Hotărâre nr. 648 din 18.09.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea

şi desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă

ca fiind artificiale sau puternic modificate

nr. 648  din  18.09.2024

 (în vigoare 01.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 434-436 art. 816 din 17.10.2024

* * *

UE

În temeiul art.38¹ alin.(4) din Legea apelor nr.272/2011 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.46-49, art.70), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune parţial (art.2, pct.8-10, 17, 18, 21 şi 23; art.4 (1), (3), (4), (6), (7); art.5 (1) şi (2); art.11 (2) şi (3); art.13 (1), (4) şi (7); pct.1.1, pct.1.3, pct.1.4, pct.1.5 din Anexa II şi pct.1.2.5, pct.1.4 din Anexa V) Directiva 2000/60 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, CELEX: 32000L0060, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000, modificată ultima dată prin Directiva 2014/101/UE.

1. Se aprobă Metodologia privind identificarea şi desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.648/2024

METODOLOGIA

privind identificarea şi desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă

ca fiind artificiale sau puternic modificate

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind identificarea şi desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate (în continuare – Metodologie) stabileşte modul de identificare şi desemnare a corpurilor de apă ca fiind puternic modificate şi a corpurilor de apă ca fiind artificiale.

2. Scopul principal al identificării şi desemnării corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate constă în asigurarea unei protecţii eficiente şi integrate a tuturor apelor şi a mediului acvatic şi în realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane.

3. Evaluarea caracteristicilor corpurilor de apă, cu indicarea corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate şi a corpurilor de apă care riscă să nu îndeplinească obiectivele de mediu, este parte componentă a planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, conform prevederilor art.19 alin.(2) lit.g) din Legea apelor nr.272/2011.

4. Identificarea, clasificarea şi desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate se efectuează de către Agenţia de Mediu, cu suportul autorităţii responsabile de gestionarea resurselor de apă, al Serviciului Hidrometeorologic de Stat, al Comitetului districtului bazinului hidrografic şi al instituţiilor de cercetare.

5. În sensul prezentei Metodologii, se utilizează noţiunile prevăzute la art.2 din Legea apelor nr.272/2011 şi la pct.3 din Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.890/2013.

II. MODUL DE IDENTIFICARE ŞI DESEMNARE A CORPURILOR DE APĂ

DE SUPRAFAŢĂ CA FIIND PUTERNIC MODIFICATE SAU ARTIFICIALE

6. Corpurile de apă de suprafaţă din interiorul unui district hidrografic sunt definite ca aparţinând uneia din următoarele categorii de ape de suprafaţă naturale: râuri, lacuri, ori ca fiind corpuri de apă de suprafaţă artificiale sau corpuri de apă de suprafaţă puternic modificate.

7. Pentru stabilirea gradului de modificare a corpurilor de apă de suprafaţă, atât la râuri, cât şi la lacuri, se analizează elementele de calitate hidromorfologice: regimul hidrologic, continuitatea şi morfologia corpului de apă.

8. Conform modificărilor hidromorfologice, corpurile de apă se împart în două mari categorii:

8.1. corpuri de apă puternic modificate;

8.2. corpuri de apă naturale (sau aproape naturale).

9. Corpurile de apă puternic modificate sunt considerate corpuri de apă de suprafaţă care, în urma modificării caracteristicilor hidromorfologice, determinate de activitatea umană, şi-au schimbat substanţial caracterul lor natural.

10. În categoria corpurilor de apă puternic modificate se includ: lacurile de acumulare construite pe cursul corpului de apă, râurile amenajate, regularizate, îndiguite, al căror regim hidrologic este semnificativ modificat, precum şi lacurile naturale ale căror volume şi nivele au fost artificial coborâte sau majorate şi care au fost dotate cu construcţii hidrotehnice.

11. Corpurile de apă artificiale sunt corpuri de apă care au fost create prin activitatea umană, în locuri unde, anterior intervenţiei umane, nu a existat un corp de apă, precum şi nu a fost creat prin modificarea fizică directă, mişcarea sau realinierea unui corp de apă existent.

12. În categoria corpurilor de apă artificiale se includ: heleşteiele, iazurile, canalele, bazinele pentru acumularea apei de ploaie, a apelor reziduale, precum şi bazinele de apă formate în excavaţiile miniere de la suprafaţă etc.

13. Condiţiile de desemnare a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate se efectuează prin aplicarea prevederilor art.38¹ din Legea apelor nr.272/2011.

14. Corpurile de apă sunt unităţile de bază ce reprezintă obiectul de gestionare din cadrul planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice. Procedura de identificare şi desemnare a corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale este indicată în schema directoare din anexa nr.1.

15. Un corp de apă poate fi încadrat în categoria corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale dacă nu este în stare ecologică bună şi a parcurs toţi paşii conform schemei directoare din anexa nr.1.

16. Reevaluarea corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate se efectuează o dată la 6 ani, în procesul elaborării următorului ciclu al planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice. La reevaluarea corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate se aplică paşii enumeraţi în anexa nr.1, în cazurile în care:

16.1. corpului de apă nu i s-a stabilit categoria de corp de apă puternic modificat sau artificial din cauza unei erori, acesta prezentând caracteristici specifice acestei categorii de corpuri de apă;

16.2. corpurile de apă sunt noi şi este necesară stabilirea gradului de modificare hidromorfologică şi desemnarea categoriei, conform prezentei Metodologii;

16.3. are loc revizuirea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale existente. Ca urmare a procesului respectiv, acestea pot trece în alte categorii de corpuri de apă sau pot rămâne în aceeaşi categorie.

17. Dacă starea bună a apelor, în cazul corpurilor cu alterări fizice, nu este asigurată prin implementarea măsurilor alternative, atunci corpul de apă este desemnat ca puternic modificat sau artificial, în caz contrar, acesta va fi desemnat ca natural. Etapele de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate în mod detaliat sunt prezentate schematic în anexa nr.2.

18. Identificarea şi desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate se efectuează în perioada elaborării planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice şi constituie temei pentru stabilirea obiectivelor de mediu şi a programului de măsuri pentru următorul ciclu al planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.

19. Metodologia se va revizui de fiecare dată când se vor elabora următoarele cicluri ale planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice şi se vor efectua îmbunătăţiri, după caz.

III. RAPORTARE

20. În baza identificării şi desemnării corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate se întocmeşte un raport final. Acest raport va conţine descrierea şi aplicarea etapelor necesare pentru identificarea şi desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate stabilite în cadrul prezentei Metodologii. Informaţia finală asupra corpurilor de apă de suprafaţă va fi păstrată în formă de tabel, conform anexei nr.3.

21. Corpurile de apă sunt reprezentate pe o hartă ilustrând categoria pentru fiecare dintre acestea, cu ajutorul culorilor indicate în a doua coloană a tabelului de mai jos:

22. Rezumatul cu privire la identificarea şi desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate se include în cadrul planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice. În rezumat se va pune accent pe implementarea etapizată a testelor conform anexelor nr.1 şi nr.2.

23. Rezultatele identificării şi desemnării corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate vor fi incluse în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, în conformitate cu prevederile art.19 alin.(2) lit.g) din Legea apelor nr.272/2011.

Anexa nr.1

la Metodologia privind identificarea şi

desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă

ca fiind artificiale sau puternic modificate

Schema directoare de desemnare a corpurilor

puternic modificate şi artificiale

Pasul 1 constă în identificarea, desemnarea şi clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă. Acest pas se efectuează în conformitate cu prevederile din Metodologia privind identificarea, desemnarea şi clasificarea corpurilor de apă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.881/2013.

Pasul 2 presupune stabilirea faptului dacă corpul de apă este artificial (în continuare – CAA) sau nu. Dacă corpul de apă este artificial, se trece la aplicarea pasului 8, dacă nu este artificial – se trece la pasul 3 din schema directoare.

Pasul 3 prevede examinarea iniţială (screening) a corpurilor de apă pentru stabilirea acelora care nu sunt supuse modificărilor hidromorfologice. Acest pas înglobează prima etapă pentru identificarea presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice asupra corpurilor de apă, precum şi identificarea corpurilor de apă care se află sub riscul de neîndeplinire a obiectivelor de mediu, în conformitate cu prevederile Metodologiei privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice. Acest pas identifică şi corpurile de apă cu risc de neatingere a stării ecologice bune, însă nu prezintă modificări hidromorfologice.

Pasul 4 stabileşte identificarea presiunilor hidromorfologice semnificative şi evaluarea impactului modificărilor hidromorfologice asupra corpurilor de apă. Acest pas înglobează paşii 2 şi 3 pentru identificarea presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice asupra corpurilor de apă, precum şi pentru identificarea corpurilor de apă cu risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu, în conformitate cu prevederile Metodologiei privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice. În cazul lipsei presiunilor hidromorfologice semnificative, corpul de apă se consideră natural. În cazul prezenţei modificărilor hidromorfologice, se stabilesc cauzele acestor modificări.

Pasul 5 constă în stabilirea faptului dacă corpul de apă este cu risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu şi de neatingere a stării ecologice bune. În acest scop, se aplică pasul 4 pentru identificarea presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice asupra corpurilor de apă, precum şi pentru identificarea corpurilor de apă cu risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu în conformitate cu prevederile Metodologiei privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice.

Pentru realizarea pasului 5, se analizează indicatorii de evaluare a presiunii, a riscurilor şi a impactului activităţilor antropice asupra stării hidromorfologice şi hidrologice a corpurilor de apă, apoi se aplică criteriile de stabilire a categoriei de risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu, precum şi cele ce ţin de cazul prezenţei datelor de monitorizare hidromorfologică. Drept urmare, corpurile de apă din categoria fără risc sunt considerate ca fiind naturale sau aproape naturale, cele posibile a fi cu risc se încadrează în categoria corpurilor de apă puternic modificate provizorii şi cele care sunt cu risc – în categoria corpurilor de apă puternic modificate (în continuare – CAPM).

Pasul 6 presupune selectarea acelor corpuri de apă pentru care modificările hidromorfologice reprezintă modificări substanţiale. Corpurile de apă puternic modificate, stabilite ca provizorii, se reevaluează. În acest context, în cazul în care corpurile de apă provizorii depăşesc două sau mai multe criterii stabilite pentru corpurile de apă posibile a fi supuse riscului, acestea pot trece în categoria celor puternic modificate. Corpurile de apă care nu au fost supuse modificărilor substanţiale vor fi identificate drept corpuri de apă naturale.

Paşii 7, 8 şi 9 constau în desemnarea finală a corpurilor de apă de suprafaţă artificiale sau puternic modificate prin aplicarea testării stabilite în conformitate cu prevederile art.38¹ din Legea apelor nr.272/2011. Pentru realizarea pasului 7, se aplică primul test de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate, care constă în identificarea măsurilor de restaurare, pentru a atinge starea ecologică bună. În cadrul acestui test trebuie să se evalueze dacă aceste măsuri au efecte negative semnificative, fie asupra utilizărilor specifice ale apei, fie asupra mediului în sens larg. În caz afirmativ, se aplică al doilea test de desemnare (pasul 8). Testul din cadrul acestui pas (cel de-al doilea test de desemnare) este format din mai multe subteste. În primul rând, se iau în considerare "alte mijloace/măsuri alternative" pentru atingerea obiectivului de mediu. Ulterior, se evaluează dacă "alte mijloace/măsuri alternative" sunt:

a) fezabile din punct de vedere tehnic;

b) o soluţie mai bună din punct de vedere ecologic;

c) nu sunt disproporţionat de costisitoare.

În cazul în care oricare dintre subtestele a), b) sau c) au un rezultat negativ, corpurile de apă pot fi desemnate ca fiind puternic modificate (pasul 9). În cazul în care măsurile identificate nu au efecte negative semnificative (a se vedea pasul 7) sau "alte mijloace/măsuri alternative" pot îndeplini pozitiv subtestele a), b) sau c) (a se vedea pasul 8), corpul de apă nu trebuie să fie desemnat ca fiind puternic modificat. Descrierea detaliată a paşilor 7, 8 şi 9 se prezintă în anexa nr.2.

Paşii 10 şi 11 nu sunt parte a procesului de desemnare a corpurilor de apă de suprafaţă artificiale sau puternic modificate, dar sunt relevanţi pentru CAPM şi CAA. Aceşti paşi constau în stabilirea potenţialului ecologic maxim şi bun şi a condiţiilor de referinţă pentru CAPM şi CAA. Implementarea acestor paşi se efectuează prin aplicarea prevederilor art.38 alin.(2¹) din Legea apelor nr.272/2011. De asemenea, ca urmare a identificării CAPM şi CAA, în cadrul planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice se va include lista de măsuri de îmbunătăţire a stării acestor corpuri de apă.

Anexa nr.2

la Metodologia privind identificarea şi

desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă

ca fiind artificiale sau puternic modificate

Etapele care conduc la stabilirea corpurilor de apă

puternic modificate (paşii 7, 8 şi 9)

Etapa I. Reanalizarea corpurilor de apă – se reanalizează corpul de apă, se stabilesc repetat corpurile de apă cu risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu şi, respectiv, de neatingere a stării ecologice bune.

Etapa a II-a. Caracterizarea utilizării apei, a modificărilor hidromorfologice – se descrie utilizarea apei şi modificările hidromorfologice şi se analizează din punct de vedere social, economic şi de mediu. Se caracterizează corpul de apă şi modificările hidromorfologice a acestora şi se stabilesc punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi riscurile pentru utilizarea apei.

Etapa a III-a. Identificarea măsurilor de restaurare pentru atingerea stării ecologice bune – se stabilesc măsurile ce trebuie întreprinse pentru restaurarea corpului de apă. Măsurile de restaurare sunt cele care determină atingerea stării ecologice bune a corpului de apă. Măsurile de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice sunt cele care conduc corpul de apă puternic modificat la atingerea potenţialului ecologic bun, nefiind posibilă atingerea stării ecologice bune.

Etapa a IV-a. Identificarea impactului măsurilor asupra utilizării apei şi asupra mediului – se realizează o descriere detaliată a impactului măsurilor asupra utilizării apei, asupra corpului de apă şi asupra mediului, şi o evaluare din punct de vedere tehnic şi economic. Măsurile propuse nu trebuie să aibă efecte negative semnificative asupra mediului şi asupra utilizării apei/activităţilor specifice, în general (cum ar fi: navigaţia, activităţile de recreere, alimentarea cu apă potabilă, generarea de curent electric sau irigaţiile, reglările nivelului apelor, protecţia contra inundaţiilor, drenajele şi alte activităţi de dezvoltare umană durabile la fel de importante).

Efectele negative semnificative asupra utilizării apei/activităţilor specifice pot fi: încetarea utilizării acesteia (stoparea alimentării cu apă, abandonarea navigaţiei, pierderea folosinţelor de agrement şi recreere, pierderea protecţiei contra inundaţiilor etc.), reducerea utilizării apei sau creşterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale utilizării apei (reducerea suprafeţei urbane şi agricole, creşterea riscului la inundaţii), pierderile de producţie sau cele socioeconomice (reducerea producţiei agricole, reducerea locurilor de muncă etc.).

Efectele negative semnificative asupra mediului se pot considera: inundarea unor zone populate, dispariţia unor zone umede etc. Dacă măsurile de restaurare intră în conflict cu alte acte normative sau cu alte obiective cultural-istorice şi naturale din patrimoniul universal, vor fi considerate ca având efect negativ semnificativ asupra mediului.

Etapa a V-a. Identificarea altor mijloace/măsuri alternative care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate – se stabilesc alte măsuri de îmbunătăţire tehnic fezabile (opţiunilor alternative) ce pot fi realizate prin costuri rezonabile.

Opţiunile alternative pot fi: înlocuirea folosinţei existente; transferul folosinţei existente deservite de corpul de apă respectiv la alt corp de apă/alt bazin; menţinerea folosinţei existente, cu reducerea impactului asupra mediului. În cazul în care se pot identifica alte mijloace/măsuri alternative, se face o evaluare a fezabilităţii tehnice a acestora (se iau în considerare cel puţin aspectele fizice, inginereşti, creşterea cerinţei şi a gradului de asigurare cu apă din corpul de apă respectiv; aspecte legale). În cazul în care aceste mijloace/măsuri alternative sunt tehnic fezabile, urmează să se evalueze dacă reprezintă o opţiune de mediu semnificativ mai bună. Iar în cazul în care aceste mijloace/măsuri alternative sunt considerate tehnic fezabile şi reprezintă o opţiune de mediu semnificativ mai bună, se supun evaluării de cost-eficienţă în final, ca să nu implice costuri foarte mari (disproporţionate).

Etapa a VI-a. Justificarea desemnării – se selectează măsurile şi se justifică desemnarea corpurilor ca fiind corpuri de apă artificiale şi puternic modificate. Pentru corpurile de apă care au fost desemnate în final ca fiind puternic modificate sau artificiale, este necesară elaborarea unui rezumat al etapelor precedente.

Anexa nr.3

la Metodologia privind identificarea şi

desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă

ca fiind artificiale sau puternic modificate

Date generalizate despre corpurile de apă