilor prag se bazează pe un mecanism de control al datelor colectate, fundamentat pe evaluarea calităţii acestora, pe consideraţii analitice, precum şi pe nivelurile de fond geochimic pentru substanţele care pot fi prezente atât în stare naturală, cât şi ca rezultat al activităţilor umane.";

1.2.31. punctul 26 se abrogă;

1.2.32. se completează cu punctele 26¹-26⁷ cu următorul cuprins:

"26¹. Valorile prag pentru determinarea stării chimice bune a apelor subterane au în vedere protecţia corpurilor de apă subterană, în conformitate cu pct.23, 24 şi 25, referindu-se, în special, la impactul apelor subterane asupra apelor de suprafaţă asociate şi asupra ecosistemelor terestre şi a zonelor umede direct dependente, precum şi la interacţiunea lor cu acestea, ţinând seama, printre altele, de cunoştinţele în domeniul toxicologiei umane şi al ecotoxicologiei.

26². În funcţie de gradul de omogenitate al fondului geochimic natural al apelor subterane, de particularităţile hidrogeologice regionale, de presiunile identificate şi de riscurile asupra stării chimice, valorile prag se stabilesc la nivel naţional, la nivelul părţilor din districtele bazinelor hidrografice internaţionale Nistru şi Dunăre‒Prut şi Marea Neagră aflate pe teritoriul Republicii Moldova sau la nivelul unui corp ori grup de corpuri de apă subterană.

26³. În cazul corpurilor sau al grupurilor de corpuri de apă subterană care se extind pe teritoriul statelor vecine sau în care apa subterană traversează graniţa Republicii Moldova, valorile prag se stabilesc prin coordonare bilaterală între autorităţile competente, potrivit art.59 şi 60 din Legea apelor nr.272/2011, asigurându-se schimbul de date, armonizarea valorilor şi coerenţa măsurilor de protecţie a apelor subterane în vederea atingerii obiectivelor comune de mediu.

26⁴. Valorile prag stabilite în conformitate cu prezentul Regulament se publică şi se actualizează periodic în cadrul planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice şi sunt însoţite de un rezumat al informaţiilor prevăzute la pct.28¹, care cuprinde fundamentarea tehnică, analiza riscului şi criteriile de selecţie a poluanţilor relevanţi.

26⁵. Lista valorilor prag se actualizează atunci când informaţii noi privind poluanţii, grupurile de poluanţi sau indicatorii poluării indică necesitatea stabilirii unei valori prag pentru o nouă substanţă, a modificării unei valori prag existente sau a reintroducerii unei valori prag eliminate anterior, în scopul protejării sănătăţii oamenilor şi a mediului.

26⁶. Valorile prag pot fi eliminate de pe listă atunci când corpul de apă subterană în cauză nu mai este expus riscului din partea poluanţilor, a grupurilor de poluanţi sau a indicatorilor corespunzători ai poluării.

26⁷. Orice modificare a listei valorilor prag se semnalează în cadrul revizuirii periodice a planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.";

1.2.33. denumirea secţiunii a 3-a a capitolului V va avea următorul cuprins:

"Secţiunea a 3-a

Informaţii incluse în planurile de gestionare a districtelor

bazinelor hidrografice privind poluanţii şi indicatorii

pentru care sunt stabilite valori prag";

1.2.34. punctele 27 şi 28 se abrogă;

1.2.35. se completează cu punctele 28¹, 28² şi 28³ cu următorul cuprins:

"28¹. Instituţiile cu atribuţii în domeniul gestionării şi monitorizării apelor subterane elaborează şi transmit anual, până la sfârşitul lunii martie, Ministerului Mediului un rezumat al modului în care a fost aplicată procedura stabilită la pct.20-25¹, pentru a fi inclus în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice. Rezumatul include, în mod obligatoriu, următoarele elemente:

1) informaţii privind fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană caracterizat ca fiind expus riscului, inclusiv:

a) dimensiunea corpurilor de apă subterană;

b) fiecare poluant sau indicator al poluării care caracterizează corpuri de apă subterană ca fiind expuse riscului;

c) obiectivele de calitate a mediului de care este legat riscul, inclusiv utilizările sau funcţiile legitime reale ori potenţiale ale corpului de apă subterană şi relaţia dintre corpurile de apă subterană şi apele de suprafaţă asociate şi ecosistemele terestre direct dependente;

d) în cazul substanţelor prezente în stare naturală, nivelurile de fond geochimic naturale în corpurile de apă subterană;

e) informaţii privind depăşirile, în cazul în care valorile prag sunt depăşite;

2) valorile prag, fie că sunt aplicabile la nivel naţional, la nivelul districtului hidrografic sau în partea districtului hidrografic internaţional situată pe teritoriul Republicii Moldova, fie la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de apă subterană;

3) relaţia dintre valorile prag şi fiecare dintre următoarele categorii:

a) nivelurile de fond geochimic, în cazul substanţelor prezente în stare naturală;

b) apele de suprafaţă asociate şi ecosistemele terestre direct dependente;

c) obiectivele de calitate a mediului şi alte standarde de protecţie a apelor existente la nivel naţional sau internaţional;

d) orice informaţii relevante privind toxicologia, ecotoxicologia, persistenţa, potenţialul de bioacumulare şi tendinţa de dispersie a poluanţilor;

4) metoda utilizată pentru stabilirea nivelurilor de fond geochimic pe baza principiilor stabilite în pct.23;

5) motivele pentru care nu au fost stabilite valori prag pentru poluanţii şi indicatorii identificaţi în anexa nr.1;

6) elementele esenţiale ale evaluării stării chimice a apelor subterane, inclusiv nivelul, metoda şi perioada de agregare a rezultatelor monitorizării, definiţia măsurii acceptabile a depăşirii, precum şi metoda de calculare a acesteia, în conformitate cu pct.9 subpct. 3) lit.a) şi cu pct.10.

28². În cazul în care oricare dintre datele menţionate la pct.28¹ nu pot fi furnizate, instituţiile cu atribuţii în domeniul gestionării şi monitorizării apelor subterane justifică lipsa acestora în raportul transmis anual, până la sfârşitul lunii martie, Ministerului Mediului, pentru a fi reflectată corespunzător în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.

28³. Dispoziţiile care stabilesc criteriile, metodele de evaluare, procedurile pentru determinarea valorilor prag şi pentru identificarea tendinţelor se actualizează periodic, în funcţie de progresul tehnic şi ştiinţific, la propunerea Ministerului Mediului, în corelare cu ciclul de revizuire a planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice. Actualizările vizează ajustarea parametrilor şi a indicatorilor utilizaţi, introducerea de noi poluanţi sau indicatori relevanţi şi adaptarea procedurilor tehnice pe baza datelor ştiinţifice, a nivelurilor de fond geochimic şi a rezultatelor programelor de monitorizare.";

1.2.36. capitolele VI, VII şi VIII se abrogă;

1.2.37. anexa nr.1 va avea următorul cuprins:

1.2.38. anexele nr.2, nr.3 şi nr.4 se abrogă;

1.2.39. se completează cu anexa nr.5 cu următorul cuprins:

2. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.635/2020 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.221-225, art.762), cu modificările ulterioare.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.