Hotărâre nr. 713 din 23.10.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Normei privind stabilirea unor măsuri

pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme

transmisibile de encefalopatie spongiformă

nr. 713  din  23.10.2024

 (în vigoare 04.03.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 33-36 art. 58 din 04.02.2025

* * *

UE

În temeiul art.29 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.13-20, art.10), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (se anexează).

2. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.404/2016 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind stabilirea măsurilor de control şi combatere a anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă la animale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.100-105, art.465), cu modificările ulterioare.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.713/2024

NORMA

privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea,

controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile

de encefalopatie spongiformă

Prezenta Normă transpune parţial Regulamentul (CE) nr.999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (CELEX: 32001R0999), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 147 din 31 mai 2001, aşa cum a fost ultima oară modificat prin Regulamentul (UE) 2024/918 al Comisiei din 25 martie 2024 de modificare a anexei VII la Regulamentul (CE) nr.999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte anumite cerinţe de raportare pentru statele membre referitoare la programele naţionale de creştere a animalelor în vederea selectării pentru rezistenţă la forme transmisibile de encefalopatie spongiformă.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezenta Normă stabileşte măsuri pentru prevenirea, controlul şi eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile la animale (în continuare – Normă) şi este aplicată producţiei şi introducerii pe piaţă a animalelor vii şi a produselor de origine animală şi, în anumite cazuri specifice, şi exportului acestora.

2. Prezenta Normă nu se aplică:

2.1. produselor cosmetice, medicamentelor sau aparatelor medicale, materiilor prime sau produselor intermediare;

2.2. produselor care nu sunt destinate utilizării în alimentaţia umană, în hrana animalelor sau în îngrăşăminte, sau în materia primă ori produsele intermediare;

2.3. produselor de origine animală destinate expunerii, educaţiei, cercetării ştiinţifice, studiilor sau analizelor speciale, cu condiţia ca aceste produse să nu fie în cele din urmă consumate sau utilizate de oameni sau de animale altele decât cele folosite pentru proiectele de cercetare respective;

2.4. animalelor vii folosite pentru cercetare sau destinate cercetării.

3. Pentru a evita contaminarea sau substituirea animalelor vii sau a produselor de origine animală prevăzute la pct.1 cu produsele de origine animală prevăzute la subpct. 2.1, 2.2 şi 2.3 sau cu animalele vii prevăzute la subpct. 2.4, acestea se păstrează separat în permanenţă, cu excepţia cazului în care respectivele animale vii sau produse de origine animală sunt produse cel puţin în aceleaşi condiţii de protecţie a sănătăţii din punct de vedere al formelor de encefalopatii spongiforme transmisibile (în continuare – EST).

4. În scopul aplicării prezentei Norme se utilizează noţiunile “animal de fermă”, “produse de origine animală” definite în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară; noţiunea de “hrana pentru animale” definită în Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor; noţiunile “animal de acvacultură”, “animal acvatic” definite în Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.239/2009; noţiunile “materii prime pentru furaje”, “furaj combinat”, “furaj complet”, “etichetă” definite în Cerinţele sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr.910/2020; noţiunile “animale de blană”, “produse din sânge”, “proteine animale prelucrate”, “făină de peşte”, “colagen”, “gelatină”, “proteine hidrolizate”, “conservă de hrană pentru animale de companie”, “hrană prelucrată pentru animale de companie” , “insecte de crescătorie” definite în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022; precum şi următoarele noţiuni:

4.1. forme de EST – toate formele de encefalopatie spongiformă transmisibilă, cu excepţia formelor care apar la om;

4.2. introducere pe piaţă – orice operaţiune al cărei scop este de a furniza animale vii sau produse de origine animală prevăzute în prezenta Normă sau orice altă formă de furnizare contra cost sau gratuită către o ţară de depozitare în vederea furnizării către o altă ţară;

4.3. materii prime – materie primă sau orice alt produs de origine animală din care sau cu ajutorul căruia sunt fabricate produsele prevăzute la subpct. 2.1 şi 2.2 din prezenta Normă;

4.4. categorie – una dintre categoriile de clasificare prevăzute în
capitolul III din anexa nr.1 la prezenta Normă;

4.5. autoritate competentă – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie) şi subdiviziunile teritoriale ale acesteia;

4.6. materiale cu riscuri specifice – ţesuturi care provin de la animale dintr-o ţară sau o regiune a acesteia cu risc controlat sau nedeterminat de encefalopatii spongiforme bovine;

4.7. animal suspectat de a fi infectat cu o EST – animal viu, sacrificat sau mort care prezintă sau a prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central şi pentru care informaţiile adunate pe baza examinării clinice, a răspunsului la tratament, a examinării post-mortem sau a analizelor de laborator ante-mortem sau post-mortem nu permit stabilirea unui diagnostic alternativ. Encefalopatiile spongiforme bovine (în continuare – ESB) sunt suspectate la bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB;

4.8. exploataţie – orice loc în care animalele prevăzute în prezenta Normă sunt ţinute, păstrate, crescute, manipulate sau arătate publicului;

4.9. prelevare de probe – prelevarea de probe care să asigure o reprezentare corectă din punct de vedere statistic de la animale sau din mediul acestora, sau din produse de origine animală, în scopul stabilirii unui diagnostic de boală, a relaţiilor familiale, pentru supravegherea sănătăţii sau pentru monitorizarea absenţei agenţilor microbiologici sau a unor materiale din produse de origine animală;

4.10. îngrăşăminte – orice substanţă care conţine produse de origine animală utilizată pe pământ pentru a intensifica creşterea vegetaţiei; pot include şi reziduuri digestive de la producţia de biogaz sau de la tratarea cu compost;

4.11. teste rapide – metode de depistare enumerate în anexa nr.8 la prezenta Normă;

4.12. test alternativ – testele prevăzute la pct.40 din prezenta Normă, care sunt folosite ca alternativă la retragerea materialelor cu riscuri specificate;

4.13. carne separată mecanic (CSM) – produs obţinut prin îndepărtarea cărnii de pe oasele acoperite cu carne după dezosare, cu ajutorul mijloacelor mecanice care generează distrugerea sau modificarea structurii fibroase a muşchilor;

4.14. supraveghere pasivă – semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de EST şi, atunci când prezenţa unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-un examen clinic, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator;

4.15. supraveghere activă – efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind suspecte de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele abatorizate de urgenţă, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor ante-mortem, animalele moarte, animalele sănătoase abatorizate şi animalele abatorizate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a stabili evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul unei ţări sau într-una din regiunile acesteia;

4.16. caz indigen de ESB – caz de encefalopatie spongiformă bovină pentru care nu s-a demonstrat în mod clar că a fost cauzat de infectarea anterioară importării ca animal viu;

4.17. cohortă – grup de bovine care s-a născut în acelaşi efectiv în care s-a născut bovina afectată, în intervalul de 12 luni anterior sau ulterior naşterii acesteia, precum şi animalele care, în orice moment din primul lor an de viaţă, au fost crescute alături de bovina afectată care era în primul ei an de viaţă;

4.18. caz index – primul animal dintr-o exploataţie sau grup epidemiologic definit la care s-a confirmat o infecţie aparţinând EST;

4.19. EST la rumegătoarele de talie mică – caz de encefalopatie spongiformă transmisibilă depistat la o ovină sau o caprină în urma unui test de confirmare a prezenţei proteinei PrP anormale;

4.20. caz de scrapie – caz confirmat de encefalopatie spongiformă transmisibilă depistat la o ovină sau o caprină pentru care diagnosticul de ESB a fost exclus;

4.21. caz de scrapie clasică – caz confirmat de scrapie clasică clasificat ca atare în conformitate cu caracterizarea tulpinilor de EST la rumegătoarele de talie mică;

4.22. caz de scrapie atipică – caz confirmat de scrapie care se deosebeşte de scrapia clasică în conformitate cu caracterizarea tulpinilor de EST la rumegătoarele de talie mică;

4.23. genotipul proteinei prionice – la ovine, o combinaţie de două alele;

4.24. caz de ESB – caz de ESB confirmat în cadrul laboratorului de referinţă în conformitate cu metodele şi protocoalele prevăzute la pct.7-10 din anexa nr.8 la prezenta Normă;

4.25. caz de ESB clasică – caz de ESB clasificat ca atare în conformitate cu criteriile stabilite în metoda utilizată de laboratorul pentru clasificarea izolatelor de EST la bovine;

4.26. caz de ESB atipică – caz de ESB care nu poate fi clasificat drept caz de ESB clasică în conformitate cu criteriile stabilite în metoda utilizată de către laboratorul de referinţă;

4.27. ovine şi caprine în vârstă de peste 18 luni – ovine şi caprine a căror vârstă este confirmată de registrele sau documentele de circulaţie şi la care au erupt deja prin gingie mai mult de doi incisivi permanenţi;

4.28. prelucrători la domiciliu – crescători de animale care amestecă hrană combinată pentru animale destinată utilizării exclusive în propria fermă;

4.29. cervide de crescătorie şi captive – animale din familia Cervidae care sunt deţinute de oameni într-un teritoriu închis;

4.30. cervide sălbatice – animale din familia Cervidae care nu sunt deţinute de oameni;

4.31. cervide semidomestice – animale din familia Cervidae care sunt deţinute de oameni, dar nu într-un teritoriu închis.

Capitolul II

DETERMINAREA STATUTULUI PRIVIND ESB

5. Stabilirea statutului cu privire la ESB se realizează prin clasificarea într-una dintre următoarele trei categorii:

5.1. risc neglijabil de ESB, astfel cum este definit la pct.8 din anexa nr.1 la prezenta Normă;

5.2. risc controlat de ESB, astfel cum este definit la pct.9 din anexa nr.1 la prezenta Normă;

5.3. risc nedeterminat de ESB, astfel cum este definit la pct.10 din anexa nr.1 la prezenta Normă.

6. Statutul cu privire la ESB al Republicii Moldova poate fi stabilit numai pe baza criteriilor prevăzute la pct.3 din anexa nr.1 la prezenta Normă. Aceste criterii cuprind rezultatele unei analize a riscului care identifică toţi factorii potenţiali ai apariţiei ESB, astfel cum sunt definiţi în capitolul II din anexa nr.1 la prezenta Normă, iar evoluţia în timp a acestora, precum şi măsurile extinse de supraveghere activă şi pasivă, ţinând cont de categoria de risc a ţării.

7. În cazul în care se urmăreşte ca Republica Moldova să fie menţinută pe lista ţărilor autorizate pentru exportul în Uniunea Europeană de animale vii sau produse reglementate de prezenta Normă, se va prezenta, de către autoritatea competentă, Comisiei Uniunii Europene o cerere de stabilire a statutului ţării cu privire la ESB, însoţită de informaţii relevante privind criteriile menţionate în capitolul I din anexa nr.1 la prezenta Normă, precum şi factorii potenţiali de risc prevăzuţi în capitolul II din anexa nr.1 la prezenta Normă, precum şi evoluţia în timp a acestora.

8. Fiecare cerere, în parte, se examinează de către Comisia Europeană, încadrând astfel Republica Moldova în una dintre categoriile definite în capitolul III din anexa nr.1 la prezenta Normă, ţinând cont de criteriile şi factorii potenţiali de risc.

9. În cazul în care Comisia Europeană hotărăşte că documentele de fundamentare nu includ informaţiile prevăzute în capitolele I şi II din anexa nr.1 la prezenta Normă, aceasta poate solicita autorităţii competente din Republica Moldova prezentarea unor informaţii suplimentare într-o perioadă care urmează să fie specificată.

10. După ce Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (în continuare – WOAH) a stabilit procedura de clasificare a Republicii Moldova pe categorii şi dacă a încadrat Republica Moldova în una dintre aceste categorii, poate fi efectuată o reevaluare a categorizării ţării respective, conform pct.8 din prezenta Normă.

11. În cazul în care Comisia Europeană hotărăşte că informaţiile prezentate de autoritatea competentă, conform capitolelor I şi II din anexa nr.1 la prezenta Normă, sunt insuficiente şi neclare, aceasta determină statutul privind ESB al Republicii Moldova pe baza unei analize de risc complete.

12. Analiza de risc poate cuprinde o analiză statistică concludentă a situaţiei epidemiologice cu privire la formele de EST din Republica Moldova, pe baza utilizării, în cadrul unei proceduri de screening, a analizelor rapide. Comisia Europeană utilizează criteriile de clasificare folosite de WOAH.

13. Analizele rapide pot fi aprobate de autoritatea competentă şi introduse pe o listă care figurează la pct.22-26 din anexa nr.8 la prezenta Normă.

14. Procedura de screening poate fi utilizată de către autoritatea competentă în cazul în care se doreşte obţinerea aprobării Comisiei Europene pe baza screeningului.

15. În cazul în care autoritatea competentă nu a prezentat o cerere în conformitate cu pct.7 din prezenta Normă, pentru expedierea de pe teritoriul său a animalelor vii şi a produselor de origine animală, trebuie să respecte cerinţele de import aplicabile ţărilor care prezintă un risc nedeterminat de ESB, până la depunerea cererii respective şi până la luarea unei hotărâri finale în privinţa statutului ţării cu privire la ESB.

16. Autoritatea competentă notifică Comisiei Europene dovezile epidemiologice sau alte informaţii care ar putea conduce la o modificare a statutului privind ESB, în special rezultatele programelor de monitorizare prevăzute la pct.21-28 din prezenta Normă.

17. Reţinerea Republicii Moldova pe una dintre listele prevăzute pentru a i se permite exportul în Comunitatea Uniunii Europene de animale vii şi produse de origine animală, pentru care prezenta Normă stabileşte reglementări specifice, este condiţionată de informaţiile disponibile sau dacă se presupune că este prezentă o formă de EST – de furnizarea informaţiilor prevăzute la pct.5-7 din prezenta Normă.

18. Eligibilitatea Republicii Moldova pentru exportul în Comunitatea Uniunii Europene de animale vii sau produse de origine animală pentru care prezenta Normă prevede reglementări specifice, în condiţii corespunzătoare categoriei stabilite de Comisia Europeană, este condiţionată de obligaţia autorităţii competente de a notifica Comisiei Europene, în scris, prezentarea dovezilor epidemiologice sau de altă natură care ar putea conduce la o modificare a statutului privind ESB.

19. Se poate adopta decizia de a schimba clasificarea ESB a Republicii Moldova în conformitate cu rezultatele verificărilor efectuate de către autoritatea competentă.

20. Prevederile prevăzute la pct.8-15 şi 17-19 din prezenta Normă se bazează pe o evaluare a riscului, ţinând cont de criteriile recomandate prevăzute în capitolele I şi II din anexa nr.1 la prezenta Normă.

Capitolul III

PREVENIREA EST

Secţiunea 1

Program anual de monitorizare a EST

21. Se va întocmi un program anual de monitorizare a EST, bazat pe o supraveghere activă şi pasivă, în conformitate cu prevederile anexei nr.2 la prezenta Normă. Programul respectiv include o procedură de depistare care foloseşte teste rapide, în cazul în care această procedură este disponibilă pentru speciile de animale respective.

22. Programul anual de monitorizare prevăzut la pct.21 din prezenta Normă se referă cel puţin la următoarele grupe:

22.1. toate bovinele cu vârsta de peste 24 de luni trimise spre abatorizare de urgenţă sau care prezintă semne de boală la inspecţiile ante-mortem;

22.2. toate bovinele cu vârsta de peste 30 de luni abatorizate în condiţii normale pentru consumul uman;

22.3. toate bovinele cu vârsta de peste 24 de luni, care nu sunt abatorizate pentru consumul uman, care au murit sau au fost omorâte în exploataţie în timpul transportului sau într-un abator (animale moarte).

23. Autoritatea competentă poate decide să deroge de la dispoziţia prevăzută la subpct. 22.3 din prezenta Normă, în zonele unde densitatea animalelor este redusă şi unde nu se asigură nicio colectare a animalelor moarte.

24. În baza datelor ştiinţifice corespunzătoare, vârsta stabilită la
subpct. 22.1 şi 22.3 din prezenta Normă poate fi adaptată în funcţie de progresele ştiinţifice realizate.

25. Autoritatea competentă furnizează dovada capacităţii sale de a stabili eficacitatea măsurilor aplicate şi de a asigura protecţia sănătăţii oamenilor şi a sănătăţii animale, pe baza unei analize detaliate a riscului, autoritatea competentă va demonstra, în special:

25.1. o prevalenţă a ESB în scădere evidentă sau redusă şi stabilă, pe baza celor mai recente rezultate de depistare;

25.2. că a pus în aplicare şi în executare, de cel puţin şase ani, un program complet de depistare a ESB;

25.3. că a pus în aplicare şi în executare, de cel puţin şase ani, legislaţia naţională privind interdicţia totală în ceea ce priveşte alimentaţia animalelor de crescătorie.

26. Autoritatea competentă informează WOAH şi Comisia Europeană cu privire la apariţia formelor de EST, altele decât ESB.

27. Toate investigaţiile oficiale şi examenele de laborator se înregistrează în conformitate cu prevederile menţionate la pct.50-53 din anexa nr.2 la prezenta Normă.

28. Autoritatea competentă va formula un raport anual care să cuprindă cel puţin informaţiile prevăzute la pct.50 din anexa nr.2 la prezenta Normă.

Secţiunea a 2-a

Programe de creştere a animalelor

29. Autoritatea competentă poate introduce programe de creştere a animalelor în vederea selectării pentru rezistenţă la EST în cadrul populaţiei de ovine. Aceste programe includ un cadru pentru recunoaşterea rezistenţei la EST a anumitor efective de animale şi pot fi extinse la alte specii de animale pe baza probelor ştiinţifice care să ateste rezistenţa anumitor genotipuri din speciile respective la EST.

30. Instituţiile care stabilesc programe de creştere a animalelor prezintă autorităţii competente rapoarte anuale, pentru evaluarea acestor programe din punct de vedere ştiinţific, în special în ceea ce priveşte efectele acestora atât asupra incidenţei formelor de EST, cât şi asupra diversităţii şi a variabilităţii genetice, precum şi asupra conservării raselor de ovine vechi, rare sau adaptate la o anumită regiune. Rezultatele ştiinţifice şi consecinţele globale ale programelor de creştere a animalelor se evaluează periodic şi, după caz, programele respective se modifică în mod corespunzător.

Secţiunea a 3-a

Interdicţii privind hrana animalelor

31. Se interzice utilizarea proteinelor animale în nutriţia rumegătoarelor.

32. Interdicţia prevăzută la pct.31 din prezenta Normă se extinde şi asupra altor animale decât rumegătoarele şi se limitează, în ceea ce priveşte nutriţia acestor animale cu produse de origine animală, în conformitate cu prevederile anexei nr.3 la prezenta Normă.

33. Prevederile pct.31 şi 32 din prezenta Normă se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor anexei nr.3 la prezenta Normă de stabilire a derogărilor de la interdicţia prevăzută la punctele menţionate anterior.

34. Pe baza unei evaluări ştiinţifice a nevoilor alimentare ale rumegătoarelor tinere şi după o evaluare a aspectelor legate de control, se poate reglementa utilizarea de proteine derivate din peşte pentru nutriţia rumegătoarelor tinere.

35. În cazul în care Republica Moldova prezintă risc nedeterminat de ESB, nu este autorizat exportul sau depozitarea hranei destinate animalelor de crescătorie care conţine proteine provenite de la mamifere sau hrană pentru mamifere, cu excepţia celei destinate câinilor, pisicilor şi animalelor cu blană, care conţine proteine prelucrate provenite de la mamifere.

36. Ţările care prezintă un risc nedeterminat de ESB nu sunt autorizate să importe în Republica Moldova hrană destinată animalelor de crescătorie care conţine proteine provenite de la mamifere sau hrană pentru mamifere, cu excepţia celei destinate câinilor, pisicilor şi animalelor cu blană, care conţine proteine prelucrate provenite de la mamifere.

37. Pe baza unei analize favorabile a riscului, care ţine cont cel puţin de amploarea contaminării şi de sursa eventuală a acesteia, precum şi de destinaţia finală a lotului, autoritatea competentă poate stabili‚ ţinând cont de prevederile prezentei Norme, introducerea unui prag de toleranţă pentru cantităţi nesemnificative de proteine animale în hrana pentru animale, în caz de contaminare accidentală şi inevitabilă din punct de vedere tehnic.

Secţiunea a 4-a

Materiale cu riscuri specificate

38. Materialele cu riscuri specificate sunt îndepărtate şi distruse în conformitate cu anexa nr.4 la prezenta Normă şi cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022.

39. Lista materialelor cu riscuri specificate, prevăzută în anexa nr.4 la prezenta Normă, cuprinde cel puţin creierul, măduva spinării, ochii şi amigdalele bovinelor cu vârstă de peste 12 luni, precum şi coloana vertebrală a bovinelor.

40. Prevederile pct.39 din prezenta Normă nu se aplică ţesuturilor provenite de la animalele care au fost supuse unui test alternativ aprobat în acest scop, prevăzut în lista stabilită în anexa nr.8 la prezenta Normă, aplicat în condiţiile enumerate în anexa nr.4 la prezenta Normă şi care a avut rezultate negative. În cazul în care autoritatea competentă permite utilizarea unui test alternativ, în conformitate cu prezentul punct, trebuie să informeze celelalte ţări şi Comisia Europeană în acest sens.

41. În cazul în care Republica Moldova prezintă un risc controlat sau nedeterminat de ESB, laceraţia ţesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană în legătură cu asomarea, nu trebuie să se aplice bovinelor, ovinelor sau caprinelor a căror carne este destinată consumului uman sau animal.

42. Datele referitoare la vârstă prevăzute în anexa nr.4 la prezenta Normă pot fi ajustate. Această ajustare se efectuează pe baza celor mai recente descoperiri ştiinţifice verificate cu privire la probabilitatea statistică a apariţiei EST în cadrul grupelor de vârstă relevante ale efectivului de bovine, ovine şi caprine.

Secţiunea a 5-a

Produse de origine animală provenite de la rumegătoare

sau care conţin materiale provenite de la rumegătoare

43. Oasele bovinelor, ovinelor şi caprinelor, în cazul unui risc controlat sau nedeterminat de ESB, nu trebuie folosite pentru producerea cărnii separate mecanic.

44. Având în vedere criteriile stabilite la pct.9 din anexa nr.4 la prezenta Normă, prevederile pct.43 din prezenta Normă nu se aplică rumegătoarelor care au fost supuse testului alternativ, cu condiţia ca testul respectiv să fie inclus în anexa nr.8 la prezenta Normă, în cazul în care rezultatele testului au fost negative.

45. Autoritatea competentă se asigură că personalul autorităţii, medicii veterinari, personalul abatoarelor şi crescătoriilor de animale, fermierii şi manipulanţii sunt pregătiţi în recunoaşterea semnelor clinice, epidemiologice şi, în cazul personalului responsabil de efectuarea controalelor, în recunoaşterea rezultatelor de laborator privind formele de EST, de asemenea personalul implicat va fi instruit în vederea respectării măsurilor de biosecuritate.

Capitolul IV

CONTROLUL ŞI ERADICAREA FORMELOR DE EST

Secţiunea 1

Notificarea şi măsurile privind animalele suspecte

46. Fiecare caz de animal suspect de contaminare cu EST trebuie să fie notificat imediat autorităţii competente. Autoritatea competentă informează celelalte ţări şi Comisia Europeană în legătură cu cazurile de EST notificate.

47. Autoritatea competentă adoptă imediat măsurile necesare.

48. Orice animal suspect de infecţie cu EST este supus unei restricţii oficiale de circulaţie, până la aflarea rezultatelor examenului clinic şi epidemiologic efectuate în laborator sub supraveghere oficială, sau este abatorizat.

49. În cazul în care o bovină dintr-o exploataţie este suspectă de EST în mod oficial, toate celelalte bovine din această exploataţie sunt supuse unei restricţii oficiale de circulaţie, până la aflarea rezultatelor examinării.

50. În cazul în care o ovină sau o caprină dintr-o exploataţie este suspectă de EST în mod oficial, toate celelalte ovine şi caprine din această exploataţie sunt supuse unei restricţii oficiale de circulaţie până la aflarea rezultatelor examinării.

51. Cu toate acestea, în cazul în care există mijloace de probă care să indice că este puţin probabil ca exploataţia în care se afla animalul la momentul suspectării prezenţei ESB să fie aceeaşi cu exploataţia în care animalul a fost expus la ESB, autoritatea competentă poate decide ca doar animalul suspect de infecţie să fie supus unei restricţii oficiale de circulaţie.

52. În cazul în care consideră necesar, autoritatea competentă poate decide, de asemenea, ca alte exploataţii sau doar exploataţia expusă să fie plasată sub supraveghere oficială, în funcţie de informaţiile epidemiologice disponibile.

53. Prin derogare de la restricţiile oficiale de circulaţie prevăzute la pct.48-52 din prezenta Normă, autoritatea competentă poate să nu aplice aceste restricţii în cazul în care se aplică măsuri care oferă garanţii echivalente, bazate pe o evaluare corespunzătoare a riscurilor posibile pentru sănătatea publică şi sănătatea animală.

54. În cazul în care autoritatea competentă hotărăşte că posibilitatea de infectare cu EST nu poate fi înlăturată, dacă animalul este încă în viaţă, acesta va fi sacrificat; creierul şi celelalte ţesuturi, după cum decide autoritatea competentă, sunt îndepărtate şi trimise pentru examinare, în conformitate cu metodele de testare stabilite la pct.79 din prezenta Normă, laboratorului naţional de referinţă.

55. Toate părţile corpului animalului suspect sunt conservate sub supraveghere oficială până la stabilirea unui diagnostic negativ sau sunt distruse, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022.

Secţiunea a 2-a

Măsurile ulterioare confirmării prezenţei

unei forme de EST şi planul de urgenţă

56. În cazul în care prezenţa unei forme de EST este confirmată oficial, se aplică cât mai repede posibil următoarele măsuri:

56.1. toate părţile corpului animalului sunt distruse în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022, cu excepţia materialului conservat pentru registru, în conformitate cu prevederile pct.50-53 din anexa nr.2 la prezenta Normă;

56.2. se efectuează o investigaţie în scopul identificării tuturor animalelor expuse riscului, conform prevederilor menţionate la pct.4 din anexa nr.5 la prezenta Normă;

56.3. toate animalele şi produsele de origine animală care prezintă risc de contaminare, prevăzute la pct.5-8 din anexa nr.5 la prezenta Normă, care au fost identificate în urma investigaţiei prevăzute la subpct. 56.2 din prezentul punct, sunt abatorizate şi distruse, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022.

57. La cererea şi pe baza unei analize favorabile a riscului, ţinând cont, în special, de măsurile de control luate, autoritatea competentă poate decide în privinţa utilizării bovinelor prevăzute la pct.56 din prezenta Normă până la sfârşitul vieţii productive a acestora.

58. Prin derogare de la pct.56 din prezenta Normă, autoritatea competentă poate aplica alte măsuri care să ofere un nivel echivalent de protecţie pe baza unei evaluări favorabile a riscurilor, ţinând cont, în special, de măsurile de control.

59. Până la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la subpct. 56.2 şi 56.3 din prezenta Normă, exploataţia în care se afla animalul la momentul confirmării prezenţei EST este plasată sub supraveghere oficială, iar circulaţia animalelor susceptibile de EST şi a produselor de origine animală provenite de la acestea dinspre sau înspre exploataţie are loc sub rezerva aprobării autorităţii competente, în vederea stabilirii şi identificării imediate a animalelor şi a produselor de origine animală respective.

60. Dacă există dovezi care să afirme că este puţin probabil ca exploataţia în care se afla animalul la momentul confirmării prezenţei EST să fie aceeaşi exploataţie în care animalul a fost expus la EST, autoritatea competentă poate decide ca ambele exploataţii sau doar exploataţia expusă să fie plasate sub supraveghere oficială.

61. Proprietarii pot solicita despăgubiri pentru pierderea animalelor sacrificate sau a produselor de origine animală distruse acordate în condiţiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr.645/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a despăgubirilor acordate proprietarilor de animale sacrificate, ucise sau altfel afectate în urma lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor.

62. Prezenţa confirmată a oricărei forme de EST, alta decât ESB, se notifică Comisiei Europene.

63. Autoritatea competentă elaborează, în conformitate cu criteriile generale ale reglementărilor privind controlul bolilor animalelor, orientări generale care să precizeze măsurile naţionale care trebuie aplicate şi care să indice competenţele şi responsabilităţile, atunci când se confirmă cazuri de EST.

Capitolul V

INTRODUCEREA PE PIAŢĂ ŞI EXPORTUL

Secţiunea 1

Animale vii, sperma, embrionii şi ovulele provenite de la acestea

64. Introducerea pe piaţă sau, dacă este cazul, exportul de bovine, ovine sau caprine şi spermă, embrioni şi ovule provenite de la acestea, face obiectul condiţiilor prevăzute în anexa nr.6 la prezenta Normă sau, în cazul importurilor, al condiţiilor stabilite în anexa nr.7 la prezenta Normă.

65. Animalele vii, embrionii şi ovulele provenite de la acestea sunt însoţite de certificat sanitar veterinar, în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, ale pct.76 din prezenta Normă sau, în cazul importurilor, ale pct.78 din prezenta Normă.

66. Introducerea pe piaţă a primei generaţii de descendenţi, a spermei, a embrionilor şi a ovulelor provenite de la animalele suspecte de EST sau la care a fost confirmată contaminarea cu EST face obiectul condiţiilor prevăzute la pct.13 din anexa nr.6 la prezenta Normă.

Secţiunea a 2-a

Introducerea pe piaţă a produselor de origine animală

67. Următoarele produse de origine animală provenite de la animale rumegătoare sănătoase nu fac obiectul restricţiilor referitoare la introducerea pe piaţă sau, dacă este cazul, referitoare la export conform prevederilor din prezentul punct, din pct.14-18 din anexa nr.5, din pct.1-7 din capitolul I din anexa nr.7 şi din capitolul III din prezenta Normă:

67.1. produsele de origine animală prevăzute în secţiunea 1 din prezentul capitol, în special spermă, embrioni şi ovule;

67.2. laptele şi produsele lactate, pieile, gelatina şi colagenul derivate din piei.

68. Produsele de origine animală importate dintr-o ţară care prezintă un risc controlat sau nedeterminat de ESB trebuie să provină de la bovine, ovine şi caprine sănătoase care nu au fost supuse laceraţiei ţesuturilor nervoase centrale sau injectării de gaz în cavitatea craniană, astfel cum se prevede la pct.41 din prezenta Normă.

69. Alimentele de origine animală care conţin materiale provenite de la bovine originare dintr-o ţară sau care prezintă un risc nedeterminat de ESB, inclusiv şi pentru sănătatea publică, nu sunt introduse pe piaţă decât în cazul în care provin de la animale:

69.1. născute la opt ani după data aplicării efective a interdicţiei de utilizare a proteinelor provenite de la mamifere în nutriţia rumegătoarelor;

69.2. născute, crescute şi ţinute în efective de animale atestate istoric ca indemne de EST timp de cel puţin şapte ani.

70. Alimentele provenite de la rumegătoare care prezintă un risc nedeterminat de ESB nu pot fi importate în Republica Moldova şi exportate.

71. Interdicţia menţionată la pct.70 din prezenta Normă nu se aplică produselor de origine animală prevăzute la pct.14-17 din anexa nr.6 la prezenta Normă şi care respectă cerinţele pct.14-17 din anexa nr.6 la prezenta Normă.

72. Produsele de origine animală trebuie să fie însoţite de certificatul sanitar veterinar, conform prevederilor Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, eliberat de un medic veterinar oficial, care să ateste faptul că au fost fabricate în conformitate cu dispoziţiile prezentei Norme.

73. În cazul în care un animal este transportat dintr-o ţară de origine într-o ţară încadrată în altă categorie, animalul este încadrat în cea mai înaltă categorie de ţări în care a petrecut peste douăzeci şi patru de ore, cu excepţia cazului în care pot fi furnizate garanţii care să certifice faptul că animalul nu a primit furaje din ţara sau regiunea încadrată în cea mai înaltă categorie.

74. Produsele de origine animală sunt însoţite de certificatul sanitar veterinar, conform cerinţelor legislaţiei naţionale şi prevederilor pct.76-78 din prezenta Normă.

75. În sensul importurilor în Republica Moldova produsele de origine animală respectă condiţiile stabilite în capitolul III din prezenta Normă şi la pct.1-7 din capitolul I din anexa nr.7 la prezenta Normă.

76. Conform procedurii, certificatele sanitare veterinare cu privire la comerţul cu spermă, embrioni şi ovule de bovine, ovine şi caprine, se completează, acolo unde este necesar, cu o trimitere la categoria care specifică încadrarea ţării de origine, în conformitate cu prevederile pct.5-20 din prezenta Normă.

77. Documentele comerciale necesare pentru comerţul cu produse de origine animală se completează, dacă este necesar, conform prevederilor pct.5-20 din prezenta Normă.

78. Certificatele sanitare veterinare pentru importuri prevăzute de legislaţia naţională se completează, pentru ţările încadrate într-o categorie în conformitate cu prevederile pct.5-20 din prezenta Normă, în conformitate cu cerinţele specifice prevăzute în anexa nr.7 la prezenta Normă.

Capitolul VI

LABORATOARE DE REFERINŢĂ, PRELEVARE

DE PROBE, TESTARE ŞI VERIFICARE

79. Prelevarea de probe şi testarea de laborator pentru stabilirea prezenţei unei forme de EST se efectuează prin metodele şi protocoalele stabilite în anexa nr.8 la prezenta Normă.

80. Metodele de analiză de laborator pentru depistarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă sunt descrise în anexa nr.8 la prezenta Normă.

Capitolul VII

MĂSURI TRANZITORII PRIVIND MATERIALELE

CU RISCURI SPECIFICATE

81. Rezultatele unui sondaj statistic concludent realizat în conformitate cu prevederile pct.11-14 din prezenta Normă sunt folosite pentru a confirma sau a infirma concluziile analizei de risc prevăzute la pct.5-7 din prezenta Normă, ţinând cont de criteriile de clasificare definite de WOAH.

82. Autoritatea competentă poate adopta reglementările detaliate privind sondajul statistic.

83. Criteriile minime care trebuie respectate de acest sondaj statistic sunt criteriile stabilite de autoritatea competentă.

84. Autoritatea competentă, respectând procedurile de control, poate adopta măsuri interne pentru a modifica unele elemente neesenţiale din Normă:

84.1. adaptarea vârstei, prevăzută la pct.24 şi 25 din prezenta Normă;

84.2. stabilirea criteriilor care să permită dovedirea îmbunătăţirii situaţiei epidemiologice, prevăzute la pct.24 şi 25 din prezenta Normă;

84.3. acordarea permisiunii de a utiliza proteinele derivate din peşte pentru nutriţia rumegătoarelor tinere, prevăzută la pct.33 şi 34 din prezenta Normă;

84.4. stabilirea criteriilor pentru acordarea derogărilor de la restricţii, prevăzute la pct.35 şi 36 din prezenta Normă;

84.5. stabilirea unui nivel de toleranţă, prevăzut la pct.37 din prezenta Normă;

84.6. stabilirea vârstei, prevăzute la pct.38 şi 39 din prezenta Normă;

84.7. aprobarea proceselor de producţie;

84.8. extinderea prevederilor pct.67-74 din prezenta Normă la alte produse de origine animală;

84.9. adoptarea metodei de confirmare a ESB la ovine şi caprine descrise în anexa nr.8 la prezenta Normă.

Anexa nr.1

la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru

prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme

transmisibile de encefalopatie spongiformă

STABILIREA STATUTULUI PRIVIND ESB

Capitolul I

STABILIREA CRITERIILOR PRIVIND STATUTUL ESB

1. Statutul privind ESB al Republicii Moldova este determinat pe baza criteriilor stabilite de autoritatea competentă conform prevederilor pct.3 din prezenta anexă.

2. În sensul prezentei anexe “ESB” exclude “ESB atipică” ca formă a bolii care se consideră că apare spontan la nivelul tuturor populaţiilor de bovine cu o frecvenţă foarte scăzută.

3. În Republica Moldova:

3.1. se întreprinde, de către autoritatea competentă, o analiză de risc, în conformitate cu dispoziţiile capitolului II din prezenta anexă, care identifică toţi factorii potenţiali pentru apariţia ESB şi perspectiva istorică a acestora în Republica Moldova;

3.2. se stabileşte, de către autoritatea competentă, un sistem de supraveghere continuă şi de monitorizare a ESB în legătură, în special, cu riscurile menţionate în capitolul II din prezenta anexă şi respectând condiţiile minime de supraveghere stabilite în capitolul IV din prezenta anexă;

3.3. se stabileşte, de către autoritatea competentă, un program permanent de sensibilizare a medicilor veterinari, a agricultorilor şi a muncitorilor implicaţi în activităţile de transport, de comercializare şi de sacrificare a bovinelor, pentru a se încuraja raportarea tuturor cazurilor care prezintă semnele clinice ale ESB la subpopulaţiile ţintă, astfel cum sunt definite în capitolul IV din prezenta anexă;

3.4. este în vigoare obligaţia de a notifica şi de a se face investigaţii în cazul tuturor bovinelor care prezintă semnele clinice ale ESB;

3.5. este realizată o examinare a creierului sau a altor ţesuturi prelevate în cadrul sistemului de supraveghere şi monitorizare menţionat la subpct. 3.2 din prezentul punct de laboratorul naţional de referinţă.

Capitolul II

ANALIZA RISCULUI

4. Analiza de risc cuprinde o evaluare a riscului de introducere a agentului cauzal ESB şi o evaluare a gradului de expunere la risc.

5. Evaluarea riscului de introducere a agentului cauzal ESB constă în analizarea probabilităţii că agentul ESB să fi fost introdus în Republica Moldova prin intermediul mărfurilor potenţial contaminate cu agentul ESB sau că acesta să fi fost deja prezent în ţară, având în vedere următorii factori de risc:

5.1. prezenţa sau absenţa agentului ESB în ţară şi, în cazul în care agentul este prezent, prevalenţa acestuia întemeiată pe rezultatele activităţilor de supraveghere;

5.2. producţia de făină de carne şi oase sau jumări de seu provenite de la populaţia de rumegătoare indigene contaminate cu ESB;

5.3. importurile de făină de carne şi oase sau de jumări de seu;

5.4. importurile de bovine, ovine şi caprine;

5.5. importurile de hrană pentru animale şi ingrediente pentru hrana animalelor;

5.6. produse importate provenite de la rumegătoare destinate consumului uman, care ar putea conţine ţesuturile enumerate la pct.1-2 din anexa nr.4 la Normă şi care ar fi putut fi introduse în alimentaţia bovinelor;

5.7. produse importate provenite de la rumegătoare destinate utilizării in vivo pentru bovine.

6. Sistemele speciale de eradicare, de supraveghere şi alte investigaţii epidemiologice (supraveghere specială pentru ESB a populaţiei de bovine) relevante pentru factorii de risc enumeraţi la pct.5 din prezenta anexă trebuie avute în vedere la evaluarea riscului de introducere.

7. Evaluarea expunerii la risc constă în analizarea probabilităţii expunerii bovinelor la agentul ESB, avându-se în vedere următoarele:

7.1. ciclurile şi amplificarea agentului ESB prin consumarea de către bovine a făinii de carne şi oase sau a jumărilor de seu provenite de la rumegătoare sau a altei hrane sau ingrediente pentru hrana animalelor contaminate cu acesta;

7.2. utilizarea carcaselor de rumegătoare (inclusiv de animale moarte), a subproduselor şi a deşeurilor provenite de la abatoare, a parametrilor proceselor de transformare şi a metodelor de producere a hranei pentru animale;

7.3. hrănirea sau nehrănirea rumegătoarelor cu făină de carne şi oase şi cu jumări de seu provenite de la rumegătoare, inclusiv măsurile de prevenire a contaminării încrucişate a hranei pentru animale;

7.4. nivelul supravegherii ESB realizate asupra populaţiei de bovine la acel moment şi rezultatele acelei supravegheri.

Capitolul III

DEFINIŢIA CATEGORIILOR

8. Republica Moldova este considerată cu un risc neglijabil de ESB dacă sunt respectate următoarele criterii:

8.1. fost întreprinsă o analiză de risc, în conformitate cu dispoziţiile de la capitolul II din prezenta anexă, pentru a fi identificaţi factorii de risc existenţi şi istorici;

8.2. a fost demonstrat că a luat măsuri specifice adecvate, pentru perioada relevantă, pentru a gestiona fiecare factor de risc identificat;

8.3. dacă a demonstrat că supravegherea de tip B este pusă în aplicare, în conformitate cu dispoziţiile capitolului IV din prezenta anexă, şi că punctele ţintă relevante au fost atinse, în conformitate cu tabelul 2 din prezenta anexă;

8.4. în ţară nu a fost detectat niciun caz de ESB sau s-a demonstrat că orice caz de ESB rezulta dintr-un import şi că a fost complet distrus;

8.5. criteriile de la subpct. 3.3, 3.4 şi 3.5 din capitolul I din prezenta anexă au fost respectate cel puţin şapte ani;

8.6. a fost demonstrat, prin intermediul unui nivel adecvat de control şi audit, că timp de cel puţin opt ani nu au fost folosite ca hrană pentru rumegătoare nici făina de carne sau oase, nici jumările de seu provenite de la rumegătoare;

8.7. a fost semnalat unul sau mai multe cazuri indigene de ESB în ţară sau în regiune, dar fiecare caz indigen de ESB s-a născut cu mai mult de 11 ani în urmă;

8.8. următoarele animale, dacă sunt în viaţă în ţară, sunt identificate în mod permanent, iar deplasările acestora sunt controlate, şi în cazul sacrificării sau decesului, acestea sunt distruse complet:

8.8.1. toate cazurile de ESB;

8.8.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viaţă, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB, şi care, în urma anchetelor, s-a demonstrat că în această perioadă au consumat aceeaşi hrană potenţial contaminată;

8.8.3. dacă rezultatele anchetelor la care se face referire la subpct. 8.8.2 din prezentul punct nu sunt concludente, toate bovinele născute în acelaşi şeptel de animale şi într-o perioadă de 12 luni care a precedat sau care a urmat de la apariţia unui caz de ESB.

9. Republica Moldova este considerată cu un risc controlat de ESB dacă sunt respectate următoarele criterii:

9.1. a fost întreprinsă o analiză de risc bazată pe informaţiile stabilite în capitolul II din prezenta anexă pentru a fi identificaţi factorii de risc existenţi şi istorici;

9.2. a fost demonstrat că au fost luate măsurile adecvate pentru a gestiona toţi factorii de risc identificaţi, dar că aceste măsuri nu au fost luate pentru perioada relevantă de timp;

9.3. a demonstrat că supravegherea de tip A este pusă în aplicare, în conformitate cu dispoziţiile capitolului IV din prezenta anexă, şi că punctele-ţintă relevante au fost atinse, în conformitate cu tabelul 2 din prezenta anexă;

9.4. în ţară nu a fost semnalat niciun caz de ESB sau s-a demonstrat că orice caz de ESB rezulta dintr-un import şi că a fost distrus complet, criteriile de la subpct. 3.3, 3.4 şi 3.5 din capitolul I din prezenta anexă sunt respectate şi poate fi demonstrat, prin intermediul unui nivel de control şi de audit adecvat, că rumegătoarele nu au fost hrănite nici cu făină de carne sau oase, nici cu jumări de seu provenite de la rumegătoare;

9.5. criteriile de la subpct. 3.3, 3.4 şi 3.5 din capitolul I din prezenta anexă au fost respectate pentru o perioadă mai scurtă de şapte ani;

9.6. nu poate fi demonstrat că alimentaţia rumegătoarelor cu făină de carne sau oase sau cu jumări de seu provenite de la rumegătoare a făcut obiectul unor controale în ultimii opt ani;

9.7. în cazul în care a fost semnalat un caz indigen de ESB, criteriile de la subpct. 3.3, 3.4 şi 3.5 din capitolul I din prezenta anexă sunt respectate şi poate fi demonstrat, prin intermediul unui nivel de control şi de audit adecvat, că rumegătoarele nu au fost hrănite nici cu făină de carne sau oase, nici cu jumări de seu provenite de la rumegătoare;

9.8. următoarele animale, dacă sunt în viaţă şi în ţară, sunt identificate în mod permanent, iar deplasările acestora sunt controlate, şi în cazul sacrificării sau decesului, acestea sunt distruse complet:

9.8.1. toate cazurile de ESB;

9.8.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viaţă, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB, şi care, în urma anchetelor, s-a demonstrat că în această perioadă au consumat aceeaşi hrană potenţial contaminată;

9.8.3. dacă rezultatele anchetelor la care se face referire la subpct. 9.8.2 din prezentul punct nu sunt concludente, toate bovinele născute în acelaşi şeptel de animale şi într-o perioadă de 12 luni care a precedat sau care a urmat de la apariţia unui caz de ESB.

10. Republica Moldova este considerată cu un risc nedeterminat de ESB dacă statutul în ceea ce priveşte ESB nu a fost încă determinat sau dacă nu satisface condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a fi clasificată într-una dintre celelalte categorii.

Capitolul IV

CERINŢE MINIME DE SUPRAVEGHERE

11. Tipul A de supraveghere va permite depistarea ESB cu o prevalenţă scontată de cel puţin un caz pentru 100 000 în populaţia adultă de bovine, în Republica Moldova, cu un nivel de încredere de 95%.

12. Tipul B de supraveghere va permite depistarea ESB cu o prevalenţă scontată de cel puţin un caz pentru 50 000 în populaţia adultă de bovine, în Republica Moldova, cu un nivel de încredere de 95%.

13. Supravegherea de tip B poate fi întreprinsă în cazul statutului de risc neglijabil al Republicii Moldova în ceea ce priveşte ESB pentru a confirma concluziile analizei de risc, spre exemplu, prin demonstrarea eficienţei măsurilor de atenuare a oricărui factor de risc identificat, prin intermediul unei supravegheri care are ca obiect maximizarea probabilităţii de identificare a eşecului unor astfel de măsuri.

14. Supravegherea de tip B poate fi întreprinsă în Republica Moldova în cazul statutului de risc controlat în ceea ce priveşte ESB, bazându-se pe rezultatele punctelor ţintă de referinţă în cadrul supravegherii de tip A, pentru a menţine încrederea în cunoştinţele acumulate ca urmare a supravegherii de tip A.

15. În sensul prezentei anexe, următoarele patru subpopulaţii de bovine sunt identificate în scopul supravegherii:

15.1. bovine cu o vârstă de peste 30 de luni prezentând simptome de comportament sau clinice similare cu cele ale ESB (cazuri suspecte clinic);

15.2. bovine în vârstă de peste 30 de luni care nu se pot deplasa, culcate, incapabile să se ridice sau să meargă fără asistenţă; bovine în vârstă de peste 30 de luni trimise pentru sacrificare de urgenţă sau fără observaţii anormale în cadrul inspecţiilor ante-mortem (deces sau sacrificare de urgenţă);

15.3. bovine cu o vârstă de peste 30 de luni care sunt găsite moarte sau care sunt sacrificate într-o exploataţie, în timpul transportului sau la abator (animale moarte);

15.4. bovine cu o vârstă de peste 36 de luni supuse unei sacrificări normale.

16. Strategia de supraveghere este concepută pentru a se asigura că eşantioanele sunt reprezentative pentru şeptelul de animale din ţară şi că iau în considerare factorii demografici, ca de exemplu tipul de producţie şi localizarea geografică, precum şi influenţa potenţială a practicilor tradiţionale de creştere a animalelor.

17. Abordarea folosită şi ipotezele înaintate trebuie să fie documentate în detaliu, iar dosarele trebuie păstrate timp de şapte ani.

18. Pentru a pune în aplicare strategia de supraveghere pentru ESB se utilizează registre documentate sau estimări fiabile cu privire la distribuirea pe vârste a populaţiei adulte de bovine şi cu privire la numărul de bovine testate pentru ESB, clasate pe vârste şi pe subpopulaţii în interiorul ţării.

19. Eşantioanele prelevate în cadrul supravegherii trebuie să fie conforme cu punctele-ţintă stabilite în tabelul 2 din prezenta anexă, pe baza “valorilor în puncte” fixate în tabelul 1 din prezenta anexă.

20. Toate cazurile suspecte clinic trebuie investigate, indiferent de numărul de puncte acumulate.

21. În Republica Moldova se eşantionează cel puţin trei din cele patru subpopulaţii.

22. Totalul punctelor pentru eşantioanele colectate se cumulează pe o perioadă de maximum şapte ani consecutivi pentru a se atinge numărul de puncte ţintă.

23. Totalul punctelor cumulate este comparat periodic cu numărul de puncte-ţintă.

Tabelul 1

Valorile în puncte pentru eşantioanele

colectate cu ocazia supravegherii de la animale

din subpopulaţiile date şi pe categorii de vârstă

Tabelul 2

Puncte-ţintă pentru diferitele mărimi de populaţii de bovine adulte

24. În cadrul fiecărei populaţii sus-menţionate, Republica Moldova poate avea ca ţintă bovine identificate ca provenind din importuri din ţări sau regiuni unde ESB a fost depistat şi bovine care au consumat produse alimentare potenţial contaminate din ţări sau regiuni unde a fost depistat ESB.

25. Republica Moldova poate alege să folosească modelul BSurvE în întregime sau o metodă alternativă bazată pe modelul BSurvE pentru a-şi estima prezenţa/prevalenţa ESB.

26. În momentul în care punctele-ţintă au fost atinse şi pentru a continua să desemneze statutul Republicii Moldova ca ţară cu un risc controlat sau cu un risc neglijabil de ESB, supravegherea poate fi redusă la supravegherea de tip B (cu condiţia ca toţi ceilalţi indicatori să rămână pozitivi).

27. Cu toate acestea, pentru a continua să respecte cerinţele stabilite, supravegherea anuală permanentă trebuie să includă în continuare cel puţin trei din cele patru subpopulaţii prescrise.

28. În plus, toate bovinele suspecte clinic de infectare cu ESB trebuie investigate, indiferent de numărul de puncte acumulate.

29. Supravegherea anuală din Republica Moldova, după acumularea punctelor-ţintă necesare, nu poate fi inferioară numărului cerut pentru o şeptime din valoarea-ţintă totală pentru supravegherea de tip B.

Anexa nr.2

la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru

prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme

transmisibile de encefalopatie spongiformă

SISTEM DE SUPRAVEGHERE

Capitolul I

SUPRAVEGHEREA BOVINELOR

1. Supravegherea bovinelor se realizează în conformitate cu metodele de analiză de laborator descrise la pct.10 din anexa nr.8 la Normă.

2. Toate bovinele în vârstă de peste 24 de luni sunt supuse unui test de depistare a ESB în cazul în care au făcut obiectul:

2.1. unei sacrificări de urgenţă în conformitate cu pct.36 subpct. 1 din Hotărârea Guvernului nr.435/2010 privind aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală;

2.2. unei inspecţii ante-mortem cu constatarea unor semne de accidente, sau probleme fiziologice şi funcţionale grave, în conformitate cu prevederile menţionate la pct.13 subpct. 4) din Norma sanitar-veterinară de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1112/2010.

3. Toate bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 de luni sacrificate în condiţii normale pentru consumul uman sunt supuse testelor pentru depistarea ESB.

4. Toate bovinele cu vârsta de peste 24 de luni care au murit sau au fost sacrificate sunt supuse unui test de depistare a ESB, dar nu în situaţiile de mai jos:

4.1. pentru distrugerea acestora;

4.2. în cadrul unei epidemii, cum ar fi febra aftoasă;

4.3. pentru consumul uman.

5. Autoritatea competentă poate decide să deroge de la dispoziţiile pct.4 din prezenta anexă, în cazurile unde densitatea animalelor este slabă şi unde nu se asigură colectarea animalelor moarte.

6. Prin derogare de la pct.4 din prezenta anexă, nu se poate include mai mult de 10% din populaţia bovină a ţării.

7. În afară de testele menţionate la pct.2-5 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate efectua teste pe alte bovine prezente pe teritoriul ţării, în special în cazul în care aceste animale sunt originare din ţările în care au fost depistate cazuri indigene de ESB, dacă au consumat hrană pentru animale potenţial contaminată sau dacă au fost născute sau provenite din femele infectate cu ESB.

8. Atunci când un animal sacrificat pentru consumul uman este selecţionat pentru a fi supus unui test de depistare a ESB, marca de sănătate nu se aplică pe carcasa animalului respectiv înainte de obţinerea unui rezultat negativ la testul rapid.

9. Autoritatea competentă poate acorda o derogare de la pct.8 din prezenta anexă atunci când în abator se aplică un sistem oficial care garantează că nicio parte a animalului examinat care poartă marca de sănătate nu poate părăsi abatorul până când nu se obţine un rezultat negativ la testul rapid.

10. Toate părţile corpului unui animal supus unui test de depistare a ESB, inclusiv pielea, trebuie să rămână sub control oficial până în momentul obţinerii unui rezultat negativ la testul rapid, cu excepţia cazului în care părţile sunt eliminate în conformitate cu art.14 lit.a) sau b) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau cu excepţia cazului în care grăsimile obţinute sunt prelucrate în conformitate prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022 şi utilizate în conformitate cu art.14 lit.e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau utilizate la fabricarea produselor derivate menţionate la art.33 din respectiva lege.

11. Toate părţile corpului unui animal, pentru care rezultatul testului rapid a fost pozitiv sau neconcludent, inclusiv pielea, trebuie eliminate în conformitate cu prevederile art.14 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, cu excepţia materialului care trebuie reţinut pentru înregistrările prevăzute la pct.52 şi 53 din prezenta anexă şi cu excepţia grăsimilor obţinute de la un astfel de corp, cu condiţia ca aceste grăsimi să fie prelucrate în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022, şi utilizate în conformitate cu art.14 lit.e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau utilizate la fabricarea produselor derivate menţionate la art.33 din legea respectivă.

12. În cazul în care rezultatul testului rapid pentru un animal sacrificat pentru consumul uman este pozitiv sau neconcludent, trebuie distruse cel puţin carcasa precedentă şi cele două carcase imediat următoare carcasei pentru care rezultatul testului este pozitiv sau neconcludent pe respectiva linie de sacrificare în conformitate cu pct.11 din prezenta anexă.

13. Prin derogare de la pct.8 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate decide să distrugă carcasele sus menţionate numai dacă rezultatul testului rapid este confirmat pozitiv sau neconcludent prin examinările de confirmare menţionate la pct.10 şi 11 din anexa nr.8 la Normă.

14. Autoritatea competentă poate acorda derogări de la dispoziţiile pct.12 din prezenta anexă în cazul în care abatorul este prevăzut cu un sistem care previne contaminarea carcaselor între ele.

15. Autoritatea competentă poate revizui programul anual de monitorizare a ESB, care conţine cel puţin următoarele elemente:

15.1. informaţii privind sistemul anual de monitorizare a ESB, inclusiv documentaţia detaliată care demonstrează respectarea criteriilor epidemiologice prevăzute la pct.16 din prezenta anexă;

15.2. informaţii privind sistemul de identificare şi trasabilitate a bovinelor, în conformitate cu prevederile subpct. 25.2 din Normă, inclusiv o descriere detaliată a funcţionării bazei de date informatizate, în conformitate cu prevederile Normei privind etichetarea cărnii de bovine şi a produselor din carne de bovine, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1406/2008;

15.3. informaţii referitor la interdicţiile privind hrănirea animalelor pe teritoriul ţării, incluzând o descriere detaliată a aplicării interdicţiei privind hrănirea animalelor de fermă, în conformitate cu prevederile subpct. 25.3 din Normă, inclusiv planul de eşantionare, numărul şi tipul încălcărilor constatate şi rezultatele controalelor;

15.4. o descriere detaliată a programului revizuit de monitorizare a ESB propus, incluzând zona geografică în care trebuie pus în aplicare programul şi o descriere a subpopulaţiilor de bovine care se vor afla sub incidenţa programului revizuit de monitorizare a ESB, cu indicarea limitelor de vârstă şi a mărimilor eşantioanelor destinate testelor;

15.5. rezultatul unei analize de risc complete care să demonstreze faptul că programul revizuit de monitorizare a ESB va garanta protecţia sănătăţii umane şi animale;

15.6. analiza de risc include o analiză a cohortei de naşteri sau alte studii relevante menite să demonstreze că măsurile de reducere a riscului transmiterii EST, inclusiv interdicţiile privind hrănirea, în conformitate cu prevederile subpct. 25.3 din Normă, au fost puse în aplicare în mod eficient.

16. Revizuirea unui program de monitorizare a ESB se va realiza alături de implementarea cerinţelor prevăzute la subpct. 25.1-25.3 din Normă, iar în baza acestuia vor fi îndeplinite următoarele criterii epidemiologice:

16.1. respectarea pe parcursul unei perioade de cel puţin şase ani consecutivi, de la data punerii în aplicare a programului anual naţional de monitorizare de testare a ESB, în conformitate cu prevederile pct.25 din Normă, va duce la:

16.1.1. scăderea medie a ratei anuale de incidenţă a ESB observată în rândul populaţiei de bovine adulte (cu vârsta de peste 24 de luni) a fost mai mare de 20%, iar numărul total al bovinelor afectate de ESB născute după punerea în aplicare în Republica Moldova a interdicţiei totale privind hrănirea animalelor de fermă, în conformitate cu prevederile subpct. 25.3 din Normă, nu a depăşit 5% din numărul total de cazuri confirmate de ESB;

16.1.2. menţinerea raportului de 1/100 000 a ratei de incidenţă anuală a ESB observată în rândul populaţiei de bovine adulte (cu vârsta de peste 24 de luni);

16.2. după perioada menţionată la subpct. 16.1 din prezentul punct, nu există dovezi privind deteriorarea situaţiei epidemiologice referitoare la ESB.

Capitolul II

MONITORIZAREA OVINELOR ŞI A CAPRINELOR

17. Monitorizarea ovinelor şi a caprinelor se realizează în conformitate cu metodele de analiză de laborator descrise la pct.18 şi 19 din anexa nr.8 la Normă.

18. În cazul în care populaţia de oi şi mieluţe pentru montă depăşeşte 750 000 de animale se testează, în conformitate cu normele de eşantionare prevăzute la pct.22 din prezenta anexă, un eşantion anual de minimum 10 000 de ovine sacrificate în vederea consumului uman.

19. În cazul în care populaţia de capre care au fătat deja şi de capre duse la montă depăşeşte 750 000 de animale se testează, în conformitate cu normele de eşantionare prevăzute la pct.22 din prezenta anexă, un eşantion anual de minimum 10 000 de caprine sacrificate în vederea consumului uman.

20. Autoritatea competentă poate decide să înlocuiască maximum:

20.1. 50% din eşantionul său minim de ovine şi caprine sacrificate în vederea consumului uman prevăzut la pct.18 şi 19 din prezenta anexă, prin testarea ovinelor sau a caprinelor moarte cu vârsta de peste 18 luni, în raport de unu la unu, pe lângă eşantionul minim stabilit la pct.21 din prezenta anexă;

20.2. 10% din eşantionul său minim prevăzut la pct.18 şi 19 din prezenta anexă, prin testarea ovinelor sau a caprinelor cu vârsta de peste 18 luni care au fost ucise în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli, în raport de unu la unu.

21. Autoritatea competentă testează, în conformitate cu normele de eşantionare prevăzute la pct.22 din prezenta anexă şi cu nivelurile minime ale eşantioanelor prevăzute în tabelele 1 şi 2 din prezenta anexă, ovine şi caprine decedate sau sacrificate, dar care nu au fost sacrificate:

21.1. în cadrul unei campanii de eradicare a unei afecţiuni;

21.2. în vederea consumului uman.

Tabelul 1

Tabelul 2

22. Normele de eşantionare aplicabile animalelor menţionate la pct.18-21 din prezenta anexă sunt următoarele:

22.1. animalele trebuie să aibă vârsta de peste 18 luni sau să aibă deja mai mult de doi incisivi permanenţi ieşiţi în gingie;

22.2. vârsta animalelor se estimează pe baza dentiţiei, a semnelor evidente de maturitate sau pe baza altor informaţii fiabile;

22.3. selectarea eşantioanelor se face astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce priveşte originea, vârsta, rasa, tipul de producţie sau orice alte caracteristici;

22.4. eşantioanele selectate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune şi sezon;

22.5. eşantionarea multiplă în aceeaşi turmă trebuie evitată pe cât posibil;

22.6. autoritatea competentă trebuie să urmărească ca, prin programele proprii de monitorizare, toate exploataţiile înregistrate oficial cu peste 100 de animale şi exploataţiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de EST să fie supuse, pe cât posibil, testelor de EST, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eşantionare;

22.7. autoritatea competentă trebuie să implementeze un sistem prin care să se asigure, într-o manieră specifică sau în alt mod, că nu sunt omise animale de la eşantionare;

22.8. autoritatea competentă poate decide să excludă din operaţiunea de eşantionare zonele îndepărtate cu o densitate redusă de animale, unde nu se organizează colectarea animalelor decedate;

22.9. autoritatea competentă în cazul în care recurge la măsurile descrise la subpct. 22.8 trebuie să prezinte Comisiei Europene o listă cu zonele îndepărtate respective în care se aplică derogarea;

22.10. măsura menţionată la subpct. 22.8 se aplică pentru maximum 10% din populaţia de ovine şi caprine.

23. Animalele cu vârsta de peste 18 luni care sunt ucise pentru distrugere, în conformitate cu prevederile pct.6 şi ale subpct. 7.4-7.15 din anexa nr.5 la Normă, sunt testate pentru depistarea EST, în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite la pct.18 şi 19 din anexa nr.8 la Normă, prin selectarea unui eşantion simplu aleatoriu, în conformitate cu mărimea eşantioanelor indicate în tabelul următor.

Tabelul 3

24. În afară de programele de monitorizare prevăzute la pct.18-23 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate monitoriza şi alte animale, în special:

24.1. animale utilizate în industria produselor lactate;

24.2. animale provenind din ţări care au înregistrat cazuri locale de EST;

24.3. animale care au consumat furaje potenţial contaminate;

24.4. animale fătate de femele infectate cu EST sau descendenţi ai acestor femele.

25. În cazul în care o ovină sau o caprină sacrificată pentru consumul uman a fost selectată pentru testul de depistare a EST, în conformitate cu pct.18-20 din prezenta anexă, carcasa acesteia nu trebuie marcată cu marcă de sănătate prevăzută în Norma sanitar-veterinară de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1112/2010, până la obţinerea unui rezultat negativ în urma testului rapid.

26. Autoritatea competentă poate prevedea o derogare de la dispoziţiile pct.25 din prezenta anexă în cazul în care abatorul dispune de un sistem aprobat de autoritatea competentă, care să asigure că toate părţile din carcasa animalului pot fi localizate şi că nicio parte din animalele testate care poartă marca de sănătate nu poate fi scoasă din abator înainte de obţinerea unui rezultat negativ la testul rapid.

27. Toate părţile corpului unui animal supus unui test, inclusiv pielea, trebuie să rămână sub control oficial până în momentul obţinerii unui rezultat negativ la testul rapid, cu excepţia cazului în care părţile sunt eliminate în conformitate cu prevederile art.14 lit.a) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau cu excepţia cazului în care grăsimile obţinute sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022, şi utilizate în conformitate cu art.14 lit.e) Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau utilizate la fabricarea produselor derivate menţionate la art.33 din legea respectivă.

28. Toate părţile corpului unui animal, pentru care rezultatul testului rapid a fost pozitiv, inclusiv pielea, trebuie eliminate direct în conformitate cu prevederile art.14 lit.a) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau cu excepţia cazului în care grăsimile obţinute sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022, şi utilizate în conformitate cu art.14 lit.e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau utilizate la fabricarea produselor derivate menţionate la art.33 din legea respectivă.

29. Genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 154 şi 171 se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la ovine.

30. Cazurile de EST depistate la ovine cu genotipuri care codifică alanina (A) pe ambele alele la codonul 136, arginina (R) pe ambele alele la codonul 154 şi arginina (R) pe ambele alele la codonul 171 trebuie raportate Comisiei Europene.

31. Atunci când un caz pozitiv de EST este un caz de scrapie atipică, trebuie determinat, de asemenea, genotipul proteinei prionice pentru codonul 141.

32. Genotipul proteinei prionice pentru codonii 146 şi 222 se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la caprine.

33. Cazurile de EST depistate la caprine cu genotipuri care codifică serina (S) sau acidul aspartic (D) pe cel puţin o alelă la codonul 146 şi/sau lizina (K) pe cel puţin o alelă la codonul 222 trebuie raportate.

Capitolul III

MONITORIZAREA CERVIDELOR

34. În cazul deţinerii şi intenţiei de import în Republica Moldova a populaţiilor de elani, de reni sălbatici şi/sau de crescătorie şi/sau semidomestici, trebuie efectuat un program de monitorizare pe trei ani pentru boala caşectizantă cronică (în continuare – BCC) la cervide.

35. Programul de monitorizare pe trei ani pentru BCC vizează următoarele specii:

35.1. renul eurasiatic de tundră (Rangifer tarandus tarandus);

35.2. renul finlandez de pădure (Rangifer tarandus fennicus);

35.3. elanul (Alces alces);

35.4. căprioara (Capreolus capreolus);

35.5. cerbul catâr (Odocoileus virginianus);

35.6. cerbul (Cervus elaphus).

36. Prin derogare de la pct.35 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate selecta, pe baza unei analize documentate a riscurilor, o subgrupă dintre speciile enumerate la pct.35 pentru programul de monitorizare pe trei ani pentru BCC.

37. Autoritatea competentă identifică unităţile primare de eşantionare (în continuare – UPE) care includ toate teritoriile în care sunt prezente populaţii de cervide, folosind cel puţin următoarele elemente:

37.1. în cazul cervidelor de crescătorie şi captive, fiecare exploataţie şi fiecare unitate în care cervidele sunt deţinute într-un teritoriu închis este considerată o UPE;

37.2. în cazul cervidelor sălbatice şi semidomestice, UPE este definită din punct de vedere geografic, pe baza următoarelor criterii:

37.2.1. zonele în care animalele sălbatice şi semidomestice dintr-o specie care face obiectul programului de monitorizare se adună în cel puţin o anumită perioadă a anului;

37.2.2. în cazul în care nu are loc nicio adunare a animalelor dintr-o specie, zonele delimitate de bariere naturale sau artificiale în care sunt prezente animalele din speciile care fac obiectul programului;

37.2.3. zonele în care animalele din speciile care fac obiectul programului de monitorizare sunt vânate şi zonele legate de alte activităţi relevante pentru speciile care fac obiectul programului de monitorizare.

38. Autoritatea competentă selectează cervidele de crescătorie, captive, sălbatice şi semidomestice pentru testarea EST utilizând următoarea metodă de eşantionare în două etape:

38.1. în prima etapă, pentru cervidele captive şi cervidele de crescătorie:

38.1.1. se va selecta, în mod aleatoriu, asigurându-se reprezentativitatea geografică şi, dacă este cazul, luând în considerare factorii de risc relevanţi identificaţi la o evaluare documentată a riscurilor, un număr de 100 de UPE care urmează să fie incluse în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

38.1.2. în cazul în care autoritatea competentă nu a putut identifica 100 de UPE pentru cervidele de crescătorie şi captive, vor selecta toate UPE identificate;

38.1.3. pentru cervidele sălbatice şi semidomestice se va selecta, în mod aleatoriu, asigurându-se reprezentativitatea geografică şi, dacă este cazul, luând în considerare factorii de risc relevanţi identificaţi la o evaluare documentată a riscurilor realizată de alte ţări, 100 de UPE care urmează să fie incluse în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

38.1.4. în cazul în care autoritatea competentă nu a putut identifica 100 de UPE pentru cervidele sălbatice şi semidomestice, vor selecta toate UPE identificate;

38.2. în a doua etapă, pentru cervidele captive şi cervidele de crescătorie:

38.2.1. dacă autoritatea competentă a selectat 100 de UPE, se vor preleva probe în cadrul fiecărei UPE selectate de la toate animalele care aparţin grupurilor-ţintă enumerate la subpct. 39.1 din prezenta anexă pe o perioadă de trei ani, până se ajunge la obiectivul de 30 de animale testate pentru fiecare UPE;

38.2.2. cu toate acestea, în cazul în care anumite UPE nu pot atinge obiectivul de 30 de animale testate pe parcursul unei perioade de trei ani din cauza dimensiunii mici a populaţiei lor de cervide, prelevarea de probe de la animalele care aparţin grupurilor-ţintă menţionate la subpct. 39.1 din prezenta anexă poate continua în cadrul unei UPE mai mari chiar şi după ce s-a atins obiectivul de 30 de animale testate, cu scopul de a ajunge la un număr total de până la 3 000 de cervide de crescătorie şi captive, dacă este posibil, testate la nivel naţional în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

38.2.3. în cazul în care autoritatea competentă a identificat mai puţin de 100 de UPE, prelevează probe, în cadrul fiecărei UPE, de la toate animalele care aparţin grupurilor-ţintă menţionate la subpct. 39.1 din prezenta anexă pe parcursul perioadei de trei ani, cu scopul de a ajunge la un număr total de până la 3 000 de cervide de crescătorie şi captive, dacă este posibil, testate la nivel naţional în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

38.2.4. pentru cervidele sălbatice şi semidomestice, autoritatea competentă care a selectat 100 de UPE va preleva probe, în cadrul fiecărei UPE selectate, de la toate animalele care aparţin grupurilor-ţintă enumerate la subpct. 39.2 din prezenta anexă pe o perioadă de trei ani, până se ajunge la obiectivul de 30 de animale testate pentru fiecare UPE, cu scopul de a ajunge până la 3 000 de cervide sălbatice şi semidomestice testate la nivel naţional în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

38.2.5. în cazul în care autoritatea competentă a identificat mai puţin de 100 de UPE, prelevează probe, în cadrul fiecărei UPE, de la toate animalele care aparţin grupurilor-ţintă menţionate la subpct. 39.2 din prezenta anexă pe parcursul perioadei de trei ani, cu scopul de a ajunge la aproape 3 000 de cervide sălbatice şi semidomestice testate la nivel naţional în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

38.3. toate cervidele selectate trebuie să aibă vârsta de peste 12 luni.

Vârsta se estimează pe baza dentiţiei, a semnelor evidente de maturitate sau pe baza altor informaţii fiabile.

39. Cervidele trebuie selectate din cadrul următoarelor grupuri-ţintă:

39.1. pentru cervidele captive şi cervidele de crescătorie:

39.1.1. cervide de crescătorie sau captive moarte/ucise, definite ca cervide de crescătorie sau captive găsite moarte pe teritoriul închis în care sunt ţinute, în timpul transportului sau la abator, precum şi cervide de crescătorie sau captive omorâte din cauza stării lor de sănătate/vârstei;

39.1.2 cervide de crescătorie sau captive prezentând semne clinice/de boală, definite ca cervide de crescătorie sau captive care prezintă un comportament anormal şi/sau tulburări locomotorii şi/sau o stare generală proastă;

39.1.3. cervide de crescătorie sacrificate care au fost declarate improprii pentru consumul uman;

39.1.4. cervide de crescătorie sacrificate care au fost considerate adecvate pentru consumul uman, în cazul în care autoritatea competentă identifică mai puţin de 3 000 de cervide de crescătorie şi captive de la grupele de animale menţionate la subpct. 39.1.1-39.1.3 din prezentul punct;

39.2. pentru cervidele sălbatice şi semidomestice:

39.2.1. cervide sălbatice sau semidomestice moarte/ucise, definite ca cervide găsite moarte în sălbăticie, precum şi cervide semidomestice găsite moarte sau ucise din cauza stării lor de sănătate/vârstei;

39.2.2. cervide rănite sau ucise în urma unui accident rutier sau de către un animal de pradă, definite ca cervide sălbatice sau semidomestice lovite de vehicule rutiere, de trenuri sau atacate de animale de pradă;

39.2.3. cervide sălbatice şi semidomestice prezentând semne clinice/de boală, definite ca cervide sălbatice şi semidomestice care prezintă un comportament anormal şi/sau tulburări locomotorii şi/sau o stare generală proastă;

39.2.4. cervide sălbatice vânate şi cervide semidomestice sacrificate care au fost declarate improprii pentru consumul uman;

39.2.5. animale sălbatice vânate şi cervide semidomestice sacrificate care au fost considerate adecvate pentru consumul uman, în cazul în care autoritatea competentă identifică mai puţin de 3 000 de cervide sălbatice şi semidomestice de la grupele de animale descrise la subpct. 39.2.1-39.2.4 din prezentul punct.

40. În cazul depistării unui caz pozitiv de EST la un cervid, numărul probelor prelevate de la cervidele din regiunea în care a fost identificat cazul pozitiv de EST trebuie să fie mai mare, pe baza unei evaluări efectuate de autoritatea competentă.

41. Pentru fiecare cervid selectat în conformitate cu prevederile pct.37-40 din prezenta anexă, o probă de obex este prelevată şi testată pentru EST.

42. În plus, în cazul în care acest lucru este posibil, se prelevează o probă din una dintre următoarele ţesuturi în următoarea ordine de preferinţă:

42.1. noduli limfatici retrofaringieni;

42.2. amigdale;

42.3. alţi noduli limfatici la nivelul capului.

43. Pentru testarea rapidă se prezintă o hemisecţiune de obex în stare proaspătă sau congelată:

43.1. hemisecţiunea rămasă ar trebui să fie fixată;

43.2. la prelevare, nodulii limfatici şi amigdalele ar trebui să fie fixate;

43.3. o parte din ţesutul proaspăt din fiecare tip de probă se păstrează congelată până la obţinerea unui rezultat negativ, pentru cazul în care un test biologic se va dovedi necesar.

44. Până la publicarea de orientări privind testarea EST la cervide, se foloseşte următoarea metodă de laborator în scopul programului de monitorizare pentru BCC la cervide:

44.1. testele rapide, menţionate în pct.22-29 din anexa nr.8 la Normă, utilizate pentru depistarea EST în obexul bovinelor sau al micilor animale rumegătoare sunt considerate a fi corespunzătoare pentru depistarea EST în obexul cervidelor:

44.1.1. testele rapide, menţionate în pct.22-29 din anexa nr.8 la Normă, utilizate pentru depistarea EST în nodulii limfatici ai bovinelor sau ai micilor animale rumegătoare sunt considerate a fi corespunzătoare pentru depistarea EST în nodulii limfatici ai cervidelor;

44.1.2. poate fi utilizată pentru depistare imunohistochimia şi, în acest sens, vor efectua un test de eficienţă, organizat de un laborator de referinţă al Uniunii Europene pentru EST;

44.2. în cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv, proba este supusă unor examinări de confirmare care să folosească cel puţin una dintre următoarele metode şi protocoale prevăzute în cea mai recentă ediţie a Manualului de teste de diagnostic şi vaccinuri pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor:

44.2.1. metoda imunohistochimică (IHC);

44.2.2. testul Western blot;

44.3. în cazul în care laboratorul naţional de referinţă nu este în măsură să confirme un rezultat pozitiv la un test rapid, poate transmite ţesutul adecvat la laboratorul de referinţă al Uniunii Europene pentru confirmare;

44.4. dacă se constată cazuri de EST, ar trebui efectuată caracterizarea suplimentară a izolatului, în consultare cu laboratorul de referinţă al Uniunii Europene pentru EST.

45. Genotipul proteinei prionice se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide:

45.1. în plus, pentru fiecare cervid testat cu rezultate negative pentru EST, fie:

45.1.1. se determină genotipul proteinei prionice a animalului testat şi cu rezultate negative pentru EST;

45.1.2. o probă dintr-un ţesut, care poate fi obex, se păstrează congelată pentru a permite o analiză genotipică dacă se hotărăşte acest lucru.

46. Autoritatea competentă efectuează o monitorizare suplimentară a EST la cervide pe baza unei evaluări a riscurilor care poate lua în considerare depistarea unui caz de EST la cervide.

47. Autoritatea competentă, poate să desfăşoare, în mod voluntar, monitorizarea EST la cervide.

48. După încheierea programului de monitorizare pe trei ani, menţionat la pct.34 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate să desfăşoare, în mod voluntar, monitorizarea EST la cervide.

49. Autoritatea competentă poate efectua, în mod facultativ, o monitorizare a EST la alte specii de animale decât bovinele, ovinele, caprinele şi cervidele.

Capitolul IV

CERINŢE PRIVIND RAPORTAREA ŞI ÎNREGISTRAREA

50. Informaţiile pe care autoritatea competentă trebuie să le prezinte în raportul anual, astfel cum se prevede la pct.28 din Normă:

50.1. numărul de cazuri suspecte care fac obiectul unor restricţii oficiale privind circulaţia, în conformitate cu prevederile pct.48-53 din Normă, pentru fiecare specie de animale;

50.2. numărul de cazuri suspecte care fac obiectul unui examen de laborator în conformitate cu prevederile pct.54 din Normă, pentru fiecare specie de animale, inclusiv rezultatele testelor rapide şi de confirmare (numărul de rezultate pozitive şi negative) şi, în ceea ce priveşte bovinele, distribuţia pe vârste a tuturor animalelor testate:

50.2.1. distribuţia pe vârste ar trebui să se facă astfel: “sub 24 de luni”, distribuţie pe o tranşă de 12 luni între 24 şi 155 de luni şi “peste 155 de luni”;

50.3. numărul de turme în care au fost raportate şi investigate cazuri suspecte la ovine şi caprine, în conformitate cu prevederile pct.48-54 din Normă;

50.4. numărul de bovine testate în cadrul fiecărei subpopulaţii prevăzute la pct.2, 3, 4 şi 7 din prezenta anexă:

50.4.1. se comunică metoda de selectare a eşantioanelor, rezultatele la testele rapide şi de confirmare şi distribuţia pe vârste a animalelor testate, grupate conform subpct. 50.2 din prezentul punct;

50.5. numărul de ovine şi caprine şi de turme testate în cadrul fiecărei subpopulaţii prevăzute la pct.18, 19, 20, 21, 23 şi 24 din prezenta anexă, precum şi metoda de selectare a eşantioanelor şi rezultatele la testele rapide şi de confirmare;

50.6. distribuţia geografică, inclusiv ţara de origine, a cazurilor pozitive de ESB şi scrapie:

50.6.1. se comunică anul şi, dacă este posibil, luna naşterii pentru fiecare caz în parte de EST la bovine, ovine şi caprine;

50.6.2. se prezintă cazurile de EST care au fost considerate atipice;

50.6.3. în cazurile de scrapie, se raportează rezultatele testelor moleculare primare şi secundare prevăzute la pct.20-23 din anexa nr.8 la Normă, dacă este cazul;

50.7. la animalele altele decât bovine, ovine şi caprine, precum şi la cervide, altele decât cele care fac obiectul programului de monitorizare pentru BCC la cervide pe trei ani, menţionat la pct.34-36 din prezenta anexă, numărul de probe şi cazurile de EST confirmate, pentru fiecare specie;

50.8. genotipul şi, dacă este posibil, rasa, pentru fiecare ovină şi caprină care are rezultat pozitiv la testul de depistare a EST şi care a făcut obiectul eşantionării în conformitate cu prevederile pct.29-33 din prezenta anexă.

51. În cazul în care Republica Moldova beneficiază de programul de monitorizare pentru BCC pe trei ani, menţionat la pct.34-46 din prezenta anexă, raportul anual include:

51.1. numărul probelor de cervide supuse testelor, repartizate pe grupuri-ţintă, care include informaţii privind codul unităţii primare de eşantionare, specia, sistemul de management (de crescătorie, captive, sălbatice sau semidomestice), grupul-ţintă, sexul;

51.2. rezultatele testelor rapide şi de confirmare (numărul rezultatelor pozitive şi negative) şi, după caz, ale investigaţiilor suplimentare de caracterizare a izolatului, ţesutul din care s-a prelevat proba, precum şi testul rapid şi tehnica de confirmare utilizate;

51.3. localizarea geografică, inclusiv ţara de origine a cazurilor pozitive de EST;

51.4. genotipul şi specia fiecărui cervid declarat pozitiv la un EST;

51.5. în cazul în care se testează, genotipul cervidelor testate pentru EST cu rezultat negativ.

52. Autoritatea competentă păstrează, timp de şapte ani, înregistrările privind informaţiile menţionate.

53. Laboratorul de referinţă responsabil de efectuarea examenelor va păstra o perioadă de şapte ani toate documentele referitoare la teste, în special fişele de laborator şi, după caz, blocurile de parafină şi fotografiile imunoamprentelor.

Anexa nr.3

la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru

prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme

transmisibile de encefalopatie spongiformă

HRANA ANIMALELOR

Capitolul I

CERINŢE PRIVIND HRANA ANIMALELOR

1. În conformitate cu prevederile pct.32 din Normă, interdicţia prevăzută la pct.31 din Normă se extinde la hrănirea:

1.1. rumegătoarelor cu fosfat dicalcic şi fosfat tricalcic de origine animală şi cu furaje combinate care conţin aceste produse;

1.2. animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană, cu:

1.2.1. proteine animale prelucrate;

1.2.2. produse din sânge;

1.2.3. proteine hidrolizate de origine animală;

1.2.4. fosfat dicalcic şi fosfat tricalcic de origine animală;

1.2.5. hrană pentru animale care conţine produsele menţionate la
subpct. 1.2.1-1.2.4 din prezentul punct.

2. În conformitate cu prevederile pct.33 din Normă, interdicţia prevăzută la pct.31 din Normă nu se aplică pentru hrănirea:

2.1. rumegătoarelor cu:

2.1.1. lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru şi produse din colostru;

2.1.2. ouă şi produse din ouă;

2.1.3. colagen şi gelatină provenite de la animale nerumegătoare;

2.1.4. proteine hidrolizate derivate din părţi de animale nerumegătoare sau piei de rumegătoare;

2.1.5. furajele combinate care conţin produsele enumerate la subpct. 2.1.1-2.1.4;

2.2. animalelor de fermă nerumegătoare cu următoarele materii prime furajere şi furaje combinate:

2.2.1. proteine hidrolizate derivate din părţi de animale nerumegătoare sau din piei de rumegătoare;

2.2.2. făină de peşte şi furaje combinate care conţin făină de peşte care sunt produse, introduse pe piaţă şi utilizate în conformitate cu condiţiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă şi cu condiţiile specifice stabilite la subpct. 26.1-26.3 din prezenta anexă;

2.2.3. fosfat dicalcic şi fosfat tricalcic de origine animală şi furajele combinate care conţin astfel de fosfaţi, care sunt produse, introduse pe piaţă şi utilizate în conformitate cu condiţiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă şi cu condiţiile specifice stabilite la subpct. 26.4 şi 26.5 din prezenta anexă;

2.2.4. produse din sânge provenite de la animale nerumegătoare şi furajele combinate care conţin astfel de produse din sânge, care sunt produse, introduse pe piaţă şi utilizate în conformitate cu condiţiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă şi cu condiţiile specifice stabilite la pct.30-32 din prezenta anexă;

2.3. animalelor de acvacultură cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale şi hrană combinată pentru animale:

2.3.1. alte proteine animale prelucrate derivate de la nerumegătoare decât făina de peşte şi decât proteinele animale prelucrate derivate de la insecte de crescătorie, precum şi hrană combinată pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piaţă şi utilizate în conformitate cu condiţiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă şi cu condiţiile specifice stabilite la pct.33-44 din prezenta anexă;

2.3.2. proteine animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie şi hrană combinată pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piaţă şi utilizate în conformitate cu condiţiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă şi cu condiţiile specifice stabilite în capitolul V din prezenta anexă;

2.4. rumegătoarelor neînţărcate cu înlocuitori de lapte care conţin făină de peşte şi care sunt produse, introduse pe piaţă şi utilizate în conformitate cu condiţiile specifice stabilite în capitolul III din prezenta anexă;

2.5. animalelor de fermă cu materii prime furajere de origine vegetală şi furaje combinate care conţin astfel de materii prime furajere contaminate cu cantităţi nesemnificative de corpusculi osoşi proveniţi din specii de animale neautorizate:

2.5.1. autoritatea competentă poate utiliza această derogare doar în cazul în care a efectuat în prealabil o analiză a riscurilor care a confirmat că riscul pentru sănătatea animală este neglijabil;

2.5.2. evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare cel puţin următoarele:

2.5.2.1. nivelul de contaminare;

2.5.2.2. natura şi sursa de contaminare;

2.5.2.3. utilizarea preconizată a furajelor contaminate;

2.6. păsărilor de crescătorie cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale şi hrană combinată pentru animale:

2.6.1. proteine animale prelucrate provenite de la porcine şi hrană combinată pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piaţă şi utilizate în conformitate cu condiţiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă şi cu condiţiile specifice stabilite în capitolul VI din prezenta anexă;

2.6.2. proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie şi hrană combinată pentru animale, care conţine astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piaţă şi utilizate în conformitate cu condiţiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă şi cu condiţiile specifice stabilite în capitolul V din prezenta anexă;

2.7. porcinelor cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale şi hrană combinată pentru animale:

2.7.1. proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie şi hrană combinată pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piaţă şi utilizate în conformitate cu condiţiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă şi cu condiţiile specifice stabilite capitolul VII din prezenta anexă;

2.7.2. proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie şi hrană combinată pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piaţă şi utilizate în conformitate cu condiţiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă şi cu condiţiile specifice stabilite în capitolul V din prezenta anexă.

Capitolul II

CONDIŢII GENERALE PENTRU APLICAREA ANUMITOR

DEROGĂRI PREVĂZUTE LA PCT.2 DIN PREZENTA ANEXĂ

3. Următoarele produse destinate a fi utilizate pentru hrănirea animalelor de fermă nerumegătoare se transportă în vehicule şi în containere şi se depozitează în facilităţi de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate rumegătoarelor:

3.1. proteine animale prelucrate în vrac provenite de la nerumegătoare, inclusiv făină de peşte, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine şi proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

3.2. fosfatul dicalcic şi tricalcic de origine animală, în vrac;

3.3. produse din sânge care provin de la nerumegătoare, în vrac;

3.4. hrană combinată pentru animale, în vrac, care conţine materiile prime destinate hranei animalelor enumerate la subpct. 3.1-3.3 din prezentul punct.

4. Înregistrările care conţin detalii referitoare la tipurile de produse care au fost transportate sau depozitate într-o unitate de depozitare se păstrează la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

5. Prin derogare de la pct.3 din prezenta anexă, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea produselor enumerate la punctul respectiv pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate rumegătoarelor cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil cu scopul de a se evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil acordul din partea autorităţii competente.

6. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

7. Unităţile de depozitare în care se depozitează, în conformitate cu pct.5 din prezenta anexă, materiile prime destinate hranei animalelor şi hrana combinată pentru animale menţionate la pct.3 din prezenta anexă se autorizează de către autoritatea competentă pe baza verificării conformităţii lor cu cerinţele enumerate la pct.5 din prezenta anexă.

8. Proteinele animale prelucrate în vrac care provin de la porcine şi hrana combinată în vrac pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule şi în containere şi se depozitează în facilităţi de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură şi păsările de crescătorie.

9. Prin derogare de la pct.8 din prezenta anexă, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la porcine şi a hranei combinate în vrac pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură şi păsările de crescătorie, cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

10. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

11. Proteinele animale prelucrate în vrac care provin de la păsări de crescătorie şi hrana combinată în vrac pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule şi în containere şi se depozitează în facilităţi de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură şi porcinele.

12. Prin derogare de la pct.11 din prezenta anexă, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la păsări de crescătorie şi a hranei combinate în vrac pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură şi porcinele, cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

13. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

14. Proteinele animale prelucrate în vrac care provin de la insecte de crescătorie şi hrana combinată în vrac pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule şi în containere şi se depozitează în facilităţi de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie şi porcinele.

15. Prin derogare de la pct.14 din prezenta anexă, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la insecte de crescătorie şi a hranei combinate în vrac pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie şi porcinele, cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

16. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

17. Proteinele animale prelucrate în vrac provenite de la nerumegătoare, cu excepţia făinii de peşte şi a proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, porcine şi insecte de crescătorie, precum şi hrana combinată în vrac pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule şi containere şi se depozitează în spaţii de depozitare care nu sunt utilizate, pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animalele de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură.

18. Prin derogare de la pct.17 din prezenta anexă, vehiculele, containerele şi unităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea produselor menţionate la punctul respectiv pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură, cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil o autorizare din partea autorităţii competente.

19. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

20. Furajele combinate destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, care conţin următoarele materii prime furajere, se produc în unităţi care nu produc furaje combinate destinate rumegătoarelor şi care sunt autorizate de autoritatea competentă:

20.1. făină de peşte;

20.2. fosfat dicalcic şi tricalcic de origine animală;

20.3. produse din sânge care provin de la animale nerumegătoare.

21. Prin derogare de la pct.20 din prezenta anexă, producţia de furaje combinate destinate rumegătoarelor în unităţi care produc, de asemenea, furaje combinate destinate animalelor de fermă nerumegătoare care conţin produsele enumerate la punctul respectiv, poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecţii la faţa locului efectuată de aceasta, sub rezerva respectării următoarelor condiţii:

21.1. furajele combinate destinate rumegătoarelor trebuie să fie fabricate şi păstrate, în timpul depozitării, transportului şi ambalării, în instalaţii care sunt separate fizic de cele în care se fabrică şi se păstrează furajele combinate destinate animalelor nerumegătoare;

21.2. înregistrările care conţin detalii privind achiziţiile şi utilizările produselor enumerate la pct.20 din prezenta anexă şi vânzările de furaje combinate care conţin aceste produse trebuie să fie ţinute la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani;

21.3. se efectuează prelevări de probe şi analize regulate ale furajelor combinate destinate rumegătoarelor pentru a controla absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul furajelor, prevăzute în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor; frecvenţa prelevării probelor şi analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP (analiza riscurilor şi punctele critice de control);

21.4. rezultatele unor astfel de prelevări şi analize se păstrează la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani.

22. Prin derogare de la pct.20 din prezenta anexă, autorizaţia menţionată la art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, referitoare la producţia de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conţine produsele enumerate la punctul respectiv nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu, sub rezerva respectării de către aceştia a următoarelor condiţii:

22.1. trebuie să fie înregistraţi de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conţine produsele menţionate la pct.20 din prezenta anexă;

22.2. trebuie să crească numai animale nerumegătoare;

22.3. orice hrană combinată pentru animale care conţine făină de peşte utilizată în producţia de hrană completă pentru animale trebuie să conţină sub 50% proteine brute;

22.4. orice hrană combinată pentru animale care conţine fosfat dicalcic şi tricalcic de origine animală utilizată în producţia de hrană completă pentru animale trebuie să conţină sub 10% fosfor total;

22.5. orice hrană combinată pentru animale care conţine produse din sânge provenite de la nerumegătoare utilizată în producţia de hrană completă pentru animale trebuie să conţină sub 50% proteine brute.

23. Înainte de punerea în liberă circulaţie în Republica Moldova, importatorii se asigură că fiecare transport cu următoarele materii prime furajere şi furaje combinate, care sunt destinate a fi utilizate pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană, în conformitate cu pct.2 din prezenta anexă, sunt analizate în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul furajelor stabilite în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor, în scopul de a controla absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi:

23.1. proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, inclusiv făină de peşte, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine şi proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

23.2. produse din sânge provenite de la animale nerumegătoare;

23.3. furaje combinate care conţin materii prime furajere menţionate la subpct. 23.1 şi 23.2 din prezentul punct.

24. Utilizarea şi depozitarea următoarelor furaje este interzisă în ferme în care se cresc specii de animale de fermă pentru care nu este destinat acest tip de furaje:

24.1. proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, inclusiv făină de peşte, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine şi proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

24.2. fosfat dicalcic şi tricalcic de origine animală;

24.3. produse din sânge provenite de la animale nerumegătoare;

24.4. furaje combinate care conţin materii prime furajere menţionate la subpct. 24.1-24.3 din prezentul punct.

25. Prin derogare de la pct.24 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea şi depozitarea furajelor combinate menţionate la
subpct. 24.4 din prezenta anexă în ferme care cresc specii de animale de fermă pentru care nu sunt destinate furajele combinate, cu condiţia implementării în aceste ferme a măsurilor necesare pentru a împiedica hrănirea cu astfel de furaje combinate a speciilor de animale pentru care aceste furaje nu sunt destinate.

Capitolul III

CONDIŢII SPECIFICE PENTRU APLICAREA DEROGĂRILOR

PREVĂZUTE ÎN CAPITOLUL I DIN PREZENTA ANEXĂ

26. Următoarele condiţii specifice se aplică producţiei şi utilizării făinii de peşte şi furajelor combinate care conţin făină de peşte destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană:

26.1. făina de peşte trebuie să fie produsă în unităţi de prelucrare dedicate exclusiv fabricării de produse derivate din:

26.1.1. animale acvatice, cu excepţia mamiferelor marine;

26.1.2. alte nevertebrate acvatice de crescătorie decât cele care se încadrează în definiţia “animal acvatic” din Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.239/2009;

26.1.3. stele de mare din specia Asterias rubens care sunt recoltate într-o zonă de producţie;

26.2. textul “făină de peşte – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor, cu excepţia rumegătoarelor neînţărcate” se menţionează în mod clar pe documentul comercial însoţitor sau pe certificatul sanitar veterinar menţionat la art.20 alin.(2) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, precum şi pe eticheta făinii de peşte;

26.3. textul “conţine făină de peşte – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor” se menţionează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conţine făină de peşte destinată altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de blană;

26.4. textul “fosfat di-/tricalcic de origine animală – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor” se menţionează în mod clar pe documentul comercial însoţitor sau pe certificatul sanitar veterinar menţionat art.20 alin.(2) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, precum şi pe eticheta fosfatului dicalcic/tricalcic de origine animală;

26.5. textul “conţine fosfat dicalcic/tricalcic de origine animală – a nu se oferi drept hrană rumegătoarelor” se menţionează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conţine fosfat dicalcic/tricalcic de origine animală.

27. Următoarele condiţii specifice se aplică producţiei şi utilizării produselor din sânge provenite de la animale nerumegătoare şi a furajelor combinate care conţin astfel de produse din sânge destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană:

27.1. sângele destinat utilizării pentru producerea de produse din sânge provine din abatoare în care nu se sacrifică rumegătoare şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare;

27.2. prin derogare de la această cerinţă specifică, autoritatea competentă poate autoriza sacrificarea rumegătoarelor într-un abator care produce sânge provenit de la animale nerumegătoare destinat fabricării de produse din sânge destinat utilizării în furajele pentru animale de fermă nerumegătoare;

27.3. autorizaţia respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecţii, în legătură cu eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucişate între sângele de rumegătoare şi sângele de nerumegătoare.

28. Aceste măsuri includ următoarele cerinţe minime:

28.1. sacrificarea de animale nerumegătoare trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor;

28.2. instalaţiile de colectare, depozitare, transport şi ambalare a sângelui provenit de la animale nerumegătoare trebuie să fie păstrate separat de cele utilizate pentru sânge provenit de la rumegătoare;

28.3. trebuie efectuate prelevări de probe şi analize regulate ale sângelui provenit de la animale nerumegătoare pentru depistarea prezenţei proteinelor de rumegătoare;

28.4. metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere ştiinţific în acest scop;

28.5. frecvenţa prelevării probelor şi analizelor trebuie să fie determinată pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

29. Sângele destinat utilizării pentru producţia de produse din sânge destinat animalelor nerumegătoare se transportă la instalaţiile de prelucrare în vehicule şi containere dedicate exclusiv transportului de sânge provenit de la animale nerumegătoare:

29.1. prin derogare de la această condiţie specifică, vehiculele şi containerele care au fost utilizate anterior pentru transportul sângelui provenit de la rumegătoare pot fi folosite pentru transportul sângelui provenit de la nerumegătoare, cu condiţia ca acestea să fi fost curăţate minuţios în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorităţii competente;

29.2. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

30. Produsele din sânge se produc în unităţi de prelucrare care prelucrează exclusiv sânge de nerumegătoare şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca prelucrând exclusiv sânge de nerumegătoare:

30.1. prin derogare de la această cerinţă specifică, autoritatea competentă poate autoriza producerea de produse din sânge destinate utilizării în furajele pentru animale de fermă nerumegătoare în instalaţii de prelucrare care prelucrează sânge de rumegătoare;

30.2. autorizaţia respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecţii, în legătură cu eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucişate;

30.3. aceste măsuri includ următoarele cerinţe minime:

30.3.1. producţia de produse din sânge provenit de la animale nerumegătoare trebuie să se efectueze într-un sistem închis, care este ţinut separat fizic de sistemul utilizat pentru producerea de produse din sânge provenit de la rumegătoare;

30.3.2. instalaţiile de colectare, depozitare, transport şi ambalare pentru materiile prime în vrac şi produsele finite în vrac provenite de la animale nerumegătoare trebuie să fie păstrate separat de cele utilizate pentru materiile prime în vrac şi produsele finite în vrac provenite de la rumegătoare;

30.3.3. trebuie aplicat în mod continuu un proces de reconciliere între aportul de sânge provenit de la rumegătoare şi, respectiv, nerumegătoare şi produsele din sânge corespunzătoare;

30.3.4. trebuie efectuate prelevări de probe şi analize regulate ale produselor din sânge provenit de la nerumegătoare pentru a verifica absenţa contaminării încrucişate cu produse din sânge provenit de la rumegătoare, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul furajelor prevăzute în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

30.3.5. frecvenţa prelevării probelor şi analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

30.3.6. rezultatele unor astfel de prelevări şi analize se păstrează la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani.

31. Textul “produse din sânge de nerumegătoare – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor” se menţionează în mod clar pe documentul comercial însoţitor sau pe certificatul sanitar veterinar menţionat la art.20 alin.(2) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, precum şi pe eticheta produselor din sânge de nerumegătoare.

32. Textul “conţine produse din sânge de nerumegătoare – a nu se oferi drept hrană rumegătoarelor” se menţionează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conţine produse din sânge de nerumegătoare.

33. Condiţii specifice se aplică producţiei şi utilizării proteinelor animale prelucrate derivate de la nerumegătoare, altele decât făina de peşte şi altele decât proteinele animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, precum şi hranei combinate pentru animale care conţine astfel de proteine, destinate hrănirii animalelor de acvacultură:

33.1. subprodusele de origine animală destinate utilizării în producţia de proteine animale prelucrate menţionate în prezentul punct care provin de la unul sau mai multe abatoare autorizate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, care nu sacrifică rumegătoare şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare;

33.2. unităţi de tranşare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, în care nu se dezosează sau nu se tranşează carne de rumegătoare şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare în care nu se dezosează sau nu se tranşează carne de rumegătoare;

33.3. alte unităţi decât cele menţionate la subpct. 33.1 şi 33.2 din prezentul punct, înregistrate sau aprobate, care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unităţi care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare;

33.4. unităţi aprobate menţionate la art.22 alin.(1) lit.h) şi i) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unităţi care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare provenite din unităţile menţionate la subpct. 33.1- 33.3 din prezentul punct;

33.5. prin derogare de la subpct. 33.1-33.3 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza sacrificarea rumegătoarelor şi manipularea produselor provenite de la rumegătoare în unităţile menţionate la subpct. 33.1-33.3 din prezentul punct care produc subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare destinate producţiei de proteine animale prelucrate menţionate în prezentul punct;

33.6. autorizaţia respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă recunoaşte, în urma unei inspecţii la faţa locului, eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucişate între subprodusele provenite de la rumegătoare şi cele provenite de la nerumegătoare;

33.7. respectivele măsuri includ următoarele cerinţe minime:

33.7.1. sacrificarea animalelor nerumegătoare trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor;

33.7.2. produsele provenite de la nerumegătoare trebuie să fie manipulate pe linii de producţie separate fizic de cele utilizate pentru manipularea produselor provenite de la rumegătoare;

33.7.3. facilităţile de colectare, depozitare, transport şi ambalare a subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare trebuie să fie păstrate separat de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare;

33.7.4. trebuie efectuate prelevări de eşantioane şi analize regulate ale subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare pentru depistarea prezenţei proteinelor de rumegătoare;

33.7.5. metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere ştiinţific în acest scop;

33.7.6. frecvenţa prelevării eşantioanelor şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

34. Subprodusele de origine animală provenite de la animale nerumegătoare destinate utilizării pentru producţia de proteine animale prelucrate menţionate la pct.33 din prezenta anexă se transportă la instalaţiile de prelucrare în vehicule şi containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare.

35. Prin derogare de la cerinţa specifică menţionată la pct.34 din prezenta anexă, acestea pot fi transportate în vehicule şi containere care au fost utilizate anterior pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare, cu condiţia ca aceste vehicule şi containere să fi fost curăţate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorităţii competente.

36. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

37. Proteinele animale prelucrate menţionate la pct.33 din prezenta anexă se produc în unităţi de prelucrare care sunt destinate exclusiv prelucrării subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare şi care provin din abatoare, din unităţi de tranşare şi din alte unităţi menţionate.

38. Respectivele unităţi de prelucrare sunt înregistrate de către autoritatea competentă ca prelucrând exclusiv subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare.

39. Prin derogare de la cerinţa specifică prevăzută la pct.37 şi 38 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate autoriza producerea de proteine animale prelucrate menţionate la pct.33-44 din prezenta anexă în instalaţii care prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare.

40. Autorizaţia respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecţii, în legătură cu eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucişate între proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare şi proteinele animale prelucrate provenite de la animale nerumegătoare:

40.1. aceste măsuri de prevenire includ următoarele cerinţe minime:

40.1.1. producţia de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare trebuie să se efectueze într-un sistem închis, separat fizic de cele utilizate pentru producţia de proteine animale prelucrate;

40.1.2. subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare trebuie păstrate în timpul depozitării şi transportului în instalaţii separate fizic de cele utilizate pentru subprodusele de origine animală obţinute de la animale nerumegătoare;

40.1.3. proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare trebuie păstrate în timpul depozitării şi ambalării în instalaţii separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la animale nerumegătoare;

40.1.4. trebuie efectuate prelevări de probe şi analize regulate ale proteinelor animale prelucrate menţionate la pct.33-44 din prezenta anexă pentru a controla absenţa contaminării încrucişate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul furajelor descrise în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

40.1.5. frecvenţa prelevării probelor şi analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

40.1.6. rezultatele unor astfel de prelevări şi analize se păstrează la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani.

41. Furajele combinate care conţin proteine animale prelucrate menţionate în prezentul capitol se produc în unităţi autorizate în acest scop de autoritatea competentă şi care sunt destinate exclusiv producerii de hrană pentru animalele de acvacultură.

42. Prin derogare de la cerinţa specifică prevăzută la pct.41 din prezenta anexă, producţia de hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate şi care este destinată animalelor de acvacultură în unităţi care produc şi hrană combinată destinată altor animale de fermă decât cele de blană poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecţii la faţa locului, sub rezerva respectării următoarelor condiţii:

42.1. furajele combinate destinate rumegătoarelor trebuie să fie produse şi păstrate, în timpul depozitării, transportului şi ambalării, în instalaţii care sunt separate fizic de cele în care se fabrică şi se păstrează furaje combinate destinate animalelor nerumegătoare;

42.2. furajele combinate destinate animalelor de acvacultură trebuie să fie produse şi păstrate, în timpul depozitării, transportului şi ambalării, în instalaţii care sunt separate fizic de cele în care se fabrică şi se păstrează furaje combinate destinate altor animale nerumegătoare;

42.3. înregistrările cu detaliile privind achiziţiile şi utilizările de proteine animale prelucrate menţionate în prezentul capitol şi vânzările de furaje combinate care conţin astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani;

42.4. se efectuează prelevări de probe şi analize regulate ale furajelor combinate destinate animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură, pentru a controla absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul furajelor, prevăzute în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

42.5. frecvenţa prelevării probelor şi analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

42.6. rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani.

43. Autorizaţia sanitară veterinară menţionată la art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, pentru producţia de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate, nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiţii:

43.1. sunt înregistraţi de autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, altele decât făina de peşte şi altele decât proteinele animale prelucrate provenite din insecte de crescătorie;

43.2. cresc numai animale de acvacultură;

43.3. hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate menţionate în prezentul capitol, utilizate în producţia ei, conţine sub 50% proteine brute.

44. Documentul comercial însoţitor sau certificatul sanitar veterinar menţionat la art.20 alin.(2) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, al proteinelor animale prelucrate menţionate în prezentul capitol şi eticheta lor sunt marcate în mod clar cu următorul text: “proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare – a nu se utiliza în hrana pentru animale destinată animalelor de fermă cu excepţia celor de acvacultură şi a celor de blană”.

Următorul text se menţionează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conţine proteine animale prelucrate sus-menţionate: “conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare – a nu se oferi drept hrană animalelor de fermă, cu excepţia celor de acvacultură şi a celor de blană”.

Capitolul IV

CONDIŢII SPECIFICE APLICABILE PRODUCŢIEI, INTRODUCERII

PE PIAŢĂ ŞI UTILIZĂRII ÎNLOCUITORILOR DE LAPTE CARE

CONŢIN FĂINĂ DE PEŞTE PENTRU HRANA

RUMEGĂTOARELOR NEÎNŢĂRCATE

45. Următoarele condiţii specifice se aplică producţiei, introducerii pe piaţă şi utilizării înlocuitorilor de lapte care conţin făină de peşte pentru hrana rumegătoarelor de fermă neînţărcate:

45.1. făina de peşte utilizată în înlocuitorii de lapte este produsă în unităţi de prelucrare destinate exclusiv fabricării de produse derivate din:

45.1.1. animale acvatice, cu excepţia mamiferelor marine;

45.1.2. alte nevertebrate acvatice de crescătorie decât cele care se încadrează în definiţia “animalelor acvatice” din Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.239/2019;

45.1.3 stele de mare din specia Asterias rubens care sunt recoltate într-o zonă de producţie;

45.1.4. făina de peşte utilizată în înlocuitorii de lapte respectă condiţiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă.

46. Textul “făină de peşte – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor, cu excepţia rumegătoarelor neînţărcate” se menţionează în mod clar pe documentul comercial însoţitor sau pe certificatul sanitar veterinar menţionat la art.20 alin.(2) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, precum şi pe eticheta făinii de peşte destinată utilizării în înlocuitori de lapte.

47. Utilizarea făinii de peşte la rumegătoarele de fermă neînţărcate se autorizează doar în producţia înlocuitorilor de lapte distribuiţi sub formă uscată, administraţi după diluare într-o anumită cantitate de lichid şi destinaţi hrănirii rumegătoarelor neînţărcate ca supliment sau ca înlocuitor al laptelui postcolostral înainte de înţărcarea definitivă.

48. Înlocuitorii de lapte care conţin făină de peşte destinaţi rumegătoarelor de fermă neînţărcate se produc în unităţi care nu produc altă hrană combinată pentru animale rumegătoare şi care sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă.

49. Prin derogare de la cerinţa specială prevăzută la pct.48 din prezenta anexă, producţia altei hrane combinate pentru animale rumegătoare în unităţile care produc şi înlocuitori de lapte care conţin făină de peşte destinată rumegătoarelor de fermă neînţărcate poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecţii la faţa locului, sub rezerva respectării următoarelor condiţii:

49.1. hrana combinată de alt tip destinată rumegătoarelor trebuie să fie păstrată în facilităţi separate fizic de cele utilizate pentru făina de peşte în vrac şi înlocuitorii de lapte în vrac care conţin făină de peşte în timpul depozitării, al transportului şi al ambalării;

49.2. hrana combinată de alt tip destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă în facilităţi care sunt separate fizic de cele în care se fabrică înlocuitorii de lapte care conţin făină de peşte;

49.3. înregistrările care conţin detalii privind achiziţiile şi utilizările făinii de peşte, precum şi vânzările de înlocuitori de lapte care conţin făină de peşte trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani;

49.4. se efectuează prelevări de eşantioane şi analize regulate ale celorlalte tipuri de hrană combinată destinată animalelor rumegătoare pentru a controla absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

49.5. frecvenţa prelevării eşantioanelor şi efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

49.6. rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani.

50. Înainte de punerea în liberă circulaţie în Republica Moldova, importatorii se asigură că fiecare transport de înlocuitori de lapte importaţi care conţin făină de peşte este supus unor analize în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale descrise în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor, în scopul de a verifica absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi.

51. Eticheta înlocuitorilor de lapte care conţin făină de peşte destinaţi rumegătoarelor de fermă neînţărcate trebuie să fie marcată în mod clar cu textul “conţine făină de peşte – nu poate fi oferit ca hrană rumegătoarelor, cu excepţia rumegătoarelor neînţărcate”.

52. Înlocuitorii de lapte, în vrac, care conţin făină de peşte destinaţi rumegătoarelor de fermă neînţărcate se transportă în vehicule şi în containere şi se depozitează în facilităţi de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinată rumegătoarelor:

52.1. prin derogare de la condiţia specială sus-numită, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care vor fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea altor tipuri de hrană pentru animale, în vrac, destinată rumegătoarelor pot fi utilizate pentru transportul sau depozitarea înlocuitorilor de lapte, în vrac, care conţin făină de peşte destinaţi animalelor de fermă nerumegătoare neînţărcate, cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucişată în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil o autorizare din partea autorităţii competente;

52.2. de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

53. În fermele în care se cresc rumegătoare se aplică măsuri de uz intern menite să prevină hrănirea cu înlocuitori de lapte care conţin făină de peşte a altor rumegătoare decât cele neînţărcate.

Autoritatea competentă stabileşte o listă cu fermele în care sunt utilizaţi înlocuitori de lapte care conţin făină de peşte prin intermediul unui sistem de notificare prealabilă de către fermă sau al unui alt sistem, asigurând astfel conformitatea cu această condiţie specifică.

Capitolul V

CONDIŢII SPECIFICE APLICABILE PRODUCŢIEI ŞI UTILIZĂRII PROTEINELOR

ANIMALE PRELUCRATE PROVENITE DE LA INSECTE DE CRESCĂTORIE

ŞI HRANEI COMBINATE PENTRU ANIMALE CARE CONŢINE ASTFEL DE

PROTEINE DESTINATE HRĂNIRII ANIMALELOR DE ACVACULTURĂ,

PĂSĂRILOR DE CRESCĂTORIE ŞI PORCINELOR

54. Următoarele condiţii specifice se aplică producţiei şi utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie şi hranei combinate pentru animale care conţine astfel de proteine destinate hrănirii animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie şi porcinelor:

54.1. proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie trebuie să fie produse:

54.1.1. în unităţi de prelucrare aprobate în conformitate cu art.22 alin.(2) lit.a) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi destinate exclusiv producţiei de produse provenite de la insecte de crescătorie;

54.1.2. în conformitate cu cerinţele prevăzute în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022;

54.1.3. prin derogare de la condiţia prevăzută la subpct. 54.1.1 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza producţia de proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie în unităţi de prelucrare care prelucrează subproduse provenite de la alte specii;

54.1.4. autorizaţia respectivă poate fi acordată numai în cazul în care autoritatea competentă acceptă, în urma unei inspecţii, cu privire la eficacitatea măsurilor menite să prevină contaminarea încrucişată a proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie cu proteine animale prelucrate provenite de la alte animale de fermă;

54.2. respectivele măsuri de prevenire includ următoarele cerinţe minime:

54.2.1. producţia de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau nerumegătoare, altele decât insectele, trebuie să se desfăşoare într-un sistem închis care este separat fizic de cel utilizat pentru producerea proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie;

54.2.2. păstrarea subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau de la alte nerumegătoare decât insectele în timpul depozitării şi al transportului în facilităţi care sunt separate fizic de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la insecte de crescătorie;

54.2.3. păstrarea proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau nerumegătoare, altele decât insectele, în timpul depozitării şi al ambalării în facilităţi separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la insecte de crescătorie;

54.2.4. trebuie efectuate regulat prelevări de eşantioane şi analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie pentru a verifica absenţa contaminării încrucişate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau de la alte animale nerumegătoare utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

54.2.5. frecvenţa prelevării eşantioanelor şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

54.2.6. rezultatele acestor eşantionări şi analize se pun la dispoziţia autorităţii competente pentru o perioadă de cel puţin cinci ani.

55. Hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie se produce în unităţi:

55.1. autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

55.2. destinate producţiei de hrană pentru animale de acvacultură, păsări de crescătorie sau porcine;

55.3. prin derogare de la subpct. 55.1 din prezentul punct, o autorizaţie specifică pentru producţia de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiţii:

55.3.1. sunt înregistraţi de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie;

55.3.2. nu cresc animale de fermă, astfel cum sunt definite la pct.4 din Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor de fermă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1275/2008, altele decât animale de acvacultură, păsări de crescătorie, porcine sau animale de blană;

55.3.3. hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie utilizate în producţia ei conţine sub 50% proteine brute.

56. Prin derogare de la subpct. 55.2 din prezenta anexă, producţia de hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, destinate animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie sau porcinelor, în unităţi care produc şi hrană combinată pentru animale destinată altor animale de fermă, cu excepţia animalelor de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecţii la faţa locului, sub rezerva respectării următoarelor condiţii:

56.1. hrana combinată destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă şi păstrată, în timpul depozitării, al transportului şi al ambalării, în facilităţi care sunt separate fizic de cele în care se fabrică şi se păstrează hrana combinată destinată animalelor nerumegătoare;

56.2. hrana combinată destinată animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie sau porcinelor trebuie să fie fabricată şi păstrată, în timpul depozitării, al transportului şi al ambalării, în facilităţi separate fizic de cele în care sunt fabricate şi deţinute hrana combinată destinată altor animale nerumegătoare;

56.3. evidenţele care conţin detalii privind achiziţiile şi utilizările proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie şi vânzările de hrană combinată pentru animale care conţine astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani;

56.4. eşantionări şi analize regulate ale hranei combinate destinate animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie şi porcinele, pentru a verifica absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

56.5. frecvenţa prelevării eşantioanelor şi efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

56.6. rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani;

56.7. documentul comercial sau, după caz, certificatul sanitar veterinar care însoţeşte proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie în conformitate cu art.20 alin.(2) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie şi eticheta hranei combinate pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie se marchează în mod clar în conformitate cu prevederile pct.84 din prezenta anexă.

Capitolul VI

CONDIŢII SPECIFICE APLICABILE PRODUCŢIEI ŞI UTILIZĂRII PROTEINELOR

ANIMALE PRELUCRATE PROVENITE DE LA PORCINE ŞI HRANEI COMBINATE

PENTRU ANIMALE CARE CONŢINE ASTFEL DE PROTEINE, DESTINATE

A FI UTILIZATE PENTRU HRANA PĂSĂRILOR DE CRESCĂTORIE

57. Următoarele condiţii specifice se aplică producţiei şi utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine şi hranei combinate pentru animale care conţine astfel de proteine, destinate a fi utilizate pentru hrana păsărilor de crescătorie (“proteine animale prelucrate provenite de la porcine”):

57.1. subprodusele de origine animală destinate a fi utilizate pentru producţia de proteine animale prelucrate provenite de la porcine trebuie să provină din una sau mai multe dintre următoarele:

57.1.1. abatoare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, care nu sacrifică rumegătoare şi păsări de crescătorie şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare şi păsări de crescătorie;

57.1.2. unităţi de tranşare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, în care nu se dezosează sau nu se tranşează carne de rumegătoare şi de păsări de crescătorie şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare în care nu se dezosează sau nu se tranşează carne de rumegătoare şi de păsări de crescătorie;

57.1.3. alte unităţi decât cele menţionate la subpct. 57.1.1 şi 57.1.2, înregistrate sau aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare şi păsări de crescătorie şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unităţi care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare şi păsări de crescătorie;

57.1.4. unităţi aprobate menţionate la art.22 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unităţi care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare provenite din unităţile menţionate la subpct. 57.1.1, 57.1.2 şi 57.1.3;

57.2. prin derogare de la prevederile subpct. 57.1.1, 57.1.2 şi 57.1.3 din prezentul punct, autoritatea competentă poate permite sacrificarea rumegătoarelor sau a păsărilor de crescătorie şi manipularea produselor obţinute de la rumegătoare sau păsări de crescătorie în unităţile menţionate la subpct. 57.1.1, 57.1.2 şi 57.1.3 din prezentul punct care produc subproduse de origine porcină destinate producţiei de proteine animale prelucrate provenite de la porcine;

57.3. autorizaţia respectivă poate fi acordată numai în cazul în care autoritatea competentă acceptă, în urma unei inspecţii la faţa locului, eficacitatea măsurilor menite să prevină contaminarea încrucişată între rumegătoare sau păsări de crescătorie şi subproduse de origine animală provenite de la porcine;

57.4. respectivele măsuri includ următoarele cerinţe minime:

57.4.1. sacrificarea porcinelor trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor sau a păsărilor de crescătorie;

57.4.2. produsele provenite de la porcine trebuie să fie manipulate pe linii de producţie separate fizic de cele utilizate pentru manipularea produselor provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;

57.4.3. facilităţile de colectare, depozitare, transport şi ambalare a subproduselor de origine animală provenite de la porcine trebuie să fie separate de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;

57.4.4. trebuie efectuate regulat prelevări de eşantioane şi analize ale subproduselor de origine porcină pentru depistarea prezenţei proteinelor provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;

57.4.5. metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere ştiinţific în acest scop;

57.4.6. frecvenţa prelevării eşantioanelor şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

58. Subprodusele de origine animală provenite de la porcine destinate utilizării pentru producţia de proteine animale prelucrate provenite de la porcine se transportă la o unitate de prelucrare în vehicule şi containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie:

58.1. prin derogare de la prevederile acestei cerinţe, ele pot fi transportate în vehicule şi containere care au fost utilizate anterior pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie, cu condiţia ca respectivele vehicule şi containere să fi fost curăţate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorităţii competente;

58.2. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări se ţine la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

59. Proteinele animale prelucrate provenite de la porcine se produc în unităţi de prelucrare:

59.1. destinate prelucrării subproduselor provenite de la abatoare, unităţi de tranşare sau alte unităţi menţionate la pct.57 din prezenta anexă;

59.2. înregistrate de autoritatea competentă ca unităţi care nu prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;

59.3. prin derogare de la subpct.59.2 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza producţia de proteine animale prelucrate provenite de la porcine în unităţi de prelucrare care prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau de la păsări de crescătorie;

59.4. autorizaţia respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecţii, de eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucişate între proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare şi păsări de crescătorie şi proteinele animale prelucrate provenite de la porcine;

59.5. respectivele măsuri de prevenire includ următoarele cerinţe minime:

59.5.1. producţia de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie trebuie să se desfăşoare într-un sistem închis care este separat fizic de cel utilizat pentru producerea proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine;

59.5.2. păstrarea subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare şi păsări de crescătorie în timpul depozitării şi al transportului în facilităţi separate fizic de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la porcine;

59.5.3. păstrarea proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie în timpul depozitării şi al ambalării în facilităţi separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la porcine;

59.5.4. trebuie efectuate regulat prelevări de probe şi analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine pentru a verifica absenţa contaminării încrucişate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzut în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

59.5.5. frecvenţa prelevării eşantioanelor şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

59.5.6. rezultatele acestor eşantionări şi analize se pun la dispoziţia autorităţii competente pentru o perioadă de cel puţin cinci ani.

60. Hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la porcine se produce în unităţi:

60.1. autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

60.2. destinate exclusiv producţiei de hrană pentru păsări de crescătorie, animale de acvacultură sau de blană;

60.3. prin derogare de la subpct. 60.1 din prezentul punct, o autorizaţie specifică pentru producţia de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la porcine nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiţii:

60.3.1. sunt înregistraţi de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la porcine;

60.3.2. nu cresc animale de fermă, astfel cum sunt definite la pct.4 din Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor de fermă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1275/2008, altele decât păsări de crescătorie, animale de acvacultură sau de blană;

60.3.3. hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la porcine utilizate în producţia ei conţine sub 50% proteine brute;

60.4. prin derogare de la subpct. 60.2 din prezentul punct, producţia de hrană combinată pentru păsări de crescătorie, care conţine proteine animale prelucrate provenite de la porcine, în unităţi care produc şi hrană combinată destinată animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură şi de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecţii la faţa locului, sub rezerva respectării următoarelor condiţii:

60.4.1. hrana combinată destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă şi păstrată, în timpul depozitării, al transportului şi al ambalării, în facilităţi care sunt separate fizic de cele în care se fabrică şi se păstrează hrana combinată destinată animalelor nerumegătoare;

60.4.2. hrana combinată destinată porcinelor trebuie să fie produsă şi păstrată, în timpul depozitării, al transportului şi al ambalării, în facilităţi care sunt separate fizic de cele în care se fabrică şi se păstrează hrană combinată destinată altor animale nerumegătoare;

60.4.3. evidenţele care conţin detalii privind achiziţiile şi utilizările proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine şi vânzările de hrană combinată pentru animale care conţine astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani;

60.4.4. prelevări de eşantioane şi analize regulate ale hranei combinate destinate altor animale de fermă decât păsările de crescătorie, animalele de acvacultură şi cele de blană, pentru a verifica absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

60.4.5. frecvenţa prelevării eşantioanelor şi efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

60.4.6. rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani.

61. Documentul comercial sau, după caz, certificatul sanitar veterinar care însoţeşte proteinele animale prelucrate provenite de la porcine în conformitate cu art.20 alin.(2) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine şi eticheta hranei combinate pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la porcine se marchează în mod clar în conformitate cu prevederile pct.84 din prezenta anexă.

Capitolul VII

CONDIŢII SPECIFICE APLICABILE PRODUCŢIEI ŞI UTILIZĂRII PROTEINELOR

ANIMALE PRELUCRATE PROVENITE DE LA PĂSĂRI DE CRESCĂTORIE

ŞI HRANEI COMBINATE PENTRU ANIMALE CARE CONŢINE ASTFEL DE

PROTEINE, DESTINATE A FI UTILIZATE PENTRU HRANA PORCINELOR

62. Următoarele condiţii specifice se aplică producţiei şi utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie şi hranei combinate pentru animale care conţine astfel de proteine, destinate a fi utilizate pentru hrana porcinelor (“proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie”):

62.1. subprodusele de origine animală destinate a fi utilizate pentru producţia de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie trebuie să provină din una sau mai multe dintre următoarele:

62.1.1. abatoare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, care nu sacrifică rumegătoare şi porcine şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare şi porcine;

62.1.2. unităţi de tranşare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, în care nu se dezosează sau nu se tranşează carne de rumegătoare şi porcine şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare în care nu se dezosează sau nu se tranşează carne de rumegătoare şi porcine;

62.1.3. alte unităţi decât cele menţionate la subpct. 62.1.1 sau 62.1.2, înregistrate sau aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare şi porcine şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unităţi care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare şi porcine;

62.1.4. unităţi autorizate menţionate la art.22 alin.(2) lit.(h) şi (i) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unităţi care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare provenite din unităţile menţionate la subpct. 62.1.1, 62.1.2 şi 62.1.3 din prezentul punct;

62.2. prin derogare de la subpct. 62.1.1, 62.1.2 şi 62.1.3 din prezentul punct, autoritatea competentă poate permite sacrificarea rumegătoarelor sau a porcinelor şi manipularea rumegătoarelor sau a produselor provenite de la porcine, în unităţile menţionate la subpct. 62.1.1, 62.1.2 şi 62.1.3 din prezentul punct, care produc subproduse de origine animală provenite de la păsări de crescătorie destinate producţiei de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

62.3. autorizaţia respectivă poate fi acordată numai în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecţii la faţa locului, de eficacitatea măsurilor menite să prevină contaminarea încrucişată între rumegătoare sau porcine şi subproduse de origine animală provenite de la păsări de crescătorie;

62.4. respectivele măsuri includ următoarele cerinţe minime:

62.4.1. sacrificarea păsărilor de crescătorie trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor sau a porcinelor;

62.4.2. produsele provenite de la păsări de crescătorie trebuie să fie manipulate pe linii de producţie separate fizic de cele utilizate pentru manipularea produselor provenite de la rumegătoare sau porcine;

62.4.3. facilităţile de colectare, depozitare, transport şi ambalare a subproduselor de origine animală provenite de la păsări de crescătorie trebuie să fie separate de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine;

62.4.4. trebuie efectuate regulat prelevări de eşantioane şi analize ale subproduselor provenite de la păsări de crescătorie pentru depistarea prezenţei proteinelor provenite de la rumegătoare sau porcine;

62.4.5. metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere ştiinţific în acest scop;

62.4.6. frecvenţa prelevării eşantioanelor şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

63. Subprodusele de origine animală provenite de la păsări de crescătorie destinate utilizării pentru producţia de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se transportă la o unitate de prelucrare în vehicule şi containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine.

64. Prin derogare de la pct.63 din prezenta anexă, ele pot fi transportate în vehicule şi containere care au fost utilizate anterior pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine, cu condiţia ca respectivele vehicule şi containere să fi fost curăţate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorităţii competente:

64.1. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări se ţine la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

65. Proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se produc în unităţi de prelucrare:

65.1. destinate prelucrării subproduselor de origine animală provenite de la abatoare, unităţi de tranşare sau alte unităţi menţionate la subpct. 62.1 din prezenta anexă;

65.2. înregistrate de autoritatea competentă ca unităţi care nu prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau porcine;

65.3. prin derogare de la subpct. 65.2 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza producţia de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie în unităţi de prelucrare care prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau de la porcine;

65.4. autorizaţia respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă acceptă, în urma unei inspecţii, eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucişate între proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare şi porcine şi proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

65.5. respectivele măsuri de prevenire includ următoarele cerinţe minime:

65.5.1. producţia de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine trebuie să se desfăşoare într-un sistem închis care este separat fizic de cel utilizat pentru producerea proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

65.5.2. păstrarea subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine în timpul depozitării şi al transportului în facilităţi separate fizic de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la păsări de crescătorie;

65.5.3. păstrarea proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine în timpul depozitării şi al ambalării în facilităţi separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la păsări de crescătorie;

65.5.4. trebuie efectuate regulat prelevări de probe şi analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie pentru a verifica absenţa contaminării încrucişate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzut în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

65.5.5. frecvenţa prelevării eşantioanelor şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

65.5.6. rezultatele acestor eşantionări şi analize se pun la dispoziţia autorităţii competente pentru o perioadă de cel puţin cinci ani.

66. Hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se produce în unităţi:

66.1. autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

66.2. destinate exclusiv producţiei de hrană pentru porcine, animale de acvacultură sau de blană;

66.3. prin derogare de la subpct. 66.1 din prezentul punct, o autorizaţie specifică pentru producţia de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiţii:

66.3.1. sunt înregistraţi de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la porcine;

66.3.2. nu cresc animale de fermă, astfel cum sunt definite în Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor de fermă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1275/2008, altele decât porcine, animale de acvacultură sau de blană;

66.3.3. hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie utilizate în producţia ei conţine sub 50 % proteine brute;

66.4. prin derogare de la subpct. 66.2 din prezentul punct, producţia de hrană combinată pentru porcine care conţine proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, în unităţi care produc şi hrană combinată destinată animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură şi de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecţii la faţa locului, sub rezerva respectării următoarelor condiţii:

66.4.1. hrana combinată destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă şi păstrată, în timpul depozitării, al transportului şi al ambalării, în facilităţi care sunt separate fizic de cele în care se fabrică şi se păstrează hrana combinată destinată animalelor nerumegătoare;

66.4.2. hrana combinată destinată păsărilor de crescătorie trebuie să fie produsă şi păstrată, în timpul depozitării, al transportului şi al ambalării, în facilităţi care sunt separate fizic de cele în care se fabrică şi se păstrează hrană combinată destinată altor animale nerumegătoare;

66.4.3. evidenţele care conţin detalii privind achiziţiile şi utilizările proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie şi vânzările de hrană combinată pentru animale care conţine astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani;

66.4.4. eşantionarea şi analiza periodică a furajelor combinate destinate altor animale de fermă decât porcinele, animalele de acvacultură şi animalele de blană, pentru a verifica absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa nr.6 din Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

66.4.5. frecvenţa eşantionării şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

66.4.6. rezultatele trebuie păstrate la dispoziţia autorităţii competente pentru o perioadă de cel puţin cinci ani.

67. Documentul comercial sau, după caz, certificatul sanitar veterinar care însoţeşte proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie în conformitate cu art.20 alin.(2) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie şi eticheta hranei combinate pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se marchează în mod clar în conformitate cu prevederile menţionate la pct.84 din prezenta anexă.

Capitolul VIII

CERINŢE GENERALE PRIVIND ABATOARELE, TRANSPORTUL, DEPOZITAREA,

UTILIZAREA ŞI EXPORTUL MATERIEI PRIME ŞI AL HRANEI COMBINATE PENTRU

ANIMALE CARE CONŢIN PRODUSE DERIVATE DE LA RUMEGĂTOARE

68. Autoritatea competentă actualizează şi pune la dispoziţia publicului liste conţinând:

68.1. abatoarele înregistrate ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare în conformitate cu prevederile menţionate la pct.27 din prezenta anexă, precum şi abatoarele autorizate din care se poate obţine sânge produs în conformitate cu prevederile menţionate la subpct. 27.2 şi 27.3 şi pct.28 din prezenta anexă;

68.2. abatoarele, unităţile de tranşare, alte unităţi producătoare de alimente şi unităţi care produc subproduse de origine animală înregistrate ca entităţi care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare, nu dezosează sau nu tranşează carne de rumegătoare, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare şi manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite din aceste unităţi alimentare, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate producţiei de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare în conformitate cu prevederile menţionate la subpct. 33.1-33.4 din prezenta anexă, precum şi abatoarele, unităţile de tranşare şi alte unităţi alimentare autorizate din care pot proveni produse şi subproduse de origine animală destinate producţiei de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, în conformitate prevederile menţionate la subpct. 33.5-33.7 din prezenta anexă;

68.3. abatoarele, unităţile de tranşare şi alte unităţi producătoare de alimente şi unităţile producătoare de subproduse de origine animală înregistrate ca entităţi care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare şi păsări de crescătorie, nu dezosează sau nu tranşează carne de rumegătoare şi de păsări de crescătorie, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare şi păsări de crescătorie şi care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la aceste unităţi producătoare de alimente, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate a fi utilizate pentru producţia de proteine animale prelucrate provenite de la porcine în conformitate prevederile menţionate la subpct. 57.1 din prezenta anexă, precum şi abatoarele, unităţile de tranşare şi alte unităţi producătoare de alimente autorizate, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate utilizării pentru producţia de proteine animale prelucrate provenite de la porcine, în conformitate cu prevederile menţionate la subpct. 57.1, 57.2 şi 57.3 din prezenta anexă;

68.4. abatoarele, unităţile de tranşare şi alte unităţi producătoare de alimente şi unităţile producătoare de subproduse de origine animală înregistrate ca entităţi care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare şi porcine, nu dezosează sau tranşează carne de rumegătoare şi de porcine, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare şi porcine şi care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la aceste unităţi producătoare de alimente, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate a fi utilizate pentru producţia de proteine animale prelucrate în conformitate cu prevederile menţionate la subpct. 62.1.1-62.1.4 din prezenta anexă, precum şi abatoarele, unităţile de tranşare şi alte unităţi producătoare de alimente autorizate din care pot proveni subproduse de origine animală destinate utilizării pentru producţie de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, în conformitate cu prevederile menţionate la subpct. 62.1-62.4 din prezenta anexă;

68.5. unităţile de prelucrare înregistrate ca unităţi care prelucrează exclusiv sânge de nerumegătoare în conformitate cu prevederile pct.30 din prezenta anexă, precum şi unităţile de prelucrare autorizate care produc produse din sânge în conformitate cu prevederile pct.30 din prezenta anexă;

68.6. unităţile de prelucrare înregistrate ca unităţi care nu prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare în conformitate cu prevederile pct.37 şi 38 din prezenta anexă, precum şi unităţile de prelucrare autorizate care produc proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare şi care funcţionează în conformitate cu prevederile pct.39 şi 40 din prezenta anexă;

68.7. unităţile de prelucrare înregistrate ca unităţi care nu prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare şi păsări de crescătorie în conformitate cu prevederile subpct. 59.1 şi 59.2 din prezenta anexă, precum şi unităţile de prelucrare autorizate care produc proteine animale prelucrate provenite de la porcine şi care funcţionează în conformitate cu prevederile subpct. 59.3, 59.4 şi 59.5 din prezenta anexă;

68.8. unităţile de prelucrare înregistrate ca unităţi care nu prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare şi porcine în conformitate cu prevederile subpct. 65.1 şi 65.2 din prezenta anexă, precum şi unităţile de prelucrare autorizate care produc proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie care funcţionează în conformitate cu prevederile subpct. 65.3, 65.4 şi 65.5 din prezenta anexă;

68.9. unităţile autorizate pentru producţia de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct.20-23 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conţine făină de peşte, fosfat dicalcic şi tricalcic de origine animală sau produse din sânge derivate de la nerumegătoare;

68.10. unităţile autorizate pentru producţia de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct.41, 42 şi 43 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, precum şi unităţi autorizate pentru producţia de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile menţionate la subpct.78.2.2-78.2.4 din prezenta anexă, exclusiv hrană combinată pentru animale destinată exportului din Republica Moldova şi hrană combinată destinată animalelor de acvacultură care urmează să fie introdusă pe piaţa Republicii Moldova;

68.11. unităţile autorizate pentru producţia de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct.48 şi 49 din prezenta anexă, înlocuitori de lapte care conţin făină de peşte destinată rumegătoarelor neînţărcate de fermă;

68.12. unităţile autorizate pentru producţia de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct.55 şi 56 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie;

68.13. unităţile autorizate pentru producţia de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct.60 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la porcine destinată păsărilor de crescătorie;

68.14. unităţile autorizate pentru producţia de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct.66 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie destinată porcinelor;

68.15. unităţi de depozitare autorizate în conformitate cu prevederile pct.7 din prezenta anexă sau în conformitate cu prevederile menţionate la subpct. 78.4.4 din prezenta anexă.

69. Autoritatea competentă menţine actualizate liste ale prelucrătorilor la domiciliu înregistraţi în conformitate cu prevederile pct.22, 43, subpct. 55.2, 55.3, 60.2, 60.3, 60.4, pct.61, subpct. 66.2, 66.3, 66.4 din prezenta anexă.

70. Materiile prime destinate hranei animalelor, în vrac, şi hrana combinată pentru animale, în vrac, care conţin alte produse provenite de la rumegătoare decât cele enumerate la subpct. 70.1-70.4 din prezentul punct se transportă în vehicule şi în containere şi se depozitează în facilităţi de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă decât cele de blană:

70.1. lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru şi produse din colostru;

70.2. fosfat dicalcic şi tricalcic de origine animală;

70.3. proteine hidrolizate derivate din piei de rumegătoare;

70.4. grăsimi topite provenite de la rumegătoare cu un nivel maxim de impurităţi insolubile de 0,15% în greutate şi produse derivate din astfel de grăsimi.

71. Prin derogare de la pct.70 din prezenta anexă, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea materiilor prime destinate hranei animalelor, în vrac, şi a hranei combinate pentru animale, în vrac, enumerate la punctul respectiv pot fi utilizate pentru transportul sau depozitarea hranei destinate altor animale de fermă decât animalele de blană, cu condiţia ca ele să fi fost curăţate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucişată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă:

71.1. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

72. Hrana combinată pentru animale destinată animalelor de blană sau celor de companie care conţine produse provenite de la alte rumegătoare decât cele menţionate la subpct. 72.1-72.4 din prezentul punct nu se produce în unităţi în care se produce hrană pentru alte animale de fermă decât cele de blană:

72.1. lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru şi produse din colostru;

72.2. fosfat dicalcic şi tricalcic de origine animală;

72.3. proteine hidrolizate derivate din piei de rumegătoare;

72.4. grăsimi topite provenite de la rumegătoare cu un nivel maxim de impurităţi insolubile de 0,15% în greutate şi produse derivate din astfel de grăsimi.

73. Hrana combinată pentru animale destinată animalelor de blană sau celor de companie care conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare nu se produce în unităţi în care se produce hrană destinată altor animale de fermă decât cele de blană sau de acvacultură.

74. Prin derogare de la pct.73 din prezenta anexă:

74.1. hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conţine făină de peşte, poate fi produsă în unităţi care produc hrană pentru animale de fermă nerumegătoare şi înlocuitori de lapte pentru hrana rumegătoarelor neînţărcate;

74.2. hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, poate fi produsă în unităţi care produc hrană pentru păsări de crescătorie sau porcine, cu condiţia ca proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie să fie conforme cu prevederile menţionate la pct.54 din prezenta anexă;

74.3. hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conţine proteine animale prelucrate provenite de la porcine, poate fi produsă în unităţi care produc hrană pentru păsări de crescătorie, cu condiţia ca proteinele animale prelucrate provenite de la porcine să fie în conformitate cu prevederile menţionate la pct.57-59 din prezenta anexă;

74.4. hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conţine proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, poate fi produsă în unităţi care produc hrană pentru porcine, cu condiţia ca proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie să fie în conformitate cu prevederile menţionate la pct.62-65 din prezenta anexă.

75. Utilizarea şi depozitarea materiilor prime destinate hranei pentru animale şi a hranei combinate destinate animalelor de fermă care conţin produse provenite de la alte rumegătoare decât cele menţionate la subpct. 75.1-75.4 din prezentul punct sunt interzise în fermele în care se cresc alte animale de fermă decât cele de blană:

75.1. lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru şi produse din colostru;

75.2. fosfat dicalcic şi tricalcic de origine animală;

75.3. proteine hidrolizate derivate din piei de rumegătoare;

75.4. grăsimi topite provenite de la rumegătoare cu un nivel maxim de impurităţi insolubile de 0,15% în greutate şi produse derivate din astfel de grăsimi.

76. Exportul din Republica Moldova a proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau al proteinelor animale prelucrate provenite atât de la rumegătoare, cât şi de la nerumegătoare, respectă următoarele condiţii:

76.1. proteinele animale prelucrate se transportă în containere sigilate, direct de la unitatea de prelucrare unde sunt produse până la punctul de ieşire de pe teritoriul ţării;

76.2. înainte de a părăsi teritoriul ţării, operatorul responsabil de organizarea transportului de proteine animale prelucrate informează autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră respectiv cu privire la sosirea transportului la punctul de ieşire;

76.3. transportul este însoţit de autorizaţie sanitar veterinară, menţionată în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, completată în mod corespunzător;

76.4. atunci când transportul soseşte la punctul de ieşire, autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră verifică sigiliul fiecărui container prezent la punctul de control la frontieră;

76.5. prin derogare de la subpct. 76.4, pe baza unei analize a riscurilor, autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră poate decide să verifice sigiliul containerului în mod aleatoriu;

76.6. în cazul în care rezultatul verificării sigiliului nu este satisfăcător, transportul trebuie să fie distrus sau reexpediat la unitatea de origine;

76.7. autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră informează, prin intermediul sistemului veterinar computerizat integrat (în continuare – TRACES), autoritatea competentă responsabilă de unitatea de origine cu privire la sosirea transportului la punctul de ieşire şi, dacă este cazul, la rezultatul verificării sigiliului şi la orice măsură corectivă luată;

76.8. autoritatea competentă responsabilă de unitatea de origine efectuează cu regularitate controale oficiale pentru a verifica punerea corectă în aplicare a prevederilor menţionate la subpct. 76.1, 76.2 şi 76.3 din prezentul punct şi pentru a verifica dacă, pentru fiecare transport de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare destinat exportului, confirmarea controlului efectuat la punctul de ieşire a fost primită de la autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră, prin intermediul TRACES.

77. Fără a se aduce atingere pct.76 din prezenta anexă, exportul de produse care conţin proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare este interzis:

77.1. prin derogare, această interdicţie nu se aplică:

77.1.1. hranei prelucrate pentru animale de companie care conţine proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare care:

77.1.1.1. a fost prelucrată în fabrici sau unităţi autorizate în conformitate cu art.22 alin.(2) lit.e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

77.1.1.2. este ambalată şi etichetată în conformitate cu prevederile menţionate în Cerinţele sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.910/2020;

77.1.2. îngrăşămintelor organice sau amelioratorilor de sol, astfel cum sunt definite la art.3 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, care conţin în compoziţia lor proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau un amestec de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare şi nerumegătoare, cu următoarele condiţii:

77.1.2.1. să nu conţină materiale de categoria 1 şi produse derivate din acestea sau materiale de categoria 2 şi produse derivate din acestea, altele decât gunoiul de grajd, astfel cum este definit la art.3 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, prelucrat în conformitate cu normele privind introducerea pe piaţă a gunoiului de grajd prelucrat specificate în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022;

77.1.2.2. proteinele animale prelucrate conţinute în îngrăşămintele organice sau în amelioratorii de sol organici să respecte cerinţele specifice descrise în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022;

77.1.2.3. îngrăşămintele organice sau amelioratorii de sol organici pot conţine alte materiale de categoria 3 care au fost prelucrate în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022;

77.1.2.4. să fi fost produse în fabrici sau unităţi autorizate în conformitate cu art.22 alin.(2) lit.f) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

77.1.2.5. să fi fost amestecate cu o proporţie suficientă dintr-o componentă, autorizată de autoritatea competentă a Republicii Moldova în care sunt produse îngrăşămintele organice sau amelioratorii de sol organici, care face ca produsul să devină de neconsumat pentru animale sau care este eficace într-un alt mod în a preveni utilizarea greşită a amestecului în scopuri furajere;

77.1.2.6. componenta respectivă trebuie să fie amestecată cu îngrăşămintele organice sau cu amelioratorii de sol organici în fabrica în care sunt produşi aceştia sau într-o unitate înregistrată în acest scop în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022;

77.1.2.7. în cazul în care autoritatea competentă din ţara de destinaţie solicită acest lucru, autoritatea competentă în care sunt produse îngrăşămintele organice sau amelioratorii de sol organici poate accepta utilizarea altor componente sau metode pentru a exclude utilizarea îngrăşămintelor organice sau a amelioratorilor de sol organici ca furaje decât cele autorizate în ţara respectivă, cu condiţia să nu contravină normelor prevăzute în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022;

77.1.2.8. să fi fost prelucrate astfel încât să se asigure decontaminarea de agenţi patogeni, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022;

77.1.2.9. pe ambalaj sau pe container, să fie lipită o etichetă care să conţină textul “îngrăşăminte organice sau amelioratori de sol/accesul animalelor de fermă la păşuni sau utilizarea recoltelor în calitate de păşuni sunt interzise timp de cel puţin 21 de zile după aplicare”;

77.1.2.10. să fie exportate cu respectarea următoarelor condiţii:

- trebuie să fie transportate în containere sigilate, direct de la instalaţia de fabricare a îngrăşămintelor organice sau a amelioratorilor de sol sau de la unitatea înregistrată în care este adăugată componenta care face produsul de neconsumat pentru animale până la punctul de ieşire de pe teritoriul Republicii Moldova, care trebuie să fie un punct de control la frontieră;

- înainte de a părăsi teritoriul Republicii Moldova, operatorul responsabil de organizarea transportului de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de sol organici informează autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră respectiv cu privire la sosirea transportului la punctul de ieşire;

- transportul trebuie să fie însoţit de un document comercial completat în mod corespunzător şi eliberat din TRACES, cu indicarea postului de control la frontieră;

- în cazul în care transportul soseşte la punctul de ieşire, autoritatea competentă de la postul de control la frontieră trebuie, pe baza unei analize a riscului, să verifice sigiliul fiecărui container prezent la postul de control la frontieră;

- în cazul în care rezultatul verificării sigiliului nu este satisfăcător, transportul trebuie să fie distrus sau reexpediat la unitatea de origine indicată în documentul comercial;

- autoritatea competentă de la postul de control la frontieră informează, prin intermediul TRACES, autoritatea competentă indicată din documentul comercial cu privire la sosirea transportului la postul de ieşire şi, dacă este cazul, la rezultatul verificării sigiliului şi la orice măsură corectivă luată;

- autoritatea competentă responsabilă de fabrica de origine sau de unitatea înregistrată în care a fost adăugată componenta care face produsul de neconsumat pentru animale trebuie să efectueze controale oficiale pe baza unei analize a riscurilor pentru a verifica respectarea dispoziţiilor de la prima, a doua şi a treia liniuţă şi trebuie să verifice dacă, pentru fiecare transport exportat de îngrăşăminte organice şi de amelioratori de sol organici care au în compoziţie proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau un amestec de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare şi de la nerumegătoare, s-a primit prin TRACES confirmarea controlului efectuat la punctul de ieşire din partea autorităţii competente de la punctul de control la frontieră;

77.2. condiţiile prevăzute la subpct. 77.1.2.5-77.1.2.10 din prezentul punct nu se aplică îngrăşămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici ambalaţi în ambalaje prevăzute pentru vânzare de maximum 50 kg, destinate utilizării de către consumatorul final.

78. Exportul proteinelor animale prelucrate provenite de la nerumegătoare sau al hranei combinate pentru animale care conţine astfel de proteine este supus următoarelor condiţii:

78.1. proteinele animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se produc în unităţi de prelucrare care îndeplinesc cerinţele prevăzute la pct.37-40 din prezenta anexă sau la subpct. 54.1.1 sau pct.59 sau pct.65 din prezenta anexă;

78.2. hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se produce în unităţi de producţie a hranei combinate pentru animale care:

78.2.1. produc hrana menţionată la subpct. 78.2 în conformitate cu prevederile pct.41-43 sau pct.55 şi subpct. 56.1-56.4 sau pct.66 din prezenta anexă;

78.2.2. îşi procură proteinele animale prelucrate utilizate în hrana combinată pentru animale destinată exportului din unităţi de prelucrare care sunt conforme cu prevederile menţionate la subpct. 78.1 din prezenta anexă şi fie:

78.2.2.1. sunt destinate exclusiv producerii de hrană combinată pentru animale destinată exportului din Republica Moldova şi sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

78.2.2.2. sunt destinate exclusiv producerii de hrană combinată pentru animale destinată exportului din Republica Moldova şi producerii de hrană combinată pentru animale de acvacultură, păsări de crescătorie sau porcine, şi care urmează să fie introduse pe piaţă şi sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

78.3. hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se ambalează şi se etichetează în conformitate cu prevederile menţionate în Hotărârea Guvernului nr.910/2020 cu privire la aprobarea Cerinţelor sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale sau cu cerinţele legislative din ţara de origine;

78.3.1. în cazul în care hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare nu este etichetată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, pe etichetă se menţionează următorul text: “conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare”;

78.4. proteinele animale prelucrate, în vrac, care provin de la nerumegătoare şi hrana combinată pentru animale, în vrac, care conţine astfel de proteine, destinate exportului din Republica Moldova, se transportă în vehicule şi în containere şi se depozitează în facilităţi de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate introducerii pe piaţă şi hrănirii rumegătoarelor de fermă sau a altor animale de fermă nerumegătoare decât cele de acvacultură;

78.4.1. evidenţele care conţin detalii referitoare la tipurile de produse care au fost transportate sau depozitate se păstrează la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani;

78.4.2. prin derogare de la prevederile menţionate la subpct. 78.4.1 din prezentul punct, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, derivate de la nerumegătoare şi a hranei combinate pentru animale, în vrac, care conţine astfel de proteine, şi care sunt destinate exportului din Republica Moldova, pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate introducerii pe piaţă sau hrănirii rumegătoarelor de fermă sau a altor animale nerumegătoare decât cele de acvacultură, cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucişată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de către autoritatea competentă;

78.4.3. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani;

78.4.4. unităţile de depozitare în care se depozitează proteine animale prelucrate, în vrac, care provin de la nerumegătoare şi hrana combinată pentru animale, în vrac, care conţine astfel de proteine în condiţiile prevăzute la subpct. 78.4.2 şi 78.4.3 din prezentul punct se autorizează de către autoritatea competentă pe baza verificării conformităţii lor cu cerinţele menţionate la subpct. 78.4 din prezentul punct.

79. Prin derogare de la pct.78 din prezenta anexă, condiţiile menţionate la punctul respectiv nu se aplică în cazul:

79.1. hranei pentru animale de companie care conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, care a fost prelucrată în unităţile producătoare de hrană pentru animale de companie aprobate în conformitate cu art.22 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, şi care este ambalată şi etichetată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova;

79.2. făinii de peşte, cu condiţia ca aceasta să fie produsă în conformitate cu prezenta anexă;

79.3. proteinelor animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, cu condiţia ca ele să fie produse în conformitate cu prezenta anexă;

79.4. hranei combinate pentru animale care nu conţine alte proteine animale prelucrate decât făină de peşte şi proteine animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, cu condiţia ca ea să fie produsă în conformitate cu prezenta anexă;

79.5. proteinelor animale prelucrate provenite de la nerumegătoare destinate producţiei de hrană pentru animale de companie sau de îngrăşăminte organice şi de amelioratori de sol în ţara de destinaţie, cu condiţia ca, înainte de export, exportatorul să se asigure că fiecare transport de proteine animale prelucrate este analizat în conformitate cu metoda de analiză menţionată în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor, pentru a verifica absenţa constituenţilor de origine animală proveniţi de la rumegătoare.

80. Exportul de îngrăşămintele organice sau amelioratorii de sol organici care au în compoziţie proteine animale prelucrate provenite exclusiv de la nerumegătoare şi care nu conţin materiale provenite de la rumegătoare trebuie să respecte următoarele condiţii:

80.1. se aplică cerinţele prevăzute la subpct. 77.1.2.1-77.1.2 din prezenta anexă;

80.2. condiţiile prevăzute la subpct. 77.1.2.5, 77.1.2.6, 77.1.2.7 şi 77.1.2.9 din prezenta anexă nu se aplică îngrăşămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici ambalaţi în ambalaje prevăzute pentru vânzare de maximum 50 kg, destinate utilizării de către consumatorul final;

80.3. proteinele animale prelucrate provenite de la nerumegătoare conţinute de acestea trebuie să fie produse în fabrici de prelucrare care respectă cerinţele menţionate la pct.37-40 din prezenta anexă şi sunt enumerate în conformitate cu prevederile menţionate la subpct. 68.4 din prezenta anexă;

80.4. trebuie să fie produse în unităţi sau fabrici destinate exclusiv prelucrării îngrăşămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici din materiale provenite de la nerumegătoare;

80.5. prin derogare de la această condiţie specifică, autoritatea competentă poate autoriza exportul de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de sol organici menţionaţi la prezentul punct şi produşi în unităţi sau fabrici care prelucrează îngrăşăminte organice sau amelioratori de sol organici care conţin materiale provenite de la rumegătoare în cazul în care sunt puse în aplicare măsuri eficiente de prevenire a contaminării încrucişate între îngrăşămintele organice sau amelioratorii de sol organici care conţin numai materiale provenite de la nerumegătoare şi îngrăşămintele organice sau amelioratorii de sol organici care conţin materiale provenite de la rumegătoare;

80.6. trebuie să fie transportate la punctul de ieşire de pe teritoriul Republicii Moldova în ambalaje noi sau în containere în vrac care nu sunt folosite pentru transportul de materiale provenite de la rumegătoare sau care au fost curăţate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucişată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de către autoritatea competentă;

80.7. condiţiile prevăzute la subpct. 80.4, 80.5 şi 80.6 din prezentul punct nu se aplică îngrăşămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici ambalaţi în ambalaje prevăzute pentru vânzare de maximum 50 kg, destinate utilizării de către consumatorul final.

81. Controalele oficiale efectuate de autoritatea competentă în scopul controlului respectării normelor stabilite, prevăzute în prezenta anexă, includ inspecţii şi prelevări de probe pentru analiza proteinelor animale prelucrate şi a furajelor în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul furajelor descrise în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor.

82. Autoritatea competentă verifică periodic competenţa laboratoarelor care efectuează analizele pentru astfel de controale oficiale, în special prin evaluarea rezultatelor testelor interlaboratoare.

83. În cazul în care competenţa acestora este considerată nesatisfăcătoare, laboratorul efectuează o nouă formare profesională a personalului de laborator, ca măsură corectivă minimă înainte de a efectua alte analize.

84. Documentul comercial sau, după caz, certificatul sanitar veterinar care însoţeşte proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie în conformitate cu art.20 alin.(2) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi eticheta proteinelor animale prelucrate respective provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie se marchează în mod clar cu următorul text: “Proteinele animale prelucrate provenite de la ... [vă rugăm inseraţi animalele de fermă relevante de la care provin proteinele animale prelucrate menţionate în prima coloană din tabelul 1] – nu se utilizează în hrana pentru animalele de fermă, cu excepţia ... [vă rugăm să inseraţi animalele de fermă corespunzătoare care pot fi hrănite cu proteinele animale prelucrate menţionate în a doua coloană din tabelul 1]”.

Următorul text se menţionează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie: “conţine proteine animale prelucrate provenite de la ... [vă rugăm inseraţi animalele de fermă relevante de la care provin proteinele animale prelucrate menţionate în prima coloană din tabelul 1] – nu se administrează ca hrană animalelor de fermă, cu excepţia ... [vă rugăm să inseraţi animalele de fermă corespunzătoare care pot fi hrănite cu proteinele animale prelucrate menţionate în a doua coloană din tabelul 1]”.

Tabelul 1

Anexa nr.4

la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru

prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme

transmisibile de encefalopatie spongiformă

MATERIALE CU RISCURI SPECIFICATE

Capitolul I

CERINŢE PRIVIND MATERIALE CU RISCURI SPECIFICATE

1. Următoarele ţesuturi sunt desemnate ca materiale cu riscuri specificate dacă provin de la animale a căror origine este o ţară cu un risc controlat sau nedeterminat de ESB:

1.1. în ceea ce priveşte bovinele: craniul, cu excepţia mandibulei, şi inclusiv encefalul şi ochii, precum şi măduva spinării la animalele în vârstă de peste 12 luni;

1.2. coloana vertebrală, cu excepţia vertebrelor caudale, apofizele spinoase şi transversale ale vertebrelor cervicale, toracice şi lombare, precum şi creasta sacrală mediană şi aripile sacrumului, dar incluzând ganglionii rădăcinii dorsale proveniţi de la animalele cu vârsta de peste 30 de luni;

1.3. amigdalele, ultimii patru metri ai intestinului subţire, cecumul şi mezenterul animalelor de toate vârstele.

2. În ceea ce priveşte ovinele şi caprinele: craniul, inclusiv encefalul şi ochii, şi măduva spinării de la animalele cu vârsta mai mare de 12 luni sau care prezintă un incisiv permanent care a erupt prin gingie.

3. Ţesuturile enumerate la subpct. 1.1 şi la pct.2 din prezenta anexă, provenind de la animale originare din ţări cu un risc de ESB neglijabil, sunt considerate materiale cu riscuri specificate.

4. Materialele cu riscuri specificate se vopsesc sau, după caz, se marchează într-un alt mod imediat după îndepărtare şi se elimină în conformitate cu normele prevăzute în Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în special art.14 din legea menţionată.

5. Materialele cu riscuri specificate se îndepărtează:

5.1. în abatoare sau, după caz, în alte locuri de sacrificare;

5.2. în unităţi de tranşare, în cazul coloanei vertebrale a bovinelor;

5.3. după caz, în unităţile sau instalaţiile aprobate menţionate la art.22 alin.(2) lit.h) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

6. Prin derogare de la pct.5 din prezenta anexă, utilizarea unui test alternativ pentru eliminarea materialelor cu riscuri specificate, menţionate la
pct.40 din Normă, poate fi autorizată de autoritatea competentă, cu condiţia ca acest test alternativ să fie menţionat în anexa nr.8 la Normă, în conformitate cu următoarele condiţii:

6.1. testele alternative trebuie să fie efectuate în abatoare asupra tuturor animalelor eligibile pentru eliminarea materialului cu riscuri specificate;

6.2. niciun produs provenit de la bovine, ovine sau caprine destinat consumului uman sau alimentaţiei animalelor nu poate părăsi abatorul înainte ca autoritatea competentă să primească şi să accepte rezultatele testelor alternative pentru toate animalele sacrificate potenţial contaminate, dacă ESB a fost confirmată la unul dintre aceste animale;

6.3. în cazul în care se obţine un rezultat pozitiv la un test alternativ, întregul material provenit de la bovine, ovine şi caprine potenţial contaminat în abator trebuie distrus în conformitate cu pct.4 din prezenta anexă, cu excepţia cazului în care toate părţile corpului, inclusiv pielea animalului afectat, pot fi identificate şi păstrate separat.

7. Prin derogare de la pct.5 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate să permită:

7.1. îndepărtarea măduvei spinării de la ovine şi caprine în secţiile de tranşare autorizate în mod specific în acest scop;

7.2. îndepărtarea coloanei vertebrale a bovinelor din carcase sau părţi de carcase în măcelăriile autorizate, controlate şi înregistrate în mod specific în acest scop;

7.3. recoltarea cărnii de pe capul bovinelor în secţiile de tranşare autorizate în mod specific în acest scop, în conformitate cu pct.15 din prezenta anexă.

8. Normele cu privire la îndepărtarea materialelor cu riscuri specificate prevăzute în prezentul capitol nu se aplică materialelor de categoria 1 utilizate în conformitate cu art.18 alin.(2) lit.a) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pentru hrănirea animalelor din grădinile zoologice, şi nici materialelor de categoria 1 utilizate în conformitate cu art.18 alin.(2) lit.a) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pentru hrănirea speciilor pe cale de dispariţie sau a speciilor protejate de păsări necrofage şi a altor specii care trăiesc în habitatul lor natural, în scopul promovării biodiversităţii.

9. Fără a aduce atingere deciziilor individuale la care face referire la pct.8 din Normă şi prin derogare de la pct.44 din Normă este interzisă în Republica Moldova utilizarea oaselor sau a cărnii nedezosate de bovine, ovine şi caprine pentru producerea cărnii separate mecanic.

10. În cazul în care în Republica Moldova este prezent riscul controlat sau nedeterminat de ESB, laceraţia ţesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană, aplicată bovinelor, ovinelor sau caprinelor a căror carne este destinată consumului uman sau animal, se va aplica şi în cazul unui un risc neglijabil de ESB.

11. Limba bovinelor de toate vârstele destinată consumului uman sau animal se recoltează în abatoare printr-o secţiune transversală către procesul lingual al osului bazihioid, cu excepţia limbii bovinelor care provin din ţări cu un risc neglijabil de ESB.

12. Carnea de pe capul bovinelor în vârstă de peste 12 luni se recoltează în abatoare în conformitate cu sistemul de control validat de către autoritatea competentă, în scopul prevenirii unei posibile contaminări a cărnii capului prin ţesuturi ale sistemului nervos central, şi va include cel puţin următoarele dispoziţii:

12.1. recoltările se efectuează într-un loc special prevăzut în acest scop, separat din punct de vedere fizic de celelalte părţi ale liniei de abatorizare;

12.2. atunci când capetele sunt îndepărtate de pe transportor sau din cârlige înainte de recoltarea cărnii capului, orificiul frontal şi orificiul occipital se etanşează cu un dop etanş şi rezistent;

12.3. dacă trunchiul cerebral constituie obiectul unei prelevări de probe, în vederea testării de laborator pentru depistarea ESB, orificiul occipital se etanşează imediat după operaţiunea respectivă;

12.4. carnea capului nu se recoltează de pe capetele ale căror ochi sunt deterioraţi sau distruşi, înainte sau după sacrificare, sau care au suferit deteriorări care pot duce la contaminarea capetelor respective prin ţesuturi ale sistemului nervos central;

12.5. carnea capului nu se recoltează de pe capetele care nu sunt etanşate adecvat, conform prevederilor de la subpct. 12.2 din prezentul punct;

12.6. fără a aduce atingere regulilor generale de igienă, se stabilesc instrucţiuni de lucru specifice, în scopul prevenirii contaminării cărnii în cursul recoltării, în special în cazul în care dopul menţionat la subpct. 12.2 din prezentul punct este distrus sau în cazul în care ochii sunt deterioraţi în cursul operaţiunii:

12.6.1. se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de laborator, care să permită depistarea ţesuturilor sistemului nervos central, în scopul verificării aplicării eficiente a măsurilor de limitare a contaminării.

13. Prin derogare de la cerinţele de pct.12 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate decide să aplice în abatoare un alt sistem de control al recoltării cărnii de pe capul bovinelor, care are drept consecinţă reducerea echivalentă a nivelului contaminării cărnii respective prin ţesuturi ale sistemului nervos central.

Se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, utilizând un test de laborator, pentru a detecta ţesutul sistemului nervos central, care să permită verificarea aplicării eficiente a măsurilor destinate limitării contaminării.

14. Dacă recoltarea este realizată fără îndepărtarea capetelor bovinelor de pe transportor sau din cârlige, pct.12 şi 13 din prezenta anexă nu se aplică.

15. Prin derogare de la pct.12, 13 şi 14 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate decide să permită recoltarea cărnii de pe capul bovinelor în secţii de tranşare special autorizate pentru acest scop, cu condiţia ca următoarele dispoziţii să fie respectate:

15.1. capetele destinate transportului către secţia de tranşare sunt suspendate pe un stelaj pe durata stocării şi transportului de la abator la secţia de tranşare;

15.2. orificiul frontal şi orificiul occipital se etanşează adecvat, cu un dop etanş şi rezistent, înainte de îndepărtarea capetelor de pe transportor sau din cârlige, în vederea amplasării pe stelaje;

15.3. dacă trunchiul cerebral constituie obiectul unei prelevări de probe, în vederea testării de laborator pentru depistarea ESB, orificiul occipital se etanşează imediat după operaţiunea respectivă;

15.4. capetele care nu sunt etanşate adecvat, în conformitate cu prevederile menţionate la subpct. 15.2 şi 15.3 din prezentul punct sau ai căror ochi sunt deterioraţi sau distruşi înainte sau după sacrificare sau care au suferit deteriorări care pot duce la contaminarea cărnii capului prin ţesuturi ale sistemului nervos central se exclud din transportul către secţiile de tranşare specific autorizate;

15.5. în abatoare se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de laborator, care să permită depistarea ţesuturilor sistemului nervos central, în scopul verificării aplicării eficiente a măsurilor destinate limitării contaminării;

15.6. recoltarea cărnii de pe capul bovinelor este realizată în conformitate cu un sistem de control, autorizat de către autoritatea competentă, în scopul prevenirii unei posibile contaminări a cărnii capului, şi va include cel puţin următoarele măsuri:

15.6.1. toate capetele se supun unui control vizual, înainte ca recoltarea cărnii să înceapă, în scopul depistării semnelor contaminării şi al verificării etanşeităţii lor adecvate;

15.6.2. carnea capului nu se recoltează de pe capetele neetanşate adecvat, ale căror ochi sunt deterioraţi sau care au suferit deteriorări care pot duce la contaminarea cărnii prin ţesuturile sistemului nervos central;

15.6.3. dacă se suspectează că există capete de acest fel, carnea nu se prelevează de pe niciun cap;

15.6.4. fără a aduce atingere regulilor generale de igienă, se stabilesc instrucţiuni de lucru specifice, în scopul prevenirii contaminării cărnii în cursul transportului şi al prelevării, în special dacă dopul este distrus sau dacă ochii sunt deterioraţi în cursul operaţiunii;

15.6.5. în unitatea de tranşare se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de laborator, care să permită depistarea ţesuturilor sistemului nervos central, în scopul verificării aplicării eficiente a măsurilor de limitare a contaminării.

16. Autoritatea competentă poate autoriza exportul de capete sau carcase întregi conţinând materiale cu riscuri specificate, numai dacă ţara de destinaţie acceptă să primească materialul şi a aprobat condiţiile privind expedierea şi transportul.

17. Prin derogare de la pct.16 din prezenta anexă, carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranşate în cel mult trei bucăţi pentru vânzare angro şi sferturile care nu conţin alte materiale cu riscuri specificate, în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale, pot fi exportate în alt stat dacă autoritatea competentă autorizează acest lucru.

18. Sunt interzise exporturile de capete sau de carne proaspătă de bovine, ovine sau caprine care conţin materiale cu riscuri specificate şi prezintă un risc pentru sănătatea publică.

19. Autoritatea competentă va efectua controale oficiale, în scopul verificării aplicării corecte a prezentei anexe, şi asigură adoptarea de măsuri destinate evitării contaminării, în special în abatoare, secţiile de tranşare sau în alte locuri unde sunt îndepărtate materiale cu riscuri specificate, precum măcelăriile sau unităţile menţionate la subpct. 5.3 din prezenta anexă.

20. Autoritatea competentă va institui, în special, un sistem care asigură şi controlează faptul că materialele cu riscuri specificate sunt manipulate şi eliminate în conformitate cu prezenta Normă şi cu Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

21. Se va institui un sistem de control pentru îndepărtarea coloanei vertebrale, în conformitate cu pct.1 din prezenta anexă.

Anexa nr.5

la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru

prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme

transmisibile de encefalopatie spongiformă

CONTROLUL ŞI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR

SPONGIFORME TRANSMISIBILE

Capitolul I

CERINŢE PRIVIND CONTROLUL ŞI ERADICAREA

ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE

1. Dacă o ovină sau o caprină dintr-o exploataţie este suspectă că este afectată de una dintre EST, toate ovinele şi caprinele din exploataţia respectivă sunt puse sub restricţie oficială de circulaţie, până la aflarea rezultatelor examenelor de confirmare.

2. Dacă există dovezi că exploataţia în care se afla respectivul animal în momentul apariţiei suspiciunii de EST ar putea să nu fie aceeaşi cu exploataţia în care animalul ar fi putut fi expus la EST, autoritatea competentă poate decide să pună sub control oficial alte exploataţii sau numai exploataţia în care a avut loc expunerea, în funcţie de informaţiile epidemiologice disponibile.

3. Laptele şi produsele lactate provenind de la ovinele şi caprinele dintr-o exploataţie pusă sub control oficial, care sunt prezente în exploataţia respectivă de la data la care se suspectează prezenţa EST până la aflarea rezultatelor examenelor de confirmare, se folosesc exclusiv în cadrul exploataţiei respective.

4. Investigaţia menţionată la subpct. 56.2 din Normă trebuie să identifice:

4.1. în cazul bovinelor:

4.1.1. toate celelalte rumegătoare prezente în exploataţia din care provine animalul la care s-a confirmat boala;

4.1.2. în cazul unei femele la care s-a confirmat boala, toţi descendenţii săi născuţi în intervalul de doi ani înainte sau după debutul clinic al bolii la mamă;

4.1.3. toate animalele din cohorta din care provine animalul la care s-a confirmat boala;

4.1.4. originea posibilă a bolii;

4.1.5. celelalte animale prezente în exploataţia din care provine animalul la care s-a confirmat boala sau în orice altă exploataţie susceptibilă de a fi fost afectată de agentul EST sau de a fi fost expusă la aceeaşi alimentaţie sau sursă de contaminare;

4.1.6. circulaţia hranei pentru animale potenţial contaminate, a altor materiale sau a oricăror alte mijloace de transmitere, care ar fi putut să transmită agentul EST la sau de la exploataţia respectivă;

4.2. în cazul ovinelor şi caprinelor:

4.2.1. toate celelalte rumegătoare, în afară de ovine şi caprine, prezente în exploataţia din care provine animalul la care s-a confirmat boala;

4.2.2. părinţii şi, în cazul femelelor, toţi embrionii, ovulele, precum şi ultimii descendenţi ai femelei la care a fost confirmată boala, în măsura în care se pot identifica;

4.2.3. toate celelalte ovine şi caprine din exploataţia de unde provine animalul la care s-a confirmat boala, pe lângă cele menţionate la subpct. 4.2.2;

4.2.4. originea posibilă a bolii şi identificarea altor exploataţii în care se află animale, embrioni sau ovule potenţial afectate de agentul EST sau care au fost expuse la aceeaşi alimentaţie sau sursă de contaminare;

4.2.5. circulaţia hranei pentru animale potenţial contaminate, a altor materiale sau a oricăror alte mijloace de transmitere, care ar fi putut transmite agentul EST la sau de la exploataţia respectivă.

5. Măsurile prevăzute la subpct. 56.3 din Normă cuprind cel puţin următoarele:

5.1. în cazul confirmării ESB la o bovină, uciderea şi distrugerea completă a animalelor din specia respectivă, prin investigaţia menţionată la subpct. 4.1.2 şi 4.1.3 din prezenta anexă; cu toate acestea, autoritatea competentă poate decide:

5.1.1. să nu ucidă şi să nu distrugă animalele din cohorta menţionată la subpct. 4.1.3 dacă s-a demonstrat că animalele respective nu au avut acces la aceeaşi alimentaţie ca cea a animalului afectat;

5.1.2. să amâne uciderea şi distrugerea animalelor din cohorta menţionată la subpct. 4.1.3 până la sfârşitul vieţii productive, cu condiţia ca respectivele exemplare să fie tauri ţinuţi permanent la un centru de colectare a materialului seminal şi să se poată garanta că aceştia urmează să fie complet distruşi după moarte.

6. În cazul confirmării EST la o ovină sau la o caprină şi în cazul în care nu se poate exclude prezenţa ESB se recurge la următoarele acţiuni:

6.1. dacă prezenţa ESB nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului molecular secundar efectuat în conformitate cu metodele şi protocoalele prezentate la pct.22 din anexa nr.8 la Normă, uciderea şi distrugerea completă şi fără întârziere a tuturor animalelor, embrionilor şi ovulelor identificate în urma investigaţiei menţionate la subpct. 4.2.2-4.2.5 din prezenta anexă;

6.2. animalele în vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a subsecţiunea 1 şi 2 din anexa nr.8, astfel cum se prevede la pct.23 din anexa nr.2 la Normă;

6.3. se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor (maximum 50);

6.4. laptele şi produsele lactate care provin de la animalele care trebuie distruse şi care au fost prezente în exploataţie între data la care s-a confirmat că nu se poate exclude prezenţa ESB şi data distrugerii complete a animalelor se elimină în conformitate cu art.14 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

6.5. după uciderea şi distrugerea completă a tuturor animalelor, exploataţia face obiectul condiţiilor stabilite la pct.9 din prezenta anexă.

7. În cazul confirmării EST la o ovină sau la o caprină şi în cazurile în care se poate exclude prezenţa ESB şi a scrapiei atipice, se recurge la următoarele acţiuni:

7.1. dacă ESB şi scrapia atipică sunt excluse în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a subsecţiunea 1 şi 2 din anexa nr.8 la Normă exploataţia este supusă condiţiilor prevăzute la subpct. 7.3.1;

7.2. în plus, în temeiul deciziei autorităţii competente, exploataţia este supusă condiţiilor fie de la opţiunea 1 menţionată la subpct. 7.4-7.6, fie de la opţiunea 2 menţionată la subpct. 7.7-7.15, fie de la opţiunea 3 menţionată la subpct. 7.16-7.22;

7.3. în cazul unei exploataţii cu un efectiv mixt de ovine şi caprine, autoritatea competentă poate decide să aplice condiţiile uneia dintre opţiuni la ovinele din exploataţie şi o opţiune diferită la caprinele din exploataţie:

7.3.1. laptele şi produsele lactate care provin de la animalele care trebuie distruse sau sacrificate şi care au fost prezente în exploataţie între data la care s-a confirmat cazul de EST şi data finalizării măsurilor care trebuie să fie aplicate în exploataţia respectivă, în conformitate cu dispoziţiile de la subpct. 7.4-7.10 din prezentul punct, sau provenind de la efectivul infectat, până la ridicarea tuturor restricţiilor prevăzute la subpct. 7.16-7.22 din prezentul punct şi pct.11 din prezenta anexă, nu sunt utilizate pentru hrănirea rumegătoarelor, cu excepţia rumegătoarelor din cadrul exploataţiei respective;

7.3.2. introducerea pe piaţă a laptelui şi a produselor lactate de acest tip ca hrană pentru nerumegătoare se limitează de către autoritatea competentă pe teritoriul Republicii Moldova;

7.3.3. pe documentul comercial care însoţeşte loturile de lapte şi produse lactate de acest tip şi pe orice ambalaj care conţine astfel de loturi se indică clar menţiunea: “A nu se utiliza în alimentaţia rumegătoarelor”;

7.3.4. se interzice folosirea şi depozitarea hranei pentru animale care conţine lapte şi produse lactate de acest tip în exploataţiile care deţin rumegătoare;

7.3.5. hrana în vrac pentru animale care conţine lapte şi produse lactate de acest tip se transportă cu vehicule care nu transportă în acelaşi timp şi hrană pentru rumegătoare;

7.3.6. în cazul în care vehiculele respective sunt ulterior utilizate pentru transportarea alimentelor destinate rumegătoarelor, acestea se curăţă minuţios pentru a evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură autorizată de către autoritatea responsabilă de exploataţie;

7.4. prin opţiunea 1 se subînţelege sacrificarea şi distrugerea completă a tuturor animalelor şi urmăreşte procedura de sacrificare şi distrugere completă, fără întârziere, a tuturor animalelor, embrionilor şi ovulelor identificate în urma investigaţiei prevăzute la subpct. 4.2.2 şi 4.2.3 din prezenta anexă:

7.4.1. animalele în vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a subsecţiunea 1 şi 2 din anexa nr.8, astfel cum se prevede la pct.23 din anexa nr.2 la Normă;

7.4.2. se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor (maximum 50);

7.5. prin derogare de la condiţiile menţionate la subpct. 7.4.1 şi 7.4.2 din prezentul punct, autoritatea competentă poate decide să aplice, în schimb, măsurile enumerate la subpct. 7.5.1 şi 7.5.2:

7.5.1. să înlocuiască uciderea şi distrugerea completă a tuturor animalelor, fără întârziere, prin sacrificarea pentru consumul uman, fără întârziere, cu îndeplinirea condiţiilor că animalele sunt sacrificate pentru consumul uman pe teritoriul statului membru responsabil de exploataţie sau toate animalele care au vârsta de peste 18 luni şi sunt sacrificate pentru consumul uman sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite la pct.12 din anexa nr.8 la Normă;

7.5.2. să excepteze mieii şi iezii mai mici de trei luni de la uciderea şi distrugerea completă fără întârziere, cu condiţia ca aceştia să fie sacrificaţi pentru consumul uman înainte de a depăşi vârsta de trei luni;

7.6. se permite deplasarea animalelor menţionate la subpct. 7.5.1 şi 7.5.2 din prezentul punct de la exploataţie către abator:

7.6.1. după uciderea şi distrugerea completă sau sacrificarea pentru consumul uman a tuturor animalelor, exploataţia în care s-a decis aplicarea opţiunii 1 face obiectul condiţiilor prevăzute la pct.9 şi 10 din prezenta anexă;

7.7. prin opţiunea 2 se subînţelege uciderea şi distrugerea completă doar a animalelor susceptibile;

7.8. genotiparea proteinei prionice a tuturor ovinelor şi caprinelor prezente în exploataţie, cu excepţia mieilor şi a iezilor mai mici de trei luni, cu condiţia ca ele să fie sacrificate pentru consum uman cel târziu la vârsta de trei luni;

7.9. uciderea şi distrugerea completă, fără întârziere, a tuturor ovinelor şi/sau caprinelor, a embrionilor şi a ovulelor identificate în urma investigaţiei menţionate la subpct. 4.2.2 şi 4.2.3 din prezenta anexă, cu excepţia:

7.9.1. berbecilor de reproducere cu genotip ARR/ARR;

7.9.2. oilor de reproducere care au cel puţin o alelă ARR şi nu au alela VRQ şi, în cazul în care aceste oi de reproducere sunt gestante în momentul investigaţiei, a mieilor născuţi ulterior de acestea, dacă genotipurile lor îndeplinesc cerinţele de la subpct. 7.7-7.9;

7.9.3. ovinelor care au cel puţin o alelă ARR şi sunt destinate exclusiv sacrificării pentru consum uman;

7.9.4. caprinelor care poartă cel puţin una dintre următoarele alele: K222, D146 şi S146;

7.9.5. în cazul în care autoritatea competentă de exploataţie decide astfel, a mieilor şi a iezilor mai mici de trei luni, cu condiţia ca aceştia să fie sacrificaţi pentru consum uman cel mai târziu când împlinesc vârsta de trei luni;

7.10. animalele cu vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere se testează pentru depistarea EST în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a subsecţiunea 1 şi 2 din anexa nr.8, astfel cum se prevede la pct.23 din anexa nr.2 la Normă;

7.11. prin derogare de la condiţiile menţionate la subpct. 7.8 şi 7.9 din prezentul punct, autoritatea competentă poate decide să aplice, în schimb, măsurile menţionate la subpct. 7.12, 7.13, 7.14 şi 7.15 din prezentul punct;

7.12. să înlocuiască uciderea şi distrugerea completă a animalelor menţionate la subpct. 7.8 din prezentul punct prin sacrificarea lor pentru consum uman, dacă:

7.12.1. animalele sunt sacrificate pentru consum cu acordul autorităţii competente;

7.12.2. toate animalele în vârstă de peste 18 luni sacrificate pentru consum uman se testează pentru depistarea EST în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a subsecţiunea 1 şi 2 din anexa nr.8;

7.13. să amâne genotiparea şi, ulterior, uciderea şi distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menţionate la subpct. 7.8 din prezentul punct, pentru o perioadă de cel mult trei luni:

7.13.1. această derogare poate fi aplicată în situaţiile în care cazul index este confirmat aproape de începerea sezonului de fătat, cu condiţia ca oile şi/sau caprinele şi noii lor născuţi să fie izolaţi de ovine şi/sau caprine din alte exploataţii pe parcursul întregii perioade;

7.14. să amâne uciderea şi distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menţionate la subpct. 7.8 din prezentul punct pentru o perioadă de maximum trei ani de la data confirmării cazului index, la efectivele de ovine şi caprine şi în exploataţiile în care ovinele şi caprinele sunt crescute împreună:

7.14.1. aplicarea derogării prevăzute la prezentul subpunct se limitează la cazurile în care autoritatea competentă consideră că situaţia epidemiologică nu poate fi remediată fără uciderea animalelor respective, dar că acest lucru nu poate fi efectuat imediat, având în vedere nivelul mic de rezistenţă al populaţiei de ovine şi caprine din exploataţie, alături de alte aspecte, incluzând factori de natură economică;

7.14.2. berbecii de reproducţie, alţii decât cei cu genotipul ARR/ARR, se ucid sau se castrează fără întârziere;

7.14.3. toate măsurile posibile de creştere rapidă a rezistenţei genetice la populaţiile de ovine şi/sau caprine din exploataţie se pun în aplicare imediat, inclusiv creşterea şi reformarea justificată a oilor pentru a creşte frecvenţa alelei ARR şi a elimina alela VRQ, precum şi creşterea ţapilor care poartă alelele K222, D146 sau S146;

7.14.4. autoritatea competentă asigură faptul că numărul de animale care urmează să fie ucise la sfârşitul perioadei de amânare nu este mai mare decât era imediat după confirmarea cazului index;

7.14.5. în cazul aplicării derogării prevăzute la prezentul subpunct, măsurile prevăzute la pct.11-15 din prezenta anexă se aplică exploataţiei până la distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menţionate la subpct. 7.8 şi 7.9 din prezentul punct, după care se aplică restricţiile stabilite la pct.9 şi 10 din prezenta anexă;

7.15. după uciderea şi distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menţionate la subpct. 7.8 şi 7.9 din prezentul punct, exploataţia face obiectul condiţiilor prevăzute la pct.9 şi 10 din prezenta anexă;

7.16. opţiunea 3 prevede lipsa obligativităţii uciderii şi distrugerii complete a animalelor;

7.17. autoritatea competentă poate decide să nu procedeze la uciderea şi distrugerea completă a animalelor identificate în urma investigaţiei prevăzute la subpct. 4.2.2 şi 4.2.3 din prezenta anexă, în cazul îndeplinirii cel puţin a criteriilor stabilite în una dintre următoarele prevederi:

7.17.1. este dificil să se obţină ovine de înlocuire de sex masculin cu genotipul ARR/ARR şi ovine femele care poartă cel puţin o alelă ARR şi nicio alelă VRQ sau caprine care poartă cel puţin una dintre alelele următoare: K222, D146 şi S146;

7.17.2. frecvenţa alelei ARR în rasa ovină sau în exploataţie sau a alelelor K222, D146 sau S146 în rasa caprină sau în exploataţie este mică;

7.17.3. acest lucru este considerat necesar pentru a evita consangvinizarea;

7.17.4. acest lucru este considerat necesar de către autoritatea competentă în urma unei analize temeinice a tuturor factorilor epidemiologici;

7.18. se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor şi caprinelor, până la maximum 50 din fiecare specie, în termen de trei luni de la data confirmării cazului index de scrapie clasică;

7.19. atunci când sunt detectate cazuri suplimentare de scrapie clasică într-o exploataţie în care este aplicată opţiunea 3, autoritatea competentă reevaluează relevanţa motivelor şi a criteriilor care stau la baza deciziei de a aplica opţiunea 3 în această exploataţie;

7.20. în cazul în care se ajunge la concluzia că aplicarea opţiunii 3 nu asigură un control adecvat al focarului epidemic, autoritatea competentă înlocuieşte opţiunea 3 utilizată pentru gestionarea exploataţiei respective cu opţiunea 1 sau opţiunea 2, astfel cum se prevede la subpct. 7.4-7.15 din prezentul punct;

7.21. exploataţia în care s-a decis aplicarea opţiunii 3 face imediat obiectul condiţiilor prevăzute la pct.11 din prezenta anexă;

7.22. în cazul în care autoritatea competentă permite recurgerea la opţiunea 3 în gestionarea focarelor epidemice de scrapie clasică păstrează evidenţe referitoare la motivele şi criteriile care stau la baza fiecărei decizii individuale de aplicare.

8. În cazul în care un animal afectat de o EST provine dintr-o altă exploataţie:

8.1. autoritatea competentă poate decide, pe baza istoricului animalului infectat, să aplice măsuri de eradicare doar în exploataţia de origine sau şi în cea în care s-a confirmat infecţia;

8.2. în cazul păşunilor folosite în comun de mai multe efective, autoritatea competentă poate decide limitarea aplicării acestor măsuri la un singur efectiv, după o analiză temeinică a tuturor factorilor epidemiologici;

8.3. în cazul în care în aceeaşi exploataţie sunt ţinute mai multe efective, autoritatea competentă poate decide limitarea aplicării măsurilor de eradicare la efectivul în care a fost confirmată prezenţa EST, dacă s-a verificat că efectivele au fost ţinute izolate unul de altul şi că este puţin probabilă răspândirea bolii între efective prin contact direct sau indirect.

9. După uciderea şi distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a tuturor animalelor identificate într-o exploataţie în conformitate cu pct.6, cu subpct. 7.4, 7.5, 7.6 sau cu subpct. 7.7, 7.15 din prezenta anexă, se aplică următoarele restricţii:

9.1. exploataţia face obiectul unui protocol de monitorizare intensificată a EST, care include testarea prezenţei EST la animalele cu vârstă de peste 18 luni care au decedat sau au fost ucise în exploataţie, dar nu în cadrul unei campanii de eradicare a bolii;

9.2. ovinele cu genotip ARR/ARR şi caprinele care poartă cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate;

9.3. testarea se efectuează în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a subsecţiunea 1 şi 2 din anexa nr.8 la Normă;

9.4. în exploataţie pot fi introduse numai următoarele animale:

9.4.1. ovine de sex masculin cu genotip ARR/ARR;

9.4.2. ovine de sex feminin care poartă cel puţin o alelă ARR şi nicio alelă VRQ;

9.4.3. caprine, cu condiţia ca eliminarea animalelor să fi fost urmată de curăţarea şi dezinfectarea completă a tuturor spaţiilor pentru adăpostirea animalelor;

9.5. în exploataţie se pot utiliza numai berbecii de reproducţie şi ţapii de reproducţie şi materialul germinativ provenit de la ovine şi caprine care se încadrează în următoarele categorii:

9.5.1. ovine de sex masculin cu genotip ARR/ARR;

9.5.2. material seminal de la berbeci cu genotipul ARR/ARR;

9.5.3. embrioni care poartă cel puţin o alelă ARR şi nicio alelă VRQ;

9.5.4. ţapii de reproducţie şi materialul germinativ de origine caprină, astfel cum sunt definite în măsurile stabilite de către autoritatea competentă în vederea creşterii rezistenţei genetice a populaţiei de caprine din exploataţie.

10. Deplasarea animalelor din exploataţie se autorizează fie în scopul distrugerii lor, fie sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:

10.1. ieşirea următoarelor animale din exploataţie este permisă pentru toate scopurile, inclusiv pentru reproducţie:

10.1.1. ovinelor cu ARR/ARR;

10.1.2. oilor care poartă o singură alelă ARR şi nicio alelă VRQ, dacă sunt mutate în alte exploataţii care sunt restricţionate ca urmare a aplicării măsurilor în conformitate cu subpct. 7.4-7.6 (opţiunea 1), subpct. 7.7-7.15 (opţiunea 2) sau subpct. 7.16-7.22 (opţiunea 3) din prezenta anexă;

10.1.3. caprinelor care poartă cel puţin una dintre următoarele alele: K222, D146 şi S146;

10.1.4. caprinelor, dacă sunt mutate în alte exploataţii care sunt restricţionate ca urmare a aplicării măsurilor în conformitate cu subpct. 7.4 (opţiunea 1), subpct. 7.7 (opţiunea 2) sau subpct. 7.16 (opţiunea 3);

10.2. următoarele animale pot ieşi din exploataţie pentru a fi duse direct la sacrificare pentru consum uman:

10.2.1. ovinele care poartă cel puţin o alelă ARR;

10.2.2. caprinele;

10.2.3. dacă autoritatea competentă decide astfel, mieii şi iezii care nu au împlinit vârsta de trei luni la data sacrificării;

10.2.4. toate animalele în momentul în care autoritatea competentă a decis să aplice derogările prevăzute la subpct. 7.5.1 şi subpct. 7.12 din prezenta anexă;

10.3. dacă autoritatea competentă decide astfel, mieii şi iezii pot fi mutaţi într-o altă exploataţie de pe teritoriul său numai în scopul îngrăşării înainte de sacrificare, dacă se respectă următoarele condiţii:

10.3.1. exploataţia de destinaţie nu conţine alte ovine sau caprine decât cele care sunt îngrăşate înainte de sacrificare;

10.3.2. la sfârşitul perioadei de îngrăşare, mieii şi iezii proveniţi din exploataţiile care fac obiectul măsurilor de eradicare sunt transportaţi direct la un abator pentru a fi sacrificaţi înainte de a împlini vârsta de 12 luni;

10.4. restricţiile stabilite la pct.9 şi subpct. 10.1-10.3 din prezenta anexă continuă să se aplice exploataţiei:

10.4.1. până la data de la care exploataţia nu mai deţine decât ovine cu genotip ARR/ARR, cu condiţia ca în exploataţie să nu existe nicio caprină;

10.4.2. până la data la care toate caprinele din exploataţie poartă cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiţia să nu existe nicio ovină în exploataţie;

10.4.3. până la data de la care exploataţia nu mai deţine decât ovine cu genotip ARR/ARR şi toate caprinele din exploataţie poartă cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

10.4.4. într-o perioadă de doi ani de la data finalizării aplicării tuturor măsurilor menţionate la pct.6, subpct. 7.4-7.6 sau la subpct. 7.7-7.15 din prezenta anexă, cu condiţia ca în această perioadă de doi ani să nu fie detectat niciun caz de EST în afara celor de scrapie atipică.

11. În urma deciziei de a pune în aplicare opţiunea 3 prevăzută la subpct. 7.16-7.22 din prezenta anexă, exploataţia face imediat obiectul următoarelor măsuri:

11.1. exploataţia face obiectul unui protocol de monitorizare intensificată a EST;

11.2. acesta include testarea prezenţei EST la animalele cu vârsta de peste 18 luni, care:

11.2.1. au fost sacrificate pentru consum uman;

11.2.2. au murit sau au fost ucise în exploataţie, dar nu în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli;

11.3. ovinele cu genotip ARR/ARR şi caprinele care poartă cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate;

11.4. testarea se efectuează în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a subsecţiunea 1 şi 2 din anexa nr.8 la Normă.

12. Se vor aplica condiţiile prevăzute la subpct. 9.4 şi 9.5 din prezenta anexă, cu toate acestea autoritatea competentă prin derogare de la subpct. 9.4 şi 9.5 din prezenta anexă poate permite introducerea şi utilizarea în exploataţie:

12.1. a ovinelor de sex masculin şi a materialului seminal al acestora care poartă cel puţin o alelă ARR şi nicio alelă VRQ, inclusiv pentru reproducţie;

12.2. a ovinelor de sex feminin care nu poartă nicio alelă VRQ;

12.3. a embrionilor care nu poartă nicio alelă VRQ;

12.4. se va respecta condiţia că rasa la care aparţine animalul este una pe cale de dispariţie; rasa la care aparţine animalul face obiectul unui program de reproducere care vizează conservarea rasei; frecvenţa alelei ARR în cadrul rasei respective este mică.

13. Deplasarea animalelor din exploataţie este permisă în scopul distrugerii lor sau pentru a fi transportate direct în scopul sacrificării pentru consum uman sau respectă următoarele condiţii:

13.1. berbecii şi oile cu genotip ARR/ARR şi caprinele care poartă cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146 pot fi mutate din exploataţie pentru orice scop, inclusiv pentru reproducţie, cu condiţia să fie mutate în alte exploataţii care fac obiectul măsurilor în conformitate cu subpct. 7.7-7.15 sau cu subpct. 7.16-7.22;

13.2. dacă autoritatea competentă decide astfel, mieii şi iezii pot fi mutaţi într-o altă exploataţie de pe teritoriul ţării numai în scopul îngrăşării înainte de sacrificare, dacă se respectă următoarele condiţii:

13.2.1. exploataţia de destinaţie nu conţine alte ovine sau caprine decât cele care sunt îngrăşate înainte de sacrificare;

13.2.2. la sfârşitul perioadei de îngrăşare, mieii şi iezii sunt transportaţi direct la un abator pentru a fi sacrificaţi înainte de a împlini vârsta de 12 luni.

14. Autoritatea competentă asigură faptul că nu se expediază din exploataţie material seminal, embrioni şi ovule.

15. În timpul sezonului de fătare, este interzisă utilizarea comună a păşunilor de către ovinele şi caprinele dintr-o exploataţie împreună cu cele din alte exploataţii:

15.1. în afara sezonului de fătare, utilizarea în comun a păşunilor se supune restricţiilor care urmează să fie stabilite de către autoritatea competentă, după o analiză temeinică a tuturor factorilor epidemiologici;

15.2. restricţiile stabilite la pct.11-14 din prezenta anexă se aplică pe o perioadă de doi ani de la depistarea ultimului caz de EST care nu este un caz de scrapie atipică, în exploataţiile în care a fost pusă în aplicare opţiunea 3 prevăzută la subpct. 7.16-7.22 din prezenta anexă.

Capitolul II

CERINŢE MINIME ALE UNUI PROGRAM DE REPRODUCERE

A OVINELOR PENTRU A SE OBŢINE REZISTENŢĂ LA EST

16. Programul de reproducere se va axa pe efectivele cu valoare genetică ridicată, însă în cazul în care se aplică un program de reproducere, autoritatea competentă poate decide eşantionarea şi genotiparea numai în cazul berbecilor de reproducţie din efectivele care nu participă la programul de reproducere.

17. Se va institui o bază de date care să conţină cel puţin următoarele informaţii:

17.1. identitatea, rasa şi numărul animalelor din toate efectivele care participă la programul de reproducere;

17.2. identificarea diferitor animale eşantionate în cadrul programului de reproducere, inclusiv a berbecilor de reproducţie eşantionaţi din efectivele care nu participă la programul de reproducere;

17.3. rezultatele oricăror teste de genotipare.

18. Se va institui un sistem de certificare uniformă prin care genotipul fiecărui animal eşantionat în cadrul programului de reproducere, inclusiv al berbecilor de reproducţie eşantionaţi din efectivele care nu participă la programul de reproducere, este certificat printr-un număr de identificare individual.

19. Se va institui un sistem de identificare a animalelor şi a eşantioanelor, de prelucrare a eşantioanelor şi de difuzare a rezultatelor care să reducă în măsura în care este posibil riscul de eroare umană.

Acest sistem este suspus unor controale aleatorii periodice pentru verificarea eficacităţii sale.

20. Testele de genotipare a sângelui sau a altor ţesuturi prelevate în scopul programului de reproducere, inclusiv de la berbecii de reproducţie eşantionaţi din efectivele care nu participă la programul de reproducere, se efectuează în laboratoare autorizate în cadrul programului de reproducere.

21. Autoritatea competentă poate ajuta asociaţiile de crescători să creeze bănci genetice de material seminal, ovule şi embrioni reprezentativi pentru genotipurile proteinei prionice care pot deveni rare ca urmare a programului de reproducere.

22. Programele de reproducere se stabilesc pentru fiecare rasă, luând în considerare următoarele elemente:

22.1. frecvenţa diferitelor alele în cadrul rasei;

22.2. raritatea rasei;

22.3. prevenirea reproducerii prin împerecheri consangvine şi a deviaţiei genetice.

23. În cazul în care autoritatea competentă permite, în conformitate cu prevederile pct.16 din prezenta anexă, eşantionarea şi genotiparea berbecilor de reproducţie din efectivele care nu participă la programul de ameliorare a rasei, genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 141, 154 şi 171 se determină pe un eşantion minim de ovine reprezentativ pentru întreaga populaţie de ovine a autorităţii competente, fie:

23.1. o dată la trei ani pe un eşantion minimum de cel puţin 1 560 de ovine;

23.2. cu o frecvenţă şi o mărime a eşantionului determinate de către autoritatea competentă pe baza respectării următoarelor criterii:

23.2.1. planul de eşantionare ţine cont de datele epidemiologice relevante colectate în cursul anchetelor anterioare, inclusiv datele cu privire la genotipul proteinei prionice a ovinelor pentru codonii 136, 141, 154 şi 171, pe rase, regiuni, vârstă, sex şi tipul efectivelor;

23.2.2. planul de eşantionare permite cel puţin detectarea unei modificări de 5% a prevalenţei genotipului pe o perioadă de trei ani, cu o putere de 80% şi un nivel de încredere de 95%.

24. Obiectivul programului de reproducere este acela de a mări frecvenţa alelei ARR în cadrul efectivului, reducând, în acelaşi timp, prevalenţa alelelor a căror contribuţie la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată.

25. Cerinţele minime pentru efectivele participante sunt următoarele:

25.1. se identifică individual, prin mijloace sigure, toate animalele din efectiv care urmează a fi supuse unui test de genotipare;

25.2. toţi berbecii de reproducţie din cadrul unui efectiv sunt supuşi unui test de genotipare înainte de a fi folosiţi pentru reproducţie;

25.3. toţi masculii cu alela VRQ sunt sacrificaţi sau castraţi în termen de şase luni de la determinarea genotipului lor; aceste animale nu părăsesc exploataţia, decât pentru a fi sacrificate;

25.4. femelele cunoscute ca având alela VRQ nu părăsesc exploataţia, decât pentru a fi sacrificate;

25.5. se interzice folosirea altor masculi, inclusiv a donatorilor de material seminal utilizaţi pentru inseminarea artificială, în afară de cei certificaţi în cadrul programului de reproducere, în scopul reproducţie în interiorul efectivului.

26. Autoritatea competentă poate decide să acorde derogări de la cerinţele stabilite la subpct. 25.3-25.4 în scopul protejării raselor şi a caracteristicilor de producţie.

Autoritatea competentă va anunţa Comisia Europeană despre derogările acordate în conformitate cu prevederile aliniatului întâi, precum şi despre criteriile folosite.

27. Berbecii care urmează să fie eşantionaţi se identifică individual, prin mijloace sigure.

28. Berbecii la care s-a constatat prezenţa alelei VRQ nu părăsesc exploataţia, decât pentru a fi sacrificaţi.

29. Cadrul de recunoaştere a situaţiei rezistenţei la EST a efectivelor de ovine recunoaşte situaţia rezistenţei la EST a efectivelor de ovine care, în urma participării la programul de reproducere prevăzut la pct.29-30 din Normă, îndeplinesc criteriile cerute de programul respectiv:

29.1. această recunoaştere se acordă la cel puţin două niveluri, după cum urmează:

29.1.1. efective de nivelul I: efective compuse în totalitate din ovine cu genotipul ARR/ARR;

29.1.2. efective de nivelul II: efective ale căror descendenţi provin exclusiv din berbeci cu genotipul ARR/ARR;

29.1.3. autoritatea competentă poate decide să acorde recunoaşterea şi altor niveluri, astfel încât să răspundă cerinţelor naţionale;

29.2. se efectuează eşantionări periodice şi aleatorii de la ovine care provin din efective rezistente la EST:

29.2.1. în exploataţie sau în abator, în vederea verificării genotipului;

29.2.2. în cazul efectivelor de nivelul I, de la animale de peste 18 luni, la abator, în vederea depistării prezenţei EST în conformitate cu anexa nr.2 la Normă.

30. În cazul în care în Republica Moldova se introduc programe naţionale de reproducere pentru a obţine rezistenţa la EST a populaţiilor de ovine, autoritatea competentă va avea următoarele obligaţii:

30.1. să informeze Comisia Europeană cu privire la cerinţele unor astfel de programe;

30.2. să transmită raportul anual către Comisia Europeană privind progresele înregistrate.

Anexa nr.6

la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru

prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme

transmisibile de encefalopatie spongiformă

INTRODUCEREA PE PIAŢA DIN REPUBLICA MOLDOVA ŞI EXPORTUL

Capitolul I

CERINŢE PRIVIND INTRODUCEREA PE PIAŢA

DIN REPUBLICA MOLDOVA ŞI EXPORTUL

1. În cazul în care exploataţiile prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică şi un risc controlat de scrapie clasică, se va recurge la următoarele acţiuni:

1.1. în scopul comerţului în interiorul ţării, autoritatea competentă instituie şi supraveghează, după caz, un sistem oficial pentru recunoaşterea exploataţiilor cu un risc neglijabil de scrapie clasică şi a celor cu un risc controlat de scrapie clasică;

1.2. pe baza acestui sistem oficial, după caz, autoritatea competentă instituie şi menţine liste cu exploataţii de ovine şi caprine cu un risc neglijabil de scrapie clasică şi cu exploataţii cu un risc controlat de scrapie clasică.

2. O exploataţie cu efective de ovine de nivelul I al situaţiei rezistenţei la EST, astfel cum se prevede la subpct. 29.1.1 din anexa nr.5 la Normă, şi în care nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică, pentru o perioadă care include cel puţin ultimii şapte ani, poate fi recunoscută ca prezentând un risc neglijabil de scrapie clasică.

3. O exploataţie cu efective de ovine, de caprine sau de ovine şi caprine poate fi, de asemenea, recunoscută ca prezentând un risc neglijabil de scrapie clasică, dacă a respectat următoarele condiţii pentru o perioadă care include cel puţin ultimii şapte ani:

3.1. ovinele şi caprinele sunt identificate în mod permanent şi se păstrează evidenţe pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploataţia în care s-au născut;

3.2. se păstrează evidenţe ale circulaţiei ovinelor şi caprinelor către şi dinspre exploataţie;

3.3. în exploataţie se introduc numai următoarele ovine şi caprine:

3.3.1. ovinele şi caprinele din exploataţii care prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică;

3.3.2. ovinele şi caprinele din exploataţii care au îndeplinit condiţiile prevăzute la subpct. 3.1, 3.2 şi 3.3.1 din prezentul punct pentru o perioadă de cel puţin şapte ani sau pentru cel puţin aceeaşi perioadă echivalentă cu perioada în care exploataţia unde acestea urmează să fie introduse a îndeplinit condiţiile prevăzute la subpunctele menţionate;

3.3.3. ovinele cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR şi caprinele cu cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate;

3.3.4. ovinele şi caprinele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la subpct. 3.3.1 şi 3.3.2 din prezentul punct, cu excepţia perioadei în care au fost ţinute într-un centru de colectare a materialului seminal, cu condiţia ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească următoarele condiţii:

3.3.4.1. centrul de colectare a materialului seminal este înregistrat de către autoritatea competentă conform prevederilor Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

3.3.4.2. pentru o perioadă de şapte ani, în centrul de colectare a materialului seminal au fost introduse numai ovine sau caprine din exploataţii care au îndeplinit în această perioadă condiţiile prevăzute la subpct. 3.1, 3.2 şi 3.5 din prezentul punct şi care au făcut obiectul unor controale periodice efectuate de către un medic veterinar oficial desemnat de către autoritatea competentă, în condiţiile art.2 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

3.3.4.3. nu s-a confirmat niciun caz de scrapie clasică în centrul de colectare a materialului seminal în ultimii şapte ani;

3.3.4.4. în centrul de colectare a materialului seminal există măsuri de biosecuritate care asigură faptul că ovinele şi caprinele ţinute în centrul respectiv şi care provin din exploataţii care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică nu intră în contact direct sau indirect cu ovine şi caprine care provin din exploataţii cu un statut inferior privind scrapia clasică;

3.4. exploataţia este supusă unor controale periodice pentru verificarea conformităţii cu condiţiile prevăzute la subpct. 3.1-3.3 de către un medic veterinar oficial sau un medic veterinar autorizat în acest scop de către autoritatea competentă, care urmează să fie efectuate cel puţin anual;

3.5. nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;

3.6. toate ovinele şi caprinele cu vârsta de peste 18 luni, care au murit sau au fost ucise pentru alte motive decât în scopul sacrificării pentru consum uman, se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a subsecţiunea 1 şi 2 din anexa nr.8 la Normă;

3.6.1. prin derogare de la această condiţie specifică, autoritatea competentă poate decide ca toate ovinele şi caprinele cu vârsta de peste 18 luni fără valoare comercială, reformate la sfârşitul vieţii lor productive, în loc să fie sacrificate pentru consumul uman, să fie inspectate de un medic veterinar, iar toate animalele care prezintă semne de caşexie sau semne neurologice se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a subsecţiunea 1 şi 2 din anexa nr.8 la Normă;

3.7. numai următoarele ovule şi embrioni de ovine şi caprine se introduc în exploataţie:

3.7.1. ovule şi embrioni de la animale donatoare care au fost ţinute de la naştere într-un ţară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploataţie cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerinţe:

3.7.1.1. sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploataţia în care s-au născut;

3.7.1.2. au fost ţinute de la naştere în exploataţii în care, pe durata prezenţei lor, nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;

3.7.1.3. nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării ovulelor sau a embrionilor;

3.7.2. ovule şi embrioni de ovine care au cel puţin o alelă ARR şi de caprine care au cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

3.8. numai materialul seminal de ovine şi caprine următor se introduce în exploataţie:

3.8.1. materialul seminal de la animale donatoare care au fost ţinute de la naştere într-o ţară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploataţie cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerinţe:

3.8.1.1. sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploataţia în care s-au născut;

3.8.1.2. nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării materialului seminal;

3.8.2. materialul seminal de la berbeci cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR şi de la ţapi cu cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

3.9. ovinele şi caprinele din exploataţie nu intră în contact direct sau indirect şi nici nu utilizează păşuni în comun cu ovine şi caprine provenind din exploataţii cu statut inferior privind scrapia clasică.

4. O exploataţie cu efective de ovine, de caprine sau de ovine şi caprine poate fi recunoscută ca prezentând un risc controlat de scrapie clasică dacă a respectat următoarele condiţii în cel puţin ultimii trei ani:

4.1. ovinele şi caprinele sunt identificate în mod permanent şi se păstrează evidenţe pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploataţia în care s-au născut;

4.2. se păstrează evidenţe ale circulaţiei ovinelor şi caprinelor către şi dinspre exploataţie;

4.3. în exploataţie se introduc numai următoarele ovine şi caprine:

4.3.1. ovinele şi caprinele din exploataţii care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică;

4.3.2. ovinele şi caprinele din exploataţii care au îndeplinit condiţiile prevăzute la subpct. 4.1, 4.2 şi 4.3.1 din prezentul punct pentru o perioadă care include cel puţin ultimii trei ani sau pentru cel puţin aceeaşi perioadă ca perioada în care exploataţia unde acestea urmează să fie introduse a îndeplinit condiţiile prevăzute la subpunctele menţionate;

4.3.3. ovinele cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR şi caprinele cu cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate;

4.3.4. ovinele şi caprinele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la subpct. 4.1 şi 4.3.1 din prezentul punct, cu excepţia perioadei în care au fost ţinute într-un centru de colectare a materialului seminal. cu condiţia ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească următoarele condiţii:

4.3.4.1. centrul de colectare a materialului seminal este autorizat de către autoritatea competentă conform prevederilor Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

4.3.4.2. pentru o perioadă care include ultimii trei ani, în centrul de colectare a materialului seminal au fost introduse numai ovine sau caprine din exploataţii care au îndeplinit în această perioadă condiţiile prevăzute la
subpct. 4.1, 4.2 şi 4.5 din prezentul punct şi care au făcut obiectul unor controale periodice efectuate de către un medic veterinar oficial desemnat de către autoritatea competentă în condiţiile art.2 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

4.3.4.3. nu s-a confirmat niciun caz de scrapie clasică în centrul de colectare a materialului seminal în ultimii trei ani;

4.3.4.4. în centrul de colectare a materialului seminal există măsuri de biosecuritate care asigură faptul că ovinele şi caprinele ţinute în centrul respectiv şi care provin din exploataţii care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică nu intră în contact direct sau indirect cu ovine şi caprine care provin din exploataţii cu un statut inferior privind scrapia clasică;

4.4. exploataţia este supusă unor controale periodice, pentru verificarea conformităţii cu condiţiile prevăzute la subpct. 4.1-4.3 din prezentul punct, de către un medic veterinar oficial desemnat de către autoritatea competentă în condiţiile art.2 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care urmează să fie efectuate cel puţin anual;

4.5. nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;

4.6. toate ovinele şi caprinele cu vârsta de peste 18 luni, care au murit sau au fost ucise din alte motive decât în scopul sacrificării pentru consum uman, se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a subsecţiunea 1 şi 2 din anexa nr.8;

4.6.1. prin derogare de la această condiţie specifică, autoritatea competentă poate decide ca toate ovinele şi caprinele cu vârsta de peste 18 luni, fără valoare comercială, reformate la sfârşitul vieţii lor productive, în loc să fie sacrificate pentru consumul uman să fie inspectate de un medic veterinar, iar toate animalele care prezintă semne de caşexie sau semne neurologice se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a subsecţiunea 1 şi 2 din anexa nr.8 la Normă;

4.7. numai următoarele ovule şi embrioni de ovine şi caprine se introduc în exploataţie:

4.7.1. ovulele şi embrionii de la animalele donatoare care au fost ţinute de la naştere într-o ţară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploataţie cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerinţe:

4.7.1.1. sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploataţia în care s-au născut;

4.7.1.2. au fost ţinute de la naştere în exploataţii în care, pe durata prezenţei lor, nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;

4.7.1.3. nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării ovulelor sau a embrionilor;

4.7.2. ovulele şi embrionii de ovine care au cel puţin o alelă ARR şi de caprine care au cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

4.8. numai materialul seminal de ovine şi caprine următor se introduce în exploataţie:

4.8.1. materialul seminal de la animalele donatoare care au fost ţinute de la naştere într-o ţară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploataţie cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerinţe:

4.8.1.1. sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploataţia în care s-au născut;

4.8.1.2. nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării materialului seminal;

4.8.2. materialul seminal de la berbecii cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR şi de la ţapii cu cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

4.9. ovinele şi caprinele din exploataţie nu intră în contact direct sau indirect şi nici nu utilizează păşuni în comun cu ovinele şi caprinele care provin din exploataţii cu statut inferior privind scrapia clasică.

Dacă un caz de scrapie clasică este confirmat într-o exploataţie care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică sau într-o exploataţie la care s-a constatat existenţa unei legături epidemiologice cu o exploataţie care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică în urma unei anchete, astfel cum se menţionează la pct.4 din anexa nr.5 la Normă, exploataţia cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică este imediat eliminată din lista menţionată la pct.1 din prezenta anexă.

Autoritatea competentă informează ţările care au introdus ovine şi caprine care provin din exploataţia infectată sau materialul seminal sau embrionii colectaţi de la ovinele şi caprinele ţinute în exploataţia infectată pentru o perioadă care include ultimii şapte ani, în cazul unei exploataţii cu risc neglijabil de scrapie clasică, sau pentru o perioadă care include ultimii trei ani, în cazul unei exploataţii cu risc controlat de scrapie clasică.

5. În cazul în care autoritatea competentă consideră că teritoriul Republicii Moldova prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică va transmite Comisiei Europene documentele justificative, menţionând în special următoarele:

5.1. a fost efectuată o evaluare a riscurilor în urma căreia s-a demonstrat că în prezent există măsuri corespunzătoare în vigoare, care au fost aplicate în perioada relevantă pentru gestionarea oricărui risc identificat;

5.2. această evaluare a riscurilor identifică toţi factorii potenţiali pentru apariţia scrapiei clasice şi perspectiva lor istorică, în special:

5.2.1. importul sau introducerea ovinelor şi a caprinelor sau a materialului seminal şi a embrionilor acestora, care sunt potenţial afectate de agentul scrapiei clasice;

5.2.2. informaţiile deţinute despre structura populaţiei şi despre practicile utilizate pentru reproducţia ovinelor şi a caprinelor;

5.2.3. practicile de hrănire, inclusiv consumul de făină de carne şi oase sau jumări provenite de la rumegătoare;

5.2.4. importurile de lapte şi produse din lapte de ovine şi caprine destinate utilizării în hrana ovinelor şi a caprinelor;

5.3. pentru o perioadă de cel puţin şapte ani, au fost testate ovinele şi caprinele care prezintă semne clinice compatibile cu scrapia clasică;

5.4. pentru o perioadă de cel puţin şapte ani, au fost testate anual un număr suficient de ovine şi caprine cu vârsta de peste 18 luni, care sunt reprezentative pentru ovinele şi caprinele sacrificate, găsite moarte sau ucise din alte motive decât sacrificarea pentru consum uman, astfel încât să se asigure un nivel de încredere de 95% pentru depistarea scrapiei clasice, dacă aceasta este prezentă în cadrul populaţiei respective cu o rată a prevalenţei de peste 0,1%, iar în perioada respectivă nu a fost raportat niciun caz de scrapie clasică;

5.5. interdicţia de hrănire a ovinelor şi a caprinelor cu făină de carne şi oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare a fost introdusă şi pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de cel puţin şapte ani;

5.6. introducerea ovinelor şi a caprinelor din alte ţări, precum şi a materialului seminal şi a embrionilor acestora se realizează în conformitate cu subpct. 9.2 sau pct.10 din prezenta anexă sau cu pct.14 din Normă.

6. Autoritatea competentă trebuie să notifice Comisiei Europene orice modificare survenită în legătură cu informaţiile despre boală furnizate în conformitate cu pct.5 din prezenta anexă.

7. Statele membre ale Uniunii Europene sau zonele statelor membre ale Uniunii Europene considerate cu un risc neglijabil de scrapie clasică sunt următoarele:

7.1. Republica Austria;

7.2. Republica Cehă;

7.3. Republica Finlanda;

7.4. Regatul Suediei.

8. În cazul existenţei unui program naţional de control al scrapiei clasice, program care să includă întreg teritoriul Republicii Moldova, se recurge la următoarele acţiuni:

8.1. acesta poate fi prezentat Comisiei Europene de către autoritatea competentă, indicându-se în special:

8.1.1. distribuţia scrapiei clasice în Republica Moldova;

8.1.2. justificarea programului naţional de control, având în vedere importanţa bolii respective şi raportul costuri/beneficii;

8.1.3. categoriile definite pentru clasificarea exploataţiilor în funcţie de statutul acestora şi standardele care trebuie respectate în cadrul fiecărei categorii;

8.1.4. procedurile de testare care trebuie utilizate;

8.1.5. procedurile de monitorizare a programului naţional de control;

8.1.6. măsurile care trebuie adoptate în cazul în care, dintr-un motiv oarecare, exploataţia îşi pierde statutul;

8.1.7. măsurile care trebuie adoptate în cazul în care rezultatele controalelor efectuate în conformitate cu programul naţional de control sunt pozitive.

9. În cazul comerţului pe teritoriul Republicii Moldova cu ovine şi caprine se vor aplica următoarele condiţii:

9.1. ovinele şi caprinele pentru reproducţie destinate ţărilor altele decât cele cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cu un program naţional de control al scrapiei trebuie:

9.1.1. să provină dintr-o exploataţie sau din exploataţii cu un risc neglijabil sau un risc controlat de scrapie clasică;

9.1.2. să provină dintr-o ţară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică;

9.1.3. în cazul ovinelor, să aibă genotipul proteinei prionice ARR/ARR şi, în cazul caprinelor, să poarte cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiţia ca ele să nu provină dintr-o exploataţie care face obiectul restricţiilor prevăzute la pct.9-15 din anexa nr.5 la Normă;

9.2. ovinele şi caprinele pentru toate utilizările preconizate, cu excepţia sacrificării imediate, destinate ţărilor cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cu un program naţional de control al scrapiei trebuie:

9.2.1. să provină dintr-o exploataţie sau din exploataţii cu un risc neglijabil de scrapie clasică;

9.2.2. să provină ţară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică;

9.2.3. în cazul ovinelor, să aibă genotipul proteinei prionice ARR/ARR şi, în cazul caprinelor, să poarte cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiţia ca ele să nu provină dintr-o exploataţie care face obiectul restricţiilor prevăzute la pct.9-15 din anexa nr.5 la Normă;

9.3. prin derogare de la prevederile menţionate la subpct. 9.1 şi 9.2 din prezentul punct, cerinţele stabilite nu se aplică ovinelor şi caprinelor care sunt ţinute şi deplasate exclusiv între unităţi izolate;

9.4. prin derogare de la prevederile menţionate la subpct. 9.1 şi 9.2 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza comerţul pe teritoriul Republicii Moldova şi exportul către alte ţări cu animale care nu respectă cerinţele prevăzute la punctul respectiv, cu condiţia ca aceasta să fi obţinut consimţământul prealabil din partea autorităţii competente din ţara de destinaţie a animalelor respective şi cu condiţia ca animalele să îndeplinească următoarele condiţii:

9.4.1. rasa la care aparţin animalele este una pe cale de dispariţie;

9.4.2. animalele sunt înscrise într-un registru genealogic al respectivei rase în ţara de destinaţie;

9.4.3. acest registru genealogic este stabilit şi menţinut de o societate de ameliorare, recunoscută de asociaţiile de crescători, organizaţiile de ameliorare sau autoritatea competentă a ţării de destinaţie;

9.4.4. animalele trebuie, de asemenea, înregistrate într-un registru genealogic pentru rasa respectivă în ţara de destinaţie;

9.4.5. acest registru genealogic este, de asemenea, înfiinţat şi menţinut de o societate de ameliorare sau de autoritatea competentă;

9.4.6. în ţara de origine şi în ţara de destinaţie, societăţile de ameliorare sau autorităţile competente menţionate la subpct. 9.4.2-9.4.5 din prezentul punct desfăşoară un program de ameliorare care vizează conservarea rasei respective;

9.4.7. animalele nu provin dintr-o exploataţie supusă restricţiilor prevăzute la pct.9-15 în anexa nr.5 la Normă;

9.4.8. după intrare în exploataţia beneficiară din Republica Moldova a animalelor care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la subpct. 9.1 sau 9.2 din prezentul punct, circulaţia tuturor ovinelor şi caprinelor din exploataţia respectivă se restricţionează în conformitate cu prevederile menţionate la pct.9-15 din anexa nr.5 la Normă, pentru o perioadă de trei ani;

9.4.9. prin derogare de la prevederile menţionate la subpt. 9.1 din prezentul punct, o astfel de restricţie în ceea ce priveşte comerţul în interiorul Republicii Moldova sau circulaţia animalelor în interiorul ţării nu se aplică animalelor care aparţin unei rase pe cale de dispariţie, care sunt destinate unei exploataţii în care se află această rasă pe cale de dispariţie;

9.4.10. rasa face obiectul unui program de ameliorare care vizează conservarea rasei şi care este desfăşurat de o societate de ameliorare sau de autoritatea competentă.

10. În cazul comerţului pe teritoriul Republicii Moldova cu material seminal şi embrioni proveniţi de la ovine şi caprine se vor aplica următoarele condiţii:

10.1. trebuie să fie colectaţi de la animale care au fost ţinute în permanenţă, de la naştere, într-o exploataţie sau în exploataţii cu un risc neglijabil sau un risc controlat de scrapie clasică, cu excepţia cazului în care exploataţia este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiţia ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condiţiile prevăzute la subpct. 4.3.4-4.3.8;

10.2. trebuie să fie colectaţi de la animale care au fost ţinute în permanenţă, în cursul ultimilor trei ani înainte de colectare, într-o exploataţie sau în exploataţii care au îndeplinit toate condiţiile stabilite la subpct. 4.1-4.5 timp de trei ani, cu excepţia cazului în care exploataţia este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiţia ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condiţiile prevăzute la subpct. 4.3.4;

10.3. trebuie să fie colectaţi de la animale care au fost ţinute în permanenţă, de la naştere, într-o ţară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică;

10.4. în cazul materialului seminal provenit de la ovine, să fie colectat de la masculi cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR, iar în cazul materialului seminal de la caprine, să fie colectat de la masculi care au cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

10.5. în cazul embrionilor de ovine, să aibă cel puţin o alelă ARR, iar în cazul embrionilor de caprine, să aibă cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146.

11. Statele în care au fost confirmate cazuri de boală caşectizantă cronică a cervidelor sunt:

11.1. Republica Finlanda;

11.2. Regatul Suediei.

12. Deplasările de cervide vii din Regatul Norvegiei în Republica Moldova sunt interzise.

13. Se interzice introducerea pe piaţă a ultimilor descendenţi ai unei femele bovine infectate cu EST sau ai ovinelor sau caprinelor la care este confirmată ESB, în intervalul de doi ani anterior sau ulterior apariţiei primelor semne clinice de instalare a bolii.

14. Următoarele produse de origine animală sunt scutite de interdicţiile prevăzute la pct.69-72 din Normă, cu condiţia ca acestea să provină de la bovine, ovine şi caprine care îndeplinesc cerinţele pct.15 din prezenta anexă:

14.1. carne proaspătă;

14.2. carne tocată;

14.3. preparate din carne;

14.4. produse din carne.

15. Produsele menţionate la pct.14 din prezenta anexă trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

15.1. animalele din care au derivat produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine nu au fost hrănite cu făină din carne sau oase sau cu jumări de seu provenite de la rumegătoare şi au fost supuse inspecţiilor ante-mortem şi post-mortem ale căror rezultate au fost favorabile;

15.2. animalele din care au derivat produsele de origine animală din bovine, ovine şi caprine nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau sacrificate imediat prin aceeaşi metodă sau sacrificate, după asomare, prin sfâşierea ţesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană;

15.3. produsele de origine animală din bovine, ovine şi caprine nu sunt derivate din:

15.3.1. materialele cu riscuri specificate prevăzute în anexa nr.4 la Normă;

15.3.2. ţesuturile limfoide şi nervoase expuse în timpul procesului de dezosare;

15.3.3. carnea separată mecanic obţinută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine.

16. Se interzice introducerea în Republica Moldova de loturi de momeli de vânătoare pe bază de urină provenită de la cervide originare din Regatul Norvegiei.

17. Se interzice producerea, introducerea pe piaţă şi utilizarea de momeli de vânătoare pe bază de urină de cervide provenită de la cervide originare din Republica Finlanda şi Regatul Suediei.

18. Bovinele vii şi produsele de origine animală provenite de la acestea trebuie să respecte, în ceea ce priveşte exporturile către alte ţări, reglementările stabilite în prezenta anexă pentru comerţul cu alte state.

Anexa nr.7

la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru

prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme

transmisibile de encefalopatie spongiformă

IMPORTURILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA DE ANIMALE VII,

EMBRIONI, OVULE, MATERIAL SEMINAL

ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

Capitolul I

CERINŢE PRIVIND IMPORTURILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

DE ANIMALE VII, EMBRIONI, OVULE, MATERIAL SEMINAL

ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

1. Importurile de bovine dintr-o ţară de origine cu un risc neglijabil de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menţionat în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

1.1. animalele au fost născute şi crescute în permanenţă într-o ţară de origine sau în ţări de origine cu un risc de ESB neglijabil;

1.2. animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite identificarea provenienţei lor până la mamă sau la efectivul de origine şi nu fac parte dintre următoarele bovine:

1.2.1. toate cazurile de ESB;

1.2.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viaţă, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB în timpul primului an de viaţă şi care, potrivit rezultatelor anchetei, au consumat aceeaşi hrană potenţial contaminată pe parcursul perioadei respective;

1.2.3. dacă rezultatele anchetei la care se face referire la subpct. 1.2.2 din prezentul punct sunt neconcludente, toate bovinele născute în acelaşi efectiv ca şi cazurile de ESB şi cu 12 luni înainte şi după naşterea cazurilor de ESB;

1.3. dacă au existat cazuri indigene de ESB în ţara de origine, animalele s-au născut:

1.3.1. după data aplicării efective a interdicţiei de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne şi oase şi cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;

1.3.2. după data naşterii ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicţiei menţionate la subpct. 1.3.1 din prezentul punct.

2. Importurile de bovine dintr-o ţară de origine cu un risc controlat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menţionat în Legea
nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

2.1. ţara de origine este clasificată cu un risc controlat de ESB;

2.2. animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite urmărirea provenienţei lor până la mamă sau la efectivul de origine şi nu fac parte din următoarele categorii de bovine:

2.2.1. toate cazurile de ESB;

2.2.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viaţă, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB în timpul primului an de viaţă şi care, potrivit rezultatelor anchetei, au consumat aceeaşi hrană potenţial contaminată pe parcursul perioadei respective;

2.2.3. dacă rezultatele anchetei la care se face referire la subpct. 2.2.2 din prezentul punct sunt neconcludente, toate bovinele născute în acelaşi efectiv cu cazurile de ESB şi cu 12 luni înainte şi după naşterea cazurilor de ESB;

2.3. animalele s-au născut:

2.3.1. după data aplicării efective a interdicţiei de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne şi oase şi cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;

2.3.2. după data naşterii ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicţiei menţionate la subpct. 2.3.1 din prezentul punct.

3. Importurile de bovine dintr-o ţară de origine cu un risc nedeterminat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menţionat în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

3.1. ţara de origine a fost clasificată drept ţară cu un risc nedeterminat de ESB;

3.2. hrănirea rumegătoarelor cu făină de carne şi oase şi cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost interzisă şi interdicţia a fost aplicată efectiv în ţara de origine;

3.3. animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite urmărirea provenienţei lor până la mamă sau la efectivul de origine şi nu fac parte din următoarele categorii de bovine:

3.3.1. toate cazurile de ESB;

3.3.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viaţă, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB în timpul primului an de viaţă şi care, potrivit rezultatelor anchetei, au consumat aceeaşi hrană potenţial contaminată pe parcursul perioadei respective;

3.3.3. dacă rezultatele anchetei la care se face referire la subpct. 3.3.2 din prezentul punct sunt neconcludente, toate bovinele născute în acelaşi efectiv cu cazurile de ESB şi cu 12 luni înainte şi după naşterea cazurilor de ESB;

3.4. animalele s-au născut la cel puţin doi ani după data aplicării efective a interdicţiei de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne şi oase şi cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, sau după data naşterii ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicţiei menţionate la prezentul subpunct.

4. Următoarele produse provenite de la bovine, ovine şi caprine, astfel cum sunt definite în Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, fac obiectul condiţiilor stabilite la pct.5-7 din prezenta anexă, în funcţie de categoria de risc de ESB a ţării de origine:

4.1. carne proaspătă;

4.2. carne tocată;

4.3. carne separată mecanic;

4.4. preparate din carne;

4.5. produse din carne;

4.6. grăsimi topite de origine animală;

4.7. jumări;

4.8. gelatină, alta decât cea derivată din piei;

4.9. colagen, altul decât cel derivat din piei;

4.10. stomacuri, vezici şi intestine tratate.

5. Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine dintr-o ţară de origine cu un risc neglijabil de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menţionat în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

5.1. ţara de origine este ca ţară cu un risc neglijabil de ESB;

5.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine au fost supuse inspecţiilor ante-mortem şi post-mortem, obţinând rezultate favorabile;

5.3. produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine nu conţin şi nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct.1 şi 2 din anexa nr.4 la Normă;

5.4. dacă animalele din care sunt derivate produsele de origine animală provenite de la bovine provin dintr-o ţară de origine cu un risc de ESB controlat sau nedeterminat, prin derogare de la subpct. 5.3 din prezentul punct, pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranşate în cel mult trei bucăţi pentru vânzare angro şi sferturile care nu conţin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale:

5.4.1. în cazul acestor importuri, carcasele de bovine sau bucăţile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conţin coloană vertebrală, care este definită ca material cu riscuri specificate în conformitate cu pct.1 şi 2 din anexa nr.4 la Normă, se identifică conform prevederilor pct.5 din Norma privind etichetarea cărnii de bovine şi a produselor din carne de bovine, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1406/2008;

5.5. produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine nu conţin şi nu sunt derivate din carne separată mecanic obţinută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine, cu excepţia cazului în care animalele din care sunt derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine au fost născute, crescute în permanenţă şi sacrificate într-o ţară de origine cu un risc neglijabil de ESB, în care nu au existat cazuri indigene de ESB;

5.6. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau ucise prin aceeaşi metodă sau sacrificate după asomare prin lacerarea ţesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană, cu excepţia cazului în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine au fost născute, crescute în permanenţă şi sacrificate într-o ţară de origine cu un risc neglijabil de ESB;

5.7. în cazul în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine provin dintr-o ţară de origine clasificată ca ţară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB, animalele nu au fost hrănite cu făină de carne şi oase sau cu jumări, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;

5.8. în cazul în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine provin dintr-o ţară de origine sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB, produsele au fost produse şi manipulate într-un mod care să asigure faptul că acestea nu conţin şi nu au fost contaminate cu ţesuturi nervoase şi limfatice expuse în timpul procesului de dezosare.

6. Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine menţionate la pct.5 din prezenta anexă dintr-o ţară de origine sau o regiune cu un risc controlat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menţionat în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

6.1. ţara de origine sau regiunea este clasificată ca ţară cu un risc controlat de ESB;

6.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine au fost supuse inspecţiilor ante-mortem şi post-mortem, obţinând rezultate favorabile;

6.3. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine destinate exportului nu au fost sacrificate prin lacerarea ţesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană;

6.4. produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine nu conţin şi nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct.1 şi 2 din anexa nr.4 la prezenta Normă, sau din carne separată mecanic obţinută din oase de bovine, ovine sau caprine;

6.5. în cazul în care animalele de la care provin produsele de origine animală obţinute de la bovine, ovine şi caprine sunt originare dintr-o ţară de origine clasificată ca ţară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB, animalele nu au fost hrănite cu făină de carne şi oase sau cu jumări, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;

6.6. în cazul în care animalele de la care provin produsele de origine animală obţinute de la bovine, ovine şi caprine sunt originare dintr-o ţară de origine clasificată ca ţară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB, produsele au fost produse şi manipulate într-un mod care să asigure că acestea nu conţineau şi nu au fost contaminate cu ţesuturi nervoase şi limfatice expuse în timpul procesului de dezosare;

6.7. pentru produsele de origine animală provenite de la bovine, prin derogare de la subpct. 6.4 din prezentul punct, pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranşate în cel mult trei bucăţi pentru vânzare angro şi sferturile care nu conţin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale:

6.7.1. dacă îndepărtarea coloanei vertebrale este necesară, carcasele de bovine sau bucăţile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conţin coloană vertebrală se identifică conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1406/2008 pentru aprobarea Normei privind etichetarea cărnii de bovine şi a produselor din carne de bovine;

6.8. în cazul intestinelor care proveneau iniţial dintr-o ţară de origine sau dintr-o regiune cu un risc neglijabil de ESB, importurile de intestine tratate fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală, care atestă următoarele:

6.8.1. ţara de origine este clasificată ca ţară sau regiune cu un risc controlat de ESB;

6.8.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine s-au născut, au fost crescute în permanenţă şi au fost sacrificate într-o ţară de origine cu un risc neglijabil de ESB şi au fost supuse inspecţiilor ante-mortem şi post-mortem, obţinând rezultate favorabile;

6.8.3. dacă intestinele sunt originare dintr-o ţară de origine în care au existat cazuri indigene de ESB, animalele s-au născut după data aplicării interdicţiei de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne şi oase şi cu jumări provenite de la rumegătoare sau produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine nu conţin şi nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct.1 şi 2 din anexa nr.4 la Normă.

7. Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine dintr-o ţară de origine cu un risc nedeterminat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menţionat în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

7.1. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine nu au fost hrănite cu făină de carne şi oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, şi au fost supuse inspecţiilor ante-mortem şi post-mortem, obţinând rezultate favorabile;

7.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine nu au fost sacrificate prin lacerarea ţesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană;

7.3. produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine nu conţin şi nu sunt derivate din:

7.3.1. materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct.1 şi 2 din anexa nr.4 la Normă;

7.3.2. ţesuturi nervoase şi limfatice expuse în timpul procesului de dezosare;

7.3.3. carne separată mecanic obţinută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine;

7.4. pentru produsele de origine animală provenite de la bovine, prin derogare de la subpct. 7.3 din prezentul punct, pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranşate în cel mult trei bucăţi pentru vânzare angro şi sferturile care nu conţin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale:

7.4.1. dacă îndepărtarea coloanei vertebrale este necesară, carcasele de bovine sau bucăţile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conţin coloană vertebrală se identifică conform prevederilor pct.5 din Norma privind etichetarea cărnii de bovine şi a produselor din carne de bovine, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1406/2008;

7.5. în cazul intestinelor care proveneau iniţial dintr-o ţară de origine cu un risc neglijabil de ESB, importurile de intestine tratate fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală, care atestă următoarele:

7.5.1. ţara de origine este clasificată ca ţară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB;

7.5.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine s-au născut, au fost crescute în permanenţă şi au fost sacrificate într-o ţară de origine cu un risc neglijabil de ESB şi au fost supuse inspecţiilor ante-mortem şi post-mortem, obţinând rezultate favorabile;

7.5.3. dacă intestinele sunt originare dintr-o ţară de origine în care au existat cazuri indigene de ESB, animalele s-au născut după data aplicării interdicţiei de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne şi oase şi cu jumări provenite de la rumegătoare sau produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine nu conţin şi nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct.1 şi 2 din anexa nr.4 la Normă.

8. Materialul seminal şi embrionii de la ovine şi caprine importaţi în Republica Moldova fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menţionat în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

Animalele donatoare au fost ţinute în permanenţă, de la naştere, într-o ţară de origine în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

8.1. notificarea scrapiei clasice este obligatorie;

8.2. există un sistem de informare, supraveghere şi monitorizare;

8.3. ovinele şi caprinele afectate de scrapie clasică sunt ucise şi distruse complet;

8.4. hrănirea ovinelor şi a caprinelor cu făină de carne şi oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost interzisă şi interdicţia a fost pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul ţării exportatoare pentru o perioadă care include cel puţin ultimii şapte ani;

8.5. animalele donatoare au fost ţinute în permanenţă, pe parcursul unei perioade de trei ani care precedă data colectării materialului seminal sau a embrionilor exportaţi, într-o exploataţie sau în exploataţii care au îndeplinit, în această perioadă, toate cerinţele prevăzute la subpct. 4.1-4.5 din anexa nr.6 la Normă, cu excepţia cazului în care exploataţia este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiţia ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condiţiile prevăzute la subpct. 4.3.4 din anexa nr.6 la Normă.

9. În cazul materialului seminal provenit de la ovine, materialul seminal a fost colectat de la masculi cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR, iar în cazul materialului seminal de la caprine, materialul seminal a fost colectat de la masculi care au cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146.

10. În cazul embrionilor de ovine, embrionii au cel puţin o alelă ARR, iar în cazul embrionilor de caprine, embrionii au cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146.

Capitolul II

IMPORTURILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA DE SUBPRODUSE DE

ORIGINE ANIMALĂ ŞI DE PRODUSE DERIVATE PROVENITE

DE LA BOVINE, OVINE ŞI CAPRINE

11. Prezentul capitol se aplică următoarelor subproduse de origine animală şi produselor derivate, astfel cum sunt definite la art.3 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, şi următoarelor produse derivate, cu condiţia ca aceste subproduse de origine animală şi produse derivate să provină de la bovine, ovine şi caprine:

11.1. grăsimi topite obţinute din materiale de categoria 2 şi destinate utilizării ca îngrăşăminte organice sau amelioratori de sol, conform definiţiei din art.3 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

11.2. oase sau produse din oase obţinute din materiale de categoria 2;

11.3. grăsimi topite obţinute din materiale de categoria 3 şi destinate utilizării ca îngrăşăminte organice sau amelioratori de sol sau ca hrană pentru animale, sau materia primă din care sunt obţinute acestea, conform definiţiei de la art.3 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

11.4. hrană pentru animale de companie, inclusiv produse de ros pentru câini;

11.5. produse din sânge;

11.6. proteine animale prelucrate;

11.7. oase şi produse din oase obţinute din materiale de categoria 3;

11.8. gelatină şi colagen, altele decât cele derivate din piei;

11.9. materiale de categoria 3 şi produse derivate, altele decât cele menţionate la subpct. 11.3-11.8, cu excepţia următoarelor:

11.9.1. piei proaspete, piei tratate;

11.9.2. gelatină şi colagen derivate din piei;

11.9.3. derivaţi de grăsimi.

12. Importurile de subproduse de origine animală şi produse derivate provenite de la bovine, ovine şi caprine, menţionate la pct.11 din prezenta anexă, fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menţionat în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care include următoarea atestare:

12.1. subprodusul de origine animală sau produsul derivat:

12.1.1. nu conţine şi nu este derivat din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct.1 din anexa nr.4 la Normă;

12.1.2. nu conţine şi nu este derivat din carne separată mecanic obţinută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine, cu excepţia cazului în care animalele de la care provine subprodusul de origine animală sau produsul derivat au fost născute, crescute în permanenţă şi sacrificate într-o ţară de origine cu un risc neglijabil de ESB, în care nu au existat cazuri indigene de ESB;

12.1.3. este derivat din animale care nu au fost sacrificate, după asomare, prin lacerarea ţesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană, cu excepţia cazului în care animalele au fost născute, crescute în permanenţă şi sacrificate într-o ţară de origine cu un risc neglijabil de ESB;

12.2. subprodusul de origine animală sau produsul derivat nu conţine şi nu este derivat din materiale provenind de la bovine, ovine şi caprine, altele decât cele provenite de la animale născute, crescute în permanenţă şi sacrificate în ţară de origine clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB;

12.3. adiţional la cerinţele importurilor de subproduse de origine animală şi de produse derivate menţionate la subpct. 11.4 şi 11.6 din prezenta anexă, fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate care include următoarea atestare:

12.3.1. subprodusul de origine animală sau produsul derivat provine dintr-o ţară de origine care este clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB şi în care nu a existat niciun caz indigen de ESB;

12.3.2. subprodusul de origine animală sau produsul derivat provine dintr-o ţară de origine clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB, în care a existat un caz indigen de ESB, iar subprodusul de origine animală sau produsul derivat au fost obţinute de la animale născute după data de la care interdicţia de hrănire a rumegătoarelor cu făină din carne şi oase sau cu jumări derivate de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost aplicată efectiv în ţara de origine sau în regiunea respectivă;

12.3.3. prin derogare de la prevederile menţionate la subpct. 12.3.1 şi 12.3.2 din prezentul punct, nu este necesară pentru importul de hrană prelucrată pentru animale de companie, care este ambalată şi etichetată în conformitate cu prevederile menţionate în Cerinţele sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.910/2020.

13. Adiţional la cerinţele de la pct.12 din prezenta anexă, importurile de subproduse de origine animală şi de produse derivate menţionate la pct.8 din prezenta anexă, care conţin lapte sau produse din lapte de ovine sau de caprine şi sunt destinate alimentaţiei animalelor, fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menţionat în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care include următoarea atestare:

13.1. ovinele şi caprinele de la care provin respectivele subproduse de origine animală sau produse derivate au fost ţinute în permanenţă, de la naştere, într-o ţară de origine în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

13.1.1. notificarea scrapiei clasice este obligatorie;

13.1.2. există în folosinţă un sistem de informare, de supraveghere şi de monitorizare;

13.1.3. se aplică restricţii oficiale exploataţiilor de ovine sau de caprine în cazul unei suspiciuni de EST sau al confirmării prezenţei scrapiei clasice;

13.1.4. ovinele şi caprinele afectate de scrapie clasică sunt sacrificate şi distruse complet;

13.1.5. hrănirea ovinelor şi a caprinelor cu făină de carne şi oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost interzisă şi interdicţia a fost pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul ţării, pentru o perioadă care include cel puţin ultimii şapte ani;

13.2. laptele şi produsele din lapte de ovine sau de caprine provin din exploataţii în care nu este impusă nicio restricţie oficială ca urmare a unei suspiciuni de EST;

13.3. laptele şi produsele din lapte de ovine sau de caprine provin din exploataţii în care nu a fost diagnosticat niciun caz de scrapie clasică cel puţin în ultimii şapte ani, iar în urma confirmării unui caz de scrapie clasică:

13.3.1. toate ovinele şi caprinele din exploataţie au fost ucise şi distruse sau sacrificate, cu excepţia berbecilor de reproducţie cu genotipul ARR/ARR, a oilor de reproducţie cu cel puţin o alelă ARR şi care nu prezintă alele VRQ, a altor ovine cu cel puţin o alelă ARR şi a caprinelor cu cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

13.3.2. toate animalele la care s-a confirmat scrapia clasică au fost ucise şi distruse, iar exploataţia a fost supusă o perioadă de cel puţin doi ani de la confirmarea ultimului caz de scrapie clasică unei monitorizări intensificate a EST, inclusiv testării cu rezultate negative pentru depistarea prezenţei EST, în conformitate cu metodele de laborator descrise în secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a subsecţiunea 1 şi 2 din anexa nr.8 la Normă, a tuturor animalelor următoare cu vârsta de peste 18 luni, cu excepţia ovinelor cu genotipul ARR/ARR şi a caprinelor cu cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146, animalele care au fost sacrificate pentru consumul uman, precum şi animalele care au murit sau au fost ucise în exploataţie, dar care nu au fost ucise în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli.

14. Ovinele şi caprinele importate în Republica Moldova fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menţionat în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară care atestă că acestea au fost ţinute în permanenţă, de la naştere, într-o ţară de origine, în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

14.1. notificarea scrapiei clasice este obligatorie;

14.2. există un sistem de informare, supraveghere şi monitorizare;

14.3. ovinele şi caprinele afectate de scrapie clasică sunt ucise şi distruse complet;

14.4. hrănirea ovinelor şi a caprinelor cu făină de carne şi oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost interzisă şi interdicţia a fost pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul ţării, pentru o perioadă care include cel puţin ultimii şapte ani.

Capitolul III

IMPORTURILE DE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ PROVENITE

DE LA CERVIDE DE CRESCĂTORIE ŞI SĂLBATICE

15. În cazul în care carnea proaspătă, carnea tocată, preparatele din carne şi produsele din carne, astfel cum sunt definite la pct.5 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, provenite de la cervide de crescătorie, sunt importate în Republica Moldova din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatul sanitar veterinar, menţionat în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, trebuie să fie însoţit de o declaraţie semnată de către autoritatea competentă a ţării producătoare, formulată după cum urmează:

“Acest produs conţine sau este derivat exclusiv din carne, cu excepţia organelor comestibile şi a măduvei spinării, provenită de la cervide de crescătorie care au fost examinate în scopul depistării bolii caşectizante cronice prin examen histopatologic, prin imunohistochimie sau alte metode de diagnostic recunoscute de către autoritatea competentă, cu rezultate negative, iar produsul nu provine de la animale din efective în care a fost confirmată boala caşectizantă cronică sau în care prezenţa sa este oficial suspectată.”

16. În cazul în care carnea proaspătă, carnea tocată, preparatele din carne şi produsele din carne, astfel cum sunt definite la pct.5 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, provenite de la cervide sălbatice, sunt importate în Republica Moldova din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatele sanitar veterinare sunt însoţite de o declaraţie semnată de autoritatea competentă a ţării producătoare, formulată după cum urmează:

“Acest produs conţine sau este derivat exclusiv din carne, cu excepţia organelor comestibile şi a măduvei spinării, provenită de la cervide sălbatice care au fost examinate în scopul depistării bolii caşectizante cronice prin examen histopatologic, prin imunohistochimie sau alte metode de diagnostic recunoscute de către autoritatea competentă, cu rezultate negative, iar produsul nu este derivat de la animale care provin din regiuni în care a fost confirmată boala caşectizantă cronică în ultimii trei ani sau în care prezenţa sa este oficial suspectată.”

17. Se interzice importul în Republica Moldova de momeli de vânătoare pe bază de urină provenită de la cervide.

Anexa nr.8

la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru

prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme

transmisibile de encefalopatie spongiformă

LABORATOARE DE REFERINŢĂ, PRELEVARE DE PROBE

ŞI METODE DE ANALIZĂ DE LABORATOR

Capitolul I

EŞANTIONAREA ŞI TESTELE DE LABORATOR

1. Orice eşantion care urmează a fi examinat pentru detectarea prezenţei unei EST se recoltează în conformitate cu metodele şi protocoalele prevăzute în cea mai recentă ediţie a manualului de teste de diagnosticare şi vaccinuri pentru animale al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor.

2. Pe lângă sau în absenţa unor metode şi protocoale ale Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor şi pentru a se asigura o cantitate suficientă de material, autoritatea competentă se asigură că metodele şi protocoalele de eşantionare sunt utilizate în conformitate cu orientările publicate de laboratorul de referinţă al Uniunii Europene.

3. Autoritatea competentă va preleva în special ţesuturile adecvate, în conformitate cu avizele ştiinţifice disponibile şi cu orientările laboratorului de referinţă al Uniunii Europene, pentru a garanta depistarea tuturor tulpinilor cunoscute de EST la rumegătoarele de talie mică şi conservă cel puţin jumătate din ţesuturile recoltate în stare proaspătă, dar nu congelată, până la obţinerea unui rezultat negativ la testul rapid.

4. În cazul în care rezultatul este pozitiv sau nu este concludent, ţesuturile conservate trebuie supuse testelor de confirmare şi tratate ulterior în conformitate cu orientările laboratorului de referinţă al Uniunii Europene privind testarea de diferenţiere şi clasificarea – TSE strain characterisation in small ruminants:
A technical handbook for National Reference Laboratories in the EU (Caracterizarea tulpinilor de EST la rumegătoarele de talie mică: manual tehnic destinat laboratoarelor naţionale de referinţă din Uniunea Europeană).

5. Eşantioanele trebuie marcate corect în ceea ce priveşte identitatea animalului de la care sunt prelevate.

6. Orice examen de laborator pentru depistarea EST se efectuează în laboratorul naţional de referinţă, desemnate în acest sens de către autoritatea competentă. Laboratorul naţional de referinţă trebuie:

6.1. să aibă la dispoziţie facilităţi şi personal specializat, care să fie capabil pentru a identifica (detecta) în orice moment şi în special în timpul apariţiei bolii respective, tipul de tulpină a agentului cauzal EST şi să poată confirma rezultatele obţinute, iar în cazul în care nu este capabil să identifice tipul de tulpină al agentului cauzal, laboratorul deţine o procedură pentru a asigura identificarea tulpinii la un laborator de referinţă al Uniunii Europene;

6.2. să colaboreze cu laboratorul de referinţă al Uniunii Europene, care prevede participarea la testele comparative periodice, organizate de laboratorul de referinţă al Uniunii Europene, iar în cazul în care, laboratorul naţional de referinţă nu susţine testul comparativ organizat de laboratorul de referinţă al Uniunii Europene, va întreprinde toate măsurile corective necesare pentru a remedia situaţia creată şi pentru a promova cu succes testul comparativ repetat sau următorul test comparativ organizat de laboratorul de referinţă al Uniunii Europene.

Secţiunea 1

Teste de laborator pentru depistarea prezenţei ESB

la bovine în cazuri suspecte

7. Eşantioanele de la bovine, care au fost trimise pentru efectuarea testelor de laborator în conformitate cu pct.54 din Normă, trebuie imediat supuse unor examinări de confirmare care să folosească cel puţin una dintre metodele şi unul dintre protocoalele următoare:

7.1. metoda imunohistochimică (IHC);

7.2. testul Western blot;

7.3. evidenţierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic;

7.4. examenul histopatologic;

7.5. combinarea testelor rapide.

8. În cazul în care rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ, ţesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode sau al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

9. Testele rapide pot fi utilizate atât pentru screeningul iniţial al cazurilor suspecte, cât şi, dacă rezultatele sunt neconcludente sau pozitive, pentru confirmarea ulterioară, în conformitate cu orientările din partea laboratorului naţional de referinţă, dar şi cel al Uniunii Europene – WOAH rules for the official confirmation of BSE in bovines (based on an initial reactive result in an approved rapid test) by using a second rapid test [Regulile WOAH privind confirmarea oficială a prezenţei ESB la bovine (după obţinerea unui prim rezultat reactiv la un test rapid utilizat) utilizând un al doilea test rapid], şi cu condiţia ca:

9.1. testul de confirmare să fie realizat de către laboratorul naţional de referinţă;

9.2. unul dintre cele două teste rapide să fie un test Western blot;

9.3. cel de-al doilea test rapid utilizat:

9.3.1. să includă un control al ţesutului negativ şi un eşantion de ESB provenind de la o bovină drept control al ţesutului pozitiv;

9.3.2. să fie diferit ca tip de testul folosit pentru screeningul iniţial;

9.4. în cazul în care se foloseşte un test Western blot rapid ca prim test, rezultatul testului să fie consemnat şi confirmat de către laboratorul naţional de referinţă;

9.5. în cazul în care rezultatul screeningului iniţial nu este confirmat de testul rapid ulterior, eşantionul să fie supus unei examinări cu ajutorul uneia dintre celelalte metode de confirmare; în cazul în care examenul histopatologic este folosit în acest sens, dar se dovedeşte a fi neconcludent sau negativ, ţesuturile trebuie supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode şi al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare;

9.6. în cazul în care rezultatul uneia dintre examinările de confirmare menţionate la pct.7 din prezenta anexă este pozitiv, se consideră că animalul reprezintă un caz pozitiv de ESB.

Secţiunea a 2-a

Monitorizarea ESB

10. Eşantioanele prelevate de la bovine şi trimise pentru efectuarea unor teste de laborator, în temeiul prevederilor menţionate la pct.1-16 din anexa nr.2 la Normă, sunt examinate cu ajutorul unui test rapid:

10.1. în cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv, eşantionul trebuie imediat supus unor examinări de confirmare care să folosească cel puţin una dintre metodele şi unul dintre protocoalele următoare prezentate în ultima ediţie a manualului:

10.1.1. metoda imunohistochimică (IHC);

10.1.2. testul Western blot;

10.1.3. evidenţierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic;

10.1.4. examenul histopatologic;

10.1.5. combinarea testelor rapide;

10.2. în cazul în care rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ, ţesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode sau al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare;

10.3. testele rapide pot fi utilizate atât pentru screeningul iniţial, cât şi, dacă rezultatele sunt neconcludente sau pozitive, pentru confirmarea ulterioară, în conformitate cu orientările din partea laboratorului de referinţă al Uniunii Europene – “WOAH rules for the official confirmation of BSE in bovines (based on an initial reactive result in an approved rapid test) by using a second rapid test” [Regulile WOAH privind confirmarea oficială a prezenţei ESB la bovine (după obţinerea unui prim rezultat reactiv la un test rapid utilizat) utilizând un al doilea test rapid], şi cu condiţia ca:

10.3.1. testul de confirmare să fie realizat de laboratorul naţional de referinţă;

10.3.2. unul dintre cele două teste rapide să fie un test Western blot;

10.3.3. cel de-al doilea test rapid utilizat trebuie să includă un control al ţesutului negativ şi un eşantion de ESB provenind de la o bovină drept control al ţesutului pozitiv şi să fie diferit ca tip de testul folosit pentru screeningul iniţial;

10.3.4. în cazul în care se foloseşte un test Western blot rapid ca prim test, rezultatul testului să fie consemnat şi confirmat de către laboratorul naţional de referinţă;

10.3.5. în cazul în care rezultatul screeningului iniţial nu este confirmat de testul rapid ulterior, eşantionul să fie supus unei examinări cu ajutorul uneia dintre celelalte metode de confirmare; în cazul în care examenul histopatologic este folosit în acest sens, dar se dovedeşte a fi neconcludent sau negativ, ţesuturile trebuie supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode şi al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

11. În cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv şi cel puţin una dintre examinările de confirmare menţionate la subpct. 10.3 din prezenta anexă este pozitivă, se consideră că animalul reprezintă un caz pozitiv de ESB.

Subsecţiunea 1

Examinarea suplimentară a cazurilor pozitive de ESB

12. Eşantioanele de la toate cazurile pozitive de ESB se trimit la un laborator desemnat de către autoritatea competentă.

13. Eşantioanele sunt supuse unor teste suplimentare în conformitate cu metodele şi protocoalele stabilite în cadrul metodei utilizate de laboratorul de referinţă al Uniunii Europene pentru clasificarea izolatelor de EST la bovine (metodă în două etape pentru clasificarea provizorie a izolatelor de EST la bovine).

Secţiunea a 3-a

Testul de laborator pentru depistarea prezenţei EST

la ovine şi caprine în cazuri suspecte

14. Eşantioanele de la ovine şi caprine care au fost trimise pentru efectuarea testelor de laborator în conformitate cu pct.54 din Normă trebuie imediat supuse unor examinări de confirmare care să folosească cel puţin una dintre metodele şi unul dintre protocoalele următoare prezentate în ultima ediţie a manualului:

14.1. metoda imunohistochimică (IHC);

14.2. testul Western blot;

14.3. evidenţierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic;

14.4. examenul histopatologic.

15. În cazul în care rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ, ţesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode şi al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

16. Testele rapide pot fi utilizate pentru screeningul iniţial al cazurilor suspecte şi aceste teste nu pot fi utilizate pentru confirmarea ulterioară.

17. În cazul în care rezultatul testului rapid pentru screeningul iniţial al cazurilor suspecte este pozitiv sau neconcludent, eşantionul trebuie supus unei examinări cu ajutorul uneia dintre examinările de confirmare menţionate la subpct. 14.1-14.4 din prezenta anexă:

17.1. în cazul în care examenul histopatologic este folosit în acest sens, dar se dovedeşte a fi neconcludent sau negativ, ţesuturile trebuie supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode şi al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare;

17.2. în cazul în care rezultatul uneia dintre examinările de confirmare menţionate la subpct. 14.1-14.4 din prezenta anexă este pozitiv, se consideră că animalul reprezintă un caz pozitiv de EST.

Secţiunea a 4-a

Monitorizarea EST la ovine şi caprine

18. Eşantioanele prelevate de la ovine şi caprine trimise la laborator pentru teste, în conformitate cu prevederile menţionate la pct.17-33 din anexa nr.2 la Normă, sunt examinate prin intermediul unui test rapid, pentru a se garanta depistarea tuturor tulpinilor cunoscute de EST.

19. În cazul în care rezultatul testului rapid nu este concludent sau este pozitiv, ţesuturile prelevate sunt supuse unor examene de confirmare de către laboratorul naţional de referinţă prin histopatologie, imunohistochimie, Western blot sau evidenţierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic, în conformitate cu prevederile pct.14-17 din prezenta anexă:

19.1. dacă rezultatul examenului de confirmare este negativ sau nu este concludent, ţesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare prin imunohistochimie sau Western blot;

19.2. dacă rezultatul uneia dintre examinările de confirmare este pozitiv, se consideră că animalul reprezintă un caz pozitiv de EST.

Subsecţiunea 1

Examinarea suplimentară a cazurilor pozitive

de EST la ovine şi caprine

20. Eşantioanele care, în urma examinărilor menţionate la pct.14-19 din prezenta anexă, sunt considerate cazuri pozitive de EST, dar care nu sunt considerate cazuri atipice, sunt examinate pentru a exclude prezenţa ESB numai atunci când acestea provin de la un caz index:

20.1. alte cazuri, care prezintă caracteristici pe care laboratorul de testare le consideră demne de investigaţii, sunt, de asemenea, examinate pentru a exclude prezenţa ESB.

21. Pentru excluderea prezenţei ESB, probele sunt examinate utilizând un test de discriminare Western blot, în conformitate cu orientările laboratorului de referinţă al Uniunii Europene:

21.1. testul de discriminare se efectuează de către un laboratorul de diagnosticare desemnat pentru utilizarea acestei metode.

22. Cazurile de EST la care prezenţa ESB nu poate fi exclusă, în conformitate cu orientările laboratorului de referinţă al Uniunii Europene, prin testul molecular iniţial prevăzut la pct.21 din prezenta anexă, pot fi transmise laboratorului de referinţă al Uniunii Europene, împreună cu toate informaţiile relevante disponibile:

22.1. probele se supun unei investigaţii suplimentare şi confirmării prin cel puţin o metodă alternativă, diferită din punct de vedere imunochimic de metoda iniţială moleculară primară;

22.2. structura testului molecular secundar, în conformitate cu cele mai recente cunoştinţe ştiinţifice şi cu expertiza de laborator, se aprobă de la caz la caz de către laboratorul de referinţă al Uniunii Europene, în conformitate cu normele acestuia;

22.3. laboratorul de referinţă al Uniunii Europene este asistat de un grup de experţi numit “Strain Typing Expert Group (STEG)” (grupul de experţi în materie de identificare a suşei virusului);

22.4. rezultatele se interpretează de laboratorul de referinţă al Uniunii Europene asistat de STEG;

22.5. Comisia Europeană va fi informată imediat cu privire la rezultatul interpretării.

Subsecţiunea a 2-a

Test biologic pe şoareci

23. Eşantioanele care indică prezenţa ESB sau care sunt neconcludente pentru depistarea ESB, în urma testului molecular secundar, sunt analizate ulterior printr-un test biologic pe şoareci în vederea confirmării finale:

23.1. natura sau cantitatea materialului disponibil pot influenţa structura testului biologic, care va fi aprobată de la caz la caz de laboratorul de referinţă al Uniunii Europene, asistat de STEG;

23.2. testele biologice pot fi expediate laboratorului de referinţă al Uniunii Europene;

23.3. rezultatele pot fi interpretate de laboratorul de referinţă al Uniunii Europene, asistat de STEG;

23.4. Comisia Europeană poate fi informată imediat cu privire la rezultatul interpretării.

Subsecţiunea a 3-a

Teste de laborator pentru depistarea prezenţei EST

la alte specii decât bovine, ovine şi caprine

24. În cazul în care sunt prevăzute metode şi protocoale pentru testele efectuate în vederea confirmării suspiciunii cu privire la prezenţa unei EST la o specie, alta decât bovine, ovine şi caprine, aceste teste cuprind cel puţin un examen histopatologic al ţesutului cerebral.

25. Autoritatea competentă poate să solicite, de asemenea, teste de laborator precum imunohistochimia, testul Western blot, evidenţierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic sau alte metode de detectare a formei de proteină prionică asociată bolii:

25.1. în orice caz, dacă examenul histopatologic iniţial este negativ sau neconcludent, se efectuează cel puţin încă un examen de laborator;

25.2. la prima apariţie a bolii se efectuează cel puţin trei examinări diferite cu rezultate pozitive;

25.3. în special, atunci când se suspectează prezenţa ESB la o specie, alta decât bovinele, cazurile sunt transmise către laboratorul de referinţă al Uniunii Europene, asistat de STEG, în vederea unei caracterizări suplimentare.

Capitolul II

TESTELE RAPIDE

26. În vederea efectuării testelor rapide, în conformitate cu prevederile pct.11-14 şi 21 din Normă, numai următoarele metode se utilizează ca teste rapide pentru monitorizarea ESB la bovine:

26.1. testul immunoblotting bazat pe tehnica Western blot de identificare a fragmentului PrPRes rezistent la proteinaza K (Prionics-Check Western test);

26.2. imunodozarea de tip sandwich pentru detectarea PrPRes (protocol scurt de testare), după denaturare şi concentrare (test rapid Bio-Rad TeSeE SAP);

26.3. imunodozarea pe microplăci (ELISA) pentru detectarea PrPRes rezistente la proteinaza K, cu ajutorul anticorpilor monoclonali (Prionics-Check LIA test);

26.4. imunodozarea cu ajutorul unui polimer chimic pentru captarea selectivă a PrPSc, precum şi cu ajutorul unui anticorp monoclonal de detectare îndreptat împotriva regiunilor conservate ale moleculei PrP [IDEXX HerdChek BSE Antigen Test Kit, EIA & HerdChek BSE-Scrapie Antigen (IDEXX Laboratories)];

26.5. imunodozarea cu flux lateral, cu ajutorul a doi anticorpi monoclonali diferiţi pentru detectarea fracţiunilor PrP rezistente la proteinaza K (Prionics Check PrioSTRIP);

26.6. imunodozarea cu două situri, cu ajutorul a doi anticorpi monoclonali diferiţi direcţionaţi împotriva a doi epitopi prezentaţi în PrPSc bovină aflată într-o stare avansată de desfăşurare (Roboscreen Beta Prion BSE EIA Test Kit).

27. În scopul efectuării testelor rapide, în conformitate cu prevederile pct.11-14 şi 21 din Normă, numai următoarele metode se utilizează ca teste rapide pentru monitorizarea EST la ovine şi caprine:

27.1. imunodozarea de tip sandwich pentru detectarea PrPRes (protocol scurt de testare), după denaturare şi concentrare (test rapid Bio-Rad TeSeE SAP);

27.2. imunodozarea de tip sandwich pentru detectarea PrPRes cu ajutorul testului TeSeE Sheep/Goat Detection kit, după denaturare şi concentrare cu ajutorul testului TeSeE Sheep/Goat Purification kit (Bio-Rad TeSeE Sheep/Goat rapid test);

27.3. imunodozarea cu ajutorul unui polimer chimic pentru captarea selectivă a PrPSc, precum şi cu ajutorul unui anticorp monoclonal de detectare îndreptat împotriva regiunilor conservate ale moleculei PrP [HerdChek BSE-Scrapie Antigen (IDEXX Laboratories)].

28. Pentru toate testele rapide, eşantionul de ţesut care trebuie testat este conform cu instrucţiunile de utilizare ale producătorului.

29. Producătorii testelor rapide trebuie să dispună de un sistem de asigurare a calităţii care să fie acreditat de laboratorul de referinţă al Uniunii Europene şi care să garanteze că performanţa testelor este constantă.