Hotărâre nr. 657 din 25.09.2024
pentru aprobarea Metodologiei privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
pentru aprobarea Metodologiei privind analiza
presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice
în cadrul districtelor bazinelor hidrografice
nr. 657 din 25.09.2024
(în vigoare 01.01.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 427-429 art. 811 din 11.10.2024
* * *
UE
În temeiul art.19 alin.(22) din Legea apelor nr.272/2011 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.46-49, art.70), cu modificările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
Prezenta hotărâre transpune art.5 şi pct.1.4-1.5 şi 2.3-2.5 din Anexa II la Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (CELEX: 32000L0060), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000, aşa cum a fost modificată ultima oară prin Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.
1. Se aprobă Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice (se anexează).
2. În vederea realizării analizei presiunilor şi a evaluării riscurilor şi impacturilor antropice asupra stării corpurilor de apă, se instituie grupuri de lucru pentru fiecare district al bazinului hidrografic.
3. Componenţa nominală a grupurilor de lucru se aprobă prin ordin al ministrului mediului.
4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.
5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.
| PRIM-MINISTRU | Dorin RECEAN |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul mediului | Sergiu Lazarencu |
| Nr.657. Chişinău, 25 septembrie 2024. | |
Aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr.657/2024
METODOLOGIE
privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice
în cadrul districtelor bazinelor hidrografice
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice (în continuare – Metodologie) stabileşte următoarele aspecte de reglementare:
1.1. prezentarea etapelor de identificare şi analiză a presiunilor şi de evaluare a riscurilor şi a impactului activităţilor antropice asupra stării corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane;
1.2. stabilirea modului de identificare a corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu.
2. Analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor şi a impactului antropic asupra stării corpurilor de apă are drept obiectiv final identificarea corpurilor de apă prezentând riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu, în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru atingerea acestora.
3. Analiza presiunilor şi evaluarea impactului antropic asupra stării corpurilor de apă se efectuează pe bază de district al bazinelor hidrografice, o dată la fiecare 6 ani, în cadrul procesului de elaborare a Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic, elaborat de către organul central al administraţiei publice în domeniul mediului, în comun cu instituţiile subordonate având atribuţii în domeniul protecţiei şi gestionării resurselor de apă, şi cu consultarea Comitetului districtului bazinului hidrografic, în sensul articolului 10 din Legea apelor nr.272/2011.
II. ETAPELE DE ANALIZĂ A PRESIUNILOR ŞI DE EVALUARE A
IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA STĂRII CORPURILOR DE APĂ
4. Analiza presiunilor, evaluarea riscurilor şi impactului antropic asupra stării corpurilor de apă sunt efectuate atât pentru condiţiile actuale în care se află acestea, cât şi pentru condiţiile viitoare, care implică măsuri specifice ce ar putea influenţa starea corpurilor de apă, după caz.
5. Abordarea generală pentru analiza presiunilor şi evaluarea impactului antropic asupra stării corpurilor de apă constă în identificarea relaţiei cauză-efect ce determină înrăutăţirea stării corpului de apă, precum şi a măsurilor necesare pentru reabilitarea acesteia: Factor de presiune → Presiune → Stare → Impact → Răspuns (Măsură).
6. În acest sens, "factorul de presiune" înseamnă activitatea antropică ce poate avea efect asupra mediului, "presiunea" reprezintă efectul direct al factorului determinant, "starea" reflectă condiţia corpului de apă ce rezultă din factorul antropic şi natural, "impactul" este efectul presiunii asupra mediului, iar "răspunsul" constă în măsurile implementate pentru îmbunătăţirea stării corpului de apă. Stabilirea răspunsului (măsurii) nu este parte a prezentului document.
7. Analiza presiunilor şi evaluarea impactului antropic asupra corpurilor de apă se realizează respectând următoarele etape:
7.1. identificarea activităţilor antropice cu impact potenţial asupra corpului de apă (riscurilor) şi a presiunilor aferente acestora;
7.2. identificarea presiunilor antropice semnificative;
7.3. evaluarea impactului antropic;
7.4. evaluarea riscului de a nu îndeplini obiectivele de mediu.
8. Activităţile antropice şi factorii de presiune se stabilesc pe baza analizei condiţiilor fizico-geografice şi economico-geografice ale bazinului hidrografic şi ale corpului de apă studiat, care constituie o etapă premergătoare a analizei presiunilor şi impactului antropic asupra stării corpurilor de apă. În cazul apelor de suprafaţă se analizează inclusiv corpurile de apă de suprafaţă din amontele şi avalul corpului de apă analizat, pentru aprecierea gradului de interdependenţă al acestora.
9. Pentru a asigura complexitatea şi relevanţa analizei, activităţile antropice şi factorii de presiune vor fi grupaţi în categorii şi vor fi examinaţi conform anexelor nr.1 şi nr.2, dar nu se va limita la aceştia.
10. Pe baza evaluării specificului corpului de apă şi a bazinului acestuia, precum şi a identificării şi analizei presiunilor, se determină presiunile semnificative care influenţează negativ starea corpurilor de apă de suprafaţă sau subterană.
11. Presiunile semnificative sunt considerate cele care au ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor de mediu stabilite pentru corpul de apă evaluat.
12. Categoriile de presiuni semnificative luate în considerare pentru evaluarea impactului antropic şi a riscului de neatingere a obiectivelor de mediu sunt următoarele:
12.1. poluarea cu substanţe organice;
12.2. poluarea cu substanţe nutritive;
12.3. poluarea cu substanţe periculoase;
12.4. modificări hidromorfologice.
13. Lista substanţelor organice, nutritive şi periculoase (prioritare) şi valorile de prag pentru ele sunt stabilite în anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.890/2013.
14. Clasificarea unei presiuni ca fiind semnificativă, precum şi evaluarea impactului antropic asupra unui corp de apă se vor realiza pe baza analizei datelor de monitoring şi prin aplicarea modelărilor numerice, în vederea evaluării legăturilor cauză-efect dintre presiuni şi consecinţele acestora.
15. În cazul în care această abordare nu este posibilă, se poate utiliza o metodă alternativă, constând în compararea magnitudinii presiunii cu anumiţi indicatori cu valoare de prag relevanţi pentru tipul de corp de apă. În acest sens, dacă orice valoare de prag este depăşită, corpul de apă este evaluat ca prezentând riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu.
16. Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea presiunii şi impactului antropic asupra stării corpurilor de apă sunt prezentaţi în anexele nr.3 şi nr.4.
17. În cazul apelor subterane, evaluarea presiunii şi impactului antropic se efectuează pe baza tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile în toate corpurile de apă subterană caracterizate ca fiind expuse riscului, identificate conform prevederilor capitolului IV din Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.931/2013.
18. Rezultatele analizei presiunilor şi evaluării impactului antropic asupra stării corpurilor de apă depind de calitatea şi cantitatea datelor disponibile şi a bazelor de date existente, astfel, nivelul de încredere în date trebuie să fie specificat la aplicarea metodei şi prezentarea rezultatului.
III. IDENTIFICAREA CORPURILOR DE APĂ CA PREZENTÂND
RISCUL DE A NU ÎNDEPLINI OBIECTIVELE DE MEDIU
19. În vederea evaluării impactului antropic asupra stării corpurilor de apă de suprafaţă, se va realiza o analiză a posibilităţii ca acestea să nu îndeplinească obiectivele de mediu.
20. Un corp de apă se consideră ca prezentând riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu dacă cel puţin un criteriu de risc este depăşit într-o locaţie distinctă a corpului de apă respectiv.
21. În cazul în care lipsesc informaţiile pentru anumite corpuri de apă, se poate recurge la exerciţiul de extrapolare a informaţiilor disponibile de la alte corpuri de apă situate în amontele sau avalul acestora.
22. Corpurile de apă, la nivelul cărora există presiuni sau impact antropic semnificativ clar stabilit, vor fi clasificate ca fiind expuse riscului.
23. Identificarea corpurilor de apă ca prezentând riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu se efectuează pe baza criteriilor prezentate în anexa nr.5.
24. Pe baza criteriilor de apreciere a riscului, se stabilesc trei categorii de risc ale corpurilor de apă:
24.1. "fără risc" – atunci când impactul antropic este considerat minor, iar corpul de apă se caracterizează prin stare naturală sau aproape naturală;
24.2. "posibil expus riscului" – atunci când evaluarea corpului de apă se încadrează în criteriile stabilite pentru corpurile de apă din această categorie sau când informaţiile disponibile nu permit evaluarea detaliată a corpului de apă;
24.3. "expus riscului" de a nu îndeplini obiectivele de mediu – atunci când evaluarea presiunilor stabileşte clar un impact antropic semnificativ, iar corpul de apă este considerat modificat.
25. Validarea rezultatelor identificării corpurilor de apă ca fiind expuse riscului de a nu îndeplini obiectivele de mediu este efectuată pe baza datelor de monitorizare disponibile. În cazul în care bazele datelor de monitorizare lipsesc, poate fi stabilit şi aplicat monitoringul operaţional sau de investigare, pentru a concretiza categoria de risc a corpului de apă, după caz.
26. Pe baza identificării presiunilor, a impactului antropic şi a determinării corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu, se întocmeşte un raport final detaliat în conformitate cu anexa nr.6.
27. Informaţiile finale referitoare la corpurile de apă se păstrează în formă tabelară în conformitate cu anexele nr.7-9.
28. Reprezentarea spaţială a corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu se indică cu ajutorul culorilor atribuite fiecărui corp de apă, în funcţie de categoria de risc identificată, după cum urmează:
28.1. fără risc – verde;
28.2. posibil expus riscului – galben;
28.3. expus riscului – roşu.
29. Rezultatele evaluării riscului de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă subterană sunt reprezentate pe hărţi în conformitate cu prevederile secţiunii a 2-a a capitolului III din Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.931/2013.
IV. UTILIZAREA REZULTATELOR ANALIZEI PRESIUNILOR ŞI EVALUĂRII
IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA STĂRII CORPURILOR DE APĂ
30. Rezumatul conţinutului raportului privind analiza presiunilor şi evaluarea impactului antropic asupra stării corpurilor de apă se include în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
31. Concluziile şi recomandările raportului menţionat se utilizează pentru a evalua nivelul de îndeplinire a obiectivelor de mediu referitoare la starea apelor de suprafaţă şi subterane şi nivelul de implementare a programului de măsuri din ciclul curent al Planului de management al districtului bazinului hidrografic, precum şi pentru a stabili sau a revizui următoarele aspecte pentru corpurile de apă: obiectivele de mediu, programul de monitorizare a caracteristicilor hidrogeologice (pentru apele subterane), hidrologice/hidromorfologice, hidrobiologice şi hidrochimice (pentru apele de suprafaţă), activităţile umane (captarea, utilizarea, evacuarea apelor etc.), măsurile şi acţiunile de bază şi suplimentare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu, îmbunătăţirea sau menţinerea statutului corpului de apă, inclusiv aplicarea excepţiilor de la îndeplinirea obiectivelor de mediu.
32. Metodologia se revizuieşte şi, dacă este necesar, se îmbunătăţeşte de fiecare dată când se vor elabora următoarele cicluri ale planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
|
Anexa nr.1 la Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice Lista generalizată a activităţilor antropice (per tipuri de presiune) care pot modifica starea calitativă şi cantitativă a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterană |
||||
| Nr. crt. |
Factor de presiune | Corpuri de apă | ||
| râuri | lacuri | ape subterane |
||
| 1. | Poluare din surse punctiforme şi difuze | |||
| 1.1. | Gospodărie | √ | √ | √ |
| 1.2. | Industrie | √ | √ | √ |
| 1.3. | Agricultură (terenuri agricole, complexe zootehnice, utilizarea excesivă a îngrăşămintelor) | √ | √ | √ |
| 1.4. | Acvacultură/piscicultură | √ | √ | ‒ |
| 1.5. | Silvicultură | √ | √ | √ |
| 1.6. | Zone impermeabile | √ | √ | ‒ |
| 1.7. | Mine/cariere | √ | ‒ | √ |
| 1.8. | Gunoişti (inclusiv neautorizate) | √ | √ | √ |
| 1.9. | Transport | √ | √ | ‒ |
| 2. | Modificare a regimului hidrologic | |||
| 2.1. | Captare (agricultură, industrie, gospodării etc.) | √ | √ | √ |
| 2.2. | Reglare a debitului | √ | √ | √ |
| 2.3. | Hidroenergie | √ | √ | √ |
| 2.4. | Piscicultură | √ | √ | ‒ |
| 2.5. | Răcire (CTE) | √ | √ | ‒ |
| 2.6. | Transfer de apă dintr-un râu în altul | √ | ‒ | √ |
| 2.7. | Reducerea alimentării (reducerea alimentării apelor subterane ca urmare a pierderii legăturii cu apele de suprafaţă şi invers) | √ | ‒ | √ |
| 3. | Modificare a morfologiei albiei | |||
| 3.1. | Activităţi agricole, colmatare | √ | √ | ‒ |
| 3.2. | Aşezări urbane (amenajări de albie, de maluri) | √ | √ | ‒ |
| 3.3. | Arii industriale (amenajări de albie, de maluri) | √ | √ | ‒ |
| 3.4. | Protecţie contra inundaţiilor (diguri) | √ | ‒ | ‒ |
| 3.5. | Menţinere (adâncirea/curăţirea albiei), extracţie de pietriş/prundiş/nisip | √ | √ | ‒ |
| 3.6. | Navigare | √ | ‒ | ‒ |
| 3.7. | Regularizarea cursului de apă (tăierea meandrelor) | √ | ‒ | ‒ |
| 3.8. | Lucrări de canalizare, canale de derivaţie | √ | √ | ‒ |
| 3.9. | Construcţii hidrotehnice pe curs (baraje, stăvilare) şi lacuri de acumulare, iazuri pe curs | √ | √ | ‒ |
| 4. | Modificări conexe biologiei | |||
| 4.1. | Pescuit | √ | √ | ‒ |
| 4.2. | Piscicultură | √ | √ | ‒ |
| 4.3. | Golirea cuvetelor lacustre | √ | √ | ‒ |
| 5. | Alte surse de modificare | |||
| 5.1. | Se stabilesc pe parcursul elaborării planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice (cum ar fi: specii invazive, poluare cu plastic, schimbări climatice, recreere etc.) | √ | √ | √ |
|
Anexa nr.2 la Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice Lista activităţilor sau factorilor de presiune, a presiunilor şi impacturilor din diverse surse |
|||
| Nr. crt. |
Activităţi sau factori de presiune | Presiune | Impact sau modificări ale stării corpului de apă |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
| 1. | Presiuni şi impact din surse difuze | ||
| 1.1. | Agricultură | Pierderea nutrienţilor din:
- scurgerea de suprafaţă; - eroziunea solului; - drenarea apei; - infiltrare. Aici se include excesul de îngrăşăminte |
Poluarea apei, modificări ale ecosistemului |
| 1.2. | Pesticide | Toxicitate, contaminarea rezervelor de apă potabilă | |
| 1.3. | Emisii industriale în atmosferă | Depuneri de compuşi de azot şi sulf | Acidificarea corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane. Eutrofizare |
| 1.4. | Transport | Deversări de poluanţi | Poluarea brută a corpurilor de apă |
| 1.5. | Utilizarea sării pentru degivrare | Concentraţie ridicată de clorură | |
| 1.6. | Gaze de eşapament | Creşterea cantităţii de substanţe chimice acidificate în atmosferă şi, prin urmare, a depunerilor | |
| 2. | Presiuni şi impact din surse punctiforme | ||
| 2.1. | Industrie | Evacuarea apelor reziduale în apele naturale | Poluarea cu substanţele toxice, reziduuri solide, modificări ale regimului de oxigen, modificări ale ecosistemului |
| 2.2. | Urbanizare | Evacuarea apelor reziduale în apele naturale | Poluarea cu substanţele toxice, reziduuri solide, modificări ale regimului de oxigen, modificări ale ecosistemului |
| 2.3. | Deşeuri, depozite de pesticide | Contaminarea apelor cu poluanţi | Poluarea cu substanţele toxice, reziduuri solide, modificări ale regimului de oxigen, modificări ale ecosistemului |
| 2.4. | Centrale termoelectrice | Modificarea regimului termic | Regim termic, regim de oxigen modificat, modificări în procesele biochimice, în starea calitativă şi cantitativă a faunei şi florei acvatice |
| 2.5. | Piscicultură | Nutriţie, medicaţie, evadare a peştilor | Nutrienţi, boli, produse veterinare, populare artificială cu peşti, reţea trofică modificată |
| 3. | Presiuni şi impact cauzate de modificarea caracteristicilor cantitative | ||
| 3.1. | Activităţi sau factori de presiune | Presiune | Impactul sau modificările stării corpului de apă |
| 3.2. | Agricultură şi utilizare de terenuri | Modificări în utilizarea apei de către vegetaţie | Modificări în alimentarea apelor freatice |
| 3.3. | Captare de apă pentru irigaţii, alimentare cu apă etc. | Reducere a volumului de apă în corpurile de apă de suprafaţă şi subterană | Reducere a diluării substanţelor chimice.
Reducere a capacităţii de stocare a apei. Debit al regimului hidrologic şi debit ecologic. Intruziuni saline. Modificări în cadrul ecosistemelor dependente de apă |
| 3.4. | Transfer de apă dintr-un râu în altul | Creştere a debitului corpului de apă unde a fost transferată apa | Modificare termică, de debit şi ecologică |
| 4. | Presiuni şi impact cauzate de modificări hidromorfologice | ||
| 4.1. | Adâncirea albiilor | Extragerea sedimentelor | Modificarea albiei, a structurii ecosistemice şi a faunei nevertebratelor etc. |
| 4.2. | Îndepărtarea substratului | Pierderea habitatului | |
| 4.3. | Modificarea nivelului apei | Modificarea nivelului apelor freatice, pierderea zonelor umede, pierderea zonelor de reproducere a peştilor | |
| 4.4. | Bariere fizice (baraje, stăvilare, deversoare etc.) | Variaţia caracteristicilor de curgere (de exemplu, debit, volum, viteză, adâncime) atât în amonte, cât şi în aval de barieră | Modificarea regimului de curgere şi a habitatului |
| 4.5. | Regularizare a cursului râului | Variaţii ale caracteristicilor de curgere (de exemplu, debit, volum, viteză, adâncime) | Modificarea regimului de curgere şi a habitatului |
| 5. | Presiuni şi impact cauzate de modificări ale caracteristicilor biologice | ||
| 5.1. | Piscicultură | Pescuit | Reducerea faunei piscicole, în special a peştilor migratori |
| 5.2. | Populare cu peşti | Contaminarea genetică a populaţiilor de peşti | |
| 5.3. | Specii invazive | Concurenţă cu speciile autohtone | Substituirea populaţiilor, distrugerea habitatelor, concurenţă alimentară |
|
Anexa nr.3 la Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice Indicatori de evaluare a presiunii şi a impactului surselor de poluare asupra stării calitative a corpurilor de apă şi modalitatea de calculare a acestora 1. Sursele de poluare a corpurilor de apă se clasifică în surse difuze şi surse punctiforme. Poluarea din sursele difuze este cauzată de activităţile din agricultură, zootehnie, utilizarea excesivă a îngrăşămintelor şi scurgerile determinate de precipitaţii, transport, gunoişti neautorizate, iar poluarea din sursele punctiforme este determinată de evacuarea apelor uzate de la întreprinderi industriale, gospodării, servicii comunale etc. 2. Estimarea impactului poluării din sursele punctiforme asupra corpurilor de apă de suprafaţă se efectuează prin aplicarea a doi indicatori de presiune: evacuarea specifică a apelor uzate (Dww) şi cota totală a apelor uzate evacuate (Sww). 3. Evacuarea specifică a apelor uzate (Dww) permite identificarea celor mai predispuse corpuri de apă la impactul evacuării apelor uzate, prin evaluarea încărcării apei reziduale netratate în raport cu debitul minim anual. Acest indicator exprimă gradul de diluare a apei uzate deversate într-un corp de apă. Şi facilitează evaluarea amplorii impactului antropic asupra stării apei, utilizând următoarea ecuaţie: Dww= L*(1- η))/Qmin,r , unde: Dww – evacuarea specifică a apelor uzate; Qmin,r – debitul minim anual al râului, în l/s, determinat pe baza datelor măsurătorilor hidrologice ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat sau indirect pe baza metodologiei specificate în Normativul în construcţii Determinarea caracteristicilor hidrologice pentru condiţiile Republicii Moldova. Cod practic în construcţii CP D.01.05-2012; L – echivalentul de sarcină (valoarea adimensională) provenită din evacuarea apelor uzate în râu exprimată prin volume de materie organică ‒ CBO5 sau CCO, nutrienţi ‒ Ntot sau Ptot sau numărul de locuitori conectaţi la sistemul de canalizare ori echivalentul populaţiei; η – coeficientul de eficienţă a staţiei de epurare. Coeficientul este aplicat doar în cazul când indicatorul Dww este calculat utilizând informaţiile cu privire la numărul populaţiei conectate la sistemul de canalizare şi la staţii de epurare, in caz contrar acesta se egalează cu 0. Coeficientul este evaluat pe baza tabelului 1. Tabelul 1 Valori pentru determinarea coeficientului de corecţie a eficienţei epurării la diferite staţii de epurare a apelor uzate |
|||
| Poluanţi | η [-]: Eficienţa staţiilor de epurare | ||
| primară | secundară (biologică) | terţiară | |
| CBO5 | 0,20 | 0,70 | 0,95 |
| CCO | 0,25 | 0,75 | 0,85 |
| NH4 | 0,25 | 0,90 | ‒ |
| Ntot | 0,10 | 0,35 | 0,75 |
| Ptot | 0,10 | 0,20 | 0,80 |
|
4. În cazul în care nu se cunosc valorile poluanţilor, echivalentul de sarcină (L) este calculat prin calcularea echivalentului populaţiei (EP) ‒ mărime standard care exprimă potenţialul de poluare a unui locuitor echivalent (locuitor conectat la sistemul de canalizare), pe baza valorilor prezentate mai jos (o persoană conectată la sistemul de canalizare = 1* EP): EPCBO5 = 60 g/zi/persoană; EPCCOcr = 120 g/zi/persoană; EPNtot = 11 g/zi/persoană; EPPtot. = 2 g/zi/persoană. 5. În cazul în care se cunoaşte doar volumul de ape reziduale evacuate, echivalentul de sarcină poate fi calculat pe baza consumului mediu zilnic de apă per persoană, stabilit la 120 l/zi/persoană. 6. Cota totală a apelor uzate evacuate (Sww) permite evaluarea impactului volumului de ape uzate deversate în râu, începând de la izvor. Acest indicator oferă o estimare generală a potenţialei contaminări cu micropoluanţi (cum ar fi substanţele prioritare şi poluanţii specifici) a apelor de suprafaţă. Indicatorul este calculat ca un raport între debitul de apă cumulativ evacuat al apelor uzate în râu şi debitul mediu multianual al corpului de apă: Sww = ∑Qww /Qmed , unde: Sww – cota totală a apelor uzate evacuate într-o secţiune de râu (corp de apă); Qww – debitul de apă cumulativ al apelor uzate evacuate în corpul de apă (inclusiv volumele evacuate în amonte pe cursul râului) [m3/s]; Qmed – debitul mediu anual al corpului de apă [m3/s], determinat pe baza datelor măsurătorilor hidrologice ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat sau indirect, conform metodologiei specificate în Normativul în construcţii Determinarea caracteristicilor hidrologice pentru condiţiile Republicii Moldova. Cod practic în construcţii CP D.01.05-2012. 7. Estimarea impactului poluării din sursele difuze asupra stării corpurilor de apă de suprafaţă este efectuată prin aplicarea următorilor indicatori de presiune: poluarea difuză din agricultură (Sagri) şi poluarea difuză din zootehnie (Ihus). 8. Poluarea difuză din agricultură (Sagri) descrie potenţialul poluării difuze cauzate de poluarea provenită din agricultură cu substanţe cum ar fi îngrăşăminte, pesticide şi alte produse de protecţie a plantelor sau cu uz fitosanitar. Pentru cuantificarea activităţilor agricole, indicatorul evaluează ponderea terenurilor agricole la suprafaţa bazinului corpului de apă, conform ecuaţiei: Sagri = Aagri /ACA , unde: Sagri – poluarea difuză din agricultură; ACA – suprafaţa bazinului hidrografic al corpului de apă [km2]; Aagri – suprafaţa utilizată pentru activităţi agricole din bazinul corpului de apă [km2]. 9. Poluarea difuză din zootehnie (Ihus) descrie potenţialul poluării difuze cauzate de poluarea provenită din zootehnie (NH4, PO4 etc.) ce înrăutăţeşte starea ecologică a corpurilor de apă. Indicatorul este calculat prin raportul între echivalentul efectivului de animale şi suprafaţa bazinului hidrografic al corpului de apă (în ha), conform ecuaţiei: Ihus = Ue /ACA , unde: Ihus – poluarea difuză din zootehnie; Ue – echivalentul efectivului de animale stabilit pentru echivalarea diferitelor specii şi categorii de animale, pe baza cerinţelor nutriţionale şi a cantităţii de dejecţii produse de acestea, prin raportarea la cerinţele nutriţionale şi dejecţiile produse de unul sau mai multe animale, cumulând 500 kg greutate vie (echivalentul unei vaci de lapte). Echivalentul efectivului de animale se calculează în două etape. În prima etapă, se calculează produsul dintre coeficientul echivalentului efectivului de animale şi numărul respectiv de animale din cadrul bazinului hidrografic. Coeficientul echivalentului efectivului de animale este stabilit astfel: 1 pentru bovine, 0,8 pentru cabaline, 0,25 pentru porcine, 0,13 pentru ovine şi caprine şi 0,017 pentru păsări. În a doua etapă, se efectuează suma produsului obţinut. 10. Pentru toate tipurile de corpuri de apă se analizează datele referitoare la parametrii de calitate monitorizaţi în cadrul reţelei de monitoring naţional, pe baza cărora se stabileşte categoria de risc specifică acestora. |
|||
|
Anexa nr.4 la Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice Indicatori de evaluare a presiunii şi impactului antropic asupra stării hidromorfologice şi hidrologice a corpurilor de apă şi modalitatea de calculare a acestora 1. Modificările hidromorfologice şi hidrologice ale corpurilor de apă de suprafaţă "râuri" se evaluează prin stabilirea: 1.1. modificării continuităţii longitudinale a corpului de apă, determinată de construcţia barajelor pe cursul râului, de activităţile hidroenergetice, precum şi de alte structuri hidrotehnice situate pe cursul râului etc.; 1.2. modificării continuităţii laterale a râului cu lunca, provocată de construcţia canalelor, digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor, polderelor, lacurilor laterale, utilizarea luncii inundabile pentru activităţi agricole, industriale, construcţia localităţilor etc.; 1.3. modificării regimului hidrologic al corpului de apă, influenţată de lacurile de acumulare, activităţile hidroenergetice şi termoenergetice, captarea şi evacuarea apelor, urbanizare, activităţile agricole etc. 2. Construcţia barajelor şi a lacurilor de acumulare determină întreruperea conectivităţii longitudinale a râului, ceea ce limitează conexiunea dintre partea de amonte şi aval. În acest sens, se calculează indicatorul de presiune referitor la lungimea cursului de apă transformată în lacuri de acumulare, conform formulei: PRLungLac = LLungLac * 100/LCA , unde: PRLungLac – ponderea lungimii cursului de apă transformată în lacuri de acumulare; LLungLac – lungimea cursului de apă transformată în lacuri de acumulare, km; LCA – lungimea corpului de apă, km. 3. Volumul de apă modificat sub acţiunea lacurilor de acumulare construite pe cursul râului este evaluat pe baza datelor de monitoring din amontele şi avalul lacului de acumulare, prin evidenţierea ponderii debitului sau volumului anual de apă din aval raportat la cel din amonte, conform formulei: PRResLacCurs = QAvalLAc * 100/ QAmonteLac , unde: PRResLacCurs – debitul sau volumul de apă modificat de lacul de acumulare situat pe cursul corpului de apă; QAvalLac – debitul sau volumul apei monitorizat în avalul lacului de acumulare construit pe cursul de apă; QAmonteLac – debitul sau volumul apei monitorizat în amontele lacului de acumulare construit pe cursul de apă. 4. Eficienţa funcţionării barajelor este evaluată pe baza regulamentelor de exploatare a acestora, unde sunt indicate praguri referitoare la caracteristicile hidrologice specifice, cum ar fi debitele minime şi maxime de evacuare. În acest sens, impactul negativ generat de baraje şi lacuri de acumulare este exprimat prin modificarea curgerii solide, limitând evacuarea sedimentelor în aval de baraj. 5. Dacă evacuarea apelor din cadrul barajului este efectuată din straturile inferioare ale lacului de acumulare, se produce o modificare a regimului termic al apelor riverane. În acest caz, se stabileşte gradul de creştere sau descreştere a temperaturii apei (°C) în regim regularizat, comparativ cu regimul natural al curgerii râului Gtemp. 6. În cazul în care barajele lacurilor de acumulare sunt dotate cu turbine pentru producerea energiei electrice, iar hidrocentralele sunt funcţionale, se analizează efectul pulsatoriu al undelor de apă cauzat de funcţionarea hidrocentralelor (efectul hydropeaking) prin evaluarea următorilor indicatori: amplitudinea nivelului de apă în aval de hidrocentrală şi rata de creştere şi descreştere a nivelului apei. Hidrocentralele influenţează semnificativ organismele acvatice, deoarece riscul pieirii acestora creşte odată cu oprirea turbinelor şi a fluxului de apă, precum şi în cazul unei creşteri masive a volumelor de apă evacuate ca urmare a pornirii turbinelor. Amplitudinea nivelului de apă (Aniv) în aval de hidrocentrală este calculată ca diferenţă între nivelul maxim şi nivelul minim al apei monitorizat pe parcursul unei zile. Rata de creştere (RCrApa) sau de descreştere (RDescrApa) a debitului sau a nivelului apei reflectă rapiditatea creşterii sau scăderii nivelului apei din albia râului într-o anumită perioadă standard (minut sau oră), fiind calculată în cm/min. sau cm/oră. 7. Ponderea regularizării cursului de apă, determinată ca rectificare, consolidare şi reprofilare a albiilor minore, se calculează prin aplicarea indicatorului de presiune lungimea cursului de apă regularizat, conform formulei: PRReg = LReg * 100/LCA , unde: PRReg – ponderea lungimii cursului de apă regularizat; LReg – lungimea cursului de apă regularizat, km; LCA – lungimea corpului de apă, km. 8. Pentru protecţia localităţilor şi terenurilor agricole împotriva inundaţiilor, în cadrul luncilor râurilor, de regulă, se construiesc sisteme de diguri. Acestea determină modificarea conectivităţii laterale a râului cu lunca sa, diminuând totodată capacitatea râului de mişcare laterală. Ecosistemele de luncă, adaptate la inundarea periodică, sunt astfel supuse degradării şi dispariţiei. Digurile de protecţie construite în nemijlocita apropiere a râurilor îngustează lunca, ceea ce conduce la creşterea vitezei şi debitului de apă în timpul viiturilor. Pentru evaluarea impactului digurilor, se aplică indicatorul de presiune ‒lungimea râului îndiguit (PRDig), care se calculează prin raportarea lungimii îndiguite, însumate pentru ambele părţi ale cursului de apă, la dublul lungimii totale a corpului de apă. De asemenea, se calculează suprafaţa albiei majore modificată prin evaluarea ponderii reducerii suprafeţei albiei majore ca urmare a îndiguirii, PRLuncaDig . 9. Amenajările cursurilor de apă au drept scop consolidarea malurilor, recreerea, diminuarea vulnerabilităţii la inundaţii, eficientizarea utilizării resurselor de apă etc. În cazul în care se cunoaşte amploarea amenajării cursului de apă în cadrul localităţilor, aceasta se calculează ca indicator de presiune – lungimea râului amenajat (PRUrbCurs), prin raportarea lungimii amenajate, însumate pentru ambele părţi ale cursului de apă, la dublul lungimii totale a corpului de apă. 10. Modificarea resurselor de apă ale corpurilor de apă de suprafaţă "râuri" se stabileşte ca urmare a impactului sumar al factorilor de presiune: urbanizare (PRUrbRes), activităţi agricole (PRAgri), irigare (PRIrig), captare (PRCapt), evacuarea apelor (PREvac) şi transferul de ape din cadrul altor corpuri de apă (PRResLac), prin raportarea la volumul sau debitul de apă al corpului de apă respectiv. Impactul urbanizării (PRUrbRes), al activităţilor agricole (PRAgri), al irigării (PRIrig), precum şi modelarea caracteristicilor hidrologice ale corpului de apă, în lipsa datelor de monitoring hidrologic, se evaluează conform recomandărilor specificate în Normativul în construcţii Determinarea caracteristicilor hidrologice pentru condiţiile Republicii Moldova. Cod practic în construcţii CP D.01.05-2012. Volumele de apă captate (PRCapt), evacuate (PREvac) şi transferate din cadrul altor corpuri de apă (PRResLac) se stabilesc pe baza măsurătorilor efectuate. 11. Modificările corpurilor de apă de suprafaţă "lacuri" (naturale sau de acumulare) se evaluează prin stabilirea suprafeţei oglinzii apei modificate, a gradului de creştere şi descreştere a temperaturii apei (°C) ca urmare a funcţionării termocentralelor, a volumului de apă modificat în urma proceselor de colmatare şi a indicatorului care caracterizează procesele de eutrofizare. În cazul lacurilor naturale, se compară indicatorii pentru ultimii 50-60 de ani, iar în cazul lacurilor de acumulare, se compară datele actuale obţinut din măsurători şi cele din proiect. Procedura de stabilire a prezenţei eutrofizării este descrisă în capitolul IV din anexa nr.1 şi în capitolul II din anexa nr.2 ale Metodologiilor de identificare şi desemnare a zonelor vulnerabile la nitraţi şi a zonelor sensibile la nutrienţi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.736/2020. 12. Modificarea cantitativă a corpurilor de apă subterană este evaluată în funcţie de impactul captării apei pentru diverse necesităţi. 13. Modificarea volumelor de apă şi a nivelului apei corpurilor de apă subterană se evaluează prin analiza volumelor de apă captată raportate la rezervele apelor subterane, precum şi a variaţiei nivelului apei în raport cu nivelul mediu al acestora, determinată de captarea apei. |
|
Anexa nr.5 la Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice Criterii de stabilire a categoriei de risc de a nu îndeplini obiectivele de mediu în funcţie de tipul impactului 1. Pentru valorile indicatorilor de presiune se impun praguri specifice, având ca scop încadrarea corpului de apă în categoria corespunzătoare de risc. 2. Criteriile de evaluare a riscurilor de a nu îndeplini obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafaţă, în contextul poluării din surse punctiforme şi din surse difuze, sunt prezentate în tabelul 1. Tabelul 1 Criterii de evaluare a riscurilor corpurilor de apă de suprafaţă de a nu îndeplini obiectivele de mediu, în contextul poluării din surse punctiforme şi din surse difuze |
||||
| Categorii de risc | Criterii de risc | |||
| evacuarea specifică a apelor uzate, Dww | cota totală a apelor uzate evacuate, Sww | poluarea difuză din agricultură (Sagri) | poluarea difuză din zootehnie (Ihus) | |
| Fără risc | <1 | < 0,05 | < 0,1 | < 0,3 |
| Posibil expus riscului | 1-1,5 | 0,05 - 0,1 | 0,1-0,3 | 0,3-1 |
| Expus riscului | >1,5 | > 0,1 | > 0,3 | > 1 |
|
3. Criteriile de evaluare a riscurilor corpurilor de apă de suprafaţă de a nu îndeplini obiectivele de mediu, în contextul impactului asupra stării hidromorfologice şi a resurselor de apă, sub acţiunea lacurilor de acumulare situate pe cursul râului, sunt prezentate în tabelul 2. Tabelul 2 Criterii de evaluare a riscurilor corpurilor de apă de suprafaţă de a nu îndeplini obiectivele de mediu, în contextul impactului asupra stării hidromorfologice şi a resurselor de apă, sub acţiunea lacurilor de acumulare situate pe cursul râului |
||
| Categorii de risc | Criterii de risc | |
| lungimea cursului de apă transformată în lacuri de acumulare, PRLungLac |
volumul de apă modificat sub acţiunea lacurilor de acumulare construite pe curs, PRResLacCurs |
|
| Fără risc | < 10 | < 10 |
| Posibil expus riscului | 10 - 30 | 10 - 30 |
| Expus riscului | > 30 | > 30 |
|
4. Criteriile de evaluare a riscurilor corpurilor de apă de suprafaţă de a nu îndeplini obiectivele de mediu, în contextul impactului efectului pulsatoriu al undelor de la hidrocentrale situate pe râurile mari, sunt prezentate în tabelul 3. Tabelul 3 Criterii de evaluare a riscurilor corpurilor de apă de suprafaţă de a nu îndeplini obiectivele de mediu, în contextul impactului efectului pulsatoriu al undelor de la hidrocentrale situate pe râurile mari |
|||
| Categorii de risc | Criterii de risc | ||
| amplitudinea nivelului zilnic al apei (diferenţa între nivelul zilnic maxim şi nivelul zilnic minim) >1:3* (Aniv) | rata de creştere a nivelului apei râului, >5 cm/oră (0,08 cm/min) (RCrApa) | rata de descreştere a nivelului apei râului, >5 cm/oră (0,08 cm/min) (RDescrApa) | |
| Fără risc | Nu se manifestă sau este observată în 5% din cazuri (circa 20 de zile pe an) | Nu se manifestă sau este observată în 5% din cazuri (circa 20 de zile pe an) | Nu se manifestă sau este observată în 5% din cazuri (circa 20 de zile pe an) |
| Posibil expus riscului | Este observată în 5%-20% din cazuri | Este observată în 5%-20% din cazuri | Este observată în 5%-20% din cazuri |
| Expus riscului | Este observată în >20% din cazuri | Este observată în >20% din cazuri | Este observată în >20% din cazuri |
|
* Se stabileşte valoarea de referinţă (amplitudinea nivelului apei în regim natural) apoi se calculează valoarea prag conform raportului ≤ 1:3. 5. În cazul stabilirii modificărilor temperaturii apei râurilor ca urmare a influenţei evacuării apelor din lacurile de acumulare, Gtemp, corpuri de apă fără risc se vor considera cele pentru care temperatura lunară a apei se modifică cu ≤1 °C, corpuri de apă posibil expuse riscului vor fi cele pentru care modificările lunare ale temperaturi se situează între 1 °C şi 3 °C, şi expuse riscului vor fi corpurile de apă cu modificări termice ≥3 °C. 6. Criteriile de evaluare a riscurilor corpurilor de apă de suprafaţă de a nu îndeplini obiectivele de mediu, în contextul impactului asupra stării hidromorfologice, sunt prezentate în tabelul 4. Tabelul 4 Criterii de evaluare a riscurilor corpurilor de apă de suprafaţă de a nu îndeplini obiectivele de mediu, în contextul impactului asupra stării hidromorfologice |
||||
| Categorii de risc | Criterii de risc | |||
| lungimea cursului de apă regularizat, PRReg | lungimea râului îndiguit, PRDig | suprafaţa albiei majore modificată, PRLuncaDig | lungimea râului amenajat, PRUrbCurs | |
| Fără risc | < 10% | < 30% | < 15% | < 30% |
| Posibil expus riscului | 10-30% | 31-50% | 15-35% | 31-50% |
| Expus riscului | > 30% | > 51% | > 35% | > 51% |
|
7. În cazul prezenţei datelor de monitoring al calităţii apei, corpurile de apă de suprafaţă (râuri, lacuri naturale, de acumulare) ale căror clase de calitate, conform Hotărârii Guvernului nr.890/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, se încadrează în clasele I şi II de calitate, sunt clasificate ca fiind fără risc, cele care sunt evaluate în clasele III-V sunt clasificate ca prezentând riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu. 8. În cazul evaluării impactul sumar al urbanizării (PRUrbRes), activităţilor agricole (PRAgri), irigării (PRIrig), captării (PRCapt), evacuării apelor (PREvac), precum şi al transferului de ape din alte râuri şi al acumulărilor de apă (PRResLac) din cadrul bazinelor hidrografice asupra resurselor de apă, corpurile de apă de suprafaţă fără risc sunt cele ale căror resurse de apă scad cu o pondere de până la 10% sau cresc cu <+20%, posibil expuse riscului sunt cele ale căror resurse se modifică cu -10% până la -20% sau cu +30% până la +80%, şi expuse riscului sunt cele cu modificări ale resurselor de apă care se reduc sub 30% sau depăşesc 80% din valorile medii multianuale monitorizate sau modelate, conform recomandărilor din cadrul Normativului în construcţii Determinarea caracteristicilor hidrologice pentru condiţiile Republicii Moldova. Cod practic în construcţii CP D.01.05-2012. 9. Pentru corpurile de apă de suprafaţă "lacuri", expuse riscului se consideră cele ale căror structuri hidrotehnice sunt în stare deplorabilă (în cazul lacurilor de acumulare), unde ponderea suprafeţei oglinzii apei s-a redus sau a crescut cu >40%, iar ponderea volumului colmatării depăşeşte 30%, însoţite de ample procese de eutrofizare, posibil expuse riscului sunt cele cu structuri hidrotehnice în stare relativ satisfăcătoare (în cazul lacurilor de acumulare), unde ponderea suprafeţei oglinzii apei s-a redus sau a crescut cu 10-40%, iar ponderea volumului colmatării se încadrează între 10% şi 30%, cu procese de eutrofizare vizibile (circa 10-30%), iar cele fără risc dispun de structuri hidrotehnice în stare bună, unde ponderea suprafeţei oglinzii apei s-a redus sau a crescut cu ≤10%, iar ponderea colmatării este sub 10%, fără procese de eutrofizare. În cazul stabilirii modificărilor temperaturii apei în corpurile de apă sub influenţa evacuării apelor din termocentrale, lacuri fără risc se consideră cele pentru care temperatura lunară a apei se modifică cu ≤1 °C, lacuri posibil expuse riscului sunt cele cu modificări lunare ale temperaturi între 1 °C şi 3 °C, şi lacuri expuse riscului sunt cele cu modificări termice ≥3 °C. 10. În cazul aplicării monitoringului hidromorfologic, corpurile de apă de suprafaţă "râuri" se încadrează în grupele de risc conform criteriilor din tabelul 5. Tabelul 5 Criterii de evaluare a riscurilor corpurilor de apă de suprafaţă "râuri" de a nu îndeplini obiectivele de mediu în cazul aplicării monitoringului hidromorfologic |
|
| Categorii de risc | Criterii de risc |
| Fără risc | Corpul de apă se încadrează în clasa de calitate I sau <30% din lungimea totală a corpului de apă se încadrează în clasa de calitate a condiţiilor hidromorfologice 3-5 |
| Posibil expus riscului | Insuficienţa informaţiilor sau <70% din lungimea totală a corpului de apă se încadrează în clasa de calitate a condiţiilor hidromorfologice 3-5 şi <30% din lungimea totală a corpului de apă se încadrează în clasa de calitate a condiţiilor hidromorfologice 4-5 |
| Expus riscului | >70% din lungimea totală a corpului de apă se încadrează în clasa de calitate a condiţiilor hidromorfologice 3-5 sau >30% din lungimea totală a corpului de apă se încadrează în clasa de calitate a condiţiilor hidromorfologice 4-5 |
|
11. În cazul aplicării monitoringului hidromorfologic, corpurile de apă de suprafaţă "lacuri" care se încadrează în clasele de calitate I şi II sunt considerate fără risc, cele care se încadrează în clasa de calitate III sunt considerate posibil expuse riscului, iar cele care se încadrează în clasele de calitate IV şi V se consideră expuse riscului de a nu îndeplini obiectivele de mediu. 12. Categoria de risc de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă subterane se stabileşte pe baza analizei datelor de monitoring referitoare la calitatea apelor subterane, precum şi a cerinţelor de calitate şi a valorilor de prag pentru poluanţi în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.931/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane. Corpurile de apă ale căror indicatori nu depăşesc valorile de referinţă sunt clasificate ca fiind fără risc, iar cele cu indicatori care depăşesc aceste valori prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu. Procedura de evaluare a stării chimice a apelor subterane este descrisă în secţiunea 1 a capitolului III din hotărârea menţionată. |
|
|
Anexa nr.6 la Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice Structura-cadru a raportului privind analiza presiunilor şi evaluarea impactului antropic asupra stării corpurilor de apă 1. Partea introductivă: 1.1. introducere; 1.2. argumentarea necesităţii; 1.3. scop; 1.4. obiective; 1.5. rezumat al caracteristicilor specifice districtului bazinului hidrografic. 2. Partea narativă: 2.1. capitol, cu indicarea metodelor aplicate (metode, modele, indicatori, criterii etc.) şi a datelor utilizate (datele din cadrul reţelei de monitoring, informaţii referitoare la captarea, utilizarea şi evacuarea apei etc.), incluzând incertitudinile care pot defini nesiguranţa evaluării presiunilor, impactului şi identificării corpurilor de apă la risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu; 2.2. capitol, cu informaţii referitoare la identificarea şi analiza presiunilor, inclusiv a celor semnificative, impactul acestora asupra corpurilor de apă, lista presiunilor semnificative, sursele principale care le determină, altele, după caz. Capitolul va conţine rezultatele evaluării poluării provenite din sursele punctiforme şi difuze, precum şi ale presiunilor hidromorfologice, ale analizei altor tipuri de presiuni generate de activităţile umane asupra stării apei, după caz; şi 2.3. capitol, cu identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu, inclusiv tabele cu indicarea numărului, ponderii, precum şi a lungimii şi ponderii totale ale corpurilor de apă din diferite categorii de risc. 3. Concluzii, recomandări şi bibliografie 4. Anexe (după caz) În cadrul raportului se vor include următoarele hărţi (fără a se limita doar la acestea): 4.1. hărţi ale districtului bazinului hidrografic; 4.2. hărţi ale corpurilor de apă; 4.3. hărţi ale populaţiei (număr şi densitate pe localităţi), raportate la bazinele corpului de apă; 4.4. hărţi ale numărului populaţiei conectate la sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, la nivel de localitate şi corp de apă, raportate la bazinele corpului de apă; 4.5. hărţi ale volumului total al apelor captate, furnizate şi evacuate, la nivel de localitate şi de corp de apă; 4.6. hărţi ale cantităţii substanţelor poluante evacuate în corpul de apă provenite din surse de poluare difuză şi punctiformă, precum şi a fertilizanţilor şi pesticidelor utilizate în agricultură în limitele bazinului corpului de apă; 4.7. hărţi ale numărului de lacuri de acumulare construite pe curs, ale digurilor de dreapta şi stânga pentru corpurile de apă; 4.8. hărţi privind utilizarea terenurilor; 4.9. hărţi cu principalele tipuri de presiuni şi impact; 4.10. hărţi ale corpurilor de apă în diferite categorii de risc; 4.11. alte hărţi, după caz. |
|
Anexa nr.7 la Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice Formular-tip pentru generalizarea datelor despre impactul antropic asupra corpurilor de apă de suprafaţă şi riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu |
| Corpul de apă | Impactul poluării | Impactul asupra stării hidromorfologice şi hidrologice | Evaluarea riscului final | ||||||||||||||||||||||||||||||||
| Cod | Tip | Nume | Lungime, km | Districtul bazinului hidrografic | Evacuarea apelor uzate, inclusiv epurate, mii m3 | Evacuarea apelor uzate industriale/ inclusiv periculoase, mii m3 | Evacuarea specifică a apelor uzate, Dww | Cota totală a apelor uzate evacuate, Sww | Poluarea difuză din agricultură, Sagri | Îngrăşăminte utilizate, inclusiv pesticide, t | Poluarea difuză din zootehnie, Ihus | Lista substanţelor organice ce depăşesc clasa a II-a de poluare | Lista substanţelor nutritive ce depăşesc clasa a II-a de poluare | Lista substanţelor periculoase ce depăşesc valori-limită | Lungimea cursului de apă transformată în lacuri de acumulare, PRLungLac | Volumul de apă modificat sub acţiunea lacurilor de acumulare construite pe curs, PRResLacCurs | Gradul de creştere sau descreştere a temperaturii apei Gtemp | Lungimea cursului de apă regularizat, PRReg | Lungimea râului îndiguit, PRDig | Lungimea râului amenajat, PRUrbCurs | Densitatea canalelor de irigare raportată la suprafaţa bazinului | Amplitudinea nivelului de apă, cm Aniv | Rata de creştere a nivelului de apă, cm/min RCrApa | Rata de descreştere a nivelului de apă, cm/min RDescrApa | Impactul urbanizării, PRUrbRes | Impactul activităţilor agricole, PRAgri | Impactul irigării, PRIrig | Impactul captării, PRCapt | Impactul evacuării apelor, PREvac | Transferul de ape din alte râuri şi al acumulărilor de apă PRResLac | Clasa de calitate a corpului de apă | Cauzat de impactul poluării | Cauzat de modificări hidromor-fologice | Cauzat de modificări hidrologice | Final |
|
Anexa nr.8 la Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice Formular-tip pentru generalizarea datelor despre impactul antropic asupra corpurilor de apă de suprafaţă "lacuri" şi riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu |
| Corpul de apă | Impactul poluării | Impactul asupra stării hidromorfologice | Evaluarea riscului final | |||||||||||||||||||||
| Cod | Tip | Nume | Suprafaţă, km | Districtul bazinului hidrografic | Evacuarea apelor uzate, inclusiv epurate, mii m3 | Evacuarea apelor uzate industriale, inclusiv periculoase, mii m3 | Evacuarea specifică a apelor uzate, Dww | Cota totală a apelor uzate evacuate, Sww | Poluarea difuză din agricultură, Sagri | Îngrăşăminte utilizate, inclusiv pesticide, t | Poluarea difuză din zootehnie, Ihus | Lista substanţelor organice ce depăşesc clasa a II-a de poluare | Lista substanţelor nutritive ce depăşesc clasa a II-a de poluare | Lista substanţelor periculoase ce depăşesc valori-limită | Suprafaţa oglinzii apei modificată | Volumul de apă modificat ca urmare a colmatării | Gradul de creştere sau de des-creştere a temperaturii apei | Procesele de eutro-fizare | Starea structurilor hidrotehnice (în cazul lacurilor de acumulare) | Clasa de calitate a corpului de apă | Cauzat de impactul poluării | Cauzat de modificări hidromor-fologice | Cauzat de modificări hidrologice | Final |
|
Anexa nr.9 la Metodologia privind analiza presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice Formular-tip pentru generalizarea datelor despre impactul antropic asupra corpurilor de apă subterană şi riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu |
| Corpul de apă | Impactul poluării | Impactul asupra volumelor de apă |
Evaluarea riscului final | ||||||||||||
| Cod | Tip | Nume | Suprafaţă, km | Districtul bazinului hidrografic | Lista substan-ţelor organice ce de-păşesc valori-limită | Lista substan-ţelor nutritive ce de depăşesc valori-limită | Lista substan-ţelor pericu-loase ce depăşesc valori-limită | Prezenţa poluării din surse punctiforme |
Prezenţa poluării din surse difuze | Rezerve stabilite | Volumul captat al apelor subterane | Ponderea volumului captat | Cauzat de impactul poluării | Cauzat de modificări ale volumelor de apă | Final |