685/04.09.2013 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de

dezvoltare regională pentru anii 2013-2015

nr. 685  din  04.09.2013

 (în vigoare 13.09.2013) 

Monitorul Oficial nr.198-204 art.792 din 13.09.2013

* * *

În temeiul Legii nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.21-24, art.68), cu modificările ulterioare, precum şi în scopul promovării eficiente a politicii statului în domeniul dezvoltării regionale, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia naţională de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015 (se anexează);

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, în limitele competenţelor, vor asigura realizarea prevederilor Strategiei nominalizate şi vor prezenta, anual, pînă la data de 15 ianuarie, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, informaţia cu privire la executarea prevederilor Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015.

3. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor va monitoriza şi va prezenta Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale, rapoarte semestriale, iar Guvernului, rapoarte anuale cu privire la procesul de implementare a Strategiei, pînă la data de 15 februarie a anului următor.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.685 din 4 septembrie 2013

STRATEGIA NAŢIONALĂ

de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015

GLOSAR DE TERMENI

Planificare integrată – reprezintă planificarea activităţilor ce presupun dezvoltarea simultană a domeniilor economic, social sau de mediu, evitînd acţionarea în avantajul unuia şi detrimentul celorlalte. Integrarea (viziunii, obiectivelor, strategiilor) este un principiu care asigură durabilitatea dezvoltării. Se evită dezvoltarea economică bazată pe consum şi utilizarea iraţională a resurselor naturale ca şi cum acestea ar fi nelimitate, iar dezvoltarea economică aducînd beneficii parţiale, creînd tensiuni în societate prin apariţia disparităţilor economice şi sociale. Planificarea integrată se concentrează pe zonele în care domeniile de dezvoltare se suprapun, astfel încît deciziile adoptate în cazul unui domeniu, vizează şi cerinţele celorlalte două, avînd un impact pozitiv asupra acestora sau cel puţin nu vor afecta dezvoltarea lor.

Planificare participativă – proces proiectat pentru a aborda o problemă sau o oportunitate în scopul soluţionării şi exploatării cu succes a acesteia, prin eforturi de colaborare dintre cei mai importanţi factori interesaţi.

Coeziune teritorială – expresia dezvoltării echilibrate, coerente şi armonioase a teritoriului, sub aspectul activităţilor economice, sociale, al dotărilor, accesibilităţii, calităţii mediului, condiţiilor de viaţă şi de muncă echitabile pentru toţi cetăţenii, indiferent de locul în care se află.

Indicele de deprivare a ariilor mici – indicator complex ponderat ce înglobează date administrative din localităţi cu privire la şapte domenii: venitul gospodăriei, potenţialul economic, compoziţia demografică, îngrijirea medicală, educaţia, condiţiile de trai şi amplasarea geografică.

Cluster-ul – concentrare geografică de teritorii, localităţi, servicii, sau alte activităţi desfăşurate în diferite domenii interconectate, stabilite între instituţii asociate într-un anumit domeniu.

INTRODUCERE

Strategia naţională de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015 (în continuare – Strategia) reprezintă principalul document de planificare strategică a politicii de dezvoltare regională. Acest document schiţează perspectivele dezvoltării regionale în Republica Moldova, precum şi defineşte instrumentele şi mecanismele de realizare a obiectivelor strategice. Totodată, Strategia reprezintă o continuitate logică a Strategiei naţionale de dezvoltare regională, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.158 din 4 martie 2010, care a fost realizată în perioada 2010-2012.

Prezenta Strategie a fost elaborată avînd la bază prevederile legislaţiei în vigoare ale Republicii Moldova şi cadrul strategic de dezvoltare: Legea nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”, Strategia naţională de descentralizare. Concomitent, în scopul optimizării orientării politicilor implementate anterior şi realizării unei continuităţi durabile au fost examinate şi rezultatele evaluării impactului implementării Strategiei în perioada 2010-2012.

Prezenta Strategie:

este direcţionată de Programul de activitate al Guvernului “Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, care oferă cadrul de politici de guvernare a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2014 şi este conformă cu politicile naţionale sectoriale;

se ghidează de cadrul legislativ, cadrul normativ şi cel instituţional al dezvoltării regionale creat în conformitate cu tendinţele şi obiectivele stabilite de directivele Uniunii Europene;

contribuie la atingerea obiectivului strategic de integrare europeană a Republicii Moldova, precum şi la realizarea prevederilor Planului de Acţiuni Republica Moldova –Uniunea Europeană;

este orientată spre transpunerea dimensiunilor economice, sociale şi teritoriale ale politicilor europene pe plan naţional, asigurînd astfel aplicarea mecanismului dezvoltării durabile;

se bazează pe analiza situaţiei social-economice, starea reală a regiunilor şi progresul înregistrat în urma implementării Strategiei naţionale de dezvoltare regională pentru anii 2010-2012;

are în vedere că începînd cu 2010, în Republica Moldova a demarat procesul de implementare a proiectelor regionale în conformitate cu priorităţile prevăzute în strategiile de dezvoltare regională Nord, Centru şi Sud;

reprezintă, în acelaşi timp, un document de bază, care orientează strategiile de dezvoltare regională Nord, Centru şi Sud pentru următorul ciclu de programare regională.

Drept urmare a analizei social-economice efectuate în profil regional, se denotă existenţa disparităţilor în nivelul de dezvoltare intra- şi inter-regionale. Acesta constituie o problemă majoră în calea dezvoltării şi integrării în spaţiul comunitar al Republicii Moldova. Disparităţile respective sînt condiţionate de diferiţi factori: diferenţele de dezvoltare economică şi socială; lipsa unei planificări integrate şi participatorii; capacităţi instituţionale insuficiente; resurse financiare limitate la nivel local şi central; experienţa redusă în implementarea proiectelor regionale şi parteneriatelor intercomunitare.

Dat fiind faptul că factorii menţionaţi stagnează promovarea unei dezvoltări regionale echilibrate, prezenta Strategie stabileşte căile pentru atingerea obiectivului general strategic, care constă în dezvoltarea echilibrată şi durabilă în toate regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova.

Obiectivul general strategic va fi atins prin realizarea obiectivelor specifice, iar acestea, la rîndul lor, vor fi realizate eficient şi eficace prin implementarea unor mecanisme şi instrumente proprii politicii de dezvoltare regională. Strategia reprezintă şi sistemul de monitorizare/evaluare permanentă a implementării acţiunilor planificate pentru perioada 2013-2015.

Pînă în prezent politica de dezvoltare regională a Republicii Moldova nu este percepută ca o politică care cuprinde întregul spectru naţional al politicilor de dezvoltare sectoriale. Prezenta Strategie creează premisele şi baza pentru ca viitoarea Strategie naţională de dezvoltare regională să întrunească în sine politicile respective. Astfel, politica naţională de dezvoltare regională se va transforma într-o politică intersectorială conformă politicilor şi principiilor europene în domeniu.

Prezenta Strategie a fost elaborată de un grup de specialişti ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, în comun cu membrii consiliilor regionale pentru dezvoltare, colaboratorii agenţiilor de dezvoltare regională şi consultată de experţi naţionali şi internaţionali din Uniunea Europeană: Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia şi România. Strategia a fost consultată cu factorii interesaţi.

Strategia contribuie la aplicarea cu succes a politicilor naţionale pentru asigurarea dezvoltării social-economice durabile a ţării şi creşterea bunăstării populaţiei.

I. CADRUL DE FUNCŢIONARE A POLITICII DE DEZVOLTARE

REGIONALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1. Politici naţionale şi sectoriale

Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de activităţi planificate şi promovate de autorităţile publice centrale şi locale, în parteneriat cu diverşi actori (publici şi privaţi, naţionali şi externi), în vederea asigurării unei creşteri economice dinamice şi durabile pe întreg teritoriul ţării. Aceasta va fi realizată prin valorificarea eficientă a potenţialului regional şi local, atragerea diferitor parteneri şi a expertizei respective pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor şi creării precondiţiilor necesare pentru dezvoltarea economică la nivel local şi regional.

Prezenta Strategie a fost elaborată în vederea realizării unor priorităţi concrete de dezvoltare, prevăzute în Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”, aprobată prin Legea nr.166 din 11 iulie 2012, şi ca urmare va contribui la atingerea obiectivului general al ei: asigurarea dezvoltării economice calitative, şi implicit, reducerea sărăciei.

În conformitate cu prevederile Legii nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, coordonarea politicii de dezvoltare regională cu cele sectoriale, precum şi identificarea instrumentelor de implementare a acesteia este asigurată de Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale. Strategia este avizată de Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi reprezintă un document de planificare de nivel naţional. Strategia prezumă ca documentele sectoriale de planificare strategică să fie orientate spre atingerea obiectivului general al acesteia.

Strategia pune accentul pe încurajarea actorilor regionali şi locali de a se concentra asupra creării condiţiilor pentru dezvoltarea economică în diferite sectoare şi valorificarea potenţialului existent, evitînd, concomitent, dispersarea exagerată a resurselor financiare, umane şi administrative.

La nivel regional, politica de dezvoltare regională este implementată în conformitate cu prevederile strategiilor de dezvoltare regională, elaborate şi actualizate în baza prezentei Strategii. Aceasta oferă un context “orizontal” vast şi permite o coordonare mai eficientă a eforturilor financiare ale autorităţilor publice centrale de specialitate şi a donatorilor la realizarea activităţilor în regiuni.

Strategia promovează “guvernarea integrată” şi sinergia dintre programele naţionale abordate pe linie verticală şi programele regionale, cărora le este specifică o abordare pe orizontală. Mecanismul în cauză va asigura desfăşurarea activităţilor de planificare în Republica Moldova în conformitate cu practicile europene.

1.2. Dezvoltarea regională şi politicile UE în domeniu

Politica regională a UE este o politică de investiţii, care îşi propune să susţină competitivitatea şi creşterea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii, crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020:

creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

creştere favorabilă a incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Dezvoltarea regională fiind o parte componentă a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană (compartimentul “Dezvoltarea rurală şi regională”) a fost concepută în conformitate cu tendinţele şi prevederile directivelor europene care au ca obiectiv reducerea disparităţilor economice, sociale şi teritoriale majore dintre regiunile Europei.

Politica regională a ţării este direcţionată spre respectarea principiilor promovării politicii regionale a UE, stipulate în documentele sale de bază. În acest context, Uniunea Europeană a susţinut această abordare a dezvoltării regionale începînd cu 1999.

În scopul implementării reformelor şi a aprofundării relaţiilor cu ţările-membre UE, Republica Moldova beneficiază de Politica Europeană de Vecinătate şi Parteneriat, iar aplicarea Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP) va facilita procesul de implementare a reformelor pentru domeniul dezvoltarea regională.

Pînă în prezent, politica de dezvoltare regională nu a fost percepută ca o politică de coeziune social-economică pentru Republica Moldova. În această situaţie prezenta Strategie transpune obiectivele, practicile şi modalităţile politicii europene de coeziune economică şi socială, precum şi a dezvoltării regionale ajustate necesităţilor ţării.

Programul Pilot de Dezvoltare Regională Europeană care a fost iniţiat prin Memorandumul semnat în iulie 2010, urmează să atingă un nou nivel, avînd în vedere dialogul politic asupra domeniului dezvoltării regionale. Strategia utilizează acest instrument pentru modernizarea şi ajustarea cadrului legal şi normativ naţional în domeniu în conformitate cu angajamentele asumate.

Cooperarea interinstituţională este un segment important pentru stabilirea şi/sau continuarea dialogului cu partenerii UE. Astfel, prin semnarea memorandumurilor de înţelegere cu ministerele omoloage din România, Polonia şi Letonia, în perspectivă şi alte ţări-membre ale UE, se creează cadrul favorabil pentru preluarea bunelor practici existente în domeniul dezvoltării regionale şi facilitează crearea parteneriatelor la nivel local şi regional. Un exemplu benefic în acest context, reprezintă cooperarea interinstituţională prin implementarea proiectului Twinning “Consolidarea capacităţilor în domeniul dezvoltării regionale în Republica Moldova”, lansat în 2012.

Din aceste considerente, prezenta Strategie va continua fortificarea principiului coeziunii în dezvoltarea regională a Republicii Moldova, răspunzînd imperativelor politicilor trasate în cel de-al Cincilea Raport al Coeziunii. Documentul ia în considerare focusarea sporită asupra rolului zonelor urbane în stimularea creşterii din cadrul regiunilor.

Prezenta Strategie şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia mizează pe susţinerea constantă a Uniunii Europene în dezvoltarea regională, ţinînd cont de realizările şi problemele identificate în procesul de implementare a politicilor în domeniul respectiv.

1.3. Dezvoltarea regională în contextul descentralizării

Responsabilitatea pentru realizarea politicii de dezvoltare regională este o prerogativă a Guvernului, dar care este realizată cu sprijinul autorităţilor locale, a societăţii civile şi a mediului de afaceri, prin structurile decizionale şi de implementare la nivel regional – consiliile regionale pentru dezvoltare şi respectiv – agenţiile de dezvoltare regională.

Descentralizarea este un proces continuu de autoanaliză şi reformă a unui stat, prin care se urmăreşte distribuirea optimă a responsabilităţilor şi resurselor între autorităţile publice centrale şi locale de nivelul întîi şi nivelul al doilea. Procesul de descentralizare oferă autorităţilor administraţiei publice locale atribuţii şi competenţe în trei sfere: politică, administrativ-organizaţională şi financiară. Aceste atribuţii şi competenţe trebuie exercitate în condiţii de autonomie, care presupun libertatea de luare a deciziilor şi exercitare a atribuţiilor cu respectarea legalităţii, încadrării în politicile naţionale, regionale şi sectoriale.

În acelaşi timp, dezvoltarea regională şi descentralizarea sînt politici interrelaţionale. Pe de o parte, politicile de dezvoltare regională vor beneficia direct în urma procesului de descentralizare realizat cu succes, deoarece va fi facilitată participarea autorităţilor locale la planificarea regională, elaborarea proiectelor, cofinanţarea lor, asigurînd un management eficient al fondurilor utilizate. Pe de altă parte, autorităţile locale şi cetăţenii pot beneficia de politicile regionale, dacă ele reflectă priorităţile lor şi conduc la îmbunătăţirea serviciilor şi creşterea calităţii vieţii.

Abilitatea autorităţilor publice locale de a participa efectiv la dezvoltarea şi implementarea proiectelor regionale necesită creşterea capacităţilor lor şi acordarea autonomiei în adoptarea deciziilor la nivel regional.

În acest context, Strategia prevede fortificarea capacităţilor autorităţile locale ca ele să devină parteneri efectivi atît în procesul de planificare strategică, cît şi în exercitarea atribuţiilor de implementare a proiectelor finanţate din fondurile naţionale şi internaţionale. De asemenea, Strategia prevede consolidarea capacităţilor Agenţiei de Dezvoltare Regională, în special, în ceea ce se referă la rolul de facilitator de programare, monitorizare şi evaluare a implementării planurilor operaţionale regionale.

II. RETROSPECTIVA DEZVOLTĂRII REGIONALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Obiectivele politicii de dezvoltare regională 2007-2012

Politica de dezvoltare regională a Republicii Moldova derivă din prevederile cadrului legal aprobat prin Legea nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova şi cadrului strategic din Programul de activitate al Guvernului ”Integrare europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, precum şi din politicile europene în acest domeniu.

Legea nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova defineşte principalele obiective ale dezvoltării regionale:

1) obţinerea unei dezvoltări social-economice echilibrate şi durabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova;

2) reducerea dezechilibrului nivelelor de dezvoltare social-economice intra- şi inter-regionale;

3) consolidarea oportunităţilor financiare, instituţionale şi umane pentru dezvoltarea social-economică a regiunilor;

4) susţinerea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi a colectivităţilor locale, orientate spre dezvoltarea social-economică a localităţilor şi coordonarea interacţiunii lor cu strategiile şi programele naţionale, regionale şi sectoriale de dezvoltare.

În practică, implementarea Legii nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 a demarat odată cu aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională pentru anii 2010-2012. Scopul principal al Strategiei vizate a fost identificat ca fiind “crearea unui cadru instituţional de dezvoltare regională, concentrîndu-se pe crearea şi menţinerea unui sistem de gestionare, implementare, finanţare, monitorizare şi evaluare a dezvoltării regionale”. De asemenea, s-a urmărit sprijinirea obiectivelor Strategiei naţionale de dezvoltare prin identificarea mecanismului de implementare, pentru crearea unui mediu favorabil creşterii durabile.

Strategia naţională de dezvoltare regională pentru anii 2010-2012 a identificat obiectivele dezvoltării regionale, ţinînd cont de situaţia social-economică existentă în perioada respectivă. Astfel, principalele obiective au fost următoarele:

1) crearea şi funcţionarea eficientă a noilor instituţii de dezvoltare regională (consiliile regionale pentru dezvoltare, agenţiile de dezvoltare regională);

2) identificarea cadrului conceptual pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare regională durabilă pe termen lung şi a planurilor operaţionale pentru fiecare regiune;

3) crearea parteneriatelor regionale strategice pentru gestionarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare regională;

4) sprijinirea unui proces participativ puternic pentru maximizarea impactului dezvoltării regionale asupra celor săraci şi păturilor socialmente vulnerabile şi femeilor;

5) consolidarea capacităţilor Guvernului în gestionarea eficientă a programelor şi proiectelor de dezvoltare regională;

6) implementarea mecanismelor transparente şi eficiente de monitorizare şi evaluare a procesului de dezvoltare regională;

7) elaborarea şi raportarea în termen a statisticii regionale, pentru a susţine atît elaborarea strategiilor de dezvoltare regională, cît şi monitorizarea şi evaluarea lor;

8) elaborarea unui mecanism viabil, flexibil şi durabil de finanţare a dezvoltării regionale atît pentru Guvern, cît şi pentru donatori.

2.2. Progresul înregistrat în implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională pentru anii 2010-2012

OBIECTIVUL 1. Crearea şi asigurarea funcţionării eficiente a noilor instituţii de dezvoltare regională (consiliile regionale pentru dezvoltare, agenţiile de dezvoltare regională)

În urma realizării activităţilor la obiectivul vizat:

a) la nivel naţional a fost constituit Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale;

b) au fost constituite consiliile regionale pentru dezvoltare Nord, Centru şi Sud;

c) au fost create agenţiile de dezvoltare regională în cele trei regiuni de dezvoltare: Nord, Centru şi Sud;

d) a fost elaborat şi aprobat cadrul normativ şi de proceduri corespunzător, şi anume:

Regulamentul Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale;

Manualul Operaţional privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului naţional pentru dezvoltare regională;

Instrucţiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanţare din Fondului naţional pentru dezvoltare regională;

Regulamentul-cadru al Consiliului Regional pentru Dezvoltare;

Regulamentul-cadru al Agenţiei de Dezvoltare Regională;

Manualul operaţional al agenţiilor de dezvoltare regională, precum şi un şir de alte documente care vizează activitatea instituţiilor sus-menţionate şi stabilesc relaţiile de colaborare în vederea implementării politicii de dezvoltare regională.

OBIECTIVUL 2. Identificarea cadrului conceptual pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare regională durabilă pe termen scurt şi mediu şi a planurilor operaţionale pentru fiecare regiune

În scopul atingerii prezentului obiectiv au fost:

a) create grupuri de lucru pentru diferite domenii de intervenţie ale sferei social-economice;

b) identificate priorităţile ce pot asigura o creştere a nivelului de dezvoltare şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai a populaţiei;

c) elaborate în 2010 strategiile de dezvoltare regională Nord, Centru şi Sud, fiind actualizate şi revizuite în 2012;

d) identificate priorităţile de dezvoltare a regiunilor, şi anume:

reabilitarea infrastructurii fizice;

susţinerea dezvoltării sectorului privat;

îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a atractivităţii turistice;

e) elaborate şi aprobate planurile operaţionale regionale Nord, Centru şi Sud, care constituie planurile de implementare a strategiilor de dezvoltare regională, prevăzute pentru o perioadă de 3 ani.

OBIECTIVUL 3. Crearea parteneriatelor regionale strategice pentru gestionarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare regională

În scopul dezvoltării parteneriatelor au fost:

a) întreprinse măsuri de facilitare a consolidării capacităţilor actorilor naţionali şi regionali;

b) întreprinse activităţi menite să sporească coerenţa între angajamentele asumate în contextul implementării proiectelor, precum şi atragerea investiţiilor în teren;

c) organizate sesiuni de instruire, ateliere de lucru, mese rotunde cu participarea reprezentanţilor autorităţilor publice centrale, specialiştilor Agenţiei de Dezvoltare Regională, autorităţilor administraţiei publice locale, reprezentanţilor societăţii civile, sectorului privat şi academic;

d) aplicate instrumente specifice pentru stimularea creării parteneriatelor în cadrul apelurilor de propuneri de proiecte, astfel atingîndu-se efectul regionalizării;

e) acceptate spre finanţare proiectele de dezvoltare regională cu condiţia prezentării actelor ce confirmă existenţa unui parteneriat între beneficiari în cadrul proiectului;

f) aprobate documentele care reglementează procedura de selectare şi evaluare a proiectelor de dezvoltare regională în baza parteneriatului între diferite instituţii publice sau private.

OBIECTIVUL 4. Sprijinirea unui proces participativ puternic pentru maximizarea impactului dezvoltării regionale asupra celor săraci şi păturilor socialmente vulnerabile şi femeilor

În procesul elaborării documentelor de politici regionale au fost organizate audieri şi consultări publice prin implicarea reprezentanţilor tuturor părţilor interesate, iar în scopul cuantificării eforturilor de diminuare a discrepanţelor de dezvoltare intraregională au fost aplicaţi indicii de deprivare a ariilor mici.

Activităţile au fost direcţionate spre identificarea necesităţilor de dezvoltare a regiunilor, prin desfăşurarea studiilor, chestionarea populaţiei, şedinţelor comune cu autorităţile administraţiei publice locale. Priorităţile identificate au contribuit la asigurarea populaţiei din regiuni cu servicii publice de calitate, asigurarea unui trai decent şi cu respectarea principiului egalităţii de gen.

Proiectele de dezvoltare regională implementate au fost orientate spre sporirea calităţii vieţii cetăţenilor din regiuni şi crearea condiţiilor de accelerare a creşterii economice.

În aşa mod, ca urmare a implementării proiectelor de dezvoltare regională, au fost obţinute următoarele rezultate:

În domeniul aprovizionării cu apă potabilă şi servicii de canalizare

Beneficiari ai serviciilor respective au fost 53 localităţi.

Au fost construite:

1 staţie de epurare a apelor reziduale;

1 staţie de tratare a apei potabile:

103,5 km reţele de apeduct;

23,7 km reţele de canalizare.

Conexiunile la reţelele de apeduct au constituit cca 10167 unităţi, inclusiv:

agenţi economici – 322;

instituţii publice – 100;

gospodării casnice – 9745.

Conexiunile la reţelele de canalizare au constituit 4130 unităţi, inclusiv:

agenţi economici – 209;

instituţii publice – 74;

gospodării casnice – 3847.

Populaţia cu acces îmbunătăţit la serviciile respective constituie:

servicii de aprovizionare cu apă potabilă – 15807 persoane;

servicii de canalizare – 5600 persoane.

În domeniul infrastructurii drumurilor

Au fost construite 26,35 km de drum, renovate – 14,05 km.

De drumurile respective vor beneficia cca 18 localităţi.

Populaţia cu acces îmbunătăţit la drum constituie cca 143167 persoane.

În domeniul gestionării deşeurilor menajere solide

De serviciile respective vor beneficia cca 38 de localităţi.

Populaţia cu acces îmbunătăţit la serviciile respective constituie cca 130785 persoane.

S-a realizat:

2 poligoane construite;

127 gunoişti neautorizate lichidate.

Pentru extinderea serviciilor de salubrizare au fost încheiate cca 73741 contracte de prestare a serviciilor.

Pentru sporirea atractivităţii turistice

Au fost renovate 2 centre culturale, iar în proces de implementare se află proiectele ce ţin de construcţia unui centru sportiv şi reabilitarea unei zone de odihnă.

Susţinerea businessului

Drept rezultat a fost reabilitat un sediu al Incubatorului de afaceri, cu suprafaţa totală de 1369 m² şi construit drumul de acces către Zona economică liberă Bălţi.

Eficienţa energetică

Beneficiari în urma realizării activităţilor sînt cetăţenii a 6 localităţi, iar populaţia cu acces îmbunătăţit la serviciu va constitui cca 2000 persoane. Lungimea drumurilor iluminate este de 4,7 km, iar instalaţii de iluminare stradală instalate – 113 unităţi. A fost sporită eficienţa energetică a unui spital regional.

OBIECTIVUL 5. Consolidarea capacităţilor autorităţilor publice centrale şi locale în gestionarea eficientă a programelor şi proiectelor de dezvoltare regională

Realizarea prezentului obiectiv a fost asigurată inclusiv cu asistenţa partenerilor de dezvoltare prin implementarea unor proiecte comune.

Astfel, în cadrul proiectelor Moldova: Cooperare pentru Dezvoltare, finanţat de DFID/SIDA, Modernizarea serviciilor publice locale, finanţat de GIZ, în cadrul proiectului Twinning ”Consolidarea capacităţilor în domeniul dezvoltării regionale în Republica Moldova”, finanţat de UE, actorii naţionali şi regionali au beneficiat de posibilitatea de a-şi perfecţiona cunoştinţele în domeniul dezvoltării regionale, de a obţine experienţă în managementul financiar al proiectelor şi de a fi familiarizaţi cu politicile europene în domeniu.

În vederea consolidării capacităţilor autorităţilor publice centrale şi locale, anual, în concordanţă cu analiza nevoilor de training elaborate cu suportul experţilor naţionali şi internaţionali, au fost elaborate programe de instruire a tuturor actorilor implicaţi.

Dezvoltarea regională ca obiect de studiu a fost inclusă în planurile de învăţămînt ale Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, precum şi ale Universităţii Alecu Russo din Bălţi.

OBIECTIVUL 6. Implementarea mecanismelor transparente şi eficiente de monitorizare şi evaluare a procesului de dezvoltare regională

În scopul asigurării transparenţei mecanismelor de monitorizare şi evaluare a fost elaborată metodologia respectivă.

Procesul decizional de implementare a proiectelor regionale şi de utilizare a finanţelor publice a fost supus auditului regularităţii gestionării resurselor din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională de către Curtea de Conturi.

Secţia audit intern a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor oferă servicii de consultanţă şi asigură eficacitatea managementului sistemului financiar şi de control al utilizării bugetului operaţional al Agenţiei de Dezvoltare Regională şi corectitudinea desfăşurării achiziţiilor publice în procesul de implementare a proiectelor. Concomitent, cu suportul experţilor internaţionali se desfăşoară analiza impactului implementării proiectelor, asigurînd durabilitatea lor.

Semestrial sînt publicate rapoartele privind activitatea agenţiilor şi lunar se publică buletinele informative periodice.

Evaluarea proiectelor de dezvoltare regională se efectuează conform criteriilor stabilite de Comitetul de asistenţă în dezvoltare al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, care sînt: relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi durabilitatea. Recomandările efectuate în cadrul evaluării se utilizează pentru îmbunătăţirea rezultatelor proiectelor evaluate, precum şi pentru evitarea situaţiilor nedorite în cadrul implementării altor proiecte.

OBIECTIVUL 7. Elaborarea şi raportarea în termen a statisticii regionale, pentru a susţine atît elaborarea strategiilor de dezvoltare regională, cît şi monitorizarea şi evaluarea lor

În vederea elaborării statisticii regionale:

a) a fost stabilit sistemul de monitorizare şi evaluare a măsurilor de susţinere a dezvoltării regionale. Metodologia de implementare a sistemului respectiv este specificată în manualele operaţionale ale Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională şi Agenţiei de Dezvoltare Regională;

b) a fost aprobată Instrucţiunea privind monitorizarea şi evaluarea măsurilor de susţinere a dezvoltării regionale. În vederea realizării prevederilor Instrucţiunii menţionate, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor raportează, semestrial, Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi, anual, Guvernului despre procesul de implementare a Strategiei. Sistemul de indicatori de monitorizare a proiectelor de dezvoltare regională a fost creat reieşind din tipologiile de proiecte, conform domeniilor prioritare stabilite în regiunile de dezvoltare;

c) a fost elaborat instrumentarul de raportare privind monitorizarea procesului de implementare a proiectelor de dezvoltare regională, care presupune formularele de raportare săptămînale, lunare şi trimestriale.

OBIECTIVUL 8. Elaborarea unui mecanism flexibil şi durabil de finanţare a dezvoltării regionale atît pentru Guvern, cît şi pentru donatori

În urma realizării prezentului obiectiv au fost obţinute următoarele rezultate:

a) a fost amendată Legea privind dezvoltarea regională în partea ce ţine de mecanismul de finanţare a dezvoltării regionale;

b) a fost elaborat şi aprobat Manualul Operaţional privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională, care include descrierea detaliată a mecanismului de finanţare a proiectelor de dezvoltare regională;

c) au fost coordonate cu donatorii condiţiile şi mecanismele de finanţare a dezvoltării regionale implicînd şi resursele acestora. Datorită activităţii respective, a fost obţinut suportul financiar la bugetul de stat de la DFID în sumă de 1,5 mil. lire sterline;

d) a fost lansat programul-pilot de dezvoltare regională în cadrul Parteneriatului Estic pentru anul 2012-2013, finanţat din fondurile UE, în valoare de 7 mil.euro;

e) de la Guvernul Federal al Germaniei au fost obţinute surse financiare suplimentare în valoare de 13,6 mil.euro în cadrul proiectului ”Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova”.

III. SUMARUL ANALIZEI SOCIAL-ECONOMICE

3.1. Contextul general

Din punct de vedere administrativ, teritoriul Republicii Moldova este organizat în: sate (două sau mai multe sate se pot uni şi forma o comună), oraşe (unele oraşe pot fi declarate municipii), raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Organizarea administrativ-teritorială este structurată pe două niveluri: satele (comunele) şi oraşele (municipiile) formează nivelul întîi, iar raioanele constituie nivelul al doilea.

În conformitate cu Legea nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, teritoriul ţării a fost divizat în şase regiuni de dezvoltare: Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia, municipiul Chişinău şi Transnistria.

Evoluţia social-economică a Republicii Moldova în ultima perioadă este caracterizată de un complex de procese orientate spre o dezvoltare echilibrată şi durabilă în contextul influenţelor politice şi economice interne. În acelaşi timp, a fost conturat profilul social-economic al ţării prin noile abordări şi tendinţe implementate în ultima perioadă. Prin urmare, creşterea economică a avut tendinţa de a se concentra diferit în regiunile ţării (din diverse motive: istorice, geografice, politice etc.).

În comparaţie cu ţările din Europa, Republica Moldova se deosebeşte printr-o polarizare economică extrem de pronunţată, astfel încît jumătate din produsul său intern brut este realizat în capitală, care concentrează numai un sfert din populaţia ţării. Evidenţa cea mai vizibilă a acestei polarizări economice este concentrarea activităţii economice, a celor mai bune resurse umane şi celei mai performante infrastructuri în capitală. Celelalte regiuni din ţară reprezintă nişte insuliţe de viaţă economică mai mult sau mai puţin activă.

Această structură economico-geografică este confirmată în mod clar de un anumit număr de indicatori: migraţia, sărăcia, numărul şi densitatea companiilor, numărul angajaţilor, valoarea vînzărilor realizate, evoluţia bugetelor etc.

3.2. Evoluţia demografică

Datele oficiale denotă faptul că populaţia stabilă a Republicii Moldova a scăzut în perioada 2005-2012 cu 1,12% (vezi diagrama de mai jos). Această descreştere a fost determinată în mare parte de migraţia peste hotare şi descreşterea natalităţii.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Cea mai mare scădere a numărului de populaţie a avut loc în zona de Nord – aproximativ 11,3 mii persoane, la sfîrşitul anului 2011 numărul populaţiei fiind de circa 1.006.622. După care urmează zona Centru unde numărul populaţiei a scăzut cu circa 3,5 mii persoane, iar efectivul populaţiei a crescut doar în raioanele Anenii Noi, Criuleni şi Ialoveni şi constituie circa 1.062.848 persoane. Şi în zona de Sud populaţia a scăzut cu 2,8 mii persoane, în prezent fiind în număr total de 540.756 mii persoane, o creştere uşoară fiind doar în raionul Cahul. Există două regiuni în care numărul populaţiei a crescut nesemnificativ, respectiv Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, unde populaţia a crescut cu 953 persoane (0,6% din numărul total al populaţiei) între 2007-2011 şi constituie 160.670 persoane, iar în municipiul Chişinău – numărul populaţiei a crescut cu 4,4 mii şi constituie 789.534 mii persoane.

Ca efect al dezechilibrelor menţionate s-au atestat fenomene de depopulare a regiunilor ţării. Acest fenomen se manifestă mai ales în rîndurile tinerilor care, odată ajunşi la studii în capitală, tind să se stabilească aici după absolvire, datorită posibilităţilor de angajare şi de trai existente. Totodată, este afectată forţa de producţie în teritoriu, se aprofundează sărăcia şi decalajul dintre diferite pături sociale, se intensifică procesul de îmbătrînire a populaţiei etc.

3.3. Activitatea economică şi nivelul demografic

Municipiul Chişinău dispune într-o măsură mai mare decît alte localităţi de factori de producţie şi de elemente de infrastructură necesare pentru atragerea investiţiilor. În anul 2010 municipiului Chişinău îi reveneau 57,0% din producţia industrială şi 56,7% din investiţiile în capital fix. Ponderea celorlalte regiuni în totalul investiţiilor în capital fix şi producţia industrială este prezentată în tabelul 1.

Totodată, municipiul Chişinău concentrează majoritatea întreprinderilor din ţară, dispune de un nivel mai mare de capital uman şi de infrastructură relativ dezvoltată. Astfel, în 2010 în municipiul Chişinău activau circa 63% din numărul întreprinderilor din ţară, inclusiv 64,7% din toate întreprinderile mari, 51,7% din întreprinderile medii, 57,9% din întreprinderile mici şi 65,1% din microîntreprinderi.

Aşa cum indică datele tabelului 2, peisajul economic la nivelul întregii ţări este dominat de micro-întreprinderi. La nivel regional, mai mult de jumătate din întreprinderi fac parte din categoria micului business şi au ca principal gen de activitate vînzarea cu amănuntul. Chiar dacă sînt multe la număr, întreprinderile micului business din regiuni au o contribuţie disproporţionat de mică în crearea locurilor de muncă şi în generarea valorii adăugate la nivelul întregii economii. Pe de altă parte, în regiuni există şi foarte puţine întreprinderi mari capabile să ofere posibilităţi de angajare stabile pentru forţa de muncă locală.

Scopul intervenţiei în acest sector al politicii de dezvoltare regională este de a fortifica capacităţile localităţilor cu potenţial de creştere şi de a dezvolta infrastructura de afaceri. Construcţia şi reabilitarea infrastructurii va încuraja deplasarea populaţiei spre localităţile urbane pentru căutarea unui loc de muncă. În acest context, urmează a spori performanţa atît în sectorul agricol, cît şi în dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice. Pentru a fortifica capacităţile de dezvoltare în sectorul privat vor fi desfăşurate mai multe activităţi, precum:

dezvoltarea formării continue. Sprijin pentru calificarea şi recalificarea profesională a populaţiei ocupate din regiune;

stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii prin dezvoltarea serviciilor de informare şi consultare şi susţinerea creării incubatoarelor tehnologice, centrelor de inovaţii tehnologice şi aplicării tehnologiilor inovative;

creşterea atractivităţii regionale ca locaţie pentru investiţii prin crearea infrastructurii de afaceri, conectarea la utilităţi publice şi căi de acces a parcurilor industriale, zonelor economice libere şi zonelor industriale din regiune;

promovarea principiilor de eficienţă energetică în sectoarele economice în scopul optimizării cheltuielilor de producere.

De asemenea, activităţile menţionate reprezintă şi domeniile în care pot fi înaintate propunerile de proiecte pentru finanţare, dezvoltarea sectorului privat fiind una din cele trei priorităţi ale politicii de dezvoltare regională. Rezultatul scontat este susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, contribuind la integrarea producerii mărfurilor şi serviciilor pe teritoriul ţării în sisteme clusterizate, crearea locurilor de muncă şi sporirea ratei de ocupare.

3.4. Infrastructura drumurilor

Republica Moldova se află într-un proces intensiv de degradare a drumurilor: în 1992, 70% din lungimea drumurilor naţionale erau în stare bună, în 1998 în stare bună erau 45%, iar în 2006 doar 7%. Cu toate că evoluţia stării drumurilor locale a fost analizată mai puţin, studiul a 1500 km (din 6000 km) de drumuri locale, efectuat în 2006 a constatat starea rea a circa 96% din lungimea acestora. Degradarea intensivă a drumurilor publice din Republica Moldova s-a produs din cauza finanţării insuficiente a lucrărilor de întreţinere şi reparaţie. În perioada anilor 1998-2006 finanţarea pentru reabilitarea drumurilor a fost sub 10% din necesar. Mijloacele financiare alocate permiteau executarea doar a lucrărilor de întreţinere de rutină (întreţinerea pe timp de iarnă, plombarea gropilor, profilări ş.a.). Din cauza neefectuării reparaţiilor medii şi capitale necesare mai mult de 80% din lungimea drumurilor au depăşit termenul de serviciu stabilit. Totodată, o îmbunătăţire a stării drumurilor s-a produs în ultimii doi ani (2010-2011) în legătură cu majorarea acumulărilor în fondul rutier (de la 241 mil.lei în 2009 pînă la 1025 mil.lei în 2012). Însă aceste acumulări nu sînt suficiente pentru a readuce întreaga reţea de drumuri la starea adecvată (Strategia infrastructurii transportului terestru, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.85 din 1 februarie 2008).

Intervenţia politicii de dezvoltare regională în cadrul acestui domeniu, necesită a fi orientată spre ameliorarea situaţiei cu privire la starea drumurilor regionale şi locale şi a podurilor prin construcţia, reabilitarea şi amenajarea acestora. Scopul principal al acestor activităţi este de a spori accesul la arterele naţionale şi internaţionale şi, în consecinţă, sporirea fluxurilor comerciale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Rezultatul final care urmează a fi obţinut în cazul intervenţiei în sectorul vizat este de a îmbunătăţi accesul la infrastructură de calitate atît pentru populaţia ţării, cît şi pentru agenţii economici naţionali şi investitorii străini.

3.5. Sisteme de alimentare cu apă şi canalizare

În prezent, de sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă dispun 1032 localităţi, inclusiv 3 municipii, 52 oraşe (100%) şi 977 localităţi rurale, reprezentînd 66% din numărul total al acestora. Sistemele pentru alimentarea cu apă din republică constituie 1998 de complexe cu diferite grade de amenajare a sectorului comunal din localităţi. Din acest număr într-o stare tehnică satisfăcătoare se află 1015 complexe dintre care 870 necesită reconstrucţie, iar 26 sisteme nu pot fi restabilite. Pentru 54 de sisteme, lipseşte informaţia privind starea lor tehnică. Reţelele de distribuţie au o lungime de 8994 km, dintre care 3725 sînt într-o stare tehnică nesatisfăcătoare şi din această cauză gradul situaţiilor de avarie a ajuns la 4,9 avarii/km, fapt care denotă uzura majoră a apeductelor. Din 271 staţii de pompare 226 sînt în stare tehnică nesatisfăcătoare. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică din 2011, majoritatea populaţiei din localităţile rurale se alimentează cu apă din 99719 fîntîni de mină şi 818 izvoare. După seceta din ultimii ani, nivelul apelor din fîntînile de mină au scăzut cu circa 2 m.

Situaţia cu privire la canalizare în regiunile de dezvoltare este următoare:

1) în regiunea de dezvoltare Nord sistemele de canalizare sînt slab dezvoltate, situaţia fiind similară cu situaţia pe ţară. Sistemele de canalizare funcţionează, în mare parte, doar în localităţile urbane. Densitatea reţelelor de canalizare este de aproximativ 20 km/100 km² ceea ce este sub media naţională de 22,6%;

2) în regiunea de dezvoltare Centru, reţeaua de canalizare este slab dezvoltată, iar tehnologiile de epurare a apelor reziduale sînt foarte depăşite. Ponderea fondului locativ din regiunea de dezvoltare Centru care dispune de reţea de canalizare este de 15,6% faţă de media naţională 22,6%. În regiunea de dezvoltare Centru funcţionează doar 6 staţii de epurare. Starea tehnică a staţiilor de epurare a apelor reziduale existente este nesatisfăcătoare;

3) reţeaua de canalizare în regiunea de dezvoltare Sud este slab dezvoltată, iar tehnologiile de epurare a apelor reziduale sînt depăşite. Ponderea fondului locativ din regiunea de dezvoltare Sud care dispune de reţea de canalizare este de 20,1% în 2010 (faţă de 12,8% în 2008), ceea ce este sub nivelul mediu pe ţară cu 12,4%. Cu toate că gradul de conectare la sistemele de canalizare al populaţiei este relativ scăzut, cea mai mare parte din cantitatea de apă uzată generată de unele raioane din regiunea de dezvoltare Sud este de factură menajeră, doar aproximativ o treime provenind din surse industriale. Starea tehnică a staţiilor de epurare a apelor reziduale funcţionale este nesatisfăcătoare, iar în majoritatea localităţilor acestea lipsesc cu desăvîrşire.

În pofida unor eforturi de reformă din ultima perioadă administraţia publică din Republica Moldova suferă ca şi mai înainte de efectivitate şi eficienţă mică, care se reflectă printre altele în calitatea insuficientă a serviciilor statului. 50% din populaţie nu are acces la apă potabilă curată. 800 comune (din 903) încă mai prezintă deficite mari în asigurarea cu apă potabilă.

Instrumentele şi mecanismele disponibile ale politicii de dezvoltare regională se vor utiliza pentru ameliorarea situaţiei în domeniu prin asigurarea cu apă a populaţiei şi construcţia/ reabilitarea sistemelor de canalizare. Aceste activităţi, vor spori calitatea vieţii populaţiei, vor contribui la dezvoltarea economică a ţării şi vor îmbunătăţi factorii de mediu. Reabilitarea infrastructurii fizice va impulsiona şi atractivitatea regiunii pentru activitatea economică şi investiţii. Propunerile de proiecte în acest sector, pasibile pentru înaintarea în cadrul Apelului de propuneri de proiecte cu finanţare din Fondul naţional pentru dezvoltare regională, prevăd extinderea şi reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă, canalizare, staţiilor de epurare şi sistemelor de irigare.

3.6. Infrastructura şi managementul deşeurilor solide

Regiunile de dezvoltare sînt suficient de mari pentru a planifica dezvoltarea regională şi locală, cu impact real asupra dezvoltării naţionale. Există o diferenţă esenţială de dezvoltare în profilul regiunilor de dezvoltare. Regiunea de dezvoltare Nord este mai urbanizată, circa 35,4%, în mare parte datorită oraşului Bălţi. Între timp, regiunea de dezvoltare Centru este cea mai mare din punctul de vedere al suprafeţei şi populaţiei, de circa 1062 mii persoane, dar are un nivel de urbanizare redus. Prin contrast, regiunea Sud este cea mai mică din punctul de vedere al populaţiei, 538,69 mii persoane, dintre care populaţia urbană constituie circa 25,2% din populaţie. În domeniul sistemelor de management al deşeurilor, dotările şi infrastructura existentă sînt extrem de reduse, necorelate cantitativ şi calitativ cu efectivul populaţiei.

Gestionarea deşeurilor solide este strîns legată de obiectivele de dezvoltare ale ţării. Pe de o parte, managementul neadecvat al deşeurilor în ţară are un impact negativ asupra:

1) sănătăţii publice, ca rezultat al condiţiilor antisanitare ale depozitelor de deşeuri şi a potenţialului lor de a deveni focare de infecţii;

2) dezvoltării agriculturii, ca rezultat al folosirii solului pentru depozite de deşeuri, pe cînd aceste terenuri pot fi utilizate în activităţi agricole;

3) dezvoltarea turismului, ca rezultat al deteriorării imaginii generale asociate cu depozitele de deşeuri, precum şi a mirosului neplăcut ce se emană de la acestea.

Generarea deşeurilor în oraşe este influenţată de numeroşi factori, cei mai importanţi fiind venitul populaţiei, comportamentul consumatorilor, apariţia pe piaţă de noi produse ambalate şi evoluţia demografică. Un nivel ridicat al venitului populaţiei şi urbanizare a rezultat în generarea unei cantităţi mari de deşeuri pe cap de locuitor, acestea fiind în localităţile săteşti de obicei cuprinse între 0,3-0,4 kg/loc./zi, respectiv 0,9 kg/loc./zi sau mai mult, în zonele urbane, conform studiilor Băncii Mondiale.

Cea mai utilizată metodă de tratare a deşeurilor menajere este depozitarea pe sol, care frecvent reprezintă o sursă importantă de poluare a solului şi apelor subterane. În acest context, salubritatea localităţilor, managementul deşeurilor în oraşe, este un obiectiv important al structurilor guvernamentale şi locale (datele au fost oferite de către Ministerul Mediului, şi s-au aflat la baza elaborării proiectului Strategiei naţionale a deşeurilor a Republicii Moldova). Anual, prin intermediul serviciilor de salubrizare din localităţile urbane se transportă la depozite de deşeuri menajere solide circa 1144-2210 mii m³ de deşeuri (anii 2000-2009).

În baza informaţiei acumulate privind caracteristica depozitelor de deşeuri menajere solide şi numărul populaţiei din localităţi a fost calculată norma de generare zilnică a deşeurilor pentru o persoană. Rezultatele denotă un diapazon vast de generare zilnică a deşeurilor de la 0,25 kg pînă la 1,3 kg pe zi pentru or.Bălţi şi or.Chişinău, respectiv.

Implicarea şi desfăşurarea activităţilor în acest domeniu, prin instrumentele şi mecanismele politicii de dezvoltare regională, permit realizarea mai multor activităţi, ce ţin de reducerea nivelului de poluare a mediului. În acest context, intervenţia poate fi realizată prin implementarea proiectelor ce ţin de dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor solide, inclusiv colectarea separată a deşeurilor, reciclarea şi crearea poligoanelor moderne de stocare a deşeurilor nereciclabile, construcţia uzinelor de prelucrare a deşeurilor. Este important ca toate activităţile desfăşurate în domeniu să corespundă cerinţelor şi normelor de reglementare sectorială.

3.7. Turismul

În conformitate cu datele oferite de către Agenţia Turismului, precum şi a indicatorilor prezentaţi de către Biroul Naţional de Statistică, observăm următoarele caracteristici privind evoluţia indicatorilor de progres ai turismului:

1) numărul agenţilor economici, titulari ai licenţei de turism a crescut de la 238 în anul 2003 la 313 în anul 2010. Totodată, numărul angajaţilor a scăzut de la 1927 în anul 2003 la 1346 – în 2010. De menţionat că majoritatea agenţilor economici sînt concentraţi în capitală, iar în 17 raioane nu activează nici o agenţie de turism;

2) volumul încasărilor din activitatea de turism a crescut de la 145,6 mil.lei în 2003 pînă la 708 mil.lei în 2010, din care cota majoritară aparţine turismului internaţional;

3) în volumul total de încasări din activitatea turistică ponderea majoră o constituie turismul internaţional, care este în creştere permanentă, pe cînd încasările din turismul intern cresc pînă în 2008, apoi descresc în 2009 şi 2010;

4) în încasările din turismul internaţional ponderea majoră o deţine turismul emiţător, care este în creştere permanentă, pe cînd încasările din turismul receptor variază, iar în plan general se atestă descreşterea acestora;

5) numărul turiştilor moldoveni care pleacă peste hotare prin intermediul agenţiilor de turism a crescut de 1,7 ori (67328 persoane – în 2003, 117204 – în 2010), în timp ce numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în ţară a scăzut de 2,6 ori (23598 persoane în 2003, 8956 – în 2010);

6) numărul total al turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare este în creştere în anii 2003-2007, cu o descreştere bruscă în 2008 şi în 2009, revenindu-şi puţin în 2010. Numărul turiştilor străini (nerezidenţi) cazaţi în structurile de primire turistică denotă o creştere de la 62559 în anul 2003 pînă la 73288 în anul 2008, fiind urmată de o scădere importantă spre 2009 şi o creştere în 2010;

7) numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică atestă o dinamică pozitivă în anii 2003-2005, menţinere la acelaşi nivel în 2006 -2007, cu scădere bruscă în 2009 şi revenire lentă în 2010 (Anuarul Statistic şi date oferite de către Agenţia Turismului).

Intervenţiile aferente acestei măsuri trebuie să fie concentrate asupra obiectivelor ce au potenţial turistic înalt. Sectorul turistic poate fi îmbunătăţit nu doar prin construcţia infrastructurii necesare, dar şi prin îmbunătăţirea factorilor de mediu şi dezvoltării sectorului de afaceri. În acest context, intervenţia în sectorul respectiv va contribui la crearea şi îmbunătăţirea infrastructurii necesare pentru crearea condiţiilor de atragere a investiţiilor în domeniu, dar şi a creşterii numărului de turişti propriu-zis.

3.8. Eficienţa energetică

În prezent situaţia pe domeniu în Republica Moldova arată că sîntem aproape integral dependenţi de sursele necesare pentru acoperirea consumului energetic, circa 94% importate. În lipsa de resurse proprii, promovarea eficienţei energetice şi valorificarea surselor regenerabile de energie disponibile în teritoriu constituie căi optime pentru reducerea dependenţei în cauză, precum şi o condiţie esenţială pentru dezvoltarea durabilă a economiei.

Cererea de energie electrică în Republica Moldova a demonstrat un trend ascendent. Dacă în trecut energia electrică era utilizată în special pentru iluminat, actualmente consumatorii utilizează energia electrică pentru spălare, curăţare, comunicare, precum şi în alte scopuri. În situaţia respectivă, promovarea utilizării aparatelor de uz casnic şi a produselor cu impact energetic mai eficiente este imperativă.

Intervenţiile aferente acestui sector vor reduce costurile de întreţinere şi vor spori confortul beneficiarilor. Proiectele de eficienţă energetică fie vor avea ca scop diminuarea consumului de energie prin diverse metode, fie vor contribui la diminuarea costurilor de producţie, în cazul sectorului privat, a căror costuri sînt mai ridicate, ceea ce afectează negativ competitivitatea agenţilor economici locali. Intervenţiile în cadrul acestei măsuri vor include:

studii cu privire la aplicarea măsurilor de eficienţă energetică în sectorul de afaceri;

campanii de conştientizare pentru agenţii economici pe tema eficienţei energetice;

training-uri, instruiri, consultări pentru agenţii economici cu privire la eficienţa economică;

reabilitarea clădirilor publice.

În condiţiile în care Republica Moldova importă 94-96% din sursele de energie, precum şi a scumpirii continue a acestor resurse, se impune eficientizarea consumului. În acest context, unul din domeniile noi care necesită intervenţie, anume eficienţa energetică a fost inclusă în strategiile de dezvoltare regională şi în Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”.

În prezent, investirea în domeniul menţionat este posibilă nu numai prin implicarea surselor financiare din bugetul autorităţilor publice locale, ci şi prin accesarea şi utilizarea diferitor fonduri în bază de proiecte. Aplicarea măsurilor de eficienţă energetică în localităţi va conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii, precum şi la securitatea traficului rutier, securitatea persoanelor şi bunurilor. Astfel, vor fi diminuate costurile şi economiile obţinute vor putea fi redirecţionate pentru a acoperi alte necesităţi, la fel de stringente.

3.8. Analiza SWOT

Prezenta analiză este elaborată în baza datelor prezentate în capitolele I, II şi III din prezenta Strategie, precum şi în baza rapoartelor prezentate şi a unor studii în domeniu:

IV. PRINCIPIILE, OBIECTIVELE ŞI MECANISMELE DE IMPLEMENTARE

4.1. Principiile fundamentale ale Strategiei

Scopul principal al reformei economice şi sociale în Republica Moldova constă în crearea precondiţiilor pentru funcţionarea eficientă a economiei, ridicarea bunăstării şi nivelului de trai al populaţiei pe întreg teritoriul ţării. Reieşind din aceasta, politica dezvoltării regionale, promovată şi implementată de autorităţile publice, poartă un caracter stimulator şi este orientată spre crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltare. Realizarea scopului principal depinde de o serie de factori şi din aceste considerente, realizarea prezentei Strategii necesită o coordonare clară şi complexă.

Prezenta Strategie se bazează pe următoarele principii fundamentale, corelate cu prevederile directivelor UE în domeniu:

abordarea complexă a problemei în formularea scopurilor şi obiectivelor Strategiei;

planificarea participativă;

transparenţa decizională;

egalitatea de gen;

coeziunea teritorială;

subsidiaritate.

Politica regională a ţării este direcţionată spre respectarea principiilor promovării politicii regionale a UE, stipulate în documentele sale de bază, cum ar fi Regulamentul (CE) nr.1083/2006 (Tratatul de la Lisabona), precum şi alte documente cu privire la dezvoltarea regională.

4.2. Obiectivul strategic şi obiective specifice

Avînd ca bază analiza social-economică a ţării şi tendinţele UE ce vizează realizarea politicii de dezvoltare regională, a fost formulat obiectivul general strategic al prezentei Strategii: Dezvoltarea echilibrată şi durabilă în toate regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova.

De asemenea, realizarea obiectivului dat va contribui la diminuarea sărăciei şi asigurarea unui trai decent pe întreg teritoriul ţării. Aceasta presupune necesitatea realizării pe etape a obiectivelor specifice ale Strategiei pe termen scurt şi mediu:

1) perfecţionarea cadrului legal şi normativ în domeniul dezvoltării regionale;

2) susţinerea dezvoltării durabile a regiunilor şi asigurarea unui sistem urban policentric;

3) consolidarea capacităţilor instituţiilor de dezvoltare regională în regiunile ţării;

4) diminuarea disparităţilor locale, inter- şi intra-regionale;

5) elaborarea şi promovarea planificării integrate şi participatorii în procesul de dezvoltare regională.

Realizarea obiectivelor specifice se bazează pe utilizarea unor mecanisme clar definite, implementarea cărora se reflectă şi este prezentă în următoarele documente: Planul de acţiuni privind implementarea prezentei Strategii, Documentul Unic de Program, planurile operaţionale regionale.

Implementarea obiectivelor va contribui la ameliorarea situaţiei în următoarele domenii prioritare:

a) dezvoltarea urbană echilibrată;

b) apă şi canalizare;

c) deşeuri menajere solide;

d) infrastructura drumurilor;

e) businessul mic şi mijlociu;

f) atractivitatea turistică;

g) eficienţă energetică.

4.3. Mecanisme şi instrumente de realizare a obiectivelor

Guvernul are un rol strategic în implementarea politicii de dezvoltare regională şi realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta Strategie.

Autorităţii de implementare a politicii de dezvoltare regională îi revine rolul de coordonare a interacţiunii organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţilor administraţiei publice locale. Aceasta este responsabilă şi de promovarea politicii de dezvoltare în vederea consolidării oportunităţilor financiare, instituţionale şi umane pentru dezvoltarea social-economică a regiunilor.

Prezenta Strategie stimulează interacţiunea cu alte politici publice sectoriale care au o focalizare teritorială explicită. Concomitent, Strategia prevede analiza şi generalizarea propunerilor partenerilor externi de dezvoltare şi susţinere a procesului de dezvoltare regională.

Unul din factorii importanţi în realizarea obiectivelor este perfecţionarea mecanismului de finanţare a dezvoltării regionale din bugetul de stat prin Fondul naţional pentru dezvoltarea regională. Modificarea mecanismului de finanţare va asigura utilizarea eficientă a fondurilor direcţionate spre proiecte regionale în conformitate cu necesităţile de dezvoltare a regiunilor, identificate de către autorităţile locale. Perfecţionarea mecanismului de finanţare este orientat şi spre facilitarea şi susţinerea autorităţilor publice locale în aplicarea pentru finanţare din programele europene şi alte fonduri externe.

Strategia prezintă anumite similitudini cu alte politici publice elaborate. Prin urmare, instrumentele folosite pentru realizarea acestora sînt similare. Concomitent, diversitatea instituţiilor implicate impune identificarea unui şir larg de instrumente de realizare a politicii de dezvoltare regională, care pot fi divizate în mai multe grupe majore:

1) instrumente instituţionale – acoperă aspecte cu privire la instituţionalizare, cooperare, management regional;

2) instrumente administrative – prezintă aspecte cu privire la legislaţia în vigoare;

3) instrumente metodologice/normative – prezintă elaborarea unui şir de documente de planificare, precum strategii, programe, documente de planificare teritorială;

4) instrumente financiare – prezintă beneficii bugetare, beneficii fiscale, granturi şi alte sisteme de suport financiar ş.a.

Ţinînd cont de faptul că politica de dezvoltare regională implică întreg teritoriul ţării, fiecare regiune de dezvoltare va avea posibilitate să elaboreze soluţii pentru problemele de dezvoltare regională identificate.

Obiectivele strategice vor fi realizate prin identificarea instrumentelor specifice anumitor activităţi:

OBIECTIVUL 1. Perfecţionarea cadrului legal şi normativ în domeniul dezvoltării regionale

Cadrul legal şi normativ al dezvoltării regionale urmează a fi revizuit, în urma lecţiilor învăţate în perioada implementării strategiei precedente.

În aşa mod, politica de dezvoltare regională a Republicii Moldova, nu a fost concepută ca o politică care cuprinde întregul spectru naţional al politicilor de dezvoltare ramurală. Prezenta Strategie creează premisele şi baza, astfel încît, următoarea Strategie naţională de dezvoltare regională care va cuprinde perioada anilor 2016-2020 va deveni un document de politici care va întruni în sine politicile sectoriale, transformînd politica naţională de dezvoltare regională într-o politică intersectorială conformă politicilor europene în domeniu.

Perfecţionarea actelor legislative şi a celor normative presupune elaborarea unui şir de instrumente şi mecanisme de susţinere a dezvoltării regionale.

Astfel, vor fi elaborate recomandări pentru modificarea şi completarea actelor legislative şi a celor normative, care reglementează activităţile instituţiilor regionale în scopul sporirii rolului lor în calitate de coordonatori principali ai implementării politicii respective. În acelaşi timp, vor fi actualizate manualele operaţionale, instrucţiunile, fişele de evaluare şi alte documente ale politicii de dezvoltare regională.

În acest scop vor fi desfăşurate activităţi de:

a) perfecţionare a procedurilor de organizare a apelurilor de propuneri de proiecte, proceselor de evaluare şi selectare a acestora pentru finanţarea din Fondul naţional pentru dezvoltare regională cu scopul reducerii termenelor şi simplificării procesului respectiv;

b) optimizare a principiilor de activitate a instituţiilor implicate în procesul de realizare a politicii de dezvoltare regională;

c) consultare publică a proiectelor de modificare a cadrului legal şi normativ;

d) organizare a meselor rotunde şi seminarelor pentru identificarea propunerilor de modificare şi completare a legislaţiei în domeniu.

Mecanismele şi instrumentele menţionate, dar şi propunerile de modificări şi completări ale actelor legislative şi normative, precum şi alte activităţi care vor contribui la realizarea obiectivului nominalizat, se regăsesc în Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională pentru anii 2012-2015, conform anexei la prezenta Strategie.

Impact:

Realizarea prezentului obiectiv va contribui la îmbunătăţirea cadrului legal şi normativ în domeniu şi corelarea acestora cu prevederile politicii corespunzătoare ale UE.

De asemenea, modificările şi completările actelor vizate va contribui la simplificarea desfăşurării unui şir de activităţi, precum şi la desfăşurarea apelurilor de propuneri de proiecte, elaborarea unor criterii de evaluare a proiectelor de dezvoltare regională, asigurarea realizării cu succes a activităţilor desfăşurate în cadrul instituţiilor implicate în procesul de realizare a politicii de dezvoltare regională.

În urma realizării obiectivului respectiv:

a) cadrul legal şi normativ al dezvoltării regionale va fi armonizat cu prevederile documentelor regulatorii în domeniu ale UE;

b) politicile naţionale sectoriale vor fi predispuse pentru integrarea în politica naţională de dezvoltare regională;

c) cadrul de activitate a Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi Consiliului Regional pentru Dezvoltare va fi perfecţionat;

d) cadrul de activitate a Agenţiei de Dezvoltare Regională va fi perfecţionat;

e) procedurile şi cadrul regulator de aplicare la Fondul naţional pentru dezvoltare regională vor fi perfecţionate;

f) planificarea strategică sectorială în regiunile de dezvoltare se va efectua în baza prevederilor strategiilor de dezvoltare a regiunilor.

OBIECTIVUL 2. Susţinerea dezvoltării durabile a regiunilor şi asigurarea unui sistem urban policentric

Realizarea prezentului obiectiv va fi atins prin implementarea programelor şi proiectelor de dezvoltare regională incluse în Documentul Unic de Program şi Planul Operaţional Regional pentru perioada vizată. Dezvoltarea echilibrată a regiunilor va fi asigurată prin utilizarea reciproc avantajoasă a potenţialului social-economic al oraşelor şi a resurselor teritoriale ale regiunii, avînd ca sarcină dezvoltarea sistemului urban policentric, atractiv şi competitiv.

Implementarea prezentului obiectiv va contribui la stimularea şi realizarea acţiunilor de organizare şi dezvoltare a localităţilor. Realizarea activităţilor va asigura o dezvoltare durabilă a localităţilor bazată pe principii de policentrism se va realiza prin focusarea eforturilor de dezvoltare în localităţile urbane cu potenţial de creştere economică, identificate conform unei metodologii bine definite.

Activităţile realizate conform prezentului obiectiv vor fi orientate şi spre atragerea administraţiilor publice locale din Zona de securitate a Republicii Moldova în procesul de implementare a programelor şi proiectelor de dezvoltare regională. Localităţile şi cetăţenii regiunii vizate vor fi parte componentă a procesului de dezvoltare regională şi vor beneficia de suport în dezvoltarea infrastructurii fizice, consolidarea capacităţilor instituţionale şi stimularea sectorului privat.

Dezvoltarea urbană şi teritorială echilibrată va fi asigurată prin:

stimularea dezvoltării serviciilor publice ca temei pentru asigurarea standardelor sociale garantate către populaţia din localităţile urbane şi rurale;

utilizarea potenţialului economic al oraşelor care va contribui la dezvoltarea ariilor adiacente acestora;

elaborarea şi implementarea programelor şi proiectelor investiţionale.

Impact:

Atingerea rezultatului final în urma realizării obiectivului vizat va contribui la ameliorarea situaţiei în următoarele aspecte:

a) sporirea potenţialului economic al oraşelor şi a investiţiilor în capital fix pe cap de locuitor cu 35%;

b) sporirea potenţialului de atragere a investiţiilor şi a competitivităţii în regiuni;

c) îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale populaţiei;

d) crearea noilor locuri de muncă;

e) dezvoltarea serviciilor de utilitate publică;

f) sporirea atractivităţii turistice în regiuni;

g) crearea premiselor de dezvoltare continuă a instituţiilor de învăţămînt;

h) perfecţionarea infrastructurii fizice a localităţilor.

OBIECTIVUL 3. Consolidarea capacităţilor instituţiilor de dezvoltare regională

Politica de dezvoltare regională vizează întreg teritoriul ţării, totuşi în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, într-o etapă iniţială eforturile Guvernului au fost focusate pe trei regiuni de dezvoltare: Nord, Centru şi Sud. În perioada următoare prevederile politicii de dezvoltare regională vor fi extinse, inclusiv în regiunile de dezvoltare – Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, municipiul Chişinău şi Transnistria.

Pentru uniformizarea capacităţilor în domeniul dezvoltării regionale pe întreg teritoriul Republicii Moldova, va fi asigurat un proces continuu de dialog, perfecţionare profesională şi implicare activă a reprezentanţilor tuturor regiunilor în procesul de dezvoltare a ţării.

Prezentul obiectiv va fi realizat prin:

a) elaborarea şi implementarea unui plan comun de activităţi care ar facilita corelarea politicilor sectoriale cu cele naţionale în domeniul dezvoltării regionale;

b) organizarea instruirii reprezentanţilor autorităţilor publice locale în domeniul politicii de dezvoltare regională;

c) vizite de studiu atît în ţară, cît şi peste hotare, avînd scopul schimbului de experienţă şi obţinerea bunelor practici a implementării politicii de dezvoltare regională;

d) organizarea companiilor de conştientizare a populaţiei din regiunile vizate, în domeniile prioritare ale Strategiei;

e) optimizarea cadrului de funcţionare a Consiliului Regional pentru Dezvoltare.

Pentru realizarea prezentului obiectiv, de asemenea, vor fi desfăşurate un şir de activităţi ce ţin de includerea domeniului de dezvoltare regională în curriculumul programelor de învăţămînt în mai multe instituţii de învăţămînt superior. Acest fapt va contribui la acordarea unui areal mai mare al cunoştinţelor cu privire la dezvoltarea regională, care este un domeniu relativ nou pentru Republica Moldova.

Impact:

Prezentul obiectiv va contribui la dezvoltarea capacităţilor tuturor instituţiilor implicate în realizarea politicii de dezvoltare regională pe întreg teritoriul ţării.

Realizarea prezentului obiectiv va oferi posibilitate:

a) autorităţilor publice locale de nivelul întîi şi nivelul al doilea de a se instrui în domeniul politicii naţionale de dezvoltare regională;

b) membrilor Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi Consiliului Regional pentru Dezvoltare să-şi perfecţioneze cunoştinţele în domeniul politicilor europene în domeniul dezvoltării regionale;

c) autorităţilor administraţiei publice locale să obţină capabilităţi de a elabora strategii proprii de dezvoltare social-economică, ţinînd cont de politicile naţionale în domeniu;

d) potenţialilor beneficiari şi aplicanţi ai proiectelor de dezvoltare regională să cunoască regulile şi principiile de finanţare din Fondul naţional pentru dezvoltare regională, să obţină capabilităţi de aplicare la fonduri internaţionale de dezvoltare;

e) potenţialilor aplicanţi să obţină capacităţi de implementare a proiectelor de dezvoltare regională de sine stătător;

f) autorităţilor administraţiei publice locale să fie pregătiţi şi dispuşi pentru asocieri (parteneriat) în cadrul implementării şi gestionării ulterioare a proiectelor de dezvoltare regională;

g) instituţiilor nou-create din regiuni să fie funcţionale, iar membrilor structurilor reprezentative să fie implicaţi plenar în procesul implementării politicii de dezvoltare a regiunilor;

h) sectorului privat şi asociativ să participe activ în procesul de realizare a politicii în domeniu;

i) cetăţenilor regiunilor să aibă o percepere adecvată ca urmare a implementării proiectelor şi programelor de dezvoltare regională.

OBIECTIVUL 4. Diminuarea disparităţilor semnificative locale, inter- şi intra-regionale

Diminuarea disparităţilor în cadrul regiunilor rămîne a fi un obiectiv specific al politicii de dezvoltare regională corelat cu prevederile politicilor UE în domeniu. Realizarea prezentului obiectiv implică unele proceduri ce ţin de: dezvoltarea statisticii regionale, aplicarea unor instrumente specifice de analiză, precum ar fi indicele de deprivare a ariilor mici.

Mecanismele şi instrumentele de realizare a prezentului obiectiv sînt:

a) clusterizarea ce reprezintă un proces de concentrare geografică a teritoriilor, localităţilor, serviciilor desfăşurate în diferite domenii interconectate, stabilite între instituţii asociate într-un anumit domeniu;

b) observatorul teritorial care reprezintă structurile menite să colecteze şi să analizeze toate datele relevante privind evoluţia social-economică a teritoriilor pentru a oferi cunoştinţe fiabile despre evoluţia lor, specificul lor şi legăturile dintre ele;

c) cooperarea intermunicipală care va favoriza în mod direct şi indispensabil încurajarea şi promovarea contribuţiei active a actorilor regionali şi locali în cadrul politicii de dezvoltare regională;

d) regionalizarea serviciilor de utilitate publică reprezintă un imperativ al timpului şi are ca scop crearea unor operatori eficienţi de prestare a serviciilor. Concomitent, aceasta va asigura consolidarea capacităţilor autorităţilor locale de a monitoriza eficient activitatea lor;

e) parteneriatul public-privat în implementarea proiectelor de dezvoltare regională. Acest instrument vine să compenseze insuficienţa fondurilor disponibile ale autorităţilor administraţiei publice locale, lipsa unui personal specializat care ar contribui la sporirea gradului de atragere a surselor financiare sau chiar imposibilitatea de a face faţă condiţiilor impuse de criteriile de eligibilitate prevăzute în programele operaţionale.

Un factor decisiv care va contribui la realizarea prezentului obiectiv va fi “competitivitatea” – instrumentul decisiv al procesului de accesare al fondurilor naţionale şi internaţionale, destinate implementării proiectelor şi programelor de dezvoltare.

Impact:

Realizarea activităţilor incluse în prezentul obiectiv va contribui la dezvoltarea echilibrată a localităţilor, va condiţiona diminuarea disparităţilor în dezvoltare intra-şi inter-regionale şi vor avea un impact semnificativ asupra sporirii nivelului de trai al cetăţenilor. Astfel, în perioada 2013-2015 vor fi obţinute următoarele rezultate:

În domeniul de aprovizionare cu apă şi canalizare vor fi construite:

246,21 km de apeduct;

18,96 km reţele de canalizare;

2 bazine de acumulare a apei potabile;

4 staţii de epurare a apei.

Beneficiari vor fi 300,6 mii cetăţeni din 67 localităţi.

În domeniul infrastructurii drumurilor:

vor fi renovate 166,5 km de drumuri şi 27 de poduri;

10 poduri;

2 km de drum.

Beneficiari vor fi 727,8 mii cetăţeni din 89 localităţi.

În domeniul susţinerii sectorului privat vor fi înfiinţate 3 parcuri industriale şi create:

un incubator de afaceri;

un obiect de infrastructură agroindustrială;

zonă economică liberă conectată la infrastructura de acces.

Beneficiari vor fi 194 agenţi economici.

În domeniul protecţiei mediului vor fi obţinute următoarele rezultate:

două regiuni vor elabora strategii de management a deşeurilor;

41 de localităţi vor fi implicate în procesul de management al deşeurilor menajere solide;

vor fi amenajate 6 poligoane de depozitare / transportare a deşeurilor;

574 mii cetăţeni vor beneficia de servicii îmbunătăţite.

În domeniul sporirii atractivităţii turistice:

vor fi create două trasee turistice;

vor fi reabilitate 17 obiective turistice, 5 zone de agrement;

va fi reabilitată o zonă de odihnă şi 64 popasuri turistice;

vor fi construite 2 complexe turistice sportive.

OBIECTIVUL 5. Elaborarea şi promovarea planificării integrate şi participatorii în procesul de dezvoltare regională

Perioada 2010-2012 de implementare a politicii de dezvoltare regională a dat start realizării multor proiecte regionale care au fost direcţionate spre rezolvarea problemelor legate în special de reabilitarea infrastructurii fizice (apă/canalizare, drumuri etc.) şi gestionarea deşeurilor solide. Totodată, multe proiecte au fost fragmentate, izolate şi slab coordonate cu strategiile sectoriale şi teritoriale. Practicile anterioare au demonstrat necesitatea promovării unei planificări integrate şi participatorii în procesul dezvoltării regionale, care este într-o deplină conformitate cu practicile UE. Strategia presupune unele instrumente ale planificării integrate – financiar şi instituţional.

Tabelul 3

Concept al planificării participative

Planificarea integrată şi participativă facilitează procesul de implementare a politicilor naţionale şi sectoriale la nivelul regiunilor de dezvoltare, fapt care optimizează iniţiativele de nivel local, parvenite în baza direcţiilor de dezvoltare ale acestora. În acest scop, vor fi elaborate şi implementate modele de cooperare intermunicipală şi interregională în cadrul procesului de planificare integrată a dezvoltării regionale, luîndu-se în considerare principiile nondiscriminatorii şi de gender. Mai mult decît atît, planificarea integrată la nivel regional va permite ridicarea calităţii planurilor şi strategiilor de dezvoltare social-economică pentru autorităţile administraţiei publice de nivel întîi şi nivelul al doilea prin racordarea la viziunea holistică de dezvoltare a regiunilor.

Mecanismele şi instrumentele necesare pentru realizarea prezentului obiectiv sînt:

1) corelarea interministerială a activităţilor în procesul de identificare şi selectare a proiectelor în regiuni;

2) utilizarea listei indicatorilor de monitorizare şi evaluare la nivel de proiecte, programe, strategii, regional şi naţional în concordanţă cu rezultatele implementării statisticii regionale;

3) utilizarea metodologiei şi instrucţiunilor privind planificarea integrată;

4) planificarea regională integrată;

5) dezvoltarea statisticii regionale şi crearea sistemului durabil de menţinere a statisticii regionale.

Impact:

Realizarea cu succes a prezentului obiectiv va avea un impact semnificativ în formarea unor viziuni comune a tuturor actorilor implicaţi în procesul de realizare a politicii de dezvoltare regională şi va contribui la:

a) îmbunătăţirea procesului de planificare atît la nivel naţional, cît şi la nivel regional;

b) întrunirea de către proiectele de dezvoltare regională a elementelor politicilor sectoriale;

c) integrarea planurilor operaţionale regionale pe sectoarele apă şi canalizare, managementul deşeurilor solide, eficienţa energetică a clădirilor publice, drumuri;

d) elaborarea a 90 fişe de proiecte investiţionale;

e) evitarea suprapunerilor de activităţi direcţionate spre realizarea obiectivelor preconizate;

f) concentrarea eforturilor financiare în mod coordonat şi eficient;

g) utilizarea de către autorităţile publice centrale şi locale în mod eficient şi coordonat a resurselor umane şi potenţialului regional;

h) abordarea de către actorii naţionali şi regionali în mod uniform a mecanismelor de realizare a obiectivelor.

V. MANAGEMENTUL PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI

5.1 Managementul instituţional

Implementarea cu succes a Strategiei presupune participarea activă a actorilor la nivel naţional şi local atît din sectorul public, cît şi din sectorul neguvernamental, precum şi coordonarea bună a activităţii lor. Organul care asigură coordonarea implementării Strategiei la nivel naţional este Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale.

Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale este o structură funcţională, constituit în scopul aprobării, promovării şi realizării la nivel naţional a obiectivelor politicii de dezvoltare regională.

Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale va întreprinde întregul spectru de activităţi de management şi de monitorizare a procesului de implementare a politicilor de dezvoltare regională în Republica Moldova.

Autoritatea de implementare a politicii de dezvoltare regională (Ministerul Dezvoltării Regionale si Construcţiilor) este responsabilă de dezvoltarea regională în ţară. Autoritatea va promova şi implementa politicile de dezvoltare regională, va informa Guvernul despre toate etapele dezvoltării regionale şi va supraveghea modul de implementare a Strategiei. Rapoartele anuale prezentate Guvernului şi Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale vor include o evaluare a implementării Strategiei şi Documentului Unic de Program, făcută în baza analizei agregate şi a datelor de monitorizare colectate la nivel regional.

Ministerul Dezvoltării Regionale si Construcţiilor este responsabil de realizarea sarcinilor prevăzute de lege şi de desfăşurarea activităţilor stipulate în Strategie.

Totodată, consiliile regionale pentru dezvoltare vor monitoriza şi vor coordona activităţile de implementare a politicii în domeniu în regiunile în care au fost constituite. Consiliul Regional pentru Dezvoltare va dirija, la nivel regional, realizarea programelor şi proiectelor desfăşurate în regiune. Fiind un organ reprezentativ, va stimula implicarea societăţii civile şi sectorului privat în procesul de realizare a obiectivelor Strategiei şi va asigura caracterul transparent al implementării acestora.

Agenţiile de dezvoltare regională vor asigura coordonarea implementării Strategiei la nivelul regional. Agenţia de Dezvoltare Regională va monitoriza şi va evalua procesul de implementare a programelor şi proiectelor menite să asigure realizarea obiectivelor Strategiei în regiunile de dezvoltare. Vor întreprinde măsuri de acordare a suportului informaţional, metodologic şi consultativ autorităţilor administraţiei publice locale în vederea dezvoltării echilibrate şi durabile a regiunilor.

5.2. Managementul financiar

Necesităţile de finanţare a politicii de dezvoltare regională sînt majore, iar resursele publice disponibile pentru implementarea ei sînt limitate, conştientizînd acest fapt, Strategia prevede un număr restrîns de priorităţi, dar care au un impact maxim asupra dezvoltării social-economice a regiunilor în urma implementării lor. În acest context, necesităţile de finanţare pe priorităţi şi sursele de finanţare preconizate se calculează odată cu identificarea proiectelor care vor fi incluse în Documentul Unic de Program.

În conformitate cu prevederile Legii nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, principala sursă de finanţare a programelor şi proiectelor orientate spre atingerea obiectivelor de dezvoltare regională este Fondul naţional pentru dezvoltare regională, care se formează din alocaţiile anuale ale bugetului de stat, ca o poziţie distinctă pentru politica de dezvoltare regională.

Cuantumul Fondului naţional pentru dezvoltare regională este de 1% din veniturile bugetului de stat, aprobat prin legea bugetului de stat pentru anul respectiv. În Fond pot fi atrase şi alte mijloace financiare din sectorul public şi cel privat la nivel local, regional, naţional şi internaţional, inclusiv mijloacele oferite prin programele de asistenţă ale Uniunii Europene.

Fondul naţional pentru dezvoltare regională prevede mijloace pentru toate regiunile de dezvoltare. Repartizarea mijloacelor Fondului se bazează pe principiile alocării prioritare a surselor în zonele defavorizate şi în localităţile cu potenţial de creştere economică. Totodată, alocarea resurselor depinde de conformitatea şi calitatea programelor şi proiectelor prezentate.

Resursele Fondului naţional pentru dezvoltare regională vor continua să fie orientate spre implementarea proiectelor de dezvoltare regională şi acoperirea costurilor operaţionale ale instituţiilor de dezvoltare regională. Concomitent, din Fond vor fi prevăzute surse pentru activităţile prioritare ale agenţiilor de dezvoltare regională în vederea facilitării implementării politicii de dezvoltare regională: dezvoltării instituţionale a agenţiilor şi creşterii capacităţilor regiunilor, promovării parteneriatelor regionale, asigurării monitorizării şi evaluării activităţilor organizate pe teritoriul regiunilor de dezvoltare, creării bazelor de date şi acumulării materialelor suport pentru lansarea proiectelor în domeniile prioritare de dezvoltare a regiunilor, promovării agenţiilor de dezvoltare regională, informării şi comunicării intra- şi inter-regională.

Una din metodele de atragere a resurselor pentru finanţarea proiectelor în regiunile de dezvoltare o constituie susţinerea aplicanţilor, prin acordarea suportului financiar din Fondul naţional pentru dezvoltare regională, astfel soluţionînd problema cofinanţării proiectelor atrase din surse europene.

Adiţional, autorităţile administraţiei publice locale sînt încurajate să orienteze sursele din bugetele lor spre cofinanţarea unor proiecte, în special în cadrul programelor de asistenţă externă, unde asemenea cofinanţare este obligatorie.

O sursă importantă de finanţare a politicii de dezvoltare regională, precum şi a programelor şi proiectelor din Documentul Unic de Program va fi considerată asistenţa acordată de donatorii externi atît prin programele de cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, cît şi prin programe disponibile autorităţilor regionale şi locale.

Programele de cooperare transfrontalieră presupun stabilirea parteneriatelor cu actorii din statele vecine, precum şi din UE în implementarea unor proiecte de dezvoltare a regiunilor şi vor deveni o sursă importantă de finanţare a politicii în domeniu.

Mecanismele de finanţare aplicate pot fi realizate atît prin suplinirea Fondului naţional pentru dezvoltare regională, cît şi prin finanţarea directă a proiectelor de dezvoltare regională. În acest scop, va fi prevăzută modalitatea de finanţare prin conturile instituţiilor de dezvoltare regională.

Mobilizarea altor surse, inclusiv prin promovarea parteneriatelor public-private pentru finanţarea priorităţilor de dezvoltare regională, vor constitui un element esenţial al activităţilor agenţiilor de dezvoltare regională şi a autorităţilor publice locale de nivelul întîi şi nivelul al doilea.

Promovarea parteneriatului public-privat în implementarea proiectelor de dezvoltare regională. Acest instrument vine să compenseze insuficienţa fondurilor disponibile ale autorităţilor administraţiei publice locale, lipsa unui personal specializat care ar contribui la sporirea gradului de atragere a surselor financiare sau chiar imposibilitatea de a face faţă condiţiilor impuse de criteriile de eligibilitate, prevăzute în programele operaţionale externe.

5.3. Monitorizare şi evaluare

În vederea consolidării procesului de dezvoltare regională este esenţială perfecţionarea continuă a sistemului de monitorizare şi evaluare, ajustat la toate nivelele vizate (al prezentei Strategii, a strategiilor de dezvoltare regională, precum şi la nivel de proiecte) prin indicatori specifici. Sistemul general de monitorizare şi evaluare a politicii de dezvoltare regională este elaborat într-o manieră consecventă cu procesul de raportare privind principalele documente de planificare strategică de nivel naţional. Pe măsura evoluţiei sistemului naţional de monitorizare şi evaluare, elementele de monitorizare ale Strategiei vor evolua şi ele.

Procesul de raportare este desfăşurat etapizat, pentru a asigura ierarhizarea informaţiei:

raportarea cu privire la implementarea proiectelor finanţate din Fondul naţional pentru dezvoltare regională este efectuată de către agenţiile de dezvoltare regională atît consiliilor regionale pentru dezvoltare, cît şi Ministerului. Informaţia privind implementarea proiectelor este cumulată în rapoartele trimestriale. Rapoartele către Minister se prezintă la fiecare şase luni, pentru a permite Direcţiei generale dezvoltare regională să elaboreze raportul de progres semestrial privind implementarea Strategiei. Un raport anual va fi pregătit de către agenţiile de dezvoltare regională la sfîrşitul fiecărui an financiar;

rapoartele privind progresul de implementare a prezentei Strategii vor fi elaborate de către Minister şi vor fi prezentate, semestrial, Consiliului naţional şi, anual, Guvernului;

raportarea cu privire la gradul de realizare a Planului de Acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015 este efectuată de către Minister. De asemenea, Ministerul va efectua raportarea asupra tendinţelor economice la nivelul regiunilor, în baza informaţiei oferite de către Biroul Naţional de Statistică, în conformitate cu Programul lucrărilor statistice, aprobat anual de către Guvern. Planul de Acţiuni, la rîndul său, include atît indicatori calitativi, cît şi cantitativi. Indicatorii calitativi, care sînt în mare parte indicatori de proces (de exemplu, dacă o acţiune a fost întreprinsă sau nu) vor fi monitorizaţi de către Minister. Indicatorii cantitativi, care urmăresc progresul de implementare a documentului unic de program vor fi elaboraţi din informaţia privind proiectele, prezentată de către agenţiile de dezvoltare regională.

Eficienţa implementării obiectivelor prezentei Strategii va fi determinată prin intermediul realizării procedurii de evaluare elaborată în baza setului de indicatori ai dezvoltării regionale la nivel naţional. În acest context vor fi realizate următoarele măsuri:

raportul de evaluare va fi elaborat cu suportul tuturor actorilor implicaţi în procesul de implementare a Strategiei, în acelaşi timp fiind asigurată şi transparenţa procesului;

rapoartele de evaluare vor fi prezentate Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi Guvernului şi publicate pe paginile web ale Ministerului şi a altor instituţii implicate.

Agenţiile de dezvoltare regională, de asemenea, vor efectua cercetări ale percepţiei pentru consiliile regionale, pentru a evalua cum sînt percepute de către populaţia locală activităţile acestuia şi progresul în implementarea prezentei Strategii. Rezultatele acestor cercetări sînt prezentate ca parte componentă a raportului trimestrial, precum şi în calitate de raport individual către Consiliul Regional pentru Dezvoltare.

5.4. Transparenţa în procesul de implementare a politicii de dezvoltare regională

Asigurarea transparenţei în implementarea politicii de dezvoltare regională prevede actualizarea permanentă a paginilor web ale Ministerului şi ale Agenţiei de Dezvoltare Regională, monitorizarea continuă a tuturor evenimentelor desfăşurate în dezvoltarea regională, participarea la expoziţii, colaborarea permanentă cu sursele de informare în masă etc.

Sistemul de monitorizare şi evaluare, este, de asemenea, esenţial pentru a oferi informaţii şi imagine clară a modului în care programele îndeplinesc obiectivele şi în materie de egalitate de şanse între femei şi bărbaţi.

Luînd în considerare lecţiile învăţate din perioada implementării Strategiei 2010-2012 va fi dezvoltată metodologia monitorizării şi evaluării:

dezvoltată statistica regională;

revizuită lista indicatorilor la nivelul proiectelor, regiunilor şi naţional;

elaborată metodologia de evaluare a impactului proiectelor;

asigurată diseminarea rezultatelor monitorizării şi evaluării, prin plasarea informaţiei pe pagina web a Ministerului şi agenţiilor de dezvoltare regională, a buletinelor informative periodice.

Asigurarea transparenţei monitorizării şi evaluării în implementarea politicii de dezvoltare regională va asigura responsabilizarea actorilor implicaţi în domeniul respectiv, va condiţiona întreprinderea unor măsuri eficiente de corectare a activităţilor ce nu corespund politicii şi va oferi posibilitatea examinării în dinamică proceselor de dezvoltare socio-economică a regiunilor.

Anexă

la Strategia naţională de dezvoltare

regională pentru anii 2013-2015

PLAN DE ACŢIUNI

privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională

pentru anii 2013-2015