932/20.11.2013 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa

sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

nr. 932  din  20.11.2013

 (în vigoare 29.11.2013) 

Monitorul Oficial nr.276-280 art.1038 din 29.11.2013

* * *

În temeiul art.13 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art.264), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.586 din 21.08.2024, în vigoare 06.09.2024]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.1143 din 21.11.2018, în vigoare 18.01.2019]

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului

nr.932 din 20 noiembrie 2013

Notă: În Regulament: Pe tot parcursul textului, ortografia se aduce în concordanţă cu normele ortografice, ortoepice şi morfologice ale limbii române, prin substituirea literei "î" din interiorul cuvintelor cu "â" şi a formelor "sînt/sântem/sînteţi" cu "sunt/suntem/sunteţi"; pe tot parcursul textului, cuvintele "organul central al administraţiei publice în domeniul sănătăţii", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "Ministerul Sănătăţii, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică", la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvintele "organului central al administraţiei publice în domeniul mediului", la orice formă gramaticală, – cu textul "Ministerul Mediului", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026

REGULAMENT

privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor

de suprafaţă şi a apelor subterane

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţele pentru programele de monitorizare a apelor de suprafaţă şi subterane în conformitate cu principiile managementului integrat al resurselor de apă, având ca scop evaluarea stării ecologice, chimice şi cantitative a resurselor de apă, prevenirea poluării şi asigurarea utilizării durabile a acestora.

[Pct.1 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

2. În sensul prezentului Regulament se aplică noţiunile prevăzute la art.2 din Legea apelor nr.272/2011, precum şi următoarele noţiuni:

elemente hidromorfologice – caracteristici de debit, continuitate şi morfologie ale corpurilor de apă care susţin starea elementelor biologice, conform Metodologiei privind clasificarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.884/2024;

indicatori de calitate a apelor – cerinţe de calitate a apelor, exprimate prin valoarea concentraţiei unui parametru fizico-chimic, a unui grup de parametri fizico-chimici sau a unui parametru biologic care nu trebuie depăşită pentru a asigura protecţia sănătăţii umane şi a mediului;

monitorizare de supraveghere – monitorizare efectuată pentru evaluarea generală a stării apelor de suprafaţă şi subterane, pentru stabilirea tendinţelor pe termen lung şi pentru fundamentarea programelor operaţionale de monitorizare;

monitorizare de investigare – monitorizare efectuată pentru identificarea cauzelor degradării stării unui corp de apă, confirmarea surselor de poluare sau în caz de poluare accidentală, atunci când informaţiile necesare nu pot fi obţinute prin monitorizarea operaţională;

monitorizare operaţională – monitorizare efectuată pentru corpurile de apă identificate ca fiind expuse riscului de nerealizare a obiectivelor de mediu, precum şi pentru evaluarea eficienţei măsurilor prevăzute în programele de gestionare;

monitorizare a stării apelor – sistem de evaluare a parametrilor fizici, chimici, biologici şi microbiologici ai apei, în funcţie de condiţiile naturale şi antropice;

programe de monitorizare – instrumente de evaluare coerentă şi cuprinzătoare a stării resurselor de apă, destinate prognozei, elaborării şi aprobării planurilor de gestionare a corpurilor de apă, precum şi analizei progresului realizat în implementarea acestora;

stare ecologică – reflectare a calităţii structurale şi funcţionale a ecosistemelor acvatice, stabilită în baza elementelor biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice, conform Metodologiei privind identificarea modificărilor hidromorfologice, monitorizarea şi evaluarea corpurilor de apă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.709/2024, şi Metodologiei privind clasificarea stării ecologice a apei şi potenţialul ecologic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.884/2024;

substanţe prioritare – substanţe listate în anexa nr.1 la Regulamentul privind cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.890/2013, supuse monitorizării regulate în programele de monitorizare a apelor de suprafaţă;

sistem naţional de monitorizare – sistem prin care statul supraveghează permanent starea resurselor de apă şi impactul antropic asupra acestora, bazat pe parametri şi indici cu acoperire spaţială şi temporală, care asigură cadrul informaţional necesar pentru elaborarea strategiilor, măsurilor de prevenire a consecinţelor antropice şi a calamităţilor naturale, precum şi pentru remedierea situaţiei ecologice;

tendinţă ascendentă semnificativă – creştere semnificativă din punct de vedere statistic şi ecologic a concentraţiei unui poluant, a unui grup de poluanţi sau a unui indicator de poluare pentru care se consideră necesară inversarea tendinţei.

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

3. Prevederile prezentului Regulament se aplică tuturor persoanelor fizice, juridice şi autorităţilor publice implicate în monitorizarea apelor, pentru a asigura evaluarea integrată a stării apelor şi respectarea obiectivelor de mediu stabilite prin Legea apelor nr.272/2011, inclusiv obligaţia de înregistrare a datelor în Sistemul informaţional automatizat "Cadastrul de stat al apelor".

[Pct.3 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

[Pct.4 abrogat prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

5. Programele de monitorizare a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane se elaborează şi se implementează în conformitate cu prezentul Regulament şi cu planurile de gestionare ale districtelor bazinelor hidrografice. Datele obţinute prin programele de monitorizare sunt utilizate pentru evaluarea şi clasificarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă, în conformitate cu Metodologia privind clasificarea stării ecologice a apei şi potenţialul ecologic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.884/2024, precum şi pentru evaluarea stării chimice şi cantitative a apelor subterane, în conformitate cu Metodologia de evaluare şi de clasificare a corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025.

[Pct.5 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

5¹. Frecvenţele minime de monitorizare sunt stabilite după cum urmează:

1) pentru apele de suprafaţă:

a) monitorizarea biologică de supraveghere se efectuează cel puţin o dată pe durata fiecărui ciclu de monitorizare de şase ani, iar monitorizarea biologică operaţională se realizează în conformitate cu frecvenţele minime prevăzute în tabel;

b) monitorizarea hidromorfologică de supraveghere se efectuează cel puţin o dată la şase ani, iar monitorizarea hidromorfologică operaţională se realizează continuu sau lunar, în funcţie de tipul parametrului monitorizat;

c) monitorizarea fizico-chimică generală operaţională se efectuează trimestrial, iar monitorizarea fizico-chimică generală de supraveghere se efectuează cel puţin o dată la trei ani;

d) monitorizarea operaţională a substanţelor periculoase şi a substanţelor prioritare se efectuează lunar, iar monitorizarea substanţelor periculoase şi a substanţelor prioritare de supraveghere se efectuează anual.

Frecvenţele de monitorizare sunt ajustate de către Agenţia de Mediu în cadrul programelor de monitorizare, în baza rezultatelor monitorizării de supraveghere, a evaluării riscurilor şi a identificării tendinţelor ascendente semnificative, în vederea atingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă;

2) pentru apele subterane:

a) monitorizarea cantitativă (nivel/debit) se efectuează cu o frecvenţă adecvată, stabilită în funcţie de presiunile de exploatare, riscul de supraexploatare şi caracteristicile hidrogeologice ale corpului de apă, conform programelor de monitorizare;

b) monitorizarea fizico-chimică se efectuează cel puţin o dată la trei ani, în cadrul monitorizării de supraveghere, iar în cadrul monitorizării operaţionale se efectuează cel puţin anual, cu posibilitatea ajustării frecvenţei în funcţie de riscurile identificate, presiunile antropice şi necesitatea identificării tendinţelor ascendente semnificative, pentru corpurile de apă subterană identificate ca fiind la risc, conform programelor de monitorizare.

Tabel

Frecvenţe minime de monitorizare pentru elementele

de calitate a apelor de suprafaţă

[Pct.5¹ introdus prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

6. Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, inclusiv evaluarea stării şi a nivelului de contaminare a corpurilor de apă, se exercită de către Agenţia de Mediu în conformitate cu art.9¹ din Legea apelor nr.272/2011. Agenţia de Mediu organizează, coordonează şi realizează programele de monitorizare, asigură prelevarea probelor, efectuarea analizelor în laboratoare proprii sau acreditate, validarea şi procesarea datelor, precum şi raportarea acestora către Ministerul Mediului şi către alte instituţii competente.

1) Agenţia de Mediu utilizează laboratoarele proprii sau laboratoarele acreditate şi poate colabora cu instituţiile tehnice abilitate.

2) Inspectoratul pentru Protecţia Mediului exercită controlul asupra respectării legislaţiei de mediu, constată încălcările şi aplică sancţiunile prevăzute de lege în limitele competenţelor stabilite în art.56, 57 şi 58 din Legea apelor nr.272/2011.

3) Instituţiile care administrează infrastructura hidrotehnică sau resursele de apă, inclusiv Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" şi comitetele districtelor bazinelor hidrografice, acordă suport tehnic şi informaţional în limitele competenţelor stabilite în art.9 şi 10 din Legea apelor nr.272/2011.

4) Monitorizarea calităţii apei potabile provenite din surse de suprafaţă şi subterane se efectuează de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, prin intermediul structurilor teritoriale, în conformitate cu Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile şi cu Regulamentul sanitar privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.651/2023.

5) În cazul depistării unor neconformităţi privind calitatea apelor, Agenţia de Mediu informează Ministerul Mediului şi instituţiile competente, în vederea aplicării măsurilor necesare pentru prevenirea şi remedierea efectelor poluării conform legislaţiei din domeniu.

[Pct.6 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

6¹. Programele de monitorizare a apelor de suprafaţă şi subterane includ în mod obligatoriu următoarele componente:

1) monitorizarea stării ecologice şi chimice a apelor de suprafaţă, efectuată în conformitate cu Metodologia privind clasificarea stării ecologice a apei şi potenţialul ecologic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.884/2024;

2) monitorizarea stării cantitative şi chimice a apelor subterane, efectuată în conformitate cu Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025;

3) integrarea datelor obţinute în Cadastrul de stat al apelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei privind evidenţa resurselor de apă;

4) monitorizarea zonelor protejate, inclusiv a punctelor de captare a apei destinate potabilizării, cu frecvenţe majorate (între 4 şi 12 ori pe an), stabilite în funcţie de populaţia deservită şi în conformitate cu cerinţele actelor normative aplicabile, inclusiv cele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.651/2023 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile.

[Pct.6¹ introdus prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

7. Autorităţile responsabile de monitorizarea stării apelor, subordonate Ministerului Mediului, sunt responsabile de monitorizarea cantitativă (parametrii hidrologici şi hidrogeologici), calitativă (parametrii fizico-chimici, biologici), precum şi tendinţelor ascendente semnificative şi schimbărilor care rezultă din activitatea umană.

7¹. Monitorizarea de investigare se efectuează în caz de poluare accidentală, degradare neexplicată a stării unui corp de apă sau atunci când datele obţinute din monitorizarea de supraveghere sau operaţională sunt insuficiente pentru evaluarea stării apelor. Frecvenţa monitorizării de investigare este adaptată situaţiei concrete (zilnică, săptămânală sau ori de câte ori este necesar), până la identificarea cauzelor şi remedierea efectelor.

1) Monitorizarea de investigare este realizată de către Agenţia de Mediu, care stabileşte parametrii, metodele, locaţiile şi frecvenţele investigaţiilor în conformitate cu prevederile Metodologiei privind identificarea modificărilor hidromorfologice, monitorizarea şi evaluarea corpurilor de apă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.709/2024.

2) Inspectoratul pentru Protecţia Mediului notifică evenimentele de poluare, exercită controlul de stat şi aplică măsurile prevăzute de legislaţie, fără a substitui atribuţiile de monitorizare şi investigare ale Agenţiei de Mediu.

3) Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" şi alte instituţii tehnice subordonate autorităţii centrale de mediu acordă suport tehnic şi informaţional necesar Agenţiei de Mediu în limitele competenţelor stabilite de legislaţie, fără a prelua atribuţiile de monitorizare sau evaluare a stării apelor.

[Pct.7¹ introdus prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

8. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, prin intermediul structurilor sale teritoriale, monitorizează parametrii sanitaro-chimici, toxicologici, microbiologici, virusologici şi parazitologici ai apelor utilizate în scopuri potabile, în conformitate cu prevederile Legii nr.182/2019 privind calitatea apei potabile şi cu Regulamentul sanitar privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.651/2023.

1) Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează conform cerinţelor stabilite în Hotărârea Guvernului nr.651/2023 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, incluzând prelevarea probelor, evaluarea conformităţii cu parametrii de calitate, informarea populaţiei şi notificarea autorităţilor competente.

2) Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică monitorizează şi calitatea apelor utilizate pentru scăldat, îmbăiere şi agrement în conformitate cu actele normative privind calitatea apelor de suprafaţă în scop recreativ.

[Pct.8 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

9. Investigaţiile ştiinţifice integrate asupra stării resurselor de apă sunt efectuate de către instituţiile de cercetare ştiinţifică, inclusiv în baza rezultatelor şi a informaţiei primare obţinute de la instituţiile care gestionează şi monitorizează resursele de apă de suprafaţă şi subterane.

[Pct.9 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

10. Monitorizarea stării apelor de suprafaţă şi a celor subterane în context transfrontalier se efectuează ţinând cont de prevederile acordurilor bilaterale cu ţările vecine şi ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Capitolul II

MONITORIZAREA ŞI EVIDENŢA SISTEMATICĂ

A STĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Secţiunea 1

Monitorizarea calitativă şi cantitativă a apelor de suprafaţă

11. Evidenţa sistematică a cantităţii, calităţii şi stării ecologice a apelor de suprafaţă, inclusiv a râurilor transfrontiere, se efectuează de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi Ministerul Sănătăţii, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, în baza reţelei naţionale de monitorizare.

12. Monitorizarea cantitativă a regimului hidrologic al râurilor Republicii Moldova se efectuează prin intermediul reţelei staţionare de posturi hidrologice, în conformitate cu procedurile stabilite în Regulamentul intern al Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

13. Monitorizarea cantitativă se efectuează în vederea asigurării autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, agenţilor economici şi populaţiei cu informaţie hidrologică, prognoze şi avertismente privind fenomenele hidrologice periculoase.

14. Monitorizarea calitativă a apelor de suprafaţă este realizată prin utilizarea procedurilor şi măsurilor tehnice de prelevare, analiză şi sinteză, pentru evaluarea parametrilor de calitate, stării şi tendinţei de evoluţie a calităţii apelor de suprafaţă.

15. Calitatea resurselor de apă este influenţată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale, care reprezintă alterări bruşte de natură fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste limitele admise. În funcţie de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite (locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apă, ce vor fi monitorizate în cadrul sistemului din prezentul Regulament.

Secţiunea 2

Parametrii şi frecvenţa de monitorizare

16. Pentru apele de suprafaţă, parametrii monitorizaţi sunt specificaţi în tabelul 2 din anexa nr.1. Concomitent cu parametrii monitorizaţi este determinat şi volumul fluxului de apă şi/sau cota nivelului de apă (în metri). Reţeaua staţiilor de măsurări hidrologice trebuie să asigure exactitatea conform normativelor de calcul al parametrilor hidrologici. Substanţele prioritare şi periculoase se monitorizează în conformitate cu cerinţele Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.890/2013.

[Pct.16 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

17. Periodicitatea prelevării depinde de tipul de monitorizare, care include punctul dat de observaţii.

18. Frecvenţa de monitorizare prevede variabilitatea parametrilor care se pot schimba atât sub influenţa condiţiilor naturale, cât şi ca rezultat al impactului antropic. Frecvenţa monitorizării trebuie să permită estimarea stării ecologice şi a calităţii apelor de suprafaţă în fiecare corp de apă, prin stabilirea şi întreţinerea unui număr suficient de puncte de monitorizare, astfel încât să asigure o descriere coerentă şi cuprinzătoare a stării apelor de suprafaţă în cadrul fiecărui district al bazinelor hidrografice şi să depisteze prezenţa tendinţelor ascendente antropogene permanente.

19. Pentru corpurile de apă de suprafaţă supuse riscului cantitativ şi calitativ, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea impactului uman şi prevenirea degradării ecosistemelor.

20. Pentru corpurile de apă transfrontaliere, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării şi estimarea determinată de acordurile transfrontiere.

Secţiunea 3

Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă

21. Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă, prezentată în tabelul 1 din anexa nr.1 la prezentul Regulament, este elaborată şi stabilită astfel încât să caracterizeze cât mai amplu şi detaliat starea corpurilor de apă, să asigure o sinteză generală şi consecutivă a stării ecologice, hidrochimice, hidrobiologice şi microbiologice a fiecărui corp de apă, precum şi să permită clasificarea lor în 5 clase de calitate, conform prevederilor Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.890/2013, şi conform Metodologiei privind clasificarea stării ecologice a apei şi potenţialul ecologic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.884/2024.

[Pct.21 modificat prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

22. Reţeaua de monitorizare a apelor se elaborează în conformitate cu starea hidrologică, ecologică şi hidrochimică a corpului de apă, în baza unor investigaţii prealabile, ce include colectarea şi analiza informaţiei privitor la clasa şi calitatea apei, tipurile de folosinţă a corpului de apă, starea ecologică a corpului de apă, sursele antropice punctiforme şi difuze, distanţa de la staţiile de observaţii hidrologice, precum şi evidenţierea unei liste a poluanţilor specifici.

23. Reţeaua de monitorizare a calităţii apelor de suprafaţă, în funcţie de scopurile propuse, include şi sectoare (sau tronsoane) transfrontiere comune de monitorizare, stabilite în baza acordurilor sau tratatelor de colaborare, cu stipularea în programele de monitorizare comune a numărului şi amplasării punctelor de monitorizare, a graficului de prelevare, modului de difuzare a informaţiei, precum şi evaluarea în comun a calităţii apei ecosistemelor transfrontaliere.

24. Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă va fi reflectată în format cartografic cu posibilităţi de vizualizare şi modificare.

[Pct.25,26 abrogate prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

Capitolul III

MONITORIZAREA ŞI EVIDENŢA SISTEMATICĂ

A STĂRII APELOR SUBTERANE

Secţiunea 1

Scopul şi obiectivele monitorizării apelor subterane

27. Calitatea şi cantitatea apelor subterane sunt monitorizate sistematic de către Agenţia de Mediu, prin intermediul punctelor de monitorizare amplasate pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu criteriile reglementate în Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025.

[Pct.27 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

28. Monitorizarea apelor subterane se efectuează conform programelor de monitorizare fundamentate ştiinţific, care includ observaţii continue a aspectelor semnificative ale proceselor dinamice, analize ştiinţifice a proceselor din trecut, cu depistarea factorilor care au condus la schimbarea stării calitative şi cantitative, şi un model de prognoză a evoluţiei sistemului.

29. Activitatea de monitorizare a apelor subterane constă în:

1) identificarea problemelor de mediu;

2) elaborarea programelor de monitorizare a apelor subterane;

3) inventarierea construcţiilor pentru captarea apei;

4) selectarea indicatorilor de monitorizare;

5) stabilirea amplasărilor punctelor reţelei de monitorizare;

6) observaţii de teren, prelevare de probe;

7) analize de laborator;

8) stocarea, manipularea şi difuzarea datelor;

9) interpretarea şi evaluarea datelor pentru producerea de informaţii;

10) raportarea şi distribuirea rezultatelor monitorizării.

30. Obiectivele monitorizării constituie caracterizarea condiţiilor de calitate ale mediului, precum şi ale tendinţelor acestora, aprecierea fluxurilor de apă şi poluanţi,compararea valorilor măsurate cu valorile admisibile şi emiterea avertizărilor în situaţii de urgenţă.

31. Monitorizarea stării apelor subterane este o activitate integrată de obţinere şi evaluare a informaţiilor privind caracteristicile fizice, chimice, precum şi a volumului rezervelor de apă subterane şi reprezintă un element de bază în elaborarea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice care asigură:

1) colectarea continuă a informaţiei despre starea apelor subterane, având în vizor aspectele cantitative şi calitative a corpurilor de apă subterane;

2) evaluarea progreselor intermediare în oferirea de informaţii legate de starea corpurilor de ape subterane;

3) sistematizarea şi colectarea datelor statistice, utilizând indicatori relevanţi şi măsurabili prin intermediul cărora poate fi urmărită starea cantitativă şi calitativă a apelor subterane;

4) furnizarea Ministerului Mediului a informaţiei privind rezultatele investigărilor asupra corpurilor de apă subterană, în scopul stabilirii modificării indicatorilor de monitorizare;

5) evaluarea sistematică a dinamicii caracteristicilor obiectivelor de mediu în scopul cunoaşterii stării şi evoluţiei calitative şi cantitative a corpurilor de apă subterană;

6) stabilirea punctelor vulnerabile ce determină riscul ca corpurile de apă subterană să nu realizeze obiectivele de mediu;

7) furnizarea unei imagini generale, coerente şi comprehensive asupra stării apei în fiecare corp de apă subterană, pentru a determina prezenţa tendinţelor concentraţiilor de poluanţi pe termen scurt/lung induse antropic;

8) evaluarea modificărilor stării/ regimului/ dinamicii apelor subterane în timp şi spaţiu;

9) prognozarea pe termen scurt, mediu şi lung a modificărilor stării apelor subterane ca urmare a proceselor naturale şi tehnogene;

10) furnizarea informaţiei pentru evaluarea şi reevaluarea rezervelor de apă subterană (potabile/minerale), în scopul asigurării necesităţilor de asigurare cu apă a populaţiei;

11) furnizarea informaţiei în vederea implementării proiectelor de stat privind asigurarea cu apă şi canalizare a populaţiei;

12) determinarea influenţei procesului de exploatare a apelor subterane asupra componentelor mediului înconjurător;

13) clasificarea corpurilor de apă subterană după tipul de folosinţă (tehnice, menajere, potabile);

14) stabilirea metodologiei de control asupra instalaţiilor de exploatare/captare a apei;

15) prognozarea modificărilor condiţiilor hidrogeologice, debitului, cantităţii şi calităţii apelor subterane.

32. Prin crearea şi întreţinerea unui număr suficient de puncte de monitorizare în conformitate cu cele prevăzute în secţiunea 3 din prezentul capitol, se creează o reţea de monitorizare reprezentativă în aşa mod, încît aceasta să servească drept bază pentru evaluarea sigură, din punct de vedere al spaţiului şi timpului:

1) a stării cantitative a apelor subterane, inclusiv a resurselor de apă subterană disponibile;

2) a efectelor gestionării apelor subterane asupra nivelului apelor subterane şi efectele asupra ecosistemului acvatic asociat şi ecosistemelor terestre dependente.

Secţiunea 2

Parametrii şi tipurile de monitorizare a apelor subterane

33. În cazul monitorizării cantitative, parametrii de monitorizare includ:

1) nivelul apei subterane în sonde şi deversarea la izvoare;

2) presiunea piezometrică, în cazul apelor subterane transfrontiere.

34. Monitorizarea suplimentară, în vederea susţinerii caracterizării şi clasificării apelor subterane, poate include parametri fizico-chimici suplimentari şi indicatori, cum ar fi temperatura, conductivitatea electrică, oxigenul dizolvat, pH-ul şi alcalinitatea, în conformitate cu Metodologia de evaluare şi de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025.

[Pct.34 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

35. Pentru monitorizarea stării chimice a apelor subterane sunt utilizaţi parametrii prevăzuţi în anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la standardele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.931/2013.

[Pct.35 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

36. Pentru corpurile de apă subterană identificate drept fiind sub risc cantitativ, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea impactului extragerilor şi realimentărilor asupra nivelului apelor subterane.

37. Pentru corpurile de apă subterană transfrontaliere, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite estimarea direcţiei şi debitului apelor subterane transfrontaliere.

38. În cazul monitorizării stării chimice a apelor subterane, prin stabilirea şi întreţinerea unui număr suficient de puncte de monitorizare în conformitate cu cele prevăzute în secţiunea 3 din prezentul capitol, reţeaua de monitorizare este proiectată astfel încît să asigure o descriere generală coerentă şi cuprinzătoare a stării chimice a apelor subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să depisteze prezenţa tendinţelor ascendente durabile induse în mod antropogen.

39. Fiecare corp de apă subterană va include un număr suficient de puncte de monitorizare, stabilite conform criteriilor metodologice din Metodologia de evaluare şi clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025.

[Pct.39 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

40. Monitorizarea de supraveghere este efectuată pentru toate corpurile de apă subterană.

41. Monitorizarea operaţională este efectuată pentru toate corpurile de apă subterană în perioadele dintre monitorizarea de supraveghere, în cazul în care:

1) rezultatele monitorizării de supraveghere indică riscul că obiectivele de gestionare prevăzute în prezentul Regulament nu pot fi realizate;

2) una sau mai multe măsuri au fost implementate pentru a îmbunătăţi starea chimică;

3) starea chimică a apelor subterane urmează să fie monitorizată în conformitate cu acordurile bilaterale.

42. Calificarea fiecărui punct de monitorizare conform contribuţiei acestuia la evaluarea generală a corpului de apă subterană este analizată în mod regulat, cel puţin o dată în ciclul de monitorizare, şi modificată, după necesitate.

Secţiunea 3

Criteriile pentru selectarea punctelor de control a apelor subterane

43. La selectarea punctelor de monitorizare pentru monitorizarea cantitativă şi chimică a apelor subterane se va ţine cont de folosinţa de lungă durată a acestora, accesul liber, sigur şi permanent, precum şi abilitatea de a asigura probe reprezentative, ţinând cont de caracterizarea hidrogeologică şi de presiunile identificate conform Metodologiei privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.657/2024.

[Pct.43 completat prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

44. Toate punctele de control trebuie să fie supuse unei caracterizări în conformitate cu criteriile din Metodologia de evaluare şi clasificare a corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025.

[Pct.44 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

45. Proiectarea reţelei de monitorizare se bazează pe înţelegerea conceptuală a corpului de apă subterană, pe caracteristicile hidrogeologice şi pe presiunile antropice identificate conform Metodologiei privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.657/2024, respectând principiile reprezentativităţii spaţiale şi temporale.

[Pct.45 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

46. Reţeaua reprezentativă presupune că prin metode potrivite de regionalizare hidrologică, datele monitorizării permit deducerea concluziilor sigure cu privire la ariile dintr-un corp de apă subterană care nu sunt monitorizate şi permit evaluările corpului de apă subterană în întregime.

47. După necesitate, punctele de monitorizare de la operatorii externi ar putea fi integrate după inspectarea şi examinarea corespunzătoare.

48. Punctele de monitorizare trebuie să fie inspectate şi supuse observărilor de către personalul competent cel puţin o dată în cadrul fiecărui ciclu de monitorizare.

49. Închiderea sau înlocuirea punctelor de monitorizare în cazurile excepţionale necesită acordul Ministerului Mediului.

50. La selectarea unui număr suficient de puncte de monitorizare în cadrul corpului de apă subterană pentru monitorizarea de supraveghere se iau în considerare următoarele criterii:

1) caracteristicile hidrologice, hidrogeologice şi hidrochimice ale corpului de apă subterană, vârsta şi rata realimentării apelor subterane, precum şi permeabilitatea straturilor suprapuse;

2) interacţiunea dintre apele subterane şi apele de suprafaţă;

3) informaţia despre folosinţa terenului şi activităţile umane semnificative care ar putea afecta apele subterane şi ecosistemele acvatice asociate şi ecosistemele terestre dependente;

4) validarea şi complimentarea evaluării riscurilor corpurilor de apă subterană, inclusiv impactele presiunilor umane asupra stării corpurilor de apă subterană;

5) convenienţa evaluării variaţiilor caracteristicilor naturale;

6) convenienţa evaluării tendinţelor ascendente semnificative şi durabile ale concentraţiilor poluanţilor în timp suficient, cu precizie suficientă şi de siguranţă suficientă;

7) rezultatele investigaţiilor preliminare la punctul de control şi concluziile deduse din rezultate;

8) monitorizarea corpurilor de apă subterană transfrontaliere, în particular, deoarece aceasta este relevantă şi necesară pentru protecţia tuturor folosinţelor susţinute de debitul apei subterane;

9) toate criteriile pentru reţeaua monitorizării de supraveghere;

10) examinarea rezultatelor monitorizării de supraveghere;

11) sustenabilitatea punctelor de control create pentru monitorizarea de supraveghere;

12) asigurarea posibilităţii de evaluare a schimbărilor induse de orice măsuri implementate pentru a îmbunătăţi starea apelor subterane.

[Pct.51 abrogat prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

Secţiunea 4

Ciclul şi frecvenţa monitorizării

52. Monitorizarea de supraveghere începe cu o monitorizare iniţială pentru o perioadă de un an. Monitorizarea iniţială cuprinde monitorizarea tuturor parametrilor enumeraţi în secţiunea 2 din prezentul capitol.

53. Frecvenţa monitorizării trebuie să permită estimarea nivelului apei subterane în fiecare corp de apă subterană, ţinând cont de variaţiile pe termen lung şi pe termen scurt în realimentarea apelor subterane.

54. Se efectuează cel puţin 3 măsurări la intervale regulate, ţinând cont de caracteristicile hidrogeologice individuale ale fiecărui corp de apă subterană. Frecvenţa monitorizării ar putea fi sporită până la 4 măsurări pe an, la un interval de 3 luni, din cauza caracteristicilor naturale specifice sau indicilor de impacte semnificative asupra calităţii apelor subterane.

55. În anii următori ai monitorizării iniţiale vor fi monitorizate toate substanţele enumerate în secţiunea 2 din prezentul capitol cel puţin o dată pe an, la intervale regulate de 12 luni. Pentru toate corpurile de apă subterană unde monitorizarea operaţională a fost identificată drept necesară în conformitate cu secţiunea 1 din prezentul capitol, monitorizarea operaţională urmează după monitorizarea (iniţială) de supraveghere.

56. Monitorizarea operaţională cuprinde monitorizarea tuturor parametrilor enumeraţi în secţiunea 2 din prezentul capitol.

57. Pentru toţi parametrii care sunt supuşi monitorizării operaţionale în conformitate cu secţiunea 2 din prezentul capitol se efectuează cel puţin 2 măsurări la intervale regulate de aproximativ 6 luni, examinând caracteristicile hidrogeologice individuale ale fiecărui corp de apă subterană.

58. Frecvenţa monitorizării poate fi sporită la 4 măsurări pe an, la un interval de 3 luni. Pentru toţi parametrii care nu sunt supuşi monitorizării operaţionale urmează să fie aplicate cerinţele prevăzute în prezenta secţiune cu privire la frecvenţă şi parametri.

59. După finalizarea unui ciclu de monitorizare, începe un nou ciclu de monitorizare, cu monitorizarea (iniţială) de supraveghere.

Capitolul IV

PROGRAMELE DE MONITORIZARE

60. În scopul obţinerii unei informaţii complete şi veridice privind starea apelor şi facilitării evidenţei stării resurselor de apă sunt elaborate programe de monitorizare a apelor de suprafaţă şi celor subterane.

61. Programele de monitorizare se elaborează în concordanţă cu planurile de gestionare ale districtelor bazinelor hidrografice şi se raportează anual către Ministerul Mediului.

[Pct.61 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

62. Programele de monitorizare se aprobă de Ministerul Mediului care se consultă în prealabil cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul sănătăţii, în scopul reflectării atribuţiilor sale şi în vederea evitării dublării monitorizării.

[Pct.62 modificat prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

63. Programele de monitorizare se revizuiesc în funcţie de starea ecosistemelor acvatice, de impacturile antropice şi de obiectivele stabilite în planurile de gestionare ale districtelor bazinelor hidrografice.

[Pct.63 în redacţia Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

64. În cazurile stabilite în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, se asigură informarea şi consultarea cu autorităţile competente din statele vecine pe întreaga durată a elaborării programelor de monitorizare. Aceste consultări se vor referi în particular la crearea reţelelor şi punctelor de monitorizare transfrontiere, proiectarea coordonată a reţelei, poluanţii care urmează să fie monitorizaţi, precum şi schimbul de informaţii şi rezultate.

65. Programele de monitorizare pot fi revizuite în cazul poluării accidentale, depistării proceselor de eutrofizare şi epuizare esenţială. În acest caz frecvenţa monitorizării apelor se modifică de către instituţiile abilitate în monitorizarea apelor de suprafaţă şi apelor subterane conform programului de monitorizare revizuit în caz de urgenţă, până la dispariţia acestor fenomene.

66. În aspect cantitativ, programele de monitorizare se referă la parametrii hidrologici (volumul, viteza, debitul, nivelul apelor de suprafaţă) şi hidrogeologici (volumul, debitul, presiunea apelor subterane) în măsura în care acesta prezintă importanţă pentru evaluarea stării şi tendinţelor de schimbare antropogene a resurselor acvatice.

67. Programele de monitorizare pentru apele de suprafaţă şi pentru apele subterane vor conţine, fără a se limita la acestea, informaţii referitoare la obiectivul şi cadrul de aplicare, criteriile de selectare a punctelor de monitorizare, ciclul şi frecvenţa monitorizării, parametrii monitorizaţi, metodele de evaluare a calităţii, itinerarul prelevărilor de probe, inclusiv în comun cu ţările vecine, alte informaţii utile conform anexei nr.1 şi anexei nr.1 la Regulamentul cu privire la standardele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.931/2013.

[Pct.67 modificat prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

Capitolul V

PROCEDURILE ŞI MĂSURILE TEHNICE PENTRU

MONITORIZAREA STĂRII APELOR

68. Procedurile şi măsurile utilizate pentru prelevarea probelor, metodele de analiză chimică, măsurările pe teren şi on-line sunt validate şi documentate în conformitate cu standardul SM SR EN ISO′CEI-17025 şi alte standarde echivalente, acceptate la nivel internaţional. Lista cu metodele standarde folosite şi recomandate pentru fiecare parametru evaluat este reprezentată în anexa nr.1.

[Pct.68 modificat prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

69. Prelevarea, conservarea şi transportarea probelor de apă se efectuează conform metodelor standardizate şi va corespunde cerinţelor şi preciziei în vederea asigurării calităţii analizelor de laborator.

70. Analizele de laborator sunt efectuate în conformitate cu metodele standard pentru fiecare parametru în parte şi procedurile descrise în manualul de calitate, elaborat conform cerinţelor instituţiilor acreditate.

71. Procedurile utilizate pentru colectarea probelor, transportarea şi analiza lor în baza acordurilor bilaterale transfrontiere sunt coordonate între ţări şi corespund metodelor acceptate de către părţi.

72. Înregistrarea rezultatelor se efectuează în corespundere cu cerinţele sistemului de înregistrare a rezultatelor adecvat activităţii sale, în concordanţă cu prevederile documentelor interne ale instituţiilor. Rezultatele de observare, calculele originale şi o copie de pe buletinele de analiză vor fi înregistrate în registre speciale, inclusiv în bază electronică.

73. Rezultatele fiecărei analize sau serii de analize efectuate de laborator sunt raportate cu acurateţe, clar şi obiectiv, în conformitate cu instrucţiunile din metoda de analiză. Rezultatele sunt prezentate sub formă de buletin de analiză, care va include toate informaţiile necesare pentru interpretarea rezultatelor şi toate informaţiile referitor la tehnici de analiză.

74. În baza rezultatelor obţinute se face evaluarea calităţii apelor în conformitate cu cerinţele de calitate pentru apele de suprafaţă şi pentru apele subterane.

75. Laboratoarele sunt acreditate şi aplică practici privind sistemul de management al calităţii în conformitate cu standardul SM SR EN ISO′CEI-17025 sau alte standarde echivalente acceptate la nivel internaţional.

76. Laboratoarele vor demonstra competenţele în realizarea analizelor fizico-chimice şi biologice prin participarea la programele de testare de nivel intern şi extern.

Capitolul VI

REPREZENTAREA REZULTATELOR. ADMINISTRAREA,

VALIDAREA, PROCESAREA ŞI STOCAREA DATELOR

77. Instituţiile cu atribuţii în domeniul monitorizării stării apelor sunt responsabile de administrarea, validarea şi procesarea datelor de monitorizare privind starea ecologică a apelor de suprafaţă, a apelor subterane, precum şi tendinţele semnificative a dinamicii poluanţilor.

78. După validare, procesare şi documentare, datele monitorizării vor fi transmise în mod regulat pentru a fi integrate în platforma comună pentru gestionarea bazinelor hidrografice.

79. Rezultatele sunt prezentate autorităţilor, organizaţiilor şi instituţiilor interesate, la solicitare.

80. Rezultatele analizelor în comun efectuate de către laboratoarele statelor vecine sunt supuse schimbului echivalent, analizate, evaluate şi estimate în baza condiţiilor expuse în acordurile bilaterale.

81. Rezultatele monitorizării se prezintă şi în formă de hărţi, utilizate în cadrul planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice care vor include informaţii cu privire la:

1) reţelele şi punctele de monitorizare;

2) starea apelor de suprafaţă şi apelor subterane;

3) corpurile de apă supuse tendinţelor ascendente semnificative de poluare şi corpurile de apă în care astfel de tendinţe au fost inversate.

82. Punctele de monitorizare create în conformitate cu acordurile bilaterale privind corpurile de apă transfrontaliere la care Republica Moldova este parte vor fi indicate pe hărţi.

83. Transmiterea informaţiei către organizaţiile internaţionale se realizează şi cu respectarea prevederilor Legii nr.148/2023 privind accesul la informaţiile de interes public şi în conformitate cu cerinţele tratatelor şi acordurilor internaţionale.

[Pct.83 modificat prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

Capitolul VII

ASIGURAREA CALITĂŢII ANALIZELOR ŞI VALIDAREA DATELOR

[Cap.VII (pct.84-89) introdus prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

84. Analizele chimice şi determinările fizico-chimice efectuate în cadrul monitorizării stării apelor se realizează conform standardelor europene şi internaţionale relevante, precum ISO, EN, sau conform echivalentelor lor aprobate la nivel naţional.

[Pct.84 introdus prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

85. Laboratoarele care efectuează analize pentru evaluarea stării apelor trebuie să fie acreditate conform standardului SM SR EN ISO/IEC 17025 şi să aplice proceduri de asigurare a calităţii, inclusiv:

1) participarea periodică la scheme interlaboratoare de testare a competenţei;

2) utilizarea metodelor validate;

3) trasabilitatea măsurărilor la standarde internaţionale;

4) controlul intern al calităţii pentru fiecare parametru analizat.

[Pct.85 introdus prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

86. Pentru parametrii care determină starea chimică a apelor (substanţe prioritare, metale grele, nutrienţi, pesticide), limitele de detecţie şi cuantificare trebuie să respecte cerinţele din anexa nr.3, care vor conţine:

1) limita de cuantificare ≤ 30% din standardul de calitate a mediului (SCE);

2) incertitudinea extinsă ≤ 50% din valoarea standardului;

3) procentul de acoperire al analizei ≥ 95%.

[Pct.86 introdus prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

87. Datele obţinute în cadrul programelor de monitorizare sunt supuse unui proces de validare, care include:

1) verificarea exactităţii, preciziei şi reprezentativităţii probelor;

2) evaluarea conformităţii cu obiectivele de calitate;

3) documentarea completă a metodelor şi echipamentelor utilizate.

[Pct.87 introdus prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

88. Agenţia de Mediu se asigură că laboratoarele implicate în monitorizare aplică practicile sistemului de management al calităţii în conformitate cu cerinţele standardului SM SR EN ISO/IEC 17025 sau alte standarde echivalente acceptate la nivel internaţional.

[Pct.88 introdus prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

89. Rezultatele analizelor chimice neînsoţite de dovezi privind controlul calităţii şi validarea conform standardului SM SR EN ISO/IEC 17025 nu pot fi utilizate în raportările oficiale privind starea apelor.

[Pct.89 introdus prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

[Anexa nr.2 abrogată prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]

[Anexa nr.3 introdusă prin Hot.Guv. nr.8 din 14.01.2026, în vigoare 12.02.2026]