Hotărâre nr. 72 din 19.02.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

privind unităţile care deţin animale terestre,

incubatoare şi trasabilitatea acestora

nr. 72  din  19.02.2025

 (în vigoare 08.05.2028) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.126-129 art.124 din 13.03.2025

* * *

UE

În temeiul art.94 alin.(3), art.97 alin.(2), art.106 alin.(1), art.108, art.118 alin.(1) şi (2), art.119 alin.(1), art.120 alin.(1) şi alin.(2) lit.c), d) şi f), art.122 alin.(2) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, 389-391, art.600), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Norma sanitară veterinară privind unităţile care deţin animale terestre, incubatoare şi trasabilitatea acestora (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr.196/2024 privind sănătatea animală.

[Pct.3 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.72/2025

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ

privind unităţile care deţin animale terestre,

incubatoare şi trasabilitatea acestora

Norma sanitară veterinară privind unităţile care deţin animale terestre, incubatoare şi trasabilitatea acestora transpune:

- Regulamentul delegat (UE) 2019/2035 al Comisiei din 28 iunie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele pentru unităţile care deţin animale terestre şi incubatoare, precum şi pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deţinute şi a ouălor pentru incubaţie (CELEX: 32019R2035), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 314 din 5 decembrie 2019, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2023/590 al Comisiei din 12 ianuarie 2023;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/520 al Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte trasabilitatea anumitor animale terestre deţinute (CELEX: 32021R0520), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 104 din 25 martie 2021, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1064 al Comisiei din 28 iunie 2021.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Norma sanitară veterinară privind unităţile care deţin animale terestre, incubatoare şi trasabilitatea acestora (în continuare – Normă) reglementează drepturile şi obligaţiile unităţilor care deţin animale terestre, incubatoare, precum şi trasabilitatea anumitor animale terestre deţinute şi a ouălor pentru incubaţie. Prezenta Normă completează normele stabilite în Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală cu privire la:

1.1. unităţile înregistrate şi cele autorizate pentru animale terestre deţinute, precum şi ouăle pentru incubaţie;

1.2. cerinţele de trasabilitate pentru următoarele specii de animale deţinute, precum şi ouăle pentru incubaţie:

1.2.1. bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, ecvideele, camelidele şi cervidele (ungulate);

1.2.2. câinii, pisicile şi dihorii domestici;

1.2.3. păsările captive;

1.2.4. ouăle pentru incubaţie;

1.2.5. animalele terestre deţinute în circuri ambulante şi numere cu animale.

2. Secţiunea 1 din capitolul II stabileşte cerinţele pentru înregistrarea transportatorilor de câini, pisici şi dihori domestici deţinuţi, precum şi a celor de păsări de curte, care transportă aceste animale pe teritoriul Republicii Moldova şi în afara ţării.

3. Secţiunea a 2-a din capitolul II prevede derogări pentru operatorii de unităţi pentru operaţiuni de colectare a anumitor ecvidee şi pentru operatorii de incubatoare de păsări captive de la cerinţa de a solicita autorizarea de către autoritatea competentă. De asemenea, capitolul II stabileşte cerinţele privind autorizarea următoarelor tipuri de unităţi care efectuează import şi export:

3.1. unităţi pentru operaţiuni de colectare a ungulatelor şi a păsărilor de curte;

3.2. incubatoare din care ouăle pentru incubaţie sau puii de o zi de păsări de curte urmează să fie exportate/exportaţi;

3.3. unităţi care deţin păsări de curte, din care păsările de curte destinate altor scopuri decât sacrificarea sau depunerea de ouă pentru incubaţie sunt exportate.

Aceste cerinţe se referă la izolare şi la alte măsuri de biosecuritate, măsuri de supraveghere, instalaţii şi echipamente, personal şi la supravegherea de către autoritatea competentă.

4. Prevederile pct.29-35 stabilesc cerinţele pentru autorizarea următoarelor tipuri de unităţi:

4.1. centre de colectare a câinilor, a pisicilor şi a dihorilor domestici, din care animalele menţionate urmează să fie exportate;

4.2. adăposturi de animale pentru câini, pisici şi dihori domestici, din care animalele menţionate urmează să fie exportate;

4.3. puncte de control la frontieră;

4.4. unităţi de producţie izolate de mediul exterior pentru bondari, din care animalele menţionate urmează să fie exportate;

4.5. unităţi de carantină pentru animalele terestre deţinute, altele decât primatele, din care animalele menţionate urmează să fie deplasate pe teritoriul Republicii Moldova sau să fie exportate.

Aceste cerinţe se referă la carantină, izolare şi la alte măsuri de biosecuritate, măsuri de supraveghere şi control, instalaţii şi echipamente, precum şi la supravegherea de către medicul veterinar.

5. Prevederile pct.36 stabilesc cerinţele pentru autorizarea unităţilor izolate din care animalele terestre deţinute urmează să fie deplasate pe teritoriul Republicii Moldova sau exportate în ceea ce priveşte carantina, izolarea şi alte măsuri de biosecuritate, măsurile de supraveghere şi control, instalaţiile şi echipamentele, precum şi supravegherea de către medicul veterinar.

6. Prevederile pct.38 şi 39 stabilesc obligaţiile de informare ale autorităţii competente cu privire la registrele sale de:

6.1. unităţi de animale terestre deţinute;

6.2. incubatoare;

6.3. transportatori de ungulate deţinute, de câini, pisici şi dihori domestici deţinuţi, precum şi păsări de curte, care transportă aceste animale în interiorul ţării sau le exportă;

6.4. operatori care efectuează operaţiuni de colectare pentru ungulatele deţinute şi păsările de curte, independent de o unitate.

7. Prevederile pct.43 stabilesc obligaţia de informare a autorităţii competente cu privire la registrele de unităţi autorizate menţionate în secţiunea a 2-a din capitolul II.

8. Prevederile pct.44-58 stabilesc obligaţiile operatorilor de ţinere în evidenţă, în plus faţă de cele prevăzute la art.102 alin.(1) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală, următoarele tipuri de unităţi înregistrate sau autorizate:

8.1. toate unităţile care deţin animale terestre;

8.2. unităţile care deţin:

8.2.1. bovine, ovine, caprine şi porcine;

8.2.2. ecvidee;

8.2.3. păsări de curte şi păsări captive;

8.2.4. câini, pisici şi dihori domestici;

8.2.5. albine melifere;

8.3. circurile ambulante şi numerele cu animale;

8.4. adăposturile de animale pentru câini, pisici şi dihori domestici;

8.5. punctele de control la frontieră;

8.6. unităţile de carantină pentru alte animale terestre deţinute, altele decât primatele;

8.7. unităţile izolate.

9. Prevederile pct.59 stabilesc obligaţiile de ţinere în evidenţă ale operatorilor de incubatoare înregistrate sau autorizate, în plus faţă de cele prevăzute la art.103 alin.(1) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală.

10. Prevederile pct.60 stabilesc obligaţiile transportatorilor înregistraţi de ţinere în evidenţă, în plus faţă de cele prevăzute la art.104 alin.(1) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală.

11. Prevederile pct.61-63 stabilesc obligaţiile de ţinere în evidenţă ale operatorilor care efectuează operaţiuni de colectare, în plus faţă de cele prevăzute la art.105 alin.(1) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală, pentru:

11.1. operatorii de unităţi înregistrate sau autorizate pentru operaţiunile de colectare a ungulatelor deţinute şi a păsărilor de curte;

11.2. operatorii care efectuează operaţiuni de colectare a ungulatelor deţinute şi a păsărilor de curte, independent de o unitate;

11.3. operatorii centrelor de colectare a câinilor, a pisicilor şi a dihorilor domestici, înregistrate la autoritatea competentă.

12. Capitolele V-VIII stabilesc cerinţele de trasabilitate pentru animalele deţinute din speciile bovină, ovină, caprină, porcină şi ecvidee, inclusiv mijloacele de identificare, documentaţia şi bazele de date electronice.

13. Prevederile pct.131-133 stabilesc cerinţele de trasabilitate pentru câinii, pisicile şi dihorii domestici deţinuţi, inclusiv pentru animalele de companie, în cazul în care acestea sunt exportate în alte scopuri decât cele necomerciale.

14. Prevederile pct.134-138 stabilesc cerinţele de trasabilitate pentru camelidele şi cervidele deţinute.

15. Secţiunea a 3-a din capitolului IX stabileşte cerinţele de trasabilitate pentru păsările captive deţinute.

16. Secţiunea a 4-a din capitolul IX stabileşte cerinţele de trasabilitate pentru animalele terestre deţinute în circuri ambulante şi numere cu animale.

17. Prevederile pct.147 stabilesc cerinţele de trasabilitate privind ouăle pentru incubaţie.

18. Prevederile pct.148-152 stabilesc cerinţele de trasabilitate pentru bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, ecvideele, cervidele şi camelidele deţinute, după intrarea lor în ţară.

19. În sensul prezentei Norme se utilizează noţiunile definite în Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală, precum şi următoarele noţiuni:

19.1. adăpost de animale – unitate în care sunt deţinute animalele terestre care au fost rătăcite, sălbăticite, pierdute, abandonate sau confiscate, al căror statut sanitar este posibil să nu fie cunoscut pentru toate la data intrării în unitate;

19.2. albine melifere – insecte din specia Apis mellifera;

19.3. animal din specia ecvidee sau ecvideu – animal din speciile de solipede care aparţin genului Equus (inclusiv caii, măgarii şi zebrele) şi descendenţii din încrucişările acestor specii;

19.4. bondar – insectă din speciile care aparţin genului Bombus;

19.5. bovină sau animal din specia bovină – animal din speciile de ungulate care aparţin genurilor Bison, Bos (inclusiv subgenurilor Bos, Bibos, Novibos, Poephagus) şi Bubalus (inclusiv subgenului Anoa) şi descendenţii din încrucişările acestor specii;

19.6. camelid – animal din speciile de ungulate din familia Camelidae;

19.7. caprină sau animal din specia caprină – animal din speciile de ungulate care aparţin genului Capra şi descendenţii din încrucişările acestor specii;

19.8. centru de colectare a câinilor, pisicilor şi dihorilor domestici – unitate în care aceste animale, care au acelaşi statut sanitar, sunt colectate de la mai multe unităţi;

19.9. circ ambulant – expoziţie sau târg care include animale sau numere cu animale şi care intenţionează să se deplaseze în interiorul Republicii Moldova;

19.10. cod de identificare al animalului – cod individual afişat de mijlocul de identificare aplicat unui animal şi care cuprinde:

19.10.1. codul ţării în care mijlocul de identificare a fost aplicat pe animal;

19.10.2. urmat de codul numeric de identificare individual, alocat animalului, care nu depăşeşte 12 cifre;

19.11. cod unic – cod unic cu ajutorul căruia operatorii care ţin animale deţinute din specia ecvidee îşi îndeplinesc obligaţia de a se asigura că animalele respective sunt identificate în mod individual şi că sunt înregistrate în baza de date a autorităţii competente;

19.12. câine – animal deţinut din specia Canis lupus;

19.13. dihor domestic – animal deţinut din specia Mustela putorius furo;

19.14. dispozitiv electronic de identificare – marcaj cu identificare prin radiofrecvenţă (RFID);

19.15. document unic de identificare pe viaţă – document/paşaport unic eliberat pe viaţă cu ajutorul căruia operatorii care deţin animale din specia ecvină îşi îndeplinesc obligaţia de a se asigura că animalele respective sunt identificate în mod individual;

19.16. ecvideu înregistrat:

19.16.1. animal de reproducţie de rasă pură din speciile Equus caballus şi Equus asinus, înscris sau eligibil pentru înscrierea în secţiunea principală a unui registru genealogic înfiinţat de către o societate de ameliorare sau de către un organism de ameliorare;

19.16.2. animal deţinut din specia Equus caballus, înregistrat la o asociaţie sau organizaţie internaţională, fie în mod direct, fie prin intermediul federaţiei sale naţionale sau al sucursalelor sale, care gestionează caii pentru competiţii sau curse (cal înregistrat);

19.17. efectiv de păsări – totalitatea păsărilor de curte sau a păsărilor captive cu acelaşi statut sanitar, deţinute în aceeaşi incintă sau împrejmuire, şi care constituie o singură unitate epidemiologică; în crescătorii, acest termen include toate păsările care împart acelaşi spaţiu aerian;

19.18. medic veterinar în unităţi – medic veterinar responsabil de activităţile desfăşurate la unitatea de carantină pentru alte animalele terestre deţinute, altele decât primatele, sau la o unitate izolată, astfel cum prevede prezenta Normă;

19.19. mijloc de transport – vehicul rutier sau feroviar, navă sau aeronavă;

19.20. număr cu animale – număr care include animale deţinute în scopul unei expoziţii sau al unui târg, şi care poate face parte dintr-un circ;

19.21. număr de autorizare unic – număr atribuit de către autoritatea competentă unei unităţi autorizate de către aceasta;

19.22. număr de înregistrare unic – număr atribuit de către autoritatea competentă unei unităţi înregistrate;

19.23. ovină sau animal din specia ovină – animal din speciile de ungulate care aparţin genului Ovis şi descendenţii din încrucişările acestor specii;

19.24. păsări de curte de reproducţie – păsările de curte cu vârsta de 72 de ore sau mai mult, destinate producţiei de ouă pentru incubaţie;

19.25. pisică – animal deţinut din specia Felis silvestris;

19.26. porcină sau animal din specia porcină – animal din speciile de ungulate din familia Suidae;

19.27. primate – animalele din speciile care aparţine ordinului primate, cu excepţia oamenilor;

19.28. pui de o zi –păsări de curte cu vârsta mai mică de 72 de ore;

19.29. punct de control – loc destinat pentru primirea, hrănirea şi adăparea, odihna, cazarea, îngrijirea şi expedierea animalelor care tranzitează, astfel cum sunt descrise în anexa nr.5 la Norma sanitară veterinară privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.35/2025;

19.30. ren – ungulat din specia Rangifer tarandus;

19.31. societate de ameliorare – asociaţie a crescătorilor de animale, organizaţie de ameliorare sau organism public, altele decât autorităţile competente, care este recunoscută de către autoritatea competentă în scopul desfăşurării unui program de ameliorare cu animale de reproducţie de rasă pură, înscrise în registrul genealogic/registrele genealogice condus/e sau înfiinţat/e de aceasta;

19.32. tip de transport – deplasare a animalelor, efectuată cu diferite mijloace de transport (rutier, feroviar, aerian sau pe apă);

19.33. unitate de producţie izolată de mediul exterior – unitate în care structurile sale, împreună cu măsurile stricte de biosecuritate, asigură o izolare eficientă a producţiei de animale faţă de instalaţiile asociate şi faţă de mediu;

19.34. organism de ameliorare – asociaţie a crescătorilor de animale, organizaţie de ameliorare, exploataţie privată, organizaţie de creştere a animalelor sau serviciu oficial dintr-o altă ţară care deţine animale de reproducţie de rasă pură din speciile bovină, porcină, ovină, caprină, ecvidee sau porci de reproducţie hibrizi şi care a fost acceptat(ă) de către ţara în cauză în legătură cu introducerea în Republica Moldova a animalelor pentru reproducţie.

Capitolul II

ÎNREGISTRAREA ŞI AUTORIZAREA TRANSPORTATORILOR

Secţiunea 1

Înregistrarea transportatorilor de animale terestre

deţinute, altele decât ungulatele

20. Transportatorii care transportă câinii, pisicile şi dihorii domestici deţinuţi, precum şi păsări de curte pe teritoriu Republicii Moldova sau către alte ţări, pentru a fi înregistraţi în conformitate cu prevederile art.93 din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală, înainte de a începe astfel de activităţi, pun la dispoziţia autorităţii competente următoarele informaţii:

20.1. denumirea şi adresa transportatorului;

20.2. speciile al căror transport este planificat;

20.3. tipul de transport;

20.4. mijlocul de transport.

21. Transportatorii de câini, pisici şi dihori domestici deţinuţi, astfel cum este menţionat la pct.20, informează autoritatea competentă cu privire la numărul de animale al căror transport este planificat.

22. Transportatorii de păsări de curte, astfel cum se menţionează la pct.20, informează autoritatea competentă cu privire la categoriile de păsări de curte al căror transport este planificat.

23. Transportatorii menţionaţi la pct.20 informează autoritatea competentă cu privire la orice schimbări în privinţa aspectelor menţionate la pct.20, 21 şi 22, precum şi cu privire la încetarea activităţii de transport.

Secţiunea a 2-a

Autorizarea unităţilor pentru operaţiuni de colectare a ungulatelor şi a păsărilor

 de curte, a incubatoarelor, precum şi a unităţilor care deţin păsări de curte

24. Operatorii următoarelor tipuri de unităţi nu sunt supuse autorizării:

24.1. unităţile pentru operaţiuni de colectare a ecvideelor, în cazul în care animalele respective sunt colectate în scopul unor competiţii, curse, spectacole, antrenamente, activităţi colective de agrement sau de muncă sau în contextul activităţilor de ameliorare a animalelor;

24.2. incubatoarele de păsări captive;

24.3. incubatoarele din care sunt transportate mai puţin de 20 de ouă pentru incubaţie, provenite de la păsări de curte, sau mai puţin de 20 de capete de păsări de curte;

24.4. unităţile care deţin păsări de curte care transportă mai puţin de 20 de capete de păsări de curte, destinate altor scopuri decât sacrificarea, sau transporturi de mai puţin 20 de ouă pentru incubaţie, provenite de la păsări de curte.

25. La acordarea autorizării unităţilor pentru operaţiuni de colectare a ungulatelor din care animalele menţionate urmează să fie deplasate pe teritoriul Republicii Moldova sau care primesc aceste animale din alte ţări, autoritatea competentă asigură faptul că unităţile în cauză respectă cerinţele prevăzute în capitolul I din anexa nr.1:

25.1. pct.1, în legătură cu izolarea şi alte măsuri de biosecuritate;

25.2. pct.2, în legătură cu instalaţiile şi echipamentele unităţilor menţionate;

25.3. pct.3, în legătură cu personalul unităţilor;

25.4. pct.4, în legătură cu supravegherea unităţilor de către autoritatea competentă.

26. La acordarea autorizării unităţilor pentru operaţiuni de colectare a păsărilor de curte din care păsările menţionate urmează să fie deplasate pe teritoriul Republicii Moldova sau care primesc aceste păsări din alte ţări, autoritatea competentă asigură faptul că unităţile în cauză respectă cerinţele prevăzute în capitolul II din anexa nr.1:

26.1. pct.5, în legătură cu izolarea şi alte măsuri de biosecuritate;

26.2. pct.6, în legătură cu instalaţiile şi echipamentele unităţilor menţionate;

26.3. pct.7, în legătură cu personalul unităţilor;

26.4. pct.8, în legătură cu supravegherea unităţilor în cauză de către autoritatea competentă.

27. La acordarea autorizării incubatoarelor din care urmează să fie deplasate pe teritoriul Republicii Moldova sau exportate ouă pentru incubaţie ale păsărilor de curte sau pui de o zi de păsări de curte, autoritatea competentă asigură faptul că unităţile în cauză respectă cerinţele prevăzute la:

27.1. pct.9 din anexa nr.1, privind izolarea şi alte măsuri de biosecuritate;

27.2. pct.10 din anexa nr.1 şi la pct.1 şi 2 din anexa nr.2 privind programul de control bacteriologic din incubatoare şi programele de supraveghere a bolilor;

27.3. pct.11 din anexa nr.1 privind instalaţiile şi echipamentele unităţilor menţionate;

27.4. pct.12 din anexa nr.1 privind personalul unităţilor;

27.5. pct.13 din anexa nr.1 privind supravegherea de către autoritatea competentă.

28. La acordarea autorizării unităţilor care deţin păsări de curte din care urmează să fie deplasate pe teritoriul Republicii Moldova sau exportate păsările de curte destinate altor scopuri decât sacrificarea sau depunerea de ouă pentru incubaţie, autoritatea competentă asigură faptul că unităţile în cauză respectă cerinţele prevăzute la:

28.1. pct.14 din anexa nr.1 privind măsurile de biosecuritate;

28.2. pct.15 din anexa nr.1 şi pct.2 din anexa nr.2 privind programul de control bacteriologic din incubatoare şi programele de supraveghere a bolilor;

28.3. pct.16 din anexa nr.1 privind instalaţiile şi echipamentele la unităţile menţionate.

29. Operatorii de unităţi solicită autorităţii competente autorizarea în conformitate cu prevederile art.96 alin.(1) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală şi îşi încep activităţile doar după autorizarea unităţii. Operatorii menţionaţi includ:

29.1. centrele de colectare a câinilor, pisicilor şi dihorilor domestici din care animalele menţionate sunt deplasate pe teritoriul Republicii Moldova sau sunt destinate exportului;

29.2. adăposturile de animale pentru câini, pisici şi dihori domestici din care animalele menţionate sunt deplasate pe teritoriul Republicii Moldova;

29.3. punctele de control la frontieră;

29.4. unităţile de producţie, izolate de mediul exterior, pentru bondari din care bondarii menţionaţi sunt deplasaţi într-o altă ţară;

29.5. unităţile de carantină pentru animale terestre deţinute, altele decât primatele, din care animalele menţionate sunt deplasate pe teritoriul ţării sau sunt destinate pentru export.

30. La acordarea autorizării centrelor de colectare de câini, pisici şi dihori domestici din care animalele menţionate urmează să fie deplasate în altă ţară, autoritatea competentă asigură faptul că unităţile în cauză respectă următoarele cerinţe prevăzute în capitolul V din anexa nr.1:

30.1. pct.17, privind izolarea şi alte măsuri de biosecuritate;

30.2. pct.19, privind instalaţiile şi echipamentele centrelor menţionate.

31. La acordarea autorizării adăposturilor de animale din care câinii, pisicile şi dihorii domestici urmează să fie deplasaţi într-o altă ţară, autoritatea competentă asigură faptul că unităţile în cauză respectă cerinţele prevăzute în capitolul V din anexa nr.1:

31.1. pct.18, privind izolarea şi alte măsuri de biosecuritate;

31.2. pct.19, privind instalaţiile şi echipamentele adăposturilor menţionate.

32. La acordarea autorizării punctelor de control, autoritatea competentă asigură că punctele de control respectă cerinţele prevăzute în capitolul VI din anexa nr.1:

32.1. pct.20, privind izolarea şi alte măsuri de biosecuritate;

32.2. pct.21, privind instalaţiile şi echipamentele punctelor de control.

33. La acordarea autorizării unităţilor de producţie, izolate de mediul exterior, pentru bondari din care bondarii urmează să fie deplasaţi într-o altă ţară, autoritatea competentă asigură că unităţile respectă cerinţele prevăzute în capitolul VII din anexei nr.1:

33.1. pct.22, privind izolarea şi alte măsuri de biosecuritate;

33.2. pct.23, privind instalaţiile şi echipamentele unităţilor de producţie menţionate.

34. La acordarea autorizării pentru unităţile de carantină pentru animale terestre deţinute, altele decât primatele, din care animalele menţionate urmează să fie deplasate pe teritoriul ţării sau într-o altă ţară, autoritatea competentă asigură faptul că unităţile respectă cerinţele prevăzute în capitolul VIII din anexa nr.1:

34.1. pct.24, privind carantina, izolarea şi alte măsuri de biosecuritate;

34.2. pct.25, privind măsurile de supraveghere şi control;

34.3. pct.26, privind instalaţiile şi echipamentele unităţilor de carantină menţionate.

35. Operatorii unităţilor de carantină pentru animale terestre deţinute, altele decât primatele, menţionate la pct.34:

35.1. întreprind măsurile necesare pentru efectuarea controalelor veterinare post mortem în instalaţiile corespunzătoare din unitate sau într-un laborator;

35.2. asigură, prin contract sau prin intermediul unui alt instrument juridic, serviciile unui medic veterinar al unităţii, care este responsabil de:

35.2.1. supravegherea activităţilor unităţii şi respectarea cerinţelor de autorizare prevăzute la pct.34;

35.2.2. revizuirea planului de supraveghere al bolilor, menţionat la subpct. 25.1 din anexa nr.1 ori de câte ori este necesar şi cel puţin o dată pe an.

36. La acordarea autorizării unei unităţi izolate pentru animalele terestre care urmează să fie deplasate pe teritoriul Republicii Moldova, autoritatea competentă asigură faptul că unităţile respectă cerinţele prevăzute în capitolul IX din anexa nr.1:

36.1. pct.27, privind carantina, izolarea şi alte măsuri de biosecuritate;

36.2. pct.28, privind măsurile de supraveghere şi control;

36.3. pct.29, privind instalaţiile şi echipamentele unităţilor menţionate.

37. Operatorii unităţilor izolate pentru animalele terestre menţionate la pct.36:

37.1. întreprind măsurile necesare pentru efectuarea controalelor veterinare post mortem în instalaţii corespunzătoare din unitate sau într-un laborator;

37.2. asigură, prin contract sau prin intermediul unui alt instrument juridic, serviciile unui medic veterinar al unităţii, care este responsabil de:

37.2.1. supravegherea activităţilor unităţii şi respectarea cerinţelor de autorizare prevăzute la pct.36;

37.2.2. revizuirea planului de supraveghere a bolilor, menţionat la subpct. 28.1 din anexa nr.1, ori de câte ori este necesar şi cel puţin o dată pe an.

Capitolul III

REGISTRELE ŢINUTE DE CĂTRE AUTORITATEA COMPETENTĂ

38. Autoritatea competentă include în registrul său de unităţi de animale terestre deţinute şi de incubatoare înregistrate la aceasta următoarele informaţii pentru fiecare unitate:

38.1. numărul de înregistrare unic atribuit unităţii;

38.2. data înregistrării la autoritatea competentă;

38.3. denumirea şi adresa operatorului unităţii;

38.4. adresa şi coordonatele geografice (latitudinea şi longitudinea) ale amplasării unităţii;

38.5. descrierea instalaţiilor unităţii;

38.6. tipul de unitate;

38.7. speciile, categoriile şi numărul de animale terestre sau de ouă pentru incubaţie care sunt deţinute la unitate;

38.8. perioada în care animalele sau ouăle pentru incubaţie sunt deţinute în unitate, dacă aceasta nu este ocupată în mod neîntrerupt, inclusiv ocuparea sezonieră sau ocuparea pe durata anumitor evenimente;

38.9. statutul sanitar al unităţii, în cazul în care i-a fost atribuit un statut sanitar de către autoritatea competentă;

38.10. restricţiile privind deplasările de animale, de ouă pentru incubaţie sau de produse înspre şi dinspre unitate, în cazul în care astfel de restricţii sunt aplicate de către autoritatea competentă;

38.11. data încetării activităţii, în cazul în care operatorul a informat autoritatea competentă cu privire la aceasta.

39. Autoritatea competentă include în registrul său informaţii despre fiecare transportator care exportă ungulate, câini, pisici şi dihori domestici deţinuţi, precum şi păsări de curte şi care este înregistrat la autoritatea competentă. Informaţiile date includ:

39.1. numărul unic de înregistrare atribuit unităţii;

39.2. data înregistrării la autoritatea competentă;

39.3. denumirea şi adresa operatorului;

39.4. speciile al căror transport este planificat;

39.5. tipul de transport;

39.6. mijlocul de transport;

39.7. data încetării activităţii, în cazul în care operatorul a informat autoritatea competentă cu privire la aceasta.

40. Pentru fiecare transportator de ungulate, câini, pisici şi dihori domestici deţinuţi, astfel cum este menţionat la pct.39, autoritatea competentă include în registrul său de transportatori informaţii cu privire la numărul de animale al căror transport este planificat.

41. Pentru fiecare transportator de păsări de curte, astfel cum este menţionat la pct.39, autoritatea competentă include în registrul său de transportatori informaţii cu privire la categoriile de păsări de curte al căror transport este planificat.

42. Autoritatea competentă include în registrul său informaţii referitoare la fiecare operator care efectuează operaţiuni de colectare pentru ungulatele deţinute şi păsările de curte înregistrate la autoritatea competentă, independent de o unitate, inclusiv la operatorii care cumpără şi vând astfel de animale. Aceste informaţii includ:

42.1. numărul unic de înregistrare atribuit unităţii;

42.2. data înregistrării la autoritatea competentă;

42.3. denumirea şi adresa operatorului;

42.4. speciile şi categoriile de ungulate deţinute şi păsări de curte care urmează să fie colectate;

42.5. data încetării activităţii, în cazul în care operatorul a informat autoritatea competentă cu privire la aceasta.

43. Autoritatea competentă include în registrul său de unităţi autorizate, următoarele informaţii pentru fiecare unitate:

43.1. numărul unic de autorizare atribuit de către autoritatea competentă;

43.2. data autorizării acordate de către autoritatea competentă sau data oricărei suspendări sau retrageri a autorizării;

43.3. denumirea şi adresa operatorului;

43.4. adresa şi coordonatele geografice (latitudine şi longitudine) ale amplasării unităţii;

43.5. o descriere a instalaţiilor unităţii;

43.6. tipul de unitate;

43.7. speciile, categoriile şi numărul de animale terestre sau numărul de ouă pentru incubaţie, sau de pui de o zi care sunt deţinuţi la unitate;

43.8. perioada în care animalele sunt deţinute la unitate, dacă aceasta nu este ocupată în mod neîntrerupt, inclusiv ocuparea sezonieră sau ocuparea pe durata anumitor evenimente;

43.9. statutul sanitar atribuit unităţii, în cazul în care i-a fost atribuit un statut sanitar de către autoritatea competentă;

43.10. restricţiile impuse de către autoritatea competentă pentru deplasările de animale sau de material germinativ înspre şi dinspre unitate, în cazul în care sunt impuse astfel de restricţii;

43.11. data încetării activităţii, în cazul în care operatorul a informat autoritatea competentă cu privire la aceasta.

Capitolul IV

OBLIGAŢIILE OPERATORILOR DE ŢINERE

ÎN EVIDENŢĂ A INFORMAŢIILOR

44. Operatorii tuturor unităţilor înregistrate sau autorizate care deţin animale terestre înregistrează şi păstrează înregistrările menţionate la pct.44-63 pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi sunt puse la dispoziţia autorităţii competente în cadrul controalelor oficiale următoarele informaţii:

44.1. codul de identificare al fiecărui animal identificat deţinut la unitate, astfel cum este afişat de mijlocul de identificare, dacă se aplică un astfel de mijloc de identificare;

44.2. numărul unic de înregistrare sau de autorizare al unităţii de origine a animalelor, în cazul în care animalele provin de la o altă unitate;

44.3. numărul unic de înregistrare sau de autorizare al unităţii de destinaţie a animalelor, în cazul în care animalele sunt destinate altei unităţi.

45. Operatorii de unităţi înregistrate care deţin bovine, ovine, caprine şi porcine înregistrează următoarele informaţii cu privire la respectivele animale:

45.1. data naşterii fiecărui animal deţinut la unitate;

45.2. data decesului din cauze naturale, a sacrificării sau a pierderii fiecărui animal din unitate;

45.3. tipul de dispozitiv electronic de identificare sau de tatuaj şi amplasarea acestuia, dacă se aplică pe animal;

45.4. codul de identificare iniţial al fiecărui animal identificat, în cazul în care acest cod a fost modificat, precum şi motivul modificării.

46. Operatorii de unităţi care deţin ovine şi caprine înregistrează informaţiile menţionate la pct.45 în formatul anului de naştere al fiecărui astfel de animal deţinut la unitate.

47. Operatorii de unităţi care deţin porcine sunt exoneraţi de obligaţia de a înregistra informaţiile menţionate la subpct. 45.1.

48. În cazul în care ovinele, caprinele sau porcinele deţinute la unitate sunt identificate doar prin numărul unic de identificare al unităţii de naştere a acestora, operatorii de unităţi înregistrează informaţiile menţionate la subpct. 45.1 pentru fiecare grup de animale care au acelaşi număr de identificare unic al unităţii lor de naştere, precum şi numărul total de animale din grupul respectiv.

49. În cazul în care porcinele deţinute la unitate nu sunt identificate în conformitate cu pct.100, operatorii de unităţi:

49.1. nu au obligaţia de a înregistra informaţiile menţionate la pct.45;

49.2. înregistrează, pentru fiecare grup de animale deplasate de la unitatea lor, numărul total de animale din grupul respectiv, în conformitate cu prevederile art.102 alin.(1) lit.b) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală.

50. Operatorii de unităţi înregistrate care deţin ecvidee înregistrează următoarele informaţii pentru fiecare ecvideu deţinut:

50.1. codul unic;

50.2. data naşterii la unitate;

50.3. data decesului din cauze naturale, a pierderii sau a sacrificării în unitate.

51. Operatorii de unităţi înregistrate sau autorizate care deţin păsări de curte şi operatorii de unităţi care deţin păsări captive înregistrează următoarele informaţii:

51.1. randamentul producţiei pentru păsările de curte din unitate;

51.2. rata morbidităţii pentru păsările de curte şi pentru păsările captive din unitate, împreună cu informaţiile privind cauza.

52. Operatorii de unităţi înregistrate care deţin câini, pisici şi dihori domestici înregistrează următoarele informaţii pentru fiecare astfel de animal:

52.1. data naşterii;

52.2. data decesului sau a pierderii din unitate.

53. Operatorii de unităţi înregistrate care deţin albine melifere înregistrează pentru fiecare stupină detaliile privind transhumanţa temporară, dacă există, a stupilor deţinuţi, care cuprind informaţii ce acoperă cel puţin locul fiecărei transhumanţe, data începerii şi a finalizării acesteia, precum şi numărul stupilor deplasaţi.

54. Operatorii de circuri ambulante şi numere cu animale înregistrate înregistrează următoarele informaţii pentru fiecare animal:

54.1. data decesului sau a pierderii animalului din unitate;

54.2. denumirea şi adresa operatorului responsabil de animale sau numele şi prenumele, precum şi adresa proprietarului animalului de companie;

54.3. detalii privind deplasările de circuri ambulante şi numere cu animale.

55. Operatorii de adăposturi autorizate pentru câini, pisici şi dihori domestici înregistrează următoarele informaţii pentru fiecare astfel de animal:

55.1. vârsta estimată şi sexul, rasa şi culoarea blănii;

55.2. data aplicării sau data citirii transponderului injectabil;

55.3. observaţiile formulate în perioada de izolare cu privire la animalele sosite;

55.4. data decesului sau a pierderii din unitate.

56. Operatorii punctelor de control la frontieră autorizate înregistrează numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport din care sunt descărcate animalele, precum şi numărul de înregistrare unic al transportatorului, dacă este disponibil.

57. Operatorii unităţilor de carantină autorizate pentru animale terestre deţinute, altele decât primatele, înregistrează următoarele informaţii:

57.1. vârsta estimată şi sexul animalelor deţinute la unitate;

57.2. numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport din care sunt descărcate sau în care sunt încărcate animalele, precum şi numărul unic de înregistrare al transportatorului, dacă este disponibil;

57.3. detaliile privind punerea în aplicare şi rezultatele planului de supraveghere a bolilor, menţionat la subpct. 25.1 din anexa nr.1;

57.4. rezultatele testelor clinice şi a celor de laborator, precum şi ale testărilor post mortem menţionate la subpct. 25.2 din anexa nr.1 ;

57.5. detaliile privind vaccinarea şi tratamentul animalelor susceptibile menţionate la subpct. 25.3 din anexa nr.1 ;

57.6. instrucţiunile, dacă există, date de autoritatea competentă, cu privire la observaţiile formulate în orice perioadă de izolare sau de carantină.

58. Operatorii unităţilor izolate autorizate înregistrează următoarele informaţii:

58.1. vârsta estimată şi sexul animalelor deţinute la unitate;

58.2. numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport din care sunt descărcate sau în care sunt încărcate animalele, precum şi numărul unic de înregistrare al transportatorului, dacă este disponibil;

58.3. detaliile privind punerea în aplicare şi rezultatele planului de supraveghere a bolilor, menţionat la subpct. 28.1 din anexa nr.1;

58.4. rezultatele testelor clinice, de laborator şi post mortem menţionate la subpct. 28.2 din anexa nr.1;

58.5. detaliile privind vaccinarea şi tratamentul animalelor susceptibile, menţionate la subpct. 28.3 din anexa nr.1 ;

58.6. detaliile privind izolarea sau carantina animalelor sosite, instrucţiunile, dacă există, date de autoritatea competentă, cu privire la izolare şi carantină, precum şi observaţiile formulate în orice perioadă de izolare sau de carantină.

59. Operatorii de incubatoare înregistrate sau autorizate înregistrează următoarele informaţii pentru fiecare efectiv:

59.1. specia şi numărul puilor de o zi sau al puilor de alte specii de păsări ori al ouălor pentru incubaţie deţinute la incubator;

59.2. deplasările puilor de o zi, ale puilor de alte specii de păsări şi ale ouălor pentru incubaţie înspre şi dinspre unitatea lor, precizând după caz:

59.2.1. locul lor de origine sau de destinaţie prevăzut, inclusiv numărul unic de înregistrare sau de autorizare al unităţii, după caz;

59.2.2. datele deplasărilor respective;

59.3. numărul de ouă incubate din care nu au ieşit pui şi destinaţia lor prevăzută, inclusiv numărul de înregistrare sau de autorizare unic al unităţii, după caz;

59.4. rezultatele ecloziunii;

59.5. detaliile oricăror programe de vaccinare.

60. Transportatorii înregistraţi consemnează următoarele informaţii suplimentare pentru fiecare mijloc de transport utilizat pentru transportul animalelor terestre deţinute:

60.1. numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare;

60.2. data şi ora la care animalele au fost încărcate la unitatea de origine;

60.3. denumirea, adresa şi numărul unic de înregistrare sau de autorizare al fiecărei unităţi vizitate;

60.4. data şi ora la care animalele au fost descărcate la unitatea de destinaţie;

60.5. data şi locurile de curăţare, de dezinfectare şi dezinfestarea mijloacelor de transport;

60.6. numerele de referinţă ale documentelor de însoţire ale animalelor.

61. Operatorii de unităţi înregistrate sau autorizate pentru operaţiunile de colectare de ungulate deţinute şi păsări de curte înregistrează următoarele informaţii:

61.1. data decesului sau a pierderii animalelor din unitate;

61.2. numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport în care sunt încărcate sau din care sunt descărcate animalele, precum şi numărul unic de înregistrare al transportatorului animalele respective, dacă este disponibil;

61.3. numerele de referinţă ale documentelor de însoţire a animalelor.

62. Operatorii înregistraţi care efectuează operaţiuni de colectare pentru ungulatele deţinute şi păsări de curte, independent de o unitate, înregistrează următoarele informaţii pentru fiecare animal care face obiectul achiziţiei:

62.1. numărul unic de autorizare sau de înregistrare, dacă este disponibil, al unităţii pentru operaţiuni de colectare prin care trece animalul după ce părăseşte unitatea de origine şi înainte de a fi achiziţionat;

62.2. data achiziţiei;

62.3. denumirea şi adresa cumpărătorului animalului;

62.4. numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport în care sunt încărcate sau din care sunt descărcate animalele, precum şi numărul unic de înregistrare al transportatorului, dacă este disponibil;

62.5. numerele de referinţă ale documentelor necesare de însoţire a animalelor.

63. Operatorii centrelor autorizate de colectare a câinilor, a pisicilor şi a dihorilor domestici înregistrează numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport în care sunt încărcate sau din care sunt descărcate animalele, precum şi numărul unic de înregistrare al transportatorului, dacă este disponibil.

Capitolul V

TRASABILITATEA BOVINELOR DEŢINUTE

Secţiunea 1

Mijloace şi metode de identificare

64. Operatorii care deţin bovine se asigură că bovinele sunt identificate individual prin intermediul a două crotalii convenţionale, menţionate la subpct.1.1 din anexa nr.3, care trebuie:

64.1. să fie ataşate la lobul fiecărei urechi a animalului, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă a codului de identificare a animalului pe mijlocul de identificare;

64.2. să fie aplicate bovinelor la unitatea de naştere;

64.3. să nu fie eliminate, modificate sau înlocuite fără aprobarea autorităţii competente.

65. Operatorii care deţin bovine pot să înlocuiască:

65.1. una din crotaliile convenţionale prevăzute la pct.64 cu un dispozitiv electronic de identificare aprobat de autoritatea competentă, la fel şi înlocuirea este aprobată în conformitate cu pct.70;

65.2. ambele crotalii convenţionale prevăzute la pct.64 cu un dispozitiv electronic de identificare aprobat de către autoritatea competentă din ţara în care sunt deţinute bovinele, în conformitate cu derogările prevăzute la pct.66.

66. Autoritatea competentă acordă derogări de la cerinţele de identificare pentru bovine prevăzute la subpct. 64.1 operatorilor de unităţi izolate şi operatorilor care deţin bovine în scop cultural, istoric, recreativ, ştiinţific sau sportiv.

67. La acordarea derogărilor menţionate la pct.66, autoritatea competentă asigură faptul că cel puţin unul dintre mijloacele de identificare menţionate la subpct.1.4 şi 1.5 din anexa nr.3 este aprobat de către autoritatea competentă pentru aplicarea mijloacelor de identificare pentru bovinele deţinute de către operatorii care beneficiază de derogări în conformitate cu pct.66.

68. Autoritatea competentă stabileşte procedurile de depunere a cererii de către operatori în cazul în care aceştia solicită o astfel de derogare prevăzută la pct.66.

69. Autoritatea competentă aprobă operatorii care deţin bovine din rase crescute în mod specific pentru evenimente culturale şi sportive tradiţionale să identifice aceste animale în mod individual printr-un mijloc de identificare alternativ, aprobat de autoritatea competentă, după eliminarea crotaliei convenţionale menţionate la subpct.64.1, cu condiţia să se păstreze o legătură neechivocă între animalul identificat şi codul său de identificare.

70. Autoritatea competentă aprobă înlocuirea uneia dintre crotaliile convenţionale menţionate la subpct. 64.1 cu unul dintre mijloacele de identificare menţionate la subpct. 1.3, 1.4 şi 1.5 din anexa nr.3 pentru toate categoriile de bovine sau pentru categorii specifice de bovine.

71. Autoritatea competentă asigură faptul că mijloacele de identificare menţionate la subpct. 1.1-1.5 din anexa nr.3 afişează codul de identificare al animalului.

72. Autoritatea competentă stabileşte proceduri pentru depunerea cererii de către:

72.1. producători, pentru autorizarea mijloacelor de identificare pentru bovinele deţinute pe teritoriul lor;

72.2. operatorii care deţin bovine pentru ca mijloacele de identificare să fie alocate unităţii lor.

73. Autoritatea competentă stabileşte şi pune la dispoziţia publicului lista raselor de bovine crescute în mod specific pentru evenimente culturale şi sportive tradiţionale pe teritoriul său.

Secţiunea a 2-a

Informaţiile înregistrate în Sistemul informaţional

automatizat "Registrul de stat al animalelor"

74. Autoritatea competentă stochează informaţiile în Sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al animalelor" (în continuare – SIA RSA) pentru fiecare bovină deţinută, în conformitate cu următoarele norme:

74.1. codul de identificare al animalului trebuie să fie înregistrat;

74.2. tipul de dispozitiv electronic de identificare, dacă acesta este aplicat bovinei, trebuie să fie înregistrat astfel cum este menţionat la subpct. 1.3, 1.4 şi 1.5 din anexa nr.3;

74.3. unităţile care deţin bovine trebuie să înregistreze următoarele informaţii:

74.3.1. numărul unic de înregistrare atribuit unităţii;

74.3.2. denumirea şi adresa operatorului unităţii;

74.4. pentru fiecare deplasare de bovine înspre şi dinspre unitate trebuie să fie înregistrate următoarele informaţii:

74.4.1. numărul unic de înregistrare al unităţii de origine şi de destinaţie;

74.4.2. data sosirii;

74.4.3. data plecării;

74.4.4. data decesului din cauze naturale, a pierderii sau a sacrificării fiecărui animal din unitate.

75. Autoritatea competentă asigură faptul că, referitor la bovine, SIA RSA conţine cel puţin informaţiile actualizate prevăzute la pct.74.

76. Documentul de identificare al bovinelor cuprinde următoarele informaţii:

76.1. informaţiile menţionate la pct.74;

76.2. data naşterii fiecărui animal;

76.3. denumirea autorităţii competente emitente sau a organismului emitent cărui i-a fost atribuită sarcina;

76.4. data emiterii.

Capitolul VI

TRASABILITATEA OVINELOR ŞI A CAPRINELOR DEŢINUTE

Secţiunea 1

Mijloace şi metode de identificare

77. Operatorii care deţin ovine şi caprine destinate deplasării direct la un abator înainte de vârsta de 12 luni asigură faptul că fiecare astfel de animal este identificat cu cel puţin o crotalie convenţională ataşată de lobul unei urechi a animalului sau cu o bandă convenţională pe chişiţă, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă:

77.1. a numărului unic de înregistrare al unităţii de naştere a animalului; sau

77.2. a codului de identificare al animalului.

78. Operatorii care deţin ovine şi caprine ce nu sunt destinate deplasării direct la un abator înainte de vârsta de 12 luni asigură faptul că fiecare astfel de animal este identificat în mod individual după cum urmează:

78.1. cu o crotalie convenţională, conform subpct. 1.1 din anexa nr.3 , cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului;

78.2. cu unul dintre mijloacele de identificare menţionate la subpct. 1.3-1.6 din anexa nr.3, aprobate de către autoritatea competentă, cu afişarea lizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului.

79. Operatorii care deţin ovine şi caprine asigură faptul că:

79.1. mijloacele de identificare sunt aplicate ovinelor şi caprinelor în unitatea de naştere;

79.2. niciun mijloc de identificare nu este eliminat, modificat sau înlocuit fără aprobare din partea autorităţii competente.

80. Operatorii care deţin ovine şi caprine pot să înlocuiască:

80.1. unul dintre mijloacele de identificare menţionate la pct.78, în conformitate cu derogările prevăzute la pct.81-85, în cazul în care astfel de derogări sunt aprobate de către autoritatea competentă în conformitate cu pct.93;

80.2. ambele mijloace de identificare menţionate la pct.78 cu un dispozitiv electronic aprobat de autoritatea competentă din altă ţară în care sunt deţinute ovinele şi caprinele, în conformitate cu derogările prevăzute la pct.86.

81. Prin derogare de la cerinţa prevăzută la subpct. 78.1, operatorii care deţin ovine şi caprine ce aparţin unei populaţii de animale care se nasc cu urechi prea mici pentru a ataşa o crotalie convenţională, menţionată la subpct. 1.1 din anexa nr.3, asigură faptul că aceste animale sunt identificate în mod individual cu o bandă convenţională pe chişiţă, conform subpct. 1.2 din anexa nr.3, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului.

82. Prin derogare de la cerinţa prevăzută la subpct. 78.1, operatorii care deţin ovine şi caprine care nu sunt destinate exportului pot să înlocuiască crotalia convenţională menţionată la subpct. 1.1 din anexa nr.3 cu un tatuaj menţionat la subpct. 1.7 din aceeaşi anexă, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului, cu condiţia ca autoritatea competentă să fi aprobat utilizarea unui transponder tip bolus, menţionat la subpct. 1.4 din anexa nr.3.

83. Prin derogare de la subpct. 78.2, operatorii care deţin ovine şi caprine ce nu sunt pentru export şi operatorii care deţin ovine şi caprine scutite de la aplicarea unui dispozitiv electronic de identificare, în conformitate cu pct.89-93, pot să înlocuiască dispozitivul electronic de identificare cu un tatuaj, conform subpct. 1.3 din anexa nr.3, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului.

84. Prin derogare de la pct.78, operatorii care deţin ovine şi caprine destinate transportului la abator, fie după ce sunt supuse unei operaţiuni de colectare, fie după ce sunt supuse unei operaţiuni de îngrăşare în altă unitate, pot să identifice fiecare animal cu cel puţin o crotalie electronică, menţionată la subpct. 1.3 din anexa nr.3, ataşată la lobul unei urechi a animalului, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă a numărului unic de înregistrare al unităţii de naştere a animalului şi cu afişarea lizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului respectiv, cu condiţia ca animalele în cauză:

84.1. să nu fie destinate exportului;

84.2. să fie sacrificate înainte de vârsta de 12 luni.

85. Prin derogare de la subpct. 78.2, operatorii care deţin ovine şi caprine destinate transportului la abator după ce sunt supuse unei operaţiuni de îngrăşare în altă unitate pot să identifice fiecare animal cu cel puţin o crotalie convenţională sau cu o bandă convenţională pe chişiţă, conform subpct. 1.1 şi 1.2 din anexa nr.3, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă fie a numărului unic de înregistrare al unităţii de naştere a animalului, fie a codului de identificare al animalului respectiv, cu condiţia ca animalele în cauză:

85.1. să nu fie destinate deplasării într-o altă ţară;

85.2. să fie sacrificate înainte de vârsta de 12 luni.

86. Autoritatea competentă acordă derogări operatorilor de unităţi izolate şi operatorilor care deţin ovine şi caprine în scop cultural, recreativ sau ştiinţific de la cerinţele de identificare prevăzute la subpct.78.2, în condiţiile prevăzute la pct.87.

87. Autoritatea competentă asigură faptul că a aprobat fie un transponder de tip bolus, menţionat la subpct.1.4 din anexa nr.3, fie un transponder injectabil, menţionat la subpct.1.5 din anexa nr.3, pentru identificarea ovinelor şi a caprinelor menţionate la pct.86 şi că acest mijloc de identificare aprobat respectă cerinţele prevăzute la pct.91.

88. Autoritatea competentă stabileşte procedurile de depunere a cererii de către operatori în cazul în care aceştia solicită o astfel de derogare prevăzută la pct.86.

89. Prin derogare de la subpct.78.2, autoritatea competentă aprobă ca operatorii care deţin ovine şi caprine să înlocuiască mijloacele de identificare menţionate la subpct.1.3-1.6 din anexa nr.3 cu o crotalie convenţională sau cu o bandă convenţională pe chişiţă, menţionată la subpct.1.1 sau 1.2 din anexa nr.3, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:

89.1. numărul total de ovine şi caprine deţinute în cauză nu depăşeşte 600 de mii, astfel cum este înregistrat SIA RSA;

89.2. ovinele şi caprinele deţinute nu sunt destinate exportului.

90. Prin derogare de la subpct. 78.2, autoritatea competentă autorizează operatorii care deţin caprine să înlocuiască mijloacele de identificare menţionate la subpct.1.3-1.6 din anexa nr.3 cu o crotalie convenţională sau cu o bandă convenţională pe chişiţă, conform subpct.1.1 sau 1.2 din anexa nr.3, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:

90.1. numărul total de caprine deţinute în cauză nu depăşeşte 160 de mii, astfel cum este înregistrat în SIA RSA;

90.2. caprinele deţinute nu sunt destinate exportului.

91. Autoritatea competentă asigură faptul că mijloacele de identificare menţionate la subpct. 1.1-1.6 din anexa nr.3 afişează codul de identificare al animalului.

92. Autoritatea competentă stabileşte procedurile de depunere a cererii de către:

92.1. producători, pentru autorizarea mijloacelor de identificare a ovinelor şi a caprinelor deţinute;

92.2. operatori, pentru ca mijloacele de identificare a ovinelor şi a caprinelor să fie alocate unităţii lor.

93. Autoritatea competentă aprobă operatorii ca să înlocuiască unul dintre mijloacele de identificare menţionate la pct.78, în conformitate cu derogările prevăzute la pct.80, pentru ovinele şi caprinele deţinute pe teritoriul lor.

Secţiunea a 2-a

Informaţiile înregistrate în SIA RSA

94. Autoritatea competentă stochează informaţiile în SIA RSA cu privire la ovinele şi caprinele deţinute, în conformitate cu următoarele norme:

94.1. pentru unităţile care deţin animalele menţionate mai sus trebuie fie înregistrate următoarele informaţii :

94.1.1. numărul unic de înregistrare atribuit unităţii;

94.1.2. denumirea şi adresa operatorului unităţii;

94.2. pentru fiecare deplasare a animalelor menţionate înspre şi dinspre unitate trebuie să fie înregistrate următoarele informaţii :

94.2.1. numărul total de animale;

94.2.2. numărul unic de înregistrare al unităţii lor de origine şi de destinaţie;

94.2.3. data sosirii;

94.2.4. data plecării.

95. Documentul de circulaţie pentru ovinele şi caprinele deţinute conţine următoarele informaţii:

95.1. codul de identificare individual al animalului sau numărul unic de înregistrare al unităţii de naştere a animalului, afişat de mijlocul de identificare;

95.2. tipul dispozitivului electronic de identificare, menţionat la subpct.1.3-1.6 din anexa nr.3, şi amplasarea acestuia, dacă se aplică pe animal;

95.3. informaţiile prevăzute la subpct.94.1.1;

95.4. numărul unic de înregistrare al transportatorului;

95.5. numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport.

96. Autoritatea competentă acordă derogări de la cerinţele prevăzute la subpct.95.1 pentru operatorii de unităţi ale căror ovine şi caprine deţinute urmează să fie deplasate la o unitate unde sunt destinate colectării, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:

96.1. operatorii nu trebuie să transporte ovinele şi caprinele deţinute în acelaşi mijloc de transport cu animale de la alte unităţi, cu excepţia cazului în care loturile de astfel de animale sunt separate fizic unul de celălalt în mijlocul de transport;

96.2. operatorii unităţilor în care animalele urmează să fie colectate înregistrează, sub rezerva aprobării de către autoritatea competentă, codul de identificare individual al fiecărui animal, menţionat la subpct. 95.1, în numele operatorului unităţii de la care sunt primite ovinele şi caprinele, iar aceste evidenţe sunt ţinute de către operatorul în cauză;

96.3. autoritatea competentă trebuie să fi acordat accesul la datele din SIA RSA, conform pct.94, operatoriilor unităţilor în care urmează să fie efectuate operaţiunile de colectare a ovinelor şi a caprinelor;

96.4. operatorii unităţilor în care animalele urmează să fie colectate trebuie să asigure înregistrarea informaţiilor menţionate la subpct.96.2 în SIA RSA.

Capitolul VII

TRASABILITATEA PORCINELOR DEŢINUTE

Secţiunea 1

Mijloace şi metode de identificare

97. Operatorii unităţilor care deţin porcine asigură faptul că fiecare porcină este identificată prin următoarele mijloace de identificare:

97.1. o crotalie convenţională, menţionată la subpct.1.1 din anexa nr.3, sau o crotalie electronică, menţionată la subpct.1.3 din anexa nr.3, ataşată la lobul unei urechi a animalului, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă a numărului unic de înregistrare al:

97.1.1. unităţii de naştere a animalului; sau

97.1.2. ultimei unităţi din lanţul de aprovizionare menţionat la pct.84, dacă animalele sunt deplasate la o unitate din afara lanţului de aprovizionare respectiv; sau

97.2. un tatuaj, conform subpct.1.7 din anexa nr.3 aplicat animalului, cu afişarea indelebilă a numărului de înregistrare unic al:

97.2.1. unităţii de naştere a animalului; sau

97.2.2. ultimei unităţi din lanţul de aprovizionare menţionat la pct.100, dacă animalele sunt deplasate la o unitate din afara lanţului de aprovizionare respectiv.

98. Operatorii de unităţi care deţin porcine asigură faptul că:

98.1. mijloacele de identificare se aplică porcinelor în:

98.1.1. unitatea de naştere; sau

98.1.2. ultima unitate din lanţul de aprovizionare menţionat la pct.100, dacă animalele sunt deplasate la o unitate din afara lanţului de aprovizionare respectiv;

98.2. niciun mijloc de identificare nu este eliminat, modificat sau înlocuit fără aprobarea autorităţii competente.

99. Operatorii unităţilor care deţin porcine pot înlocui mijloacele de identificare menţionate la pct.97 cu un dispozitiv electronic de identificare aprobat de autoritatea competentă, în conformitate cu derogările prevăzute la pct.101.

100. Prin derogare de la pct.97, autoritatea competentă acordă o excepţie operatorilor de unităţi din lanţul de aprovizionare de la obligaţia de a identifica porcinele în cazul în care aceste animale sunt destinate deplasării în cadrul lanţului de aprovizionare în cauză pe teritoriul ţării, cu condiţia ca aplicarea practică a măsurilor de trasabilitate să asigure monitorizarea deplină a animalelor respective.

101. Autoritatea competentă poate să acorde derogări de la cerinţele de identificare pentru porcine prevăzute la pct.97 operatorilor unităţilor izolate şi operatorilor care deţin porcine în scop cultural, recreativ sau ştiinţific.

102. La acordarea derogărilor menţionate la pct.101, autoritatea competentă asigură faptul că a autorizat un transponder injectabil menţionat la subpct.1.5 din anexa nr.3 pentru identificarea porcinelor menţionate la pct.101 şi că acest mijloc de identificare autorizat respectă cerinţele prevăzute la subpct.104.1.

103. Autoritatea competentă stabileşte procedurile de depunere a cererii de către operatori în cazul în care aceştia solicită o astfel de derogare prevăzută la pct.101.

104. Autoritatea competentă asigură faptul că mijloacele de identificare menţionate la subpct.1.1, 1.3, 1.5 şi 1.7 din anexa nr.3 îndeplinesc următoarele cerinţe:

104.1. afişează numărul unic de înregistrare al unităţii de naştere a animalului; sau

104.2. în cazul animalelor care urmează să fie deplasate de la o unitate dintr-un lanţ de aprovizionare, menţionat la pct.100, la altă unitate din afara lanţului de aprovizionare respectiv, afişează numărul de înregistrare unic al ultimei unităţi din lanţul de aprovizionare;

104.3. sunt aprobate de către autoritatea competentă;

104.4. autoritatea competentă stabileşte proceduri de depunere a cererii de către:

104.4.1. producători, pentru autorizarea mijloacelor de identificare a porcinelor deţinute pe teritoriul lor;

104.4.2. operatori, pentru ca mijloacele de identificare a porcinelor să fie alocate unităţii lor;

104.5. autoritatea competentă stabileşte şi pune la dispoziţia publicului lista unităţilor din lanţul de aprovizionare menţionat la pct.100.

Secţiunea a 2-a

Informaţiile înregistrate în SIA RSA

105. Autoritatea competentă stochează informaţiile cu privire la porcinele deţinute în SIA RSA, în conformitate cu următoarele norme:

105.1. unităţile care deţin animalele menţionate trebuie să înregistreze următoarele informaţii :

105.1.1. numărul unic de înregistrare atribuit unităţii;

105.1.2. denumirea şi adresa operatorului unităţii;

105.2. pentru fiecare deplasare a animalelor menţionate înspre şi dinspre unitate trebuie să fie înregistrate următoarele informaţii:

105.2.1. numărul total de animale;

105.2.2. a) numărul unic de înregistrare al unităţii lor de origine şi de destinaţie;

105.2.3. data sosirii;

105.2.4. data plecării.

106. Documentele de circulaţie pentru animalele deţinute din specia porcină care urmează să fie exportate conţin următoarele informaţii:

106.1. informaţiile care trebuie să fie păstrate în SIA RSA, menţionate la subpct.105.1.1, 105.2.1, 105.2.2 şi 105.2.4;

106.2. numărul unic de înregistrare al transportatorului;

106.3. numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport.

Capitolul VIII

TRASABILITATEA ECVIDEELOR DEŢINUTE

Secţiunea 1

Mijloace şi metode de identificare

107. Operatorii de ecvidee deţinute asigură faptul că fiecare animal este identificat individual prin următoarele mijloace de identificare:

107.1. un transponder injectabil, menţionat la subpct.1.5 din anexa nr.3;

107.2. un document unic de identificare pe viaţă.

108. Operatorii de ecvidee deţinute asigură faptul că:

108.1. ecvideele sunt identificate conform Regulamentului cu privire la identificarea şi înregistrarea ecvideelor şi stabilirea documentelor de însoţire a ecvideelor, aprobat prin Hotărârii Guvernului nr.761/2024;

108.2. niciun mijloc de identificare menţionat la pct.107 nu este eliminat, modificat sau înlocuit fără aprobarea din partea autorităţii competente pentru unitatea în care respectivele animale sunt deţinute de obicei.

109. Operatorii de ecvidee deţinute, chiar dacă operatorii respectivi nu sunt proprietarii animalelor, acţionând în numele proprietarului animalului sau de comun acord cu acesta, depun o cerere pentru emiterea unui document unic de identificare pe viaţă, menţionat la pct.123-125, la autoritatea competentă pentru unitatea în care animalele sunt deţinute de obicei şi pun la dispoziţia autorităţii competente informaţiile necesare pentru completarea documentului de identificare respectiv şi a evidenţelor din SIA RSA menţionat la pct.122.

110. Autoritatea competentă aprobă înlocuirea transponderului injectabil menţionat la subpct.107.1 cu:

110.1. o singură crotalie convenţională, menţionată la subpct.1.1 din anexa nr.3, aplicată ecvideelor deţinute pentru producţia de carne, cu condiţia ca animalele respective să se fi născut pe teritoriul Republicii Moldova sau să fi fost importate în ţară, fără să poarte un mijloc fizic de identificare înainte de deplasare;

110.2. o metodă alternativă aprobată de autoritatea competentă în conformitate cu pct.117 şi 118, care stabileşte o legătură neechivocă între ecvideu şi documentul unic de identificare pe viaţă, menţionat la subpct.107.2.

111. Autoritatea competentă asigură faptul că mijloacele de identificare menţionate la subpct.107.1 şi la pct.110 îndeplinesc următoarele cerinţe:

111.1. afişează codul de identificare al animalului;

111.2. sunt aprobate de autoritatea competentă în conformitate cu pct.108.

112. Autoritatea competentă:

112.1. stabileşte proceduri de depunere a cererii de către producători pentru autorizarea mijloacelor de identificare pentru ecvideele deţinute pe teritoriul lor;

112.2. stabileşte termenele de depunere a cererilor pentru emiterea documentului de identificare prevăzut la pct.107.

113. Prin derogare de la subpct.107.1, autoritatea competentă determină populaţiile de ecvidee deţinute care trăiesc în condiţii de semisălbăticie în anumite zone şi care trebuie să fie identificate în conformitate cu pct.107 numai în cazul în care:

113.1. sunt scoase din astfel de populaţii, cu excepţia transferului sub supraveghere oficială de la o populaţie specificată la alta; sau

113.2. sunt aduse în captivitate în scopuri domestice.

114. Prin derogare de la pct.107, autoritatea competentă aprobă aplicarea unui transponder injectabil, menţionat la subpct. 1.5 din anexa nr.3, cu mai mult de 12 luni înainte de emiterea unui document de identificare, în conformitate cu pct.113, cu condiţia ca respectivul cod de identificare al animalului, afişat pe transponderul injectabil, să fie înregistrat de către operator la data implantării transponderului injectabil şi să fie comunicat autorităţii competente.

115. Prin derogare de la pct.107, autoritatea competentă aprobă utilizarea unei metode simplificate de identificare a ecvideelor destinate deplasării la un abator, pentru care nu a fost emis niciun document unic de identificare pe viaţă, în conformitate cu art.110 alin.(1) lit.a) din Legea 196/2024 privind sănătatea animală, cu condiţia:

115.1. ca ecvideele să aibă vârsta mai mică de 12 luni;

115.2. să existe o linie neîntreruptă de trasabilitate a animalelor de la unitatea de naştere până la abatorul situat pe teritoriul Republicii Moldova;

115.3. ecvideele trebuie să fie transportate direct la abator şi, pe durata acestui transport, ecvideele trebuie să fie identificate individual prin intermediul unui transponder injectabil, al unei crotalii convenţionale sau electronice sau al unei benzi convenţionale sau electronice pe chişiţă, menţionate la subpct. 1.1, 1.2. şi 1.3 din anexa nr.3.

116. Prin derogare de la subpct. 107.1, autoritatea competentă, la cererea operatorului ecvideului, emite un document de identificare temporar pentru perioada în care documentul de identificare, emis în conformitate cu art.110 alin.(1) lit.a) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală sau cu pct.126, 127 şi 128, este predat autorităţii competente în cauză în vederea actualizării datelor de identificare din respectivul document.

117. Autoritatea competentă aprobă metode alternative corespunzătoare de identificare a ecvideelor deţinute, inclusiv înregistrarea marcajelor care să asigure o legătură neechivocă între ecvideu şi documentul unic de identificare pe viaţă şi să demonstreze că ecvideul a fost supus procesului de identificare.

118. În cazul în care sunt aprobate metode alternative de identificare prevăzute la pct.117 se asigură faptul că:

118.1. metodele alternative de identificare sunt utilizate numai în cazuri excepţionale pentru identificarea ecvideelor înscrise în registre genealogice specifice sau sunt utilizate în scopuri specifice sau în cazul ecvideelor care nu pot fi identificate prin intermediul unui transponder injectabil din motive medicale sau de bunăstare a animalelor;

118.2. orice metodă alternativă de identificare aprobată sau orice combinaţie a acestor metode oferă cel puţin aceleaşi garanţii ca şi transponderul injectabil;

118.3. formatul informaţiilor privind metoda alternativă de identificare aplicată unui ecvideu trebuie să fie corespunzător pentru introducerea într-o bază de date cu funcţie de căutare.

119. Operatorii care utilizează o metodă alternativă de identificare aprobată, prevăzută la pct.117, pun la dispoziţia autorităţii competente şi a altor operatori mijloacele de accesare a respectivelor informaţii de identificare sau au sarcina de a asigura posibilitatea de verificare a identităţii ecvideului de către autorităţile sau operatorii în cauză.

120. În cazul în care metodele alternative de identificare se bazează pe caracteristicile ecvideului, care se pot modifica în timp, operatorul furnizează autorităţii competente informaţiile necesare pentru ca aceasta să actualizeze documentul de identificare menţionat la pct.117 şi 118 şi baza de date SIA RSA menţionată la pct.122.

121. Societăţile de ameliorare şi asociaţiile internaţionale sau organizaţiile care gestionează caii pentru competiţii sau curse pot să impună ca ecvideele care au fost identificate utilizând o metodă alternativă de identificare prevăzută la pct.117 şi 118 să fie identificate prin implantarea unui transponder injectabil în scopul înscrierii sau al înregistrării animalelor de reproducţie de rasă pură din specia ecvidee în registrele genealogice sau prin înregistrarea cailor în vederea competiţiilor sau a curselor.

Secţiunea a 2-a

Informaţiile înregistrate în SIA RSA

122. Autoritatea competentă stochează informaţiile în SIA RSA cu privire la ecvideele deţinute în conformitate cu următoarele norme:

122.1. pentru unităţile în care ecvideele respective sunt deţinute de obicei trebuie înregistrate:

122.1.1. numărul unic de înregistrare atribuit unităţii;

122.1.2. denumirea şi adresa operatorului unităţii;

122.2. pentru fiecare ecvideu deţinut de obicei la unitate trebuie înregistrate:

122.2.1. codul unic;

122.2.2. dacă este disponibil, codul de identificare al animalului, afişat de un mijloc fizic de identificare;

122.2.3. dacă transponderul injectabil nu a fost aprobat de către autoritatea competentă în care a fost identificat ecvideul în conformitate cu pct.108, sistemul de citire al transponderului injectat respectiv;

122.2.4. orice informaţii privind documentele de identificare noi, duplicate sau înlocuitoare emise pentru animal;

122.2.5. specia animalului;

122.2.6. sexul animalului, cu posibilitatea de a introduce data castrării;

122.2.7. data şi ţara naşterii, astfel cum sunt declarate de către operatorul ecvideului deţinut;

122.2.8. data decesului din cauze naturale în unitate sau a pierderii, astfel cum a fost declarată de către operatorul ecvideului deţinut, sau data sacrificării animalului în cauză;

122.2.9. denumirea şi adresa autorităţii competente sau a organismului emitent cărui i-a fost atribuită sarcina şi care a emis documentul de identificare;

122.2.10. data emiterii documentului de identificare;

122.3. pentru fiecare ecvideu deţinut la unitate pentru o perioadă mai mare de 30 de zile se înregistrează codul unic; totuşi, cu excepţia următoarelor situaţii:

122.3.1. pentru ecvideele care participă la competiţii, curse, spectacole, antrenamente şi tracţiune pentru o perioadă de cel mult 90 de zile;

122.3.2. pentru masculii pentru reproducţie din specia ecvidee, deţinuţi pe durata sezonului de împerechere;

122.3.3. pentru femelele pentru reproducţie din specia ecvidee, deţinute o perioadă de cel mult 90 de zile.

123. Documentul unic de identificare pe viaţă conţine cel puţin următoarele informaţii:

123.1. codul de identificare al animalului, afişat de transponderul injectabil sau pe crotalie;

123.2. codul unic atribuit animalului pe viaţă, care codifică:

123.2.1. baza de date a SIA RSA în care autoritatea competentă sau organismul emitent a înregistrat informaţiile necesare pentru emiterea documentului unic de identificare pe viaţă, menţionat la subpct. 107.2 şi, după caz, un document unic de identificare pe viaţă înlocuitor, menţionat la subpct. 130.2;

123.2.2. codul numeric de identificare al ecvideului individual din baza de date respectivă;

123.2.3. specia animalului;

123.2.4. sexul animalului, cu posibilitatea de a introduce data castrării;

123.2.5. data şi ţara naşterii, astfel cum sunt declarate de către operatorul ecvideului deţinut;

123.2.6. denumirea şi adresa autorităţii competente emitente sau a organismului emitent cărui i-a fost atribuită sarcina;

123.2.7. data emiterii documentului unic de identificare pe viaţă;

123.2.8. după caz, informaţiile privind înlocuirea mijlocului fizic de identificare şi codul de identificare al animalului, afişat pe respectivul mijloc fizic de identificare înlocuit;

123.2.9. după caz, marcajul de validare eliberat şi inclus în documentul unic de identificare pe viaţă de către autoritatea competentă, pentru o perioadă de cel mult patru ani, care documentează faptul că animalul are reşedinţa obişnuită într- o unitate recunoscută de către autoritatea competentă ca unitate cu riscuri sanitare mici datorită vizitelor frecvente ale animalelor, a verificărilor suplimentare ale identităţilor şi a testării stării de sănătate, precum şi datorită absenţei reproducerii naturale în unitatea respectivă, cu excepţia incintelor separate şi dedicate acestui scop, cu posibilitatea reînnoirii perioadei de valabilitate a marcajului de validare; sau

123.2.10. licenţa eliberată şi inclusă în documentul unic de identificare pe viaţă pentru o perioadă de cel mult patru ani pentru participarea la competiţiile ecvestre de către federaţia naţională sau de către Federaţia Ecvestră Internaţională (Fédération Équestre Internationale) sau pentru participarea la curse de către autoritatea competentă care reglementează cursele şi care documentează cel puţin două vizite pe an efectuate de un medic veterinar, inclusiv cele necesare pentru efectuarea vaccinării de rutină împotriva gripei calului, precum şi examinările necesare pentru deplasarea pe teritoriul Republicii Moldova şi către alte ţări, cu posibilitatea de reînnoire a perioadei de valabilitate a licenţei eliberate.

124. Documentele unice de identificare pe viaţă pentru ecvideele înregistrate sau pentru ecvideele identificate în conformitate cu pct.117 şi 118 conţin, pe lângă informaţiile menţionate la pct.123, conţin următoarele informaţii:

124.1. o descriere ilustrată sau verbală a animalului, inclusiv posibilitatea de actualizare a acestei informaţii;

124.2. după caz, informaţii detaliate privind metodele alternative de identificare;

124.3. după caz, informaţii privind conformitatea rasei cu prevederile Regulamentului cu privire la identificarea şi înregistrarea ecvideelor şi stabilirea documentelor de însoţire a ecvideelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.761/2024;

124.4. după caz, informaţiile necesare pentru utilizarea documentului unic de identificare pe viaţă în scop sportiv, în conformitate cu cerinţele organizaţiilor relevante care gestionează caii pentru competiţii sau curse, inclusiv informaţii privind testele pentru bolile listate sau nelistate şi vaccinurile împotriva acestora, care se impun pentru accesul la competiţii şi curse şi pentru a obţine licenţa menţionată la subpct. 123.2.10.

125. Operatorii de ecvidee deţinute asigură faptul că animalele menţionate sunt însoţite în orice moment de documentul unic de identificare pe viaţă, cu excepţia cazului când animalele menţionate:

125.1. se află în grajduri sau pe păşuni, iar documentul unic de identificare pe viaţă poate fi prezentat fără întârziere de către operatorul ecvideului sau de către operatorul unităţii la care este deţinut animalul;

125.2. sunt călărite, conduse, duse sau preluate temporar în vecinătatea unităţii la care este deţinut animalul pe teritoriul Republicii Moldova sau în perioada de transhumanţă a animalelor înspre şi dinspre zonele de păşune de vară înregistrate, cu condiţia ca documentele unice de identificare pe viaţă să poată fi prezentate la unitatea de plecare;

125.3. nu sunt înţărcate şi însoţesc iapa-mamă sau iapa-surogat;

125.4. participă la un antrenament sau la un test pentru o competiţie ecvestră, la o cursă sau la un eveniment pentru care este necesar să părăsească temporar unitatea la care are loc antrenamentul, competiţia, cursa sau evenimentul;

125.5. sunt deplasate sau transportate într-o situaţie de urgenţă care vizează animalele respective sau unitatea la care sunt deţinute;

125.6. nu sunt deplasate la abator de către operatorii ecvideelor deţinute, însoţite de un document temporar menţionat la pct.116;

125.7. operatorul ecvideelor deţinute returnează documentul unic de identificare pe viaţă autorităţii competente, decodificat de codul unic, după decesul sau pierderea ecvideului.

126. În urma cererii depuse de către operator, autoritatea competentă emite un document unic de identificare pe viaţă în duplicat în cazul în care identitatea ecvideului poate fi stabilită, iar operatorul:

126.1. a declarat pierderea documentului unic de identificare pe viaţă emis cu privire la animal; sau

126.2. nu a identificat animalul conform subpct. 108.1.

127. În urma cererii depuse de operator sau din proprie iniţiativă, autoritatea competentă emite un document unic de identificare pe viaţă înlocuitor în cazul în care identitatea animalului nu poate fi stabilită şi operatorul:

127.1. a declarat pierderea documentului unic de identificare pe viaţă emis cu privire la animal; sau

127.2. nu a respectat cerinţele de identificare prevăzute la subpct. 108.2.

128. În cazul în care un ecvideu identificat devine ecvideu înregistrat, iar documentul unic de identificare pe viaţă emis cu privire la acest animal nu poate fi adaptat pentru a îndeplini cerinţele prevăzute la pct.124, autoritatea competentă sau organismul emitent cărui i-a fost atribuită sarcina, în urma cererii depuse de operatorul ecvideului, emite un document unic de identificare pe viaţă nou care să îl înlocuiască pe cel vechi şi care conţine informaţiile necesare în conformitate cu pct.123 şi 124.

129. Autoritatea competentă introduce în baza de date a SIA RSA, menţionată la pct.122, informaţii privind emiterea unui document de identificare în duplicat sau un document înlocuitor, în conformitate cu pct.126 şi 127, sau privind emiterea unui document de identificare nou în conformitate cu pct.128.

130. Autoritatea competentă introduce:

130.1. în documentul unic de identificare pe viaţă în duplicat sau în documentul unic de identificare pe viaţă nou, codul unic atribuit animalului, în conformitate cu subpct. 123.2.1 şi 123.2.2, cu ocazia emiterii primului document unic de identificare pe viaţă; sau

130.2. în documentul unic de identificare pe viaţă înlocuitor, codul unic atribuit ecvideului cu ocazia emiterii documentului.

Capitolul IX

TRASABILITATEA CÂINILOR, A PISICILOR ŞI A DIHORILOR DOMESTICI,

A CAMELIDELOR ŞI A CERVIDELOR DEŢINUTE, A PĂSĂRILOR CAPTIVE

 ŞI A ANIMALELOR TERESTRE ÎN CIRCURI AMBULANTE

Secţiunea 1

Mijloace de identificare

131. Operatorii care deţin câini, pisici şi dihori domestici asigură faptul că:

131.1. animalele menţionate sunt identificate individual prin intermediul unui transponder injectabil, menţionat în anexa nr.3 la subpct. 1.5, în cazul în care sunt deplasate într-o altă ţară;

131.2. transponderul injectabil destinat implantării în animal este aprobat de către autoritatea competentă;

131.3. pun la dispoziţia autorităţii competente şi, după caz, a altor operatori dispozitivul de citire, care permite verificarea în orice moment a identificării individuale a animalului, în cazul în care transponderul injectabil nu a fost aprobat de către autoritatea competentă.

132. Operatorii care deţin câini, pisici şi dihori domestici asigură faptul că fiecare astfel de animal, în cazul în care este deplasat într-o altă ţară, este însoţit de un document de identificare, în conformitate cu prevederile pct.8 din Norma sanitar-veterinară privind circulaţia necomercială a animalelor de companie, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.660/2022, completat în modul corespunzător şi eliberat în conformitate cu legislaţia.

Secţiunea a 2-a

Trasabilitatea animalelor de companie,

a camelidelor şi a cervidelor deţinute

133. Operatorii asigură faptul că animalele de companie deplasate într-o altă ţară în alte scopuri decât cele necomerciale respectă normele prevăzute la pct.131 şi 132.

134. Operatorii care deţin camelide asigură faptul că animalele menţionate sunt identificate individual, fie:

134.1. cu o crotalie convenţională, menţionată la subpct. 1.1 din anexa nr.3, ataşată la lobul fiecărei urechi a animalului, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului; sau

134.2. cu un transponder injectabil, menţionat la subpct. 1.5 din anexa nr.3, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului.

135. Operatorii care deţin cervide asigură faptul că aceste animale sunt identificate individual prin intermediul unuia dintre următoarele mijloace de identificare:

135.1. cu o crotalie convenţională, menţionată la subpct. 1.1 din anexa nr.3, ataşată la lobul fiecărei urechi a animalului, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului; sau

135.2. cu un transponder injectabil, menţionat la subpct. 1.5 din anexa nr.3, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului; sau

135.3. cu un tatuaj menţionat la subpct. 1.7 din anexa nr.3, aplicat animalului, cu afişarea indelebilă a codului de identificare al animalului.

136. Operatorii unităţilor care deţin camelide şi cervide asigură faptul că:

136.1. mijloacele de identificare sunt aplicate acestor animale în unitatea de naştere;

136.2. niciun mijloc de identificare nu este eliminat, modificat sau înlocuit fără aprobarea autorităţii competente;

136.3. pun la dispoziţia autorităţii competente şi, după caz, a altor operatori dispozitivul de citire care permite verificarea în orice moment a identificării individuale a animalului, în cazul în care transponderul injectabil nu a fost aprobat de către autoritatea competentă.

137. Prin derogare de la cerinţele prevăzute la pct.135, operatorii care deţin reni asigură faptul că fiecare animal deţinut în unităţile lor este identificat printr-o metodă alternativă aprobată de către autoritatea competentă.

138. Autoritatea competentă asigură faptul că mijloacele de identificare, menţionate la subpct. 1.1, 1.5 şi 1.7 din anexa nr.3, îndeplinesc următoarele cerinţe:

138.1. afişează codul de identificare al animalului;

138.2. sunt aprobate de către autoritatea competentă;

138.3. sunt stabilite proceduri pentru:

138.3.1. depunerea cererii de către producători pentru autorizarea mijloacelor de identificare a camelidelor şi a cervidelor deţinute pe teritoriul lor;

138.3.2. depunerea cererii de către operatorii care deţin camelide şi cervide pentru ca mijloacele de identificare să fie alocate unităţii lor.

Secţiunea a 3-a

Trasabilitatea păsărilor captive

139. Operatorii care deţin psitacide asigură faptul că animalele menţionate sunt identificate individual, în cazul în care sunt introduse pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul unuia dintre următoarele mijloace de identificare:

139.1. un inel montat pe picior, menţionat la subpct. 1.8 din anexa nr.3, ataşat cel puţin pe un picior al animalului, cu afişarea vizibilă, lizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului; sau

139.2. un transponder injectabil, menţionat la subpct. 1.5 din anexa nr.3, cu afişarea lizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului; sau

139.3. un tatuaj menţionat la subpct. 1.7 din anexa nr.3, aplicat animalului, cu afişarea vizibilă şi indelebilă a codului de identificare al animalului.

140. Operatorii care deţin psitacide:

140.1. se asigură că mijloacele de identificare menţionate la subpct. 139.2 sunt aprobate de către autoritatea competentă;

140.2. pun la dispoziţia autorităţii competente şi, după caz, a altor operatori dispozitivul de citire care permite verificarea în orice moment a identificării individuale a animalului, în cazul în care mijloacele de identificare menţionate la subpct. 139.2 nu au fost aprobate de către autoritatea competentă.

Secţiunea a 4-a

Trasabilitatea animalelor terestre deţinute în circuri ambulante

141. Autoritatea competentă emite un document de circulaţie pentru toate animalele terestre deţinute în circuri ambulante şi numere cu animale, destinate deplasării într-o altă ţară, cu excepţia lagomorfelor, a rozătoarelor, a albinelor melifere şi a bondarilor.

142. Autoritatea competentă asigură faptul că documentul de circulaţie, prevăzut la pct.141, conţine cel puţin următoarele informaţii:

142.1. denumirea comercială a circului ambulant sau a numărului cu animale;

142.2. numărul de înregistrare unic al circului ambulant sau al numărului cu animale, atribuit de către autoritatea competentă;

142.3. denumirea şi adresa operatorului circului ambulant sau al numărului cu animale;

142.4. specia şi cantitatea;

142.5. pentru fiecare animal pentru care operatorul circului ambulant sau al numărului cu animale nu este responsabil, denumirea şi adresa operatorului responsabil pentru animal sau ale proprietarului animalului de companie;

142.6. codul de identificare al animalului, afişat prin mijloacele de identificare prevăzute la pct.64-68, 77-80, 86-88, 97-99, 107-109, 131, 137, 139 şi 140;

142.7. tipul dispozitivului electronic de identificare şi amplasarea acestuia, dacă se aplică pe animal în conformitate cu subpct. 142.6;

142.8. marcajul de identificare, mijlocul de identificare şi amplasarea acestuia, dacă este cazul, pentru alte animale decât cele menţionate la subpct. 142.6, aplicat de operator;

142.9. data deplasării fiecărui animal înspre şi dinspre circul ambulant sau numărul cu animale;

142.10. numele, prenumele, adresa şi semnătura medicului veterinar oficial care emite documentul de circulaţie;

142.11. data emiterii documentului de circulaţie.

143. Autoritatea competentă emite un document de identificare pentru fiecare animal terestru deţinut în circuri ambulante sau numere cu animale, destinat deplasării în Republica Moldova, cu excepţia animalelor din specia ecvidee, a păsărilor, a câinilor, a pisicilor şi a dihorilor domestici, a lagomorfelor şi a rozătoarelor.

144. Autoritatea competentă asigură faptul că documentul de identificare, prevăzut la pct.143, conţine următoarele informaţii:

144.1. denumirea, adresa şi datele de contact ale operatorului responsabil de animal;

144.2. specia, sexul, culoarea şi orice trăsături sau caracteristici notabile sau perceptibile ale animalului;

144.3. codul de identificare al animalului, identificat prin mijloacele de identificare prevăzute la pct.64-68, 77-80, 86-88, 97-99, 107-109, 131, 137, 139 şi 140;

144.4. tipul dispozitivului electronic de identificare şi amplasarea acestuia, dacă se aplică pe animal în conformitate cu subpct. 144.3;

144.5. marcajul de identificare, mijlocul de identificare şi amplasarea acestuia, dacă este cazul, pentru alte animale decât cele menţionate la subpct. 144.3, aplicat de operator;

144.6. detaliile vaccinării animalului, dacă este cazul;

144.7. detaliile tratamentelor aplicate animalului, dacă este cazul;

144.8. detaliile testelor de diagnostic;

144.9. denumirea şi adresa autorităţii competente care emite documentul de identificare;

144.10. data emiterii documentului de identificare.

145. Autoritatea competentă emite un document de identificare pentru grupul de păsări deţinute în circuri ambulante şi numere cu animale, destinate deplasării în Republica Moldova sau într-o altă tară.

146. Autoritatea competentă asigură faptul că documentul de identificare prevăzut la pct.145 conţine următoarele informaţii:

146.1. denumirea, adresa şi datele de contact ale operatorului responsabil de păsări;

146.2. specia păsărilor;

146.3. codul de identificare, mijlocul de identificare şi amplasarea acestuia, dacă este aplicat păsărilor;

146.4. detaliile vaccinării păsărilor, dacă este cazul;

146.5. detaliile tratamentelor aplicate păsărilor, dacă este cazul;

146.6. detaliile testelor de diagnostic;

146.7. denumirea şi adresa autorităţii competente care emite documentul de identificare;

146.8. data emiterii documentului de identificare.

Capitolul X

TRASABILITATEA OUĂLOR PENTRU INCUBAŢIE ŞI A ANIMALELOR

TERESTRE DEŢINUTE DUPĂ INTRAREA LOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

147. Operatorii unităţilor care deţin păsări de curte şi operatorii de incubatoare pentru păsări de curte asigură faptul că fiecare ou pentru incubaţie care este pentru export este marcat cu numărul unic de autorizare al unităţii de origine a ouălor pentru incubaţie. Acest lucru nu se aplică:

147.1. operatorilor unităţilor care deţin păsări de curte din care sunt efectuate transporturi cu mai puţin de 20 de ouă pentru incubaţie provenite de la păsări de curte, altele decât ratitele;

147.2. operatorilor incubatoarelor din care sunt transporturi cu mai puţin de 20 de ouă pentru incubaţie provenite de la păsări de curte, altele decât ratitele.

148. În cazul în care mijloacele de identificare au fost aplicate bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, cervidelor sau camelidelor deţinute în alte ţări, după intrarea lor în Republica Moldova şi în cazul în care acestea rămân în ţară, operatorii unităţilor de primă sosire a animalelor menţionate asigură faptul că animalele sunt identificate prin mijloacele de identificare prevăzute la pct.64-68, 77-80, 86-88, 97-99, 107-109, 131, 137, 139 şi 140, după caz.

149. În cazul bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, cervidelor sau al camelidelor deţinute, care provin din alte ţări şi care sunt identificate în conformitate cu normele Republicii Moldova, după intrarea lor în ţară şi în cazul în care acestea rămân în ţară, operatorii unităţilor de primă sosire a animalelor menţionate asigură faptul că animalele sunt identificate prin mijloacele de identificare prevăzute la pct.64-68, 77-80, 86-88, 97-99, 107-109, 131, 137 139 şi 140, după caz.

150. Operatorii nu aplică normele menţionate la pct.148 şi 149 pentru bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cervidele sau pentru camelidele deţinute, destinate deplasării la un abator, cu condiţia ca animalele să fie sacrificate în termen de cinci zile de la intrarea lor în ţară.

151. Autoritatea competentă stabileşte proceduri pe care să le urmeze operatorii unităţilor care deţin animalele menţionate la pct.149, în cazul în care solicită alocarea mijloacelor de identificare pentru unitatea lor.

152. Operatorii de animale deţinute din specia ecvidee asigură faptul că, după intrarea ecvideelor în Republica Moldova şi în cazul în care acestea rămân în ţară, animalele sunt identificate în conformitate cu pct.107-109 după data finalizării regimului vamal.

Anexa nr.1

la Norma sanitară veterinară privind

unităţile care deţin animale terestre,

incubatoare şi trasabilitatea acestora

CERINŢE

privind acordarea autorizării unităţilor

Capitolul I

CERINŢE PRIVIND ACORDAREA AUTORIZĂRII UNITĂŢILOR

PENTRU OPERAŢIUNI  DE COLECTARE A  UNGULATELOR

1. Cerinţele în legătură cu izolarea şi măsurile de biosecuritate ale unităţilor pentru operaţiuni de colectare a ungulatelor, menţionate la pct.25, sunt următoarele:

1.1. trebuie să existe instalaţii de izolare corespunzătoare pentru ungulate;

1.2. unitatea sau fiecare dintre zonele de adăpostire a animalelor, separate din punct de vedere epidemiologic, trebuie să adăpostească în orice moment doar aceeaşi categorie de ungulate din aceeaşi specie şi cu acelaşi statut sanitar;

1.3. prin derogare de la separarea necesară a speciilor de ungulate, prevăzută la subpct. 1.2, animalele din speciile ovină şi caprină pot fi adăpostite împreună în orice moment în unitate sau în aceeaşi zonă de adăpostire a animalelor, separată din punct de vedere epidemiologic din cadrul unităţii;

1.4. trebuie să existe un sistem corespunzător pentru a asigura colectarea apelor uzate;

1.5. zonele în care sunt deţinute ungulatele, căile de acces, precum şi materialele şi echipamentele care intră în contact cu acestea trebuie să fie curăţate şi dezinfectate după îndepărtarea fiecărui lot de ungulate şi, după caz, înainte de introducerea oricărui lot nou de ungulate, în conformitate cu procedurile operaţionale stabilite;

1.6. trebuie să se facă pauze sanitare după operaţiunile de curăţare şi dezinfectare, precum şi înainte de sosirea oricărui lot nou de ungulate în instalaţiile în care sunt deţinute ungulatele.

2. Cerinţele în legătură cu instalaţiile şi echipamentele unităţilor pentru operaţiuni de colectare a ungulatelor, menţionate la pct.25, sunt următoarele:

2.1. trebuie să fie disponibile echipamente şi instalaţii corespunzătoare pentru încărcarea şi descărcarea ungulatelor;

2.2. trebuie să fie disponibile adăposturi corespunzătoare unui standard pentru ungulate, iar acestea trebuie să fie construite astfel încât să împiedice contactul cu efectivul de animale din afară şi comunicarea directă cu spaţiile de izolare şi să se poată efectua cu uşurinţă orice inspecţie şi tratament necesare;

2.3. trebuie să fie disponibilă o zonă de depozitare corespunzătoare pentru aşternut, nutreţ şi dejecţii animaliere;

2.4. zonele în care sunt deţinute aceste animale şi căile de acces, podelele, pereţii, rampele şi orice alte materiale sau echipamente care intră în contact cu animalele trebuie să fie curăţate şi dezinfectate cu uşurinţă;

2.5. trebuie să fie disponibile echipamente corespunzătoare pentru curăţarea şi dezinfectarea instalaţiilor, a echipamentelor şi a mijloacelor de transport utilizate pentru ungulate.

3. Cerinţele în legătură cu personalul unităţilor pentru operaţiuni de colectare a ungulatelor, menţionate la pct.25, sunt următoarele:

3.1. personalul trebuie să deţină abilităţile şi cunoştinţele corespunzătoare şi să fi beneficiat de formare specifică sau să fi dobândit experienţa practică echivalentă cu privire la:

3.1.1. manipularea şi, după caz, administrarea îngrijirii corespunzătoare a ungulatelor deţinute în unitate;

3.1.2. tehnicile de dezinfectare şi de igienă necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor transmisibile.

4. Cerinţele în legătură cu supravegherea de către autoritatea competentă a unităţilor pentru operaţiuni de colectare a ungulatelor, menţionate la pct.25, sunt următoarele:

4.1. operatorul trebuie să ofere medicului veterinar oficial posibilitatea de a utiliza un birou pentru:

4.1.1. supravegherea operaţiunilor de colectare a ungulatelor;

4.1.2. inspectarea unităţii privind respectarea cerinţelor prevăzute la pct.1, 2 şi 3;

4.1.3. acordarea certificatelor privind sănătatea ungulatelor;

4.2. operatorul trebuie să asigure faptul că se acordă asistenţă la cererea medicului veterinar oficial pentru realizarea sarcinilor de supraveghere menţionate la subpct. 4.1.1.

Capitolul II

CERINŢE PRIVIND ACORDAREA AUTORIZĂRII UNITĂŢILOR

PENTRU OPERAŢIUNI DE COLECTARE A PĂSĂRILOR DE CURTE

5. Cerinţele privind izolarea şi alte măsuri de biosecuritate ale unităţilor pentru operaţiuni de colectare a păsărilor de curte, menţionate la pct.26, sunt următoarele:

5.1. trebuie să existe instalaţii de izolare corespunzătoare pentru păsările de curte;

5.2. unitatea trebuie să adăpostească în orice moment doar aceeaşi categorie de păsări de curte din aceeaşi specie şi cu acelaşi statut sanitar;

5.3. trebuie să existe un sistem corespunzător de colectare a apelor uzate;

5.4. zonele în care sunt deţinute păsările de curte, căile de acces, precum şi materialele şi echipamentele care intră în contact cu acestea trebuie să fie curăţate şi dezinfectate după îndepărtarea fiecărui lot de păsări de curte şi, după caz, înainte de introducerea oricărui lot nou de păsări de curte, în conformitate cu procedurile operaţionale stabilite;

5.5. trebuie să se facă pauze sanitare după operaţiunile de curăţare şi dezinfectare, precum şi înainte de sosirea oricărui lot nou de păsări de curte în instalaţiile în care sunt deţinute păsările de curte;

5.6. vizitatorii trebuie să poarte îmbrăcăminte de protecţie, iar personalul trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru corespunzătoare şi să acţioneze în conformitate cu normele de igienă stabilite de către operator.

6. Cerinţele în legătură cu instalaţiile şi echipamentele unităţilor pentru operaţiuni de colectare a păsărilor de curte, menţionate la pct.26, sunt următoarele:

6.1. unitatea trebuie să adăpostească doar păsări de curte;

6.2. trebuie să fie disponibilă o zonă de depozitare corespunzătoare pentru aşternut, furaje şi dejecţii animaliere;

6.3. păsările de curte nu trebuie să intre în contact cu rozătoare şi cu păsări provenite din afara unităţii;

6.4. zonele în care sunt deţinute aceste animale, căile de acces, podelele, pereţii, rampele, precum şi orice alte materiale sau echipamente care intră în contact cu animalele trebuie să fie curăţate şi dezinfectate cu uşurinţă;

6.5. trebuie să fie disponibile echipamente corespunzătoare pentru curăţarea şi dezinfectarea instalaţiilor, a echipamentelor şi a mijloacelor de transport utilizate pentru păsările de curte;

6.6. unitatea trebuie să aibă condiţii de igienă bune şi să permită monitorizarea stării de sănătate.

7. Cerinţele în legătură cu personalul unităţilor pentru operaţiuni de colectare a păsărilor de curte, menţionate la pct.26, sunt următoarele:

7.1. personalul trebuie să deţină abilităţile şi cunoştinţele corespunzătoare, precum şi să fi beneficiat de formare specifică sau să fi dobândit experienţa practică echivalentă cu privire la:

7.1.1. manipularea şi, după caz, administrarea îngrijirii corespunzătoare a păsărilor de curte deţinute la unitate;

7.1.2. tehnicile de dezinfectare şi de igienă necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor transmisibile.

8. Cerinţele în legătură cu supravegherea de către autoritatea competentă a unităţilor pentru operaţiuni de colectare a păsărilor de curte, menţionate la pct.26, sunt următoarele:

8.1. operatorul trebuie să ofere medicului veterinar oficial posibilitatea de a utiliza un birou pentru:

8.1.1. supravegherea operaţiunilor de colectare a păsărilor de curte;

8.1.2. inspectarea unităţii privind respectarea cerinţelor prevăzute la pct.5, 6 şi 7;

8.1.3. acordarea certificatelor privind sănătatea animală pentru păsările de curte;

8.2. operatorul trebuie să asigure faptul că se acordă asistenţă la cererea medicului veterinar oficial pentru realizarea sarcinilor de supraveghere menţionate la subpct. 8.1.1.

Capitolul III

CERINŢE PRIVIND ACORDAREA AUTORIZĂRII INCUBATOARELOR

9. Cerinţele în legătură cu măsurile de biosecuritate ale incubatoarelor, menţionate la pct.27, sunt următoarele:

9.1. ouăle pentru incubaţie ale păsărilor de curte trebuie să provină de la unităţi autorizate care deţin păsări de curte de reproducţie sau de la alte incubatoare autorizate pentru păsări de curte;

9.2. ouăle trebuie să fie curăţate şi dezinfectate între sosirea acestora la incubator şi procesul de incubaţie sau în momentul expedierii lor, cu excepţia cazului în care ouăle au fost dezinfectate anterior la unitatea de origine;

9.3. trebuie să fie curăţate şi dezinfectate următoarele elemente:

9.3.1. incubatoarele şi echipamentele, după ecloziune;

9.3.2. ambalajele, după fiecare utilizare, cu excepţia cazului în care acestea sunt de unică folosinţă şi trebuie să fie distruse după prima utilizare;

9.4. trebuie să existe un sistem corespunzător de colectare a apelor uzate;

9.5. trebuie să se asigură îmbrăcăminte de protecţie pentru vizitatori;

9.6. trebuie să se asigure îmbrăcăminte de lucru corespunzătoare şi un cod de conduită cu norme de igienă pentru personal.

10. Cerinţele în legătură cu supravegherea incubatoarelor menţionate la pct.27 sunt următoarele:

10.1. operatorul trebuie să pună în aplicare un program de control al calităţii bacteriologice în conformitate cu pct.1 din anexa nr.2;

10.2. operatorul incubatorului trebuie să asigure faptul că există acorduri cu operatorul unităţii care deţine păsările de curte şi de unde provin ouăle pentru incubaţie în vederea efectuării eşantionării la incubator, pentru testare în vederea depistării agenţilor patogeni menţionaţi în programul de supraveghere a bolilor, prevăzut în pct.2 din anexa nr.2, cu scopul de a finaliza programul în cauză.

11. Cerinţele pentru instalaţiile şi echipamentele incubatoarelor menţionate la pct.27 sunt următoarele:

11.1. incubatoarele trebuie să fie separate din punct de vedere fizic şi operaţional de instalaţiile care deţin păsări de curte sau orice alte păsări;

11.2. următoarele unităţi funcţionale şi echipamente trebuie să fie separate:

11.2.1. depozitarea şi sortarea ouălor;

11.2.2. dezinfectarea ouălor;

11.2.3. preincubaţia;

11.2.4. incubaţia pentru ecloziune;

11.2.5. sexarea şi vaccinarea puilor de o zi;

11.2.6. ambalarea ouălor pentru incubaţie şi a puilor de o zi pentru expediere;

11.3. puii de o zi sau ouăle pentru incubaţie deţinute în incubator nu trebuie să intre în contact cu rozătoare sau cu păsări din afara incubatorului;

11.4. operaţiunile trebuie să aibă la bază principiul circulaţiei în sens unic a ouălor pentru incubaţie, a echipamentului aflat în funcţiune şi a personalului;

11.5. trebuie să fie disponibile condiţii de iluminare naturală sau artificială şi sisteme de reglare a aerului şi a temperaturii;

11.6. trebuie să fie posibile curăţarea şi dezinfectarea cu uşurinţă a podelelor, a pereţilor şi a oricăror alte materiale sau echipamente din incubator;

11.7. trebuie să fie disponibile echipamente corespunzătoare pentru curăţarea şi dezinfectarea instalaţiilor, a echipamentelor şi a mijloacelor de transport utilizate pentru puii de o zi şi ouăle pentru incubaţie.

12. Cerinţele în legătură cu personalul care intră în contact cu ouăle pentru incubaţie şi cu puii de o zi, menţionate la pct.27, sunt următoarele:

12.1. personalul trebuie să deţină abilităţile şi cunoştinţele corespunzătoare şi să fi beneficiat în acest scop de formare specifică; sau

12.2. personalul să fi dobândit experienţa practică echivalentă cu privire la tehnicile de dezinfectare şi igienă necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor transmisibile.

13. Cerinţele în legătură cu supravegherea incubatoarelor de către autoritatea competentă, menţionate la pct.27, sunt următoarele:

13.1. operatorul trebuie să ofere medicului veterinar oficial posibilitatea de a utiliza un birou pentru:

13.1.1. inspectarea incubatorului privind respectarea cerinţelor prevăzute la pct.1-4;

13.1.2. certificarea privind sănătatea animală a ouălor pentru incubaţie şi a puilor de o zi;

13.2. operatorul trebuie să asigure faptul că se acordă asistenţă la cererea medicului veterinar oficial pentru realizarea sarcinilor de supraveghere menţionate la subpct. 13.1.1.

Capitolul IV

CERINŢE PRIVIND ACORDAREA AUTORIZĂRII

UNITĂŢILOR CARE DEŢIN PĂSĂRI DE CURTE

14. Cerinţele în legătură cu măsurile de biosecuritate ale unităţilor care deţin păsări de curte, menţionate la pct.28, sunt următoarele:

14.1. ouăle pentru incubaţie trebuie să fie:

14.1.1. colectate frecvent, cel puţin o dată pe zi şi fără întârziere, după depunere;

14.1.2. curăţate şi dezinfectate fără întârziere, cu excepţia cazului în care dezinfectarea are loc la un incubator din aceeaşi regiune;

14.1.3. ambalate în ambalaje noi sau curăţate şi dezinfectate;

14.2. în cazul în care o unitate adăposteşte în acelaşi timp specii de păsări de curte din ordinul Galliformes şi din ordinul Anseriformes, trebuie să se facă o separare clară a acestora;

14.3. trebuie să se facă pauze sanitare după operaţiunile de curăţare şi dezinfectare şi înainte de sosirea oricărui efectiv nou de păsări de curte în instalaţiile în care sunt deţinute acestea;

14.4. vizitatorii trebuie să poarte îmbrăcăminte de protecţie, iar personalul trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru corespunzătoare şi să acţioneze în conformitate cu normele de igienă stabilite de către operator;

14.5. trebuie să existe un sistem corespunzător de colectare a apelor uzate.

15. Cerinţele în legătură cu supravegherea unităţilor care deţin păsări de curte, menţionate la pct.28, sunt următoarele:

15.1. operatorul trebuie să aplice şi să respecte un program de supraveghere a bolilor, menţionat la pct.2 din anexa nr.2;

15.2. operatorul unităţii trebuie să asigure faptul că există acorduri cu operatorul incubatorului căruia îi sunt destinate ouăle pentru incubaţie în vederea efectuării eşantionării la incubator pentru testare în vederea depistării agenţilor patogeni menţionaţi în programul de supraveghere a bolilor, prevăzut în pct.2 din anexa nr.2, cu scopul de a finaliza programul în cauză.

16. Cerinţele în legătură cu instalaţiile şi echipamentele unităţilor care deţin păsări de curte, menţionate la pct.28, sunt următoarele:

16.1. amplasarea şi dispunerea trebuie să corespundă cu tipul de producţie realizată;

16.2. unitatea trebuie să adăpostească doar păsări de curte:

16.2.1. care provin chiar din unitatea în cauză; sau

16.2.2. care provin de la alte unităţi autorizate care deţin păsări de curte; sau

16.2.3. care provin de la incubatoare autorizate de păsări de curte; sau

16.2.4. care au intrat în Republica Moldova din alte ţări şi teritorii aprobate;

16.3. păsările de curte nu trebuie să intre în contact cu rozătoare şi cu păsări provenite din afară;

16.4. instalaţiile trebuie să asigure condiţii de igienă bune şi să permită monitorizarea stării de sănătate;

16.5. trebuie să fie posibile curăţarea şi dezinfectarea cu uşurinţă a podelelor, a pereţilor şi a oricăror alte materiale sau echipamente din unitate;

16.6. unitatea trebuie să dispună de echipamente corespunzătoare, compatibile cu tipul de producţie realizată, care să fie disponibile pentru curăţarea şi dezinfectarea instalaţiilor, a echipamentelor şi a mijloacelor de transport în locul cel mai corespunzător din unitate.

Capitolul V

CERINŢE PRIVIND ACORDAREA AUTORIZĂRII CENTRELOR DE

 COLECTARE A CÂINILOR, A PISICILOR ŞI A DIHORILOR DOMESTICI

 ŞI A ADĂPOSTURILOR DE ANIMALE PENTRU ACESTEA

17. Cerinţele în legătură cu izolarea şi alte măsuri de biosecuritate ale centrelor de colectare a câinilor, a pisicilor şi a dihorilor domestici, menţionate la pct.30, sunt următoarele:

17.1. aceste centre trebuie să accepte doar câini, pisici şi dihori domestici din unităţile înregistrate care deţin animalele menţionate;

17.2. trebuie să existe instalaţii de izolare corespunzătoare pentru câini, pisici şi dihori domestici;

17.3. trebuie să se facă pauze sanitare după operaţiunile de curăţare şi dezinfectare, precum şi înainte de sosirea oricărui lot nou de câini, pisici şi dihori domestici în instalaţiile în care sunt deţinute animalele menţionate;

17.4. trebuie să existe un sistem corespunzător pentru a asigura colectarea apelor uzate.

18. Cerinţele în legătură cu izolarea şi alte măsuri de biosecuritate ale adăposturilor de animale pentru câini, pisici şi dihori domestici, menţionate la pct.31, sunt următoarele:

18.1. trebuie să existe instalaţii de izolare corespunzătoare pentru câini, pisici şi dihori domestici;

18.2. zonele în care sunt deţinuţi câinii, pisicile şi dihorii domestici şi orice căi de acces, precum şi materialele şi echipamentele care intră în contact cu acestea trebuie să fie curăţate şi dezinfectate după îndepărtarea fiecărui lot de astfel de animale şi, după caz, înainte de introducerea oricărui lot nou de astfel de animale, în conformitate cu procedurile operaţionale stabilite;

18.3. trebuie să se facă pauze sanitare după operaţiunile de curăţare şi dezinfectare şi înainte de sosirea oricărui lot nou de câini, pisici şi dihori domestici în instalaţiile în care sunt deţinute animalele menţionate;

18.4. trebuie să existe un sistem corespunzător de colectare a apelor uzate.

19. Cerinţele în legătură cu instalaţiile şi echipamentele centrelor de colectare a câinilor, pisicilor şi dihorilor domestici şi ale adăposturilor de animale pentru acestea, menţionate la pct.30 şi, respectiv, la pct.31, sunt următoarele:

19.1. trebuie să fie disponibile adăposturi corespunzătoare unui standard recomandat pentru animalele menţionate, iar acestea trebuie să fie construite astfel încât să fie împiedicat contactul cu animale din exterior şi să nu existe o comunicare directă cu spaţiile de izolare, precum şi să se poată efectua cu uşurinţă inspecţiile şi orice tratamente necesare;

19.2. zonele în care sunt deţinute aceste animale şi orice căi de acces, podelele, pereţii şi orice alte materiale sau echipamente care intră în contact cu animalele pot fi curăţate şi dezinfectate cu uşurinţă;

19.3. trebuie să fie disponibile zone de depozitare corespunzătoare pentru aşternut, dejecţii animaliere şi hrana pentru animalele de companie;

19.4. trebuie să fie disponibile echipamente corespunzătoare pentru curăţarea şi dezinfectarea instalaţiilor, a ustensilelor şi a mijloacelor de transport.

Capitolul VI

CERINŢE PRIVIND ACORDAREA AUTORIZĂRII

PUNCTELOR DE CONTROL LA FRONTIERĂ

20. Cerinţele în legătură cu izolarea şi alte măsuri de biosecuritate ale punctelor de control la frontieră, menţionate la pct.32, sunt următoarele:

20.1. punctele de control la frontieră trebuie să fie amplasate, proiectate, construite şi utilizate astfel încât să asigure un nivel suficient de biosecuritate pentru a împiedica răspândirea bolilor listate sau emergente către alte unităţi şi între transporturi consecutive de animale care trec prin aceste incinte;

20.2. punctul de control la frontieră trebuie să fie construit, echipat şi utilizat astfel încât să se asigure că pot fi efectuate cu uşurinţă procedurile de curăţare şi dezinfectare; trebuie să se asigure spălarea mijlocului de transport la faţa locului;

20.3. punctele de control la frontieră trebuie să dispună de instalaţii corespunzătoare pentru izolarea separată a animalelor suspectate că sunt infectate cu o boală a animalelor;

20.4. trebuie să se facă pauze sanitare între două transporturi consecutive de animale şi, dacă este cazul, acestea trebuie să fie adaptate în funcţie de provenienţa animalelor: regiuni, zone sau compartimente similare cu acelaşi statut sanitar; în special, nu trebuie să fie prezent niciun animal la punctele de control la frontieră pentru o perioadă de cel puţin 24 de ore după o perioadă maximă de şase zile de utilizare şi după efectuarea operaţiunilor de curăţare şi dezinfectare, precum şi înainte de sosirea oricărui nou transport de animale;

20.5. înainte de a accepta animalele, operatorii punctelor de control la frontieră trebuie:

20.5.1. să fi început operaţiunile de curăţare şi dezinfectare în termen de 24 de ore de la plecarea tuturor animalelor adăpostite acolo anterior;

20.5.2. să asigure faptul că niciun animal nu intră în punctele de control la frontieră până în momentul când medicul veterinar oficial constată încheierea operaţiunilor de curăţare şi dezinfectare.

21. Cerinţele în legătură cu instalaţiile şi echipamentele punctelor de control la frontieră, menţionate la pct.32, sunt următoarele:

21.1. punctele de control la frontieră trebuie să fie curăţate şi dezinfectate înainte şi după fiecare utilizare, în conformitate cu cerinţele medicului veterinar oficial;

21.2. echipamentele care intră în contact cu animalele prezente la punctele de control la frontieră trebuie să fie în exclusivitate destinate incintelor respective, cu excepţia cazului în care au fost supuse unei proceduri de curăţare şi dezinfectare după ce au intrat în contact cu animalele sau cu fecalele, sau urina acestora; în special, operatorul punctului de control la frontieră trebuie să asigure echipamente şi haine de protecţie curate, care trebuie să fie păstrate exclusiv pentru a fi utilizate de către orice persoane care intră în punctul de control la frontieră şi trebuie să se pună la dispoziţie echipamentele corespunzătoare pentru curăţarea şi dezinfectarea articolelor respective;

21.3. aşternutul trebuie să fie înlăturat în cazul în care un transport de animale este mutat dintr-un ţarc şi, după operaţiunile de curăţare şi dezinfectare, trebuie să fie înlocuit cu un aşternut curat;

21.4 nutreţul, aşternutul, fecalele şi urina animalelor nu trebuie să fie colectate din incintă decât dacă au fost supuse unui tratament corespunzător pentru a evita răspândirea bolilor animalelor;

21.5. punctele de control la frontieră trebuie să dispună de instalaţii corespunzătoare pentru adăpostirea, inspectarea, examinarea animalelor ori de câte ori este necesar;

21.6. trebuie să fie disponibilă o zonă de depozitare corespunzătoare pentru aşternut, furaje, nutreţ şi dejecţii animaliere;

21.7. trebuie să existe un sistem corespunzător pentru colectare a apelor uzate.

Capitolul VII

CERINŢE PRIVIND ACORDAREA AUTORIZĂRII UNITĂŢILOR DE

PRODUCŢIE IZOLATE DE MEDIUL EXTERIOR PENTRU BONDARI

22. Cerinţele în legătură cu măsurile de biosecuritate şi de supraveghere ale unităţilor de producţie izolate de mediul exterior pentru bondari, menţionate la pct.33, prevăd că operatorul trebuie să asigure, să verifice şi să înregistreze, prin intermediul controalelor interne, faptul că se împiedică intrarea în unitate a gândacilor mici de stup şi că se poate detecta prezenţa acestora în unitate.

23. Cerinţele în legătură cu instalaţiile şi echipamentele unităţilor de producţie izolate de mediul exterior pentru bondari, menţionate la pct.33, sunt următoarele:

23.1. producţia de bondari trebuie să fie izolată de toate activităţile asociate ale unităţii şi trebuie să se realizeze în instalaţii cu protecţie împotriva insectelor zburătoare;

23.2. bondarii trebuie să fie ţinuţi izolaţi în cadrul clădirii respective pe toată durata producţiei;

23.3. depozitarea şi manipularea polenului în cadrul instalaţiilor trebuie să fie izolate de bondari pe toată durata producţiei bondarilor până în momentul când polenul le este oferit ca hrană.

Capitolul VIII

CERINŢE PRIVIND ACORDAREA AUTORIZĂRII UNITĂŢILOR

DE CARANTINĂ PENTRU ANIMALE TERESTRE DEŢINUTE,

ALTELE DECÂT PRIMATELE

24. Cerinţele privind carantina, izolarea şi alte măsuri de biosecuritate ale unităţilor de carantină pentru animalele terestre deţinute, altele decât primatele, menţionate la pct.34, sunt următoarele:

24.1. fiecare secţiune a unităţii de carantină trebuie:

24.1.1. să fie situată la o distanţă de siguranţă faţă de unităţile învecinate sau de alte locuri în care sunt deţinute animale, pentru a evita transmiterea bolilor contagioase ale animalelor între animalele rezidente şi cele aflate în carantină;

24.1.2. să înceapă perioada de carantină necesară atunci când ultimul animal din lot este introdus în unitatea de carantină;

24.1.3. să fie golită de animale, curăţată şi dezinfectată la sfârşitul perioadei de carantină pentru ultimul lot şi apoi să fie ţinută fără animale pentru o perioadă de cel puţin şapte zile înainte ca un lot de animale care a intrat în ţară din alte ţări să fie introdus în unitatea de carantină;

24.2. aşternutul trebuie să fie înlăturat atunci când un transport de animale este mutat dintr-un ţarc şi trebuie să fie înlocuit cu un aşternut curat după finalizarea operaţiunilor de curăţare şi dezinfectare;

24.3. nutreţul, aşternutul, fecalele şi urina animalelor nu trebuie să fie colectate din incintă decât dacă au fost supuse unui tratament corespunzător pentru a evita răspândirea bolilor animalelor;

24.4. trebuie să fie întreprinse măsuri pentru a preveni contaminarea încrucişată între transporturile de animale care intră şi cele care ies;

24.5. animalele terestre scoase din unitatea de carantină trebuie să îndeplinească cerinţele ţării pentru exportul ulterior al lor.

25. Cerinţele în legătură cu măsurile de supraveghere şi de control ale unităţilor de carantină pentru animalele terestre deţinute, altele decât primatele, menţionate la pct.34, sunt următoarele:

25.1. planul de supraveghere a bolilor trebuie să includă combaterea corespunzătoare a zoonozelor la animale şi să fie pus în aplicare, actualizat în conformitate cu numărul şi speciile de animale prezente în unitate şi cu situaţia epidemiologică din unitate, precum şi din jurul acesteia cu privire la bolile listate şi emergente;

25.2. animalele suspectate că sunt infectate sau contaminate cu un agent patogen listat sau emergent trebuie să fie supuse unor teste clinice, de laborator sau post mortem;

25.3. vaccinarea şi tratarea animalelor susceptibile împotriva bolilor transmisibile ale animalelor trebuie să fie efectuată în mod corespunzător;

25.4. dacă autoritatea competentă dispune astfel, trebuie să se utilizeze animale santinelă pentru depistarea timpurie a unor eventuale boli.

26. Cerinţele în legătură cu instalaţiile şi echipamentele unităţilor de carantină pentru animalele terestre deţinute, altele decât primatele, menţionate la pct.34, sunt următoarele:

26.1. unităţile trebuie să fie demarcate clar şi trebuie să fie verificat accesul animalelor şi al oamenilor la instalaţiile pentru animale;

26.2. trebuie să existe spaţii suficient de mari, care să includă vestiare, duşuri şi cabine de toaletă, la dispoziţia personalului însărcinat cu efectuarea controalelor sanitar-veterinare;

26.3. trebuie să fie disponibile mijloace corespunzătoare pentru capturarea, închiderea, după caz, limitarea mişcării şi izolarea animalelor;

26.4. trebuie să fie disponibile echipamente şi instalaţii pentru curăţare şi dezinfectare;

26.5. partea din unitate unde sunt deţinute animalele:

26.5.1. dacă autoritatea competentă dispune astfel pentru abordarea riscurilor specifice pentru sănătatea animală, trebuie să fie protejată împotriva insectelor cu un filtru de aer HEPA pentru intrare şi ieşire, să dispună de controlul intern al vectorilor, să dispună de acces cu uşă dublă şi proceduri de operare;

26.5.2. în cazul păsărilor captive, trebuie să fie protejată împotriva păsărilor, a muştelor şi a insectelor dăunătoare;

26.5.3. trebuie să poată fi etanşată pentru a permite fumigaţiile;

26.5.4. trebuie să corespundă unui anumit standard şi să fie construită astfel încât să împiedice contactul cu animale din exterior, precum şi să poată fi efectuate cu uşurinţă inspecţiile şi orice tratamente necesare;

26.5.5. trebuie să fie construită astfel încât podelele, pereţii şi orice alte materiale sau echipamente să poată fi curăţate şi dezinfectate cu uşurinţă.

Capitolul IX

CERINŢE PENTRU ACORDAREA AUTORIZĂRII

UNITĂŢILOR IZOLATE PENTRU ANIMALE

TERESTRE DEŢINUTE

27. Cerinţele în legătură cu carantina, izolarea şi măsurile de biosecuritate ale unităţilor izolate pentru animale terestre deţinute, menţionate la pct.36, sunt următoarele:

27.1. aceste unităţi trebuie să accepte doar animale terestre deţinute care au fost supuse unei perioade de carantină corespunzătoare pentru bolile relevante pentru specia în cauză, în situaţia în care animalele respective provin de la o altă unitate decât o unitate izolată;

27.2. aceste unităţi trebuie să accepte doar primate care respectă norme la fel de stricte ca şi cele menţionate la art.6.12.4 din Codul sanitar pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH);

27.3. în cazul în care cerinţele impun, trebuie să fie disponibile instalaţii corespunzătoare pentru plasarea în carantină a animalelor terestre deţinute, introduse din alte unităţi.

28. Cerinţele în legătură cu măsurile de supraveghere şi control ale unităţilor izolate pentru animale terestre deţinute, menţionate la pct.36, sunt următoarele:

28.1. planul de supraveghere a bolilor trebuie să includă combaterea corespunzătoare a zoonozelor la animalele terestre deţinute şi să fie pus în aplicare şi actualizat în conformitate cu numărul şi speciile de animale terestre deţinute, prezente în unitate şi cu situaţia epidemiologică din unitate şi din jurul acesteia cu privire la bolile listate şi emergente;

28.2. animalele terestre deţinute, suspectate că sunt infectate sau contaminate cu un agent patogen listat sau emergent, trebuie să fie supuse unor teste clinice, de laborator sau post mortem;

28.3. vaccinarea şi tratarea animalelor terestre deţinute susceptibile împotriva bolilor transmisibile trebuie să se efectueze în mod corespunzător.

29. Cerinţele în legătură cu instalaţiile şi echipamentele unităţilor izolate pentru animale terestre deţinute, menţionate la pct.36, sunt următoarele:

29.1. unităţile trebuie să fie demarcate clar şi trebuie să fie controlat accesul animalelor şi al oamenilor la instalaţiile pentru animale;

29.2. să fie disponibile mijloace corespunzătoare pentru capturarea, închiderea, după caz, limitarea mişcării şi izolarea animalelor;

29.3. zonele de adăpostire a animalelor trebuie să corespundă unui anumit standard şi să fie construite astfel încât:

29.3.1. să se împiedice contactul cu animalele din exterior şi să poată fi efectuate cu uşurinţă inspecţiile şi orice tratamente necesare;

29.3.2. podelele, pereţii şi orice alte materiale sau echipamente să poată fi curăţate şi dezinfectate cu uşurinţă.

Anexa nr.2

la Norma sanitară veterinară privind

unităţile care deţin animale terestre,

incubatoare şi trasabilitatea acestora

PROGRAMUL DE CONTROL MICROBIOLOGIC

al incubatoarelor şi programele de supraveghere

a bolilor din incubatoarele şi din unităţile

care deţin păsări de curte

1. Programul de control bacteriologic în scopul controalelor de igienă include următoarele:

1.1. prelevarea eşantioanelor de mediu care trebuie să fie supuse unei examinări bacteriologice;

1.2. prelevarea eşantioanelor cel puţin o dată la şase săptămâni, iar fiecare eşantionare trebuie să includă 60 de eşantioane.

2. Obiectivul programelor de supraveghere a bolilor prevede demonstrarea faptului că efectivele de păsări deţinute în unităţile autorizate care deţin păsări de curte sunt indemne de agenţii patogeni enumeraţi la pct.2 şi 3. Programele de supraveghere a bolilor cuprind cel puţin agenţii patogeni şi speciile deţinute listate, menţionate la pct.2.

3. Supravegherea bolilor pentru serotipurile de Salmonella, relevante pentru sănătatea animală, prevede:

3.1. identificarea infectării cu următorii agenţi patogeni:

3.1.1. Salmonella Pullorum: care acoperă Salmonella enterica subspecia enterica subtipul Gallinarum varianta biochimică (biovar) Pullorum;

3.1.2. Salmonella Gallinarum: care acoperă Salmonella enterica subspecia enterica subtipul Gallinarum varianta biochimică (biovar) Gallinarum;

3.1.3. Salmonella arizonae: care acoperă Salmonella enterica subspecia arizonae serogrupul K (O18) arizonae;

3.2. specii-ţintă de păsări de curte:

3.2.1. pentru Salmonella Pullorum şi Salmonella Gallinarum: Gallus gallus, Meleagris gallopavo, Numida meleagris, Coturnix coturnix, Phasianus colchicus, Perdix perdix, Anas spp;

3.2.2. pentru Salmonella arizonae: Meleagris gallopavo;

3.3. examinarea clinică a fiecărui efectiv de păsări pe durata fiecărei perioade de depunere a ouălor sau pe durata de producţie pentru depistarea bolii în cauză;

3.4. efectuarea matricei de eşantionare care stabileşte că:

3.4.1. trebuie să fie prelevate eşantioane de la fiecare efectiv de păsări din unitatea care deţine păsări de curte, dacă este cazul:

3.4.1.1. pentru testul serologic: sânge;

3.4.1.2. pentru testul bacteriologic:

3.4.1.2.1. ţesuturi post mortem, în special ficat, splină, ovar, oviduct şi joncţiune ileocecală;

3.4. 1.2.2. eşantioane de mediu;

3.4.1.2.3. secreţii din cloaca păsărilor vii, în special de la cele care par a fi bolnave sau care au fost identificate ca fiind seropozitive;

3.4.2. eşantioanele care trebuie să fie prelevate în incubator pentru testul bacteriologic:

3.4.2.1. puii neeclozaţi (şi anume, embrioni morţi în coajă);

3.4.2.2. puii de calitatea a doua;

3.4.2.3. meconiu de pui;

3.4.2.4. puf sau praf din eclozor şi de pe pereţii incubatorului;

3.5. cadrul şi frecvenţa eşantionării:

3.5.1. în unitatea care deţine păsări de curte:

3.5.1.1. eşantionare pentru Salmonella Pullorum şi Salmonella Gallinarum:

3.5.1.2. eşantionare pentru Salmonella arizonae:

3.5.1.3. numărul de păsări care trebuie eşantionate conform subpct. 3.5.1.1 şi 3.5.1.2 va fi adaptat de către autoritatea competentă în funcţie de prevalenţa cunoscută a infecţiei în cauză şi de istoricul acesteia în cadrul unităţii. Totuşi, este prelevat întotdeauna un număr de eşantioane valabil din punct de vedere statistic pentru testarea serologică/bacteriologică cu scopul de a determina prezenţa infecţiei;

3.5.2. în incubator, eşantioanele sunt prelevate şi examinate cel puţin o dată la şase săptămâni. Testul include cel puţin:

3.5.2.1. un eşantion grupat de puf şi meconiu de la pui din fiecare eclozor;

3.5.2.2. un eşantion:

3.5.2.2.1. fie de la 10 pui de calitatea a doua şi de la 10 pui morţi în coajă din fiecare efectiv de păsări de origine, prezenţi într-un eclozor la data prelevării eşantionului;

3.5.2.2.2. fie de la 20 de pui de calitatea a doua din fiecare efectiv de păsări de origine, prezenţi într-un eclozor la data prelevării eşantionului;

3.6. prelucrarea eşantioanelor şi metodele de testare:

3.6.1. eşantioanele prelevate trebuie să fie supuse:

3.6.1.1. testării serologice;

3.6.1.2. testării bacteriologice, ca alternativă sau în plus faţă de testarea serologică menţionată la subpct. 2.6.1.1; totuşi, eşantioanele pentru testarea bacteriologică nu trebuie prelevate de la păsări de curte sau de la ouă care au fost tratate cu produse medicinale antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni înainte de testare;

3.6.2. eşantioanele colectate trebuie să fie prelucrate după cum urmează:

3.6.2.1. pentru eşantioane de fecale/meconice şi intestinale, îmbogăţirea directă cu bulion cu selenit-cisteină sau alte medii corespunzătoare pentru eşantioane, în cazul în care se preconizează o floră concurentă;

3.6.2.2. preîmbogăţirea neselectivă, urmată de îmbogăţirea selectivă cu bulion Rappaport-Vassiliadis pe bază de soia (RVS) sau cu bulion Müller-Kauffmann-tetrationat-novobiocin (MKTTn), pentru eşantioane (de exemplu, embrioni morţi în coajă) unde este de aşteptat ca flora concurentă să fie minimă;

3.6.2.3. etalarea directă a ţesuturilor prelevate în mediu aseptic pe un mediu agar cu selectivitate minimă, ca de exemplu agarul MacConkey;

3.6.2.4. Salmonella Pullorum şi Salmonella Gallinarum nu cresc de la sine în mediul semisolid modificat Rappaport Vassiliadis (MSRV) care este utilizat pentru monitorizarea Salmonella spp. zoonotice în ţară, dar acest mediu este corespunzător pentru Salmonella arizonae;

3.6.2.5. tehnicile de depistare trebuie să fie capabile să diferenţieze răspunsurile serologice la infecţiile cu Salmonella Pullorum şi Salmonella Gallinarum datorită utilizării vaccinului cu Salmonella Enteritidis, în cazul în care acesta este utilizat. Prin urmare, această vaccinare nu trebuie utilizată dacă se utilizează monitorizarea serologică. Dacă s-a utilizat vaccinarea, trebuie utilizată testarea bacteriologică, dar metoda de confirmare trebuie să fie capabilă să diferenţieze tulpinile de vaccin viu de cele sălbatice;

3.7. rezultate: un efectiv de păsări este considerat pozitiv în cazul în care, în urma rezultatelor pozitive ale testării efectuate în conformitate cu punctele 2.3-2.6, un al doilea test de tip corespunzător confirmă infecţia cu agenţii patogeni.

4. Supravegherea bolilor pentru Mycoplasma spp. relevantă pentru păsările de curte:

4.1. identificarea infectării cu următorii agenţi patogeni:

4.1.1. Mycoplasma gallisepticum;

4.1.2. Mycoplasma meleagridis;

4.2. specii-ţintă:

4.2.1. Mycoplasma gallisepticum: Gallus gallus, Meleagris gallopavo;

4.2.2. Mycoplasma meleagridis: Meleagris gallopavo;

4.3. examinări:

fiecare efectiv de păsări trebuie să fie examinat clinic pe durata fiecărei perioade de depunere a ouălor sau de producţie, la momentul oportun pentru depistarea bolii în cauză;

4.4. matricea de eşantionare:

eşantioanele care trebuie să fie prelevate de la fiecare efectiv de păsări din unitatea care deţine păsări de curte, dacă este cazul:

4.4.1. sânge;

4.4.2. material seminal;

4.4.3. secreţie traheală, orificii nazale posterioare sau cloacă;

4.4.4. ţesuturi post mortem, în special din sacul aerian de la puii de o zi cu leziuni;

4.4.5. în special pentru determinarea prezenţei Mycoplasma meleagridis, din oviduct şi penis, în cazul curcanilor;

4.5. cadrul şi frecvenţa eşantionării:

4.5.1. eşantionare pentru Mycoplasma gallisepticum:

4.5.2. eşantionare pentru Mycoplasma meleagridis:

4.5.3. numărul de păsări care trebuie eşantionate conform subpct. 4.5.1 şi 4.5.2 va fi adoptat de către autoritatea competentă în funcţie de prevalenţa cunoscută a infecţiei în cauză şi de istoricul acesteia în cadrul unităţii. Cu toate acestea, este prelevat întotdeauna un număr de eşantioane valabil din punct de vedere statistic pentru testare serologică/bacteriologică;

4.6. examinări, eşantionare şi metode de testare:

testarea prezenţei infecţiei prin teste serologice, bacteriologice şi moleculare trebuie să se efectueze prin metode validate, recunoscute de către autoritatea competentă;

4.7. interpretarea rezultatelor:

un efectiv de păsări este considerat pozitiv în cazul în care, în urma rezultatelor pozitive ale testării efectuate în conformitate cu subpct. 3.3-3.6, un al doilea test de tip corespunzător confirmă infecţia cu agenţi patogeni.

5. Laboratoarele care au fost desemnate de către autoritatea competentă să efectueze testările prevăzute în prezenta anexă pot să consulte Manualul de teste de diagnostic şi vaccinuri pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH), ediţia 2018, pentru o descriere mai detaliată a procedurilor de diagnosticare.

Anexa nr.3

la Norma sanitară veterinară privind

unităţile care deţin animale terestre,

incubatoare şi trasabilitatea acestora

MIJLOACE DE IDENTIFICARE

a animalelor terestre deţinute

1. Mijloacele de identificare a animalelor terestre deţinute sunt următoarele:

1.1. două crotalii convenţionale;

1.2. bandă convenţională pe chişiţă;

1.3. crotalie electronică;

1.4. transponder tip bolus;

1.5. transponder injectabil;

1.6. bandă electronică pe chişiţă;

1.7. tatuaj;

1.8. inel montat pe picior.

2. Operatorii care utilizează mijloacele de identificare menţionate la pct.1 trebuie să respecte cerinţele prezentei Norme, asigurând trasabilitatea şi înregistrarea corectă a fiecărui animal, păstrarea informaţiilor despre identificare şi verificarea periodică a funcţionării mijloacelor electronice utilizate.

Anexa nr.4

la Norma sanitară veterinară privind

unităţile care deţin animale terestre,

incubatoare şi trasabilitatea acestora

Capitolul I

TERMENELE ŞI PROCEDURILE PRIVIND TRANSMITEREA INFORMAŢIILOR

 DE CĂTRE OPERATORI PENTRU ÎNREGISTRAREA ANIMALELOR

 DEŢINUTE DIN SPECIILE BOVINĂ, OVINĂ, CAPRINĂ ŞI PORCINĂ

1. Prezenta anexă stabileşte norme în ceea ce priveşte:

1.1. termenele pentru transmiterea informaţiilor de către operatori pentru înregistrarea animalelor deţinute din speciile bovină, ovină, caprină şi porcină în bazele de date electronice;

1.2. accesul uniform la datele conţinute în bazele de date electronice cu privire la animalele deţinute din speciile bovină, ovină, caprină şi porcină, precum şi specificaţiile tehnice şi normele de funcţionare pentru bazele de date respective;

1.3. specificaţiile tehnice, formatele şi modelele pentru mijloacele de identificare a bovinelor, a ovinelor, a caprinelor, a porcinelor, a camelidelor şi a cervidelor deţinute;

1.4. cerinţele tehnice pentru mijloacele de identificare a psitacidelor deţinute;

1.5. perioadele pentru aplicarea mijloacelor de identificare a bovinelor, a ovinelor, a caprinelor, a porcinelor, a camelidelor şi a cervidelor deţinute, născute în altă ţară sau după intrarea în ţară a animalelor respective;

1.6. configurarea codului de identificare a bovinelor, a ovinelor, a caprinelor, a camelidelor şi a cervidelor deţinute;

1.7. îndepărtarea, modificarea şi înlocuirea mijloacelor de identificare a bovinelor, a ovinelor, a caprinelor, a porcinelor, a camelidelor şi a cervidelor deţinute şi termenele pentru astfel de operaţiuni.

2. Operatorii care deţin animale din speciile bovină, ovină, caprină şi porcină transmit informaţiile privind circulaţia, naşterile şi decesele, menţionate la art.112 lit.d) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală, şi privind deplasările, menţionate la art.113 alin.(1) lit.c) din legea menţionată şi la subpct. 105.4, în vederea înregistrării în bazele de date electronice create pentru speciile respective, într-un termen de transmitere care trebuie stabilit de către autoritatea competentă. Perioada maximă de transmitere a informaţiilor nu depăşeşte şapte zile de la circulaţia, naşterea sau decesul animalelor, după caz.

3. În cazul naşterilor, la stabilirea perioadei maxime de transmitere a informaţiilor se poate utiliza data la care mijlocul de identificare este aplicat animalului ca punct de începere a perioadei de timp în cauză, cu condiţia să nu existe niciun risc de confuzie între această dată şi data naşterii animalului.

4. Prin derogare de la pct.2, autoritatea competentă poate prelungi perioada maximă de transmitere a informaţiilor privind circulaţia, menţionată la pct.2, până la 14 zile de la circulaţia bovinelor de la unităţile de origine la unităţile de păşunat înregistrate, situate în zone montane pentru păşunat. Autoritatea competentă decide dacă acceptă de la operatorii acestor unităţi liste cu bovine care fac obiectul circulaţiei către unităţile de păşunat înregistrate. Aceste liste conţin:

4.1. numărul unic de înregistrare al unităţii de păşunat înregistrate;

4.2. codul de identificare al animalelor;

4.3. numărul unic de înregistrare al unităţii de origine;

4.4. data sosirii animalelor la unitatea de păşunat înregistrată;

4.5. data estimată a plecării animalelor din unitatea de păşunat înregistrată.

5. Operatorii care deţin bovine, ovine, caprine şi porcine au acces, la cerere şi gratuit, cel puţin la citirea informaţiilor referitoare la unităţile lor conţinute în bazele de date electronice, menţionate la art.109 alin.(1) lit.a)-c) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală.

6. Autoritatea competentă se asigură că bazele de date electronice privind animalele deţinute din speciile bovină, ovină, caprină şi porcină, menţionate la art.109 alin.(1) lit.a)-c) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală, sunt create astfel încât informaţiile înregistrate în aceste baze de date să poată fi transmise între bazele de date electronice ale altor ţări în formatul prevăzut în coloana a treia a tabelului din anexa nr.5.

7. Autoritatea competentă pune în aplicare măsuri tehnice şi organizatorice corespunzătoare pentru a se asigura că bazele de date electronice privind animalele deţinute din speciile bovină, ovină, caprină şi porcină, menţionate la art.109 alin.(1) lit.a), b) şi c) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală, continuă să funcţioneze în eventualitatea unor perturbări. Măsurile respective garantează, de asemenea, securitatea, integritatea şi autenticitatea informaţiilor înregistrate în astfel de baze de date – SIA RSA.

Capitolul II

MIJLOACE DE IDENTIFICARE

8. Autoritatea competentă aprobă utilizarea crotaliilor convenţionale sau a benzilor convenţionale pe chişiţă, menţionate în anexa nr.3 la subpct. 1.1 şi 1.2, ca mijloace de identificare a bovinelor, a ovinelor, a caprinelor, a porcinelor, a camelidelor şi a cervidelor deţinute dacă respectivele mijloace de identificare îndeplinesc specificaţiile tehnice stabilite în capitolul I din anexa nr.6.

9. Autoritatea competentă aprobă utilizarea tatuajelor, menţionate la pct.1.7 din anexa nr.3, ca mijloc de identificare a ovinelor, a caprinelor, a porcinelor şi a cervidelor deţinute, astfel cum este prevăzut la pct.82-83 şi la subpct. 97.2, la subpct. 135.3 şi la subpct. 139.3 din prezenta Normă, dacă tatuajele respective asigură marcarea indelebilă şi citirea corectă.

10. Autoritatea competentă aprobă utilizarea dispozitivelor electronice de identificare, menţionate la subpct. 1.3-1.6 din anexa nr.3, ca mijloace de identificare a bovinelor, a ovinelor, a caprinelor, a porcinelor, a camelidelor şi a cervidelor deţinute dacă mijloacele de identificare respective îndeplinesc specificaţiile tehnice stabilite în capitolul II din anexa nr.6. În plus, dispozitivele electronice de identificare menţionate subpct. 1.3 şi 1.5 din anexa nr.3 îndeplinesc specificaţiile tehnice prevăzute în capitolul I din anexa nr.6.

11. Prin derogare de la pct.10, autoritatea competentă aprobă utilizarea crotaliilor electronice ca mijloc de identificare a porcinelor deţinute, în cazul în care aceste mijloace de identificare îndeplinesc specificaţiile tehnice stabilite de altă ţară în care sunt deţinute porcinele şi afişează în mod vizibil, lizibil şi indelebil numărul de înregistrare unic al:

11.1. unităţii de naştere a animalelor; sau

11.2. ultimei unităţi din lanţul de aprovizionare, menţionată la pct.100, dacă animalele sunt deplasate la o unitate din afara respectivului lanţ de aprovizionare.

12. Operatorii care deţin psitacide se asigură că:

12.1. inelul montat pe picior, menţionat la subpct. 139.1, îndeplineşte specificaţiile tehnice stabilite în capitolul I din anexa nr.6;

12.2. tatuajul menţionat la subpct. 139.3 asigură marcarea indelebilă şi citirea corectă.

13. Autoritatea competentă aprobă utilizarea transponderelor injectabile, menţionate la subpct. 139.2, ca mijloace de identificare a psitacidelor deţinute dacă mijloace de identificare respective îndeplinesc specificaţiile tehnice stabilite la pct.5 din anexa nr.6.

14. În cazul în care aprobă dispozitivele electronice de identificare menţionate la subpct. 1.3-1.6 din anexa nr.3, pentru bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, camelidele, cervidele şi psitacidele deţinute, autoritatea competentă se asigură că producătorii de dispozitive electronice de identificare au furnizat dovezi că testele de conformitate şi performanţă, menţionate la pct.7 din anexa nr.6, au fost efectuate în centre de testare acreditate în conformitate cu standardul SM EN ISO/IEC 17025:2018 "Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări".

15. În cazul în care aprobă dispozitivele electronice de identificare menţionate la pct.7, autoritatea competentă solicită producătorilor de dispozitive electronice de identificare să aplice teste suplimentare de robusteţe şi de anduranţă pentru a asigura funcţionalitatea acestora în condiţiile geografice sau climatice specifice Republicii Moldova.

16. Codul de identificare al bovinelor, al ovinelor, al caprinelor, al camelidelor şi al cervidelor deţinute este următorul:

16.1. primul element al codului de identificare este codul de ţară al statului în care mijlocul de identificare a fost aplicat pentru prima dată animalelor, în formatul:

16.1.1. codul format din două litere, în conformitate cu standardul SM EN ISO 3166-1:2021 alfa -2, cu excepţia Greciei, pentru care se utilizează codul din două litere "EL", şi pentru Regatul Unit, în ceea ce priveşte Irlanda de Nord, pentru care se utilizează codul din două litere "XI"; sau

16.1.2. codul de ţară format din trei cifre, în conformitate cu standardul SM EN ISO 3166-1:2021 privind codurile numerice, cu excepţia Regatului Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord, pentru care se utilizează "899";

16.2. al doilea element al codului de identificare este un cod unic pentru fiecare animal, care nu depăşeşte 12 caractere numerice.

17. Operatorii se asigură că mijloacele de identificare menţionate la art.112 lit.a) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală se aplică bovinelor deţinute înainte de expirarea unei perioade maxime după naştere care trebuie stabilită de ţara în care s-au născut animalele. Perioada maximă este calculată de la naşterea animalelor şi nu depăşeşte 20 de zile.

18. Prin derogare de la pct.17, din motive legate de dezvoltarea fiziologică a animalelor, autoritatea competentă poate autoriza operatorii să prelungească perioada maximă de aplicare a unui al doilea mijloc de identificare până la 60 de zile de la data naşterii animalelor, dacă al doilea mijloc de identificare este un transponder tip bolus.

19. Prin derogare de la pct.17, autoritatea competentă permite operatorilor să prelungească perioada maximă menţionată la pct.17 până la nouă luni, în următoarele condiţii:

19.1. animalele:

19.1.1. sunt crescute în condiţii de creştere extensivă, viţeii rămânând alături de mamele lor;

19.1.2. nu sunt obişnuite să aibă contact permanent cu oamenii;

19.2. zona în care sunt ţinute animalele asigură un grad înalt de izolare a acestora;

19.3. creşterea extensivă nu compromite trasabilitatea animalelor.

20. Autoritatea competentă limitează consimţirea menţionată la pct.17 la anumite regiuni geografice sau la anumite specii sau rase de bovine deţinute.

21. Operatorii se asigură că nicio bovină deţinută nu părăseşte unitatea de naştere, decât dacă mijloacele de identificare menţionate la art.112 lit.a) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală au fost aplicate acestor animale.

22. Operatorii se asigură că mijloacele de identificare menţionate la art.113 alin.(1) lit.a) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală se aplică ovinelor şi caprinelor deţinute înainte de expirarea unei perioade maxime după naştere care trebuie stabilită de ţara în care s-au născut animalele. Perioada maximă este calculată de la naşterea animalelor şi nu depăşeşte nouă luni.

23. Operatorii se asigură că nicio ovină sau caprină deţinută nu părăseşte unitatea de naştere, decât dacă mijloacele de identificare menţionate la art.113 alin.(1) lit.a) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală au fost aplicate acestor animale.

24. Operatorii se asigură că mijloacele de identificare menţionate la art.115 lit.a) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală se aplică porcinelor deţinute înainte de expirarea unei perioade maxime după naştere, care este calculată de la naşterea animalelor şi nu depăşeşte nouă luni.

25. Operatorii se asigură că nicio porcină deţinută nu părăseşte unitatea de naştere şi nu iese din lanţul de aprovizionare, decât dacă mijloacele de identificare menţionate la art.115 lit.a) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală au fost aplicate acestor animale.

26. Operatorii se asigură că mijloacele de identificare menţionate la pct.134 şi 135 se aplică camelidelor şi cervidelor deţinute înainte de expirarea unei perioade maxime după naştere care trebuie stabilită de ţara în care s-au născut animalele.

27. Operatorii se asigură că nicio camelidă sau cervidă deţinută nu părăseşte unitatea de naştere sau unitatea de primă sosire dacă animalele respective au fost deplasate în unitatea respectivă din habitatul în care au trăit ca animale sălbatice, decât dacă mijloacele de identificare menţionate la pct.134 şi 135 au fost aplicate animalelor respective.

28. Autoritatea competentă îi exonerează de cerinţele prevăzute la pct.26 şi 27 pe operatorii care deţin reni, cu condiţia ca exonerarea nu compromite trasabilitatea animalelor.

29. Prin derogare de la pct.26, autoritatea competentă îi exonerează de cerinţele de la pct.26 pe operatorii care deţin cervide, în următoarele condiţii:

29.1. animalele:

29.1.1. sunt crescute în condiţii de creştere extensivă;

29.1.2. nu sunt obişnuite să aibă contact permanent cu oamenii;

29.2. zona în care sunt ţinute animalele asigură un grad înalt de izolare a acestora;

29.3. exonerarea nu compromite trasabilitatea animalelor.

30. După intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor şi a cervidelor deţinute şi în cazul în care aceste animale rămân pe teritoriul Republicii Moldova, operatorii se asigură că mijloacele de identificare menţionate la pct.148, 149 şi 150 se aplică acestor animale în termen de 20 de zile de la sosirea lor la unitatea de primă sosire.

31. Prin derogare de la pct.30, din motive legate de dezvoltarea fiziologică a animalelor, autoritatea competentă, la primă sosire, poate consimţi operatorii să prelungească perioada maximă de aplicare a unui al doilea mijloc de identificare până la 60 de zile de la data naşterii animalelor, dacă al doilea mijloc de identificare este un transponder tip bolus.

32. Operatorii se asigură că nicio bovină, ovină, caprină, porcină, camelidă sau cervidă deţinută nu părăseşte unitatea de primă sosire, decât dacă mijloacele de identificare menţionate la pct.148, 149 şi 150 au fost aplicate acestor animale.

33. Autoritatea competentă aprobă operatorii să îndepărteze sau să modifice mijloacele de identificare a bovinelor, a ovinelor, a caprinelor, a porcinelor, a camelidelor şi a cervidelor deţinute numai dacă îndepărtarea sau modificarea nu compromite trasabilitatea animalelor, inclusiv trasabilitatea unităţii în care s-au născut, şi dacă rămâne posibilă identificarea individuală a animalelor, dacă este cazul.

34. Autoritatea competentă aprobă operatorii să înlocuiască mijloacele de identificare a bovinelor, a ovinelor, a caprinelor, a porcinelor, a camelidelor şi a cervidelor deţinute numai dacă înlocuirea nu compromite trasabilitatea animalelor, inclusiv trasabilitatea unităţii în care s-au născut, şi dacă rămâne posibilă identificarea individuală a animalelor, dacă este cazul.

35. Înlocuirea menţionată la pct.34 poate fi aprobată după cum urmează:

35.1. în cazul în care animalele au fost identificate prin două mijloace de identificare, iar unul dintre aceste mijloace de identificare a devenit ilizibil sau a fost pierdut, cu condiţia ca respectivul cod de identificare a animalelor să rămână neschimbat şi să corespundă în continuare codului de pe mijlocul de identificare rămas;

35.2. în cazul în care animalele au fost identificate prin unul sau două mijloace de identificare care afişează codul de identificare al animalelor, iar mijloace de identificare menţionate au devenit ilizibile sau au fost pierdute, cu condiţia să fie în continuare posibilă determinarea codului de identificare al animalelor cu o certitudine rezonabilă, iar codul de identificare al animalelor să rămână neschimbat;

35.3. în cazul în care ovinele, caprinele sau porcinele deţinute au fost identificate printr-un mijloc de identificare care afişează numărul de înregistrare unic al unei unităţi, iar mijlocul de identificare a devenit ilizibil sau a fost pierdut, cu condiţia să fie în continuare posibilă determinarea cu o certitudine rezonabilă a unităţii de naştere a animalelor sau, dacă este cazul, a ultimei unităţi din lanţul de aprovizionare şi cu condiţia ca mijloacele de identificare înlocuitoare să afişeze numărul unic de înregistrare al unităţii respective sau, dacă este cazul, al ultimei unităţi;

35.4. în cazul ovinelor şi al caprinelor deţinute, înlocuirea mijloacelor de identificare menţionate la subpct. 35.1 şi 35.2 cu noi mijloace de identificare care afişează un nou cod de identificare poate fi aprobată cu condiţia ca trasabilitatea să nu fie compromisă.

36. Înlocuirea mijloacelor de identificare menţionate la pct.34 se efectuează fără întârziere şi înainte de expirarea unei perioade maxime care trebuie stabilită de ţara a cărei autoritate competentă a aprobat operatorii să înlocuiască mijloacele de identificare şi înainte ca animalele să fie deplasate într-o altă unitate.

37. În cazul în care codul de identificare al bovinelor, al ovinelor, al caprinelor şi al porcinelor deţinute, afişat pe mijloacele de identificare menţionate la subpct. 1.1 şi 1.2 din anexa nr.3, nu poate fi reprodus pe un dispozitiv electronic de identificare din cauza limitărilor tehnice, autoritatea competentă permite aplicarea la animalele respective a unui nou dispozitiv electronic de identificare care afişează un nou cod de identificare, numai dacă ambele coduri de identificare sunt înregistrate în bazele de date electronice menţionate la art.109 alin.(1) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală.

Anexa nr.5

la Norma sanitară veterinară privind

unităţile care deţin animale terestre,

incubatoare şi trasabilitatea acestora

SPECIFICAŢII TEHNICE

pentru formatele de informaţii din bazele de date electronice

privind animalele deţinute din speciile bovină,

ovină, caprină şi porcină

Anexa nr.6

la Norma sanitară veterinară privind

unităţile care deţin animale terestre,

incubatoare şi trasabilitatea acestora

Capitolul I

SPECIFICAŢII TEHNICE PENTRU MIJLOACELE DE IDENTIFICARE

A BOVINELOR, A OVINELOR, A CAPRINELOR, A PORCINELOR,

A CAMELIDELOR, A CERVIDELOR ŞI A PSITACIDELOR DEŢINUTE

1. Mijloacele de identificare, menţionate la subpct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.6 şi 1.8 din anexa nr.3, pentru bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, camelidele, cervidele şi psitacidele deţinute sunt:

1.1. nereutilizabile;

1.2. din material nedegradabil;

1.3. inviolabile;

1.4. uşor de citit pe toată durata vieţii animalelor;

1.5. concepute astfel încât să rămână ataşate de animal fără să îi facă rău acestuia;

1.6. să poată fi înlăturate uşor din lanţul alimentar.

2. Mijloacele de identificare menţionate la pct.1 trebuie să prezinte în mod vizibil, lizibil şi indelebil unul dintre următoarele elemente:

2.1. primul şi al doilea element al codului de identificare al animalelor, în conformitate cu pct.16 din anexa nr.4;

2.2. numărul unic de înregistrare al unităţii de animale, menţionat la subpct.38.1; sau

2.3. codul de identificare alfanumeric menţionat la pct.139.

3. Mijloacele de identificare menţionate la pct.1 pot conţine alte informaţii dacă sunt aprobate de către autoritatea competentă şi respectă cerinţele de la pct.2.

Capitolul II

SPECIFICAŢII TEHNICE PENTRU DISPOZITIVELE ELECTRONICE

DE IDENTIFICARE A BOVINELOR, A OVINELOR, A CAPRINELOR,

A PORCINELOR, A CAMELIDELOR ŞI A CERVIDELOR DEŢINUTE

4. Dispozitivele electronice de identificare menţionate la subpct.1.3-1.6 din anexa nr.3 trebuie să afişeze primul element al codului de identificare al animalelor sub forma codului de ţară, format din trei cifre, şi al doilea element al codului de identificare al animalelor în conformitate cu pct.16 din anexa nr.4.

5. Dispozitivele electronice de identificare menţionate la pct.4 sunt:

5.1. transpondere pasive numai pentru citit, care utilizează tehnologia HDX sau FDX-B, conforme cu standardul SM ISO 24631-3:2023; şi

5.2. lizibile cu ajutorul unor dispozitive conforme cu standardul SM ISO 24631-3:2023 şi care pot citi transpondere HDX şi FDX-B.

6. Dispozitivele electronice de identificare menţionate la pct.1 sunt lizibile la o distanţă de citire minimă, după cum urmează:

6.1. pentru bovinele deţinute:

6.1.1. 12 cm, pentru crotaliile citite cu un cititor portabil;

6.1.2. 15 cm, pentru transponderele injectabile citite cu un cititor portabil;

6.1.3. 25 cm, pentru transponderele tip bolus citite cu un cititor portabil;

6.1.4. 80 cm, pentru toate dispozitivele electronice de identificare citite cu un cititor staţionar;

6.2. pentru ovinele şi caprinele deţinute:

6.2.1. 12 cm, pentru crotaliile şi benzile pe chişiţă citite cu un cititor portabil;

6.2.2. 20 cm pentru transpondere tip bolus şi transpondere injectabile citite cu un cititor portabil;

6.2.3. 50 cm, pentru toate dispozitivele electronice de identificare citite cu un cititor staţionar.

7. Dispozitivele electronice de identificare menţionate la pct.4 sunt testate cu rezultate favorabile în ceea ce priveşte:

7.1. conformitatea cu standardul SM ISO 24631-3:2023, conform metodei menţionate la pct.7 din standardul SM ISO 24631-1:2023; şi

7.2. performanţa minimă la distanţele de citire menţionate la pct.6, în conformitate cu metoda menţionată la pct.7 din standardul SM ISO 24631-3:2023.