Hotărâre nr. 731 din 26.11.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului de studiere,

exploatare şi protecţie a apelor subterane

nr. 731  din  26.11.2025

 (în vigoare 01.01.2026, cu excepţia pct.38 - 29.05.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 587-589 art. 752 din 28.11.2025

* * *

 UE

În temeiul art.19³ lit. c) din Legea apelor nr.272/2011 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.46-49, art.70), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta Hotărâre:

- transpune parţial (transpune art.2 pct.31 şi 32; art.4; art.7; art.11 (3) lit.d), f) şi j); anexa VIII) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000, CELEX: 32000L0060, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014;

- transpune parţial (transpune art.2 pct.4; art.6) Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 372 din 27 decembrie 2006, CELEX: 32006L0118, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2014/80/UE a Comisiei din 20 iunie 2014.

1. Se aprobă Regulamentul de studiere, exploatare şi protecţie a apelor subterane (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

3. Monitorizarea şi implementarea prezentei hotărâri se pune în sarcina Instituţiei Publice Administraţia Naţională "Apele Moldovei", Agenţiei de Mediu şi Inspectoratului pentru Protecţia Mediului.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 1 ianuarie 2026, cu excepţia pct.38, care intră în vigoare la 29 mai 2026, odată cu intrarea în vigoare a Codului subsolului nr.246/2024.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.731/2025

REGULAMENT

de studiere, exploatare şi protecţie a apelor subterane

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul de studiere, exploatare şi protecţie a apelor subterane (în continuare – Regulament) stabileşte măsurile şi cerinţele tehnice pentru studierea şi exploatarea apelor subterane, în scopul prevenirii poluării, deteriorării şi epuizării acestora înainte de termen, aplicabile tuturor tipurilor de folosinţă specială a apei, reglementate prin art.23 alin.(2) din Legea apelor nr.272/2011.

2. Prevederile prezentului Regulament se aplică tuturor entităţilor care desfăşoară activităţi de studiere, proiectare, construire, reabilitare, conservare sau lichidare a captărilor singulare ori a grupurilor de captări de apă subterană, precum şi entităţilor care exploatează aceste captări şi întreţin instalaţiile aferente de tratare şi de utilizare a apelor subterane.

3. Prezentul Regulament detaliază dispoziţiile referitoare la prevenirea sau limitarea evacuărilor de poluanţi în apele subterane, cu scopul de a preveni deteriorarea stării tuturor corpurilor de ape subterane.

4. Apa subterană captată, care corespunde cerinţelor de calitate prevăzute în Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, în stare naturală, netratată, este destinată cu prioritate alimentării cu apă potabilă a populaţiei şi a animalelor. Utilizarea acesteia pentru alte scopuri este permisă doar în baza autorizaţiei de mediu pentru folosirea specială a apelor, conform art.23 alin.(1) din Legea apelor nr.272/2011, după confirmarea faptului că necesarul de apă potabilă al zonei este asigurat. Confirmarea asigurării cu apă potabilă a zonei se efectuează pe baza studiului hidrogeologic preliminar, elaborat de către un proiectant atestat şi anexat la cererea de emitere a acordului de mediu, conform Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

5. Construcţiile hidrotehnice şi alte structuri ale serviciului apelor pentru captarea apei subterane se realizează prin sonde de apă, fântâni, drenuri sau prin captarea izvoarelor, denumite în continuare captări de apă subterană.

6. Studiile hidrogeologice, proiectarea şi construcţia captărilor de apă subterană se realizează de către proiectanţi atestaţi în domeniul instalaţiilor şi reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare şi fântânilor arteziene, conform subpct. 34.4.1.1 din Regulamentul cu privire la atestarea specialiştilor care desfăşoară activităţi în construcţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.743/2024 cu privire la asigurarea calităţii în construcţii, precum şi de către entităţi specializate în execuţia lucrărilor de captare a apelor subterane, cu respectarea Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi a legislaţiei din domeniu.

7. Pentru lucrările de exploatare a apelor subterane, materialele utilizate şi sistemul de asigurare a calităţii lucrărilor executate se conformează standardelor tehnice naţionale şi europene aplicabile, inclusiv SR EN sau altor standarde specifice domeniului, precum şi reglementărilor din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

8. Implementarea prezentului Regulament este pusă în sarcina Instituţiei Publice Administraţia Naţională "Apele Moldovei", autoritatea responsabilă de gestionarea şi întreţinerea corpurilor de apă subterane, conform art.9 alin.(1) lit.c) din Legea apelor nr.272/2011.

9. În cadrul implementării prezentului Regulament, Agenţia de Mediu aplică, în limitele competenţelor sale stabilite în conformitate cu prevederile art.9¹ lit.d) şi e) din Legea apelor nr.272/2011 şi ale art.5 din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, procedurile de autorizare a folosinţei speciale a apei şi de evaluare a impactului asupra acviferelor, corpurilor de apă subterană şi biodiversităţii.

10. Controlul respectării prevederilor prezentului Regulament se exercită de către Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, în limitele competenţelor stabilite prin art.56, 57 şi 58 din Legea apelor nr.272/2011.

11. În prezentul Regulament se utilizează noţiunile prevăzute la art.2 din Legea apelor nr.272/2011, la pct.4 din Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.931/2013, şi la pct.6 din Metodologia de evaluare şi clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025, precum şi următoarele noţiuni:

11.1. captare a apelor subterane – instalaţie de captare a apei pentru interceptarea acviferului şi pentru colectarea apelor subterane în locurile de ieşire a acestora la suprafaţă;

11.2. captare cu dren – tip de captare la care elementul principal îl constituie un tub perforat, aşezat aproape orizontal şi plasat perpendicular pe direcţia de curgere a apei, cu rolul de a drena/capta apa din strat şi de a o conduce la o fântână/rezervor colector, pentru distribuţie ulterioară prin reţeaua de alimentare cu apă sau pentru evacuare prin izvor/cişmea;

11.3. conservare a captărilor de apă – ansamblul lucrărilor executate în captare, care au ca scop punerea apei în siguranţă până la realizarea condiţiilor tehnice, tehnologice şi economice necesare punerii în exploatare;

11.4. evacuare directă în apele subterane – evacuare a poluanţilor în apele subterane, fără ca aceştia să mai treacă prin sol sau prin subsol;

11.5. front de captare – linie sau zonă în care apa subterană este captată sau extrasă din subsol, fiind perpendiculară pe direcţia de curgere a stratului acvifer şi plasată cât mai aproape de poziţia perpendiculară, pentru a maximiza eficienţa captării;

11.6. poluant – orice substanţă care poate să determine poluare, în special substanţele prevăzute în anexa nr.7;

11.7. lichidare a captărilor de apă – ansamblul lucrărilor executate în captare pentru protecţia tuturor formaţiunilor geologice traversate, precum şi al lucrărilor de suprafaţă executate în scopul refacerii şi reabilitării mediului;

11.8. reabilitare a captărilor de apă – ansamblul lucrărilor executate în captare, în scopul reactivării acesteia;

11.9. realimentare naturală a apelor subterane – proces prin care formaţiunile acvifere se reîncarcă prin infiltraţiile apelor meteorice, din corpurile de apă de suprafaţă şi/sau prin drenanţă verticală ascendentă sau descendentă, din formaţiuni acvifere adiacente;

11.10. realimentare artificială a apelor subterane – proces de reîncărcare a formaţiunilor acvifere prin activităţi antropice, inclusiv amenajări pentru alimentarea artificială prin bazine, tranşee, foraje, irigaţii după depăşirea capacităţii de câmp a solului pentru apă sau pierderi din infrastructura hidroedilitară;

11.11. sondă de apă – săpătură verticală, cu secţiune cilindrică mică, cuprinsă între 100 mm şi 500 mm, executată atât în sistem uscat (rotativ-manual sau semimecanic şi percutant mecanic), cât şi în sistem hidraulic (rotativ), care asigură deschiderea (ajungerea la) unui (un) strat acvifer;

11.12. staţie de pompare – obiect al sistemului de alimentare cu apă, care poate asigura ridicarea apei între două cote cu ajutorul pompelor, care poate fi o construcţie (clădire) supraterană sau îngropată, în care sunt amplasate unităţi de pompare şi conducte cu armături de închidere, reglare şi siguranţă, dispozitive de măsurare şi control, echipamente de automatizare şi mecanisme de ridicare a sarcinii, care asigură parametrii necesari de calcul pentru transportul apei în sistemele de alimentare cu apă sau în elementele sale individuale.

II. STUDII HIDROGEOLOGICE

12. Pentru determinarea caracteristicilor hidrogeologice necesare proiectării şi dimensionării unei captări de apă subterană, este necesară realizarea studiilor hidrogeologice. Acestea au ca scop determinarea modului de formare a straturilor acvifere, a izvoarelor şi a caracteristicilor acestora, a circulaţiei apelor subterane şi a proprietăţilor hidrogeologice ale rocilor, precum şi a legăturii hidraulice cu apele de suprafaţă. Studiile hidrogeologice se execută în următoarele etape:

12.1. studiul hidrogeologic preliminar are la bază cercetarea şi interpretarea datelor existente referitoare zona viitoarei captări;

12.2. proiectarea captărilor de apă subterană se efectuează în baza rezultatelor studiului hidrogeologic preliminar. Proiectul captării de apă subterană evidenţiază estimarea configuraţiei şi complexităţii viitoarei captări şi constituie fundamentul pentru elaborarea studiului hidrogeologic definitiv;

12.3. studiul hidrogeologic definitiv cuprinde determinarea poziţiei exacte a captării, caracterizarea formaţiunilor acvifere, coloana litologică, măsurile de observaţie, evaluarea resursei exploatabile şi definirea condiţiilor tehnice şi de protecţie necesare pentru exploatarea durabilă şi sigură a resursei de apă subterană şi delimitarea zonelor de protecţie sanitară.

13. Studiile hidrogeologice preliminare şi definitive, precum şi proiectarea captărilor de apă subterană se realizează de către un proiectant atestat în domeniul instalaţiilor şi reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare, fântânilor arteziene, conform subpct. 34.4.1.1 din Regulamentul de atestare a specialiştilor în construcţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.743/2024, în colaborare cu entităţi specializate în execuţia lucrărilor de captare a apelor subterane, cu respectarea cerinţelor minime prevăzute în prezentul Regulament.

14. Studiile hidrogeologice ce se efectuează, nivelul lor de detaliere şi gradul de aprofundare ale acestora se stabilesc în funcţie de faza de proiectare, de gradul de cunoaştere şi de complexitatea acviferului avut în considerare, în special de afectarea antropică a acestuia, precum şi de importanţa obiectivului proiectat ce urmează a fi alimentat cu apă.

15. Studiul hidrogeologic preliminar se prezentă sub forma unei note informative şi include analiza tuturor surselor potenţiale de apă subterană din zona investigată, pe baza gradului de cunoaştere hidrogeologică din documentaţia existentă în Fondul de stat de informaţii privind subsolul. În baza rezultatelor obţinute se stabilesc amplasamentele pentru noi captări de apă subterană sau măsurile de reabilitare, reparare, conservare ori exploatare a captărilor existente, cu excluderea practicilor care pot duce la supraexploatarea sau la deteriorarea acviferelor.

16. Selectarea terenului pentru amplasarea captărilor de apă subterană face parte din studiul hidrogeologic preliminar, cu respectarea prevederilor Regulamentului sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1466/2016, şi ale Regulamentului privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apa, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.949/2013.

17. Nota informativă a studiul hidrogeologic preliminar se anexează la cererea de emitere a acordului de mediu şi serveşte drept suport tehnic pentru examinarea documentaţiei de către Agenţia de Mediu, cu consultarea Comisiei tehnice, în conformitate cu art.5¹ alin.(5) din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. Acordul de mediu se emite înainte de a depune cererea de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare.

18. Proiectarea captărilor din sursa de apă subterană se efectuează după obţinerea certificatului de urbanism pentru proiectare, în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

19. Documentaţia de proiect pentru captările de apă subterană se elaborează şi se supune verificării în condiţiile stabilite la capitolul III, secţiunile 1 şi 3 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023. Responsabilitatea prezentării documentaţiei pentru verificare şi a înlăturării neregulilor constatate revine proiectantului, în conformitate cu art.124 lit.f) din acelaşi Cod.

20. Studiul hidrogeologic definitiv se elaborează pe baza testelor de pompare experimentală în captările de apă subterană, cu calculul parametrilor hidrogeologici locali, precum şi a modelului matematic calibrat şi validat cu estimarea parametrilor hidrogeologici regionali. Prin studiu se evaluează resursa de apă, se stabilesc reguli de exploatare, se determină măsurile de protecţie a captării împotriva colmatării şi înnisipării, se includ instrucţiuni privind monitorizarea calităţii apelor subterane şi modul de funcţionare a captării atât în condiţii normale, cât şi în situaţii speciale sau de criză (fenomene extraordinare). Studiului hidrogeologic definitiv se prezentă sub forma unui raport hidrogeologic.

21. În cazul în care în zona de amplasament a captării de apă există sonde, fântâni sau drenuri de exploatare cu caracteristicile hidrogeologice cunoscute (debite exploatate, niveluri hidrostatice şi hidrodinamice, coloană litologică, poziţii filtre, conductivităţi hidraulice, calitate a apei), aceste informaţii se vor utiliza pentru elaborarea studiului hidrogeologic necesar proiectării noii captări de apă.

22. În cazul în care în zona de amplasament nu există lucrări de exploatare a apei subterane prin sonde, fântâni sau drenuri, se realizează un studiu hidrogeologic preliminar, utilizându-se date regionale geologice, hidrogeologice, hidrologice, măsurători prin metode neinvazive – geofizice, cartări geomorfologice, analiza apei de suprafaţă – în cazul exploatării acviferelor de mică adâncime în contact hidraulic cu apele de suprafaţă.

23. Pentru captările din straturi acvifere cu alimentare din malul râurilor/lacurilor, studiul hidrogeologic se derulează pe o perioadă de minimum un an, astfel încât să surprindă integral relaţia dintre nivelurile şi calitatea apei din râu/lac şi din stratul acvifer. Totodată, se face şi analiza colmatării zonei de infiltraţie. Durata minimă poate fi redusă justificat, ţinând cont de baza de date istorice relevante sau, în cazul declarării utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor, cu avizul autorităţii competente.

24. În cazul captării izvoarelor, studiul hidrogeologic se realizează pe o durată minimă de 12 luni, cu măsurători de debit şi de calitate ale apei. Datele istorice disponibile obţinute de la autorităţile administraţiei publice locale pot fi utilizate pentru completarea şi validarea studiului. Studiul stabileşte regimul de variaţie a debitului şi a calităţii apei, în corelaţie cu regimul pluviometric.

25. Studiile necesare pentru realizarea captării de apă din izvoare includ, suplimentar, următoarele elemente specifice:

25.1. măsurătorile de debit se realizează cu o cadenţă ce poate surprinde variaţia hidrologică sezonieră, precum şi evenimente meteorologice şi climatice (ploi abundente, secetă prelungită etc.);

25.2. se defineşte indicele de debit: I = Q_max/Q_min;

25.3. în funcţie de valoarea raportului dintre debitul maxim şi debitul minim, există trei situaţii:

25.3.1. dacă indicele I < 10 – se recomandă captarea;

25.3.2. dacă indicele 10 < I < 20 – soluţia captării izvorului se compară tehnico-economic cu soluţia din alte surse, decizia fiind adoptată pe costuri de operare şi investiţii minime;

25.3.3. dacă indicele I > 20 – nu se recomandă captarea;

25.4. datorită variabilităţii debitelor izvoarelor, este necesar ca în studiile hidrogeologice să existe referire la impactul schimbărilor climatice asupra acestora.

26. Studiile de calitate a apei subterane sunt parte integrată a studiului hidrogeologic pentru proiectarea captării apelor subterane. Acestea se realizează pe baza buletinelor de analiză obţinute în etapa de execuţie, dar şi din exploatarea captărilor existente în zona amplasamentului captării de apă proiectate.

27. În cazul în care în zona de amplasament a captării de apă există sonde/drenuri de exploatare pentru care se cunosc caracteristicile calitative ale resursei de apă, studiul de calitate a apei subterane se bazează pe analiza indicatorilor reglementaţi prin Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile şi prin Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.931/2013, în corespundere cu tipul de folosinţă specială a apei.

28. Apele subterane brute captate, care nu corespund cerinţelor de calitate în corespundere cu tipul de folosinţă specială a apei, se tratează prin tehnologii şi instalaţii care asigură aducerea la conformitate a calităţii apei sursei pentru tipul de folosinţă solicitat.

29. Eşantionarea apei subterane în cadrul pompărilor experimentale sau al captărilor de explorare se efectuează la sfârşitul fiecărei pompări, prelevându-se probe înainte şi după denisipare, precum şi la fiecare treaptă de debit utilizată, în vederea evaluării variaţiilor de calitate determinate de dinamica pompării.

30. Fiecare probă se însoţeşte de o fişă de prelevare, indicându-se captarea, acviferul, data şi condiţiile de recoltare. Conservarea şi manipularea probelor se efectuează conform procedurilor standardizate, pentru a preveni modificarea proprietăţilor fizico-chimice şi biologice ale apei.

31. Determinarea unor componenţi şi indicatori, precum pH-ul, temperatura şi conductivitatea electrică, se efectuează în teren cu ajutorul laboratoarelor mobile acreditate, în conformitate cu cerinţele standardelor SM ISO 5667-11:2010 Calitatea apei. Prelevare. Partea 11: Ghid pentru prelevarea apelor subterane şi SMV ISO 5667-14:2011 Calitatea apei. Prelevare. Partea 14: Ghid pentru asigurarea calităţii la prelevarea şi manipularea probelor de apă naturală. Studiile de calitate a apelor subterane includ date şi o caracterizare completă cu privire la agresivitatea acestora faţă de betoane, metale şi alte materiale care intră în contact cu apa subterană captată.

32. Pentru captarea izvoarelor, studiul de calitate a apei se efectuează pe o perioadă de minimum un an, cu prelevare săptămânală, inclusiv în perioadele ploioase şi după topirea zăpezii. Analizele de calitate includ, în mod obligatoriu: temperatura, culoarea, turbiditatea, pH-ul, mirosul, gustul, conductivitatea electrică, reziduul sec, substanţele organice, parametrii bacteriologici şi biologici, precum şi alte elemente cu potenţial de depăşire identificate în bazinul hidrogeologic de alimentare. Concomitent cu prelevarea probelor de apă, se realizează şi o măsurătoare de debit.

33. Se identifică şi se caracterizează sursele potenţiale de poluare situate în perimetrele zonelor de protecţie sanitară şi în bazinul hidrogeologic aferent captării de apă subterană, iar analizele de calitate a apei şi măsurătorile de debit stabilesc aria de alimentare şi servesc la modelarea transportului de poluanţi în condiţiile exploatării captării proiectate.

34. În toate etapele de studiere şi de proiectare se analizează posibilitatea practică de instituire a zonei de protecţie sanitară a sursei şi determinarea dimensiunilor acesteia în plan, pe perioada de exploatare, în funcţie de specificul activităţilor desfăşurate la suprafaţă în perimetrul bazinului de recepţie. Perimetrele zonelor de protecţie sanitară se stabilesc prin calculul dispersiei poluanţilor conservativi şi neconservativi.

35. Pentru captările de apă subterană proiectate, dimensionarea zonelor de protecţie sanitară, inclusiv măsurile de protecţie în limitele acestora, se integrează în proiectul de construcţie a captării, respectând cerinţele Regulamentului privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.949/2013.

36. Pentru captările existente care nu dispun de dimensionarea zonelor de protecţie sanitară, se întocmeşte, obligatoriu, proiectul tehnic de dimensionare a zonelor de protecţie sanitară şi se elaborează măsurile de protecţie aferente. Cerinţele minime privind conţinutul proiectului tehnic pentru delimitarea zonelor de protecţie sanitară a prizelor de apă sunt prevăzute în anexa la Regulamentul privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.949/2013. Proiectul tehnic este întocmit de către un proiectant atestat în domeniu şi se anexează la cererea de obţinere a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei.

37. Proiectul tehnic de dimensionare a zonelor de protecţie sanitară se revizuieşte în cazul identificării unor surse noi de poluare sau al modificării celor existente, precum şi pentru corelarea cu condiţiile specifice de exploatare. Identificarea şi caracterizarea surselor de poluare revine proprietarilor captării, precum şi Inspectoratului pentru Protecţia Mediului în cadrul controlului efectuat, iar informaţiile sunt actualizate continuu.

38. În cazul în care apele subterane se extrag pentru îmbuteliere (în calitate de ape minerale sau potabile) sau în scopuri curative (indiferent de volumul captat), studierea, evaluarea şi aprobarea rezervelor de apă subterană se fac în conformitate cu prevederile art.40 alin.(3) din Codul subsolului nr.246/2024.

III. REGULI GENERALE DE ALEGERE A TIPULUI

DE CAPTARE A APEI SUBTERANE

39. Alegerea tipului de captare a apei subterane se bazează pe evaluarea detaliată a condiţiilor hidrogeologice locale, a scopului utilizării apei, precum şi a cerinţelor tehnico-economice şi de protecţie a mediului, ţinând cont de obiectivele generale de gestionare a apelor subterane, conform art.46 lit.a) şi c) din Legea apelor nr.272/2011, prin asigurarea echilibrului între captare şi realimentare, precum şi prin stabilirea condiţiilor specifice de explorare şi de captare. În acest sens, se respectă regulile generale prevăzute la punctele 40-48.

40. Regula calităţii apei – se alege captarea de apă ale cărei caracteristici calitative sunt în limita de calitate cerută de norme. Astfel, se respectă condiţia de apă sanogenă pentru consumul uman. În cazul captării din straturi acvifere cu alimentare din malul râurilor, se urmăreşte atât modificarea calităţii apei captate din subteran, cât şi calitatea apei de suprafaţă.

41. Regula existenţei unei configuraţii hidrogeologice favorabile pentru stratul acvifer – extinderea spaţială şi grosimea stratului acvifer ce asigură o resursă exploatabilă cu parametri hidrogeologici favorabili: conductivitate hidraulică şi variaţii de nivel minime în timp (sezoniere/anuale).

42. Regula disponibilităţii terenului – se ia în studiu captarea (inclusiv zona de protecţie sanitară cu regim sever) situată pe un teren liber sau care nu este destinat altei folosinţe şi care are sau poate avea destinaţie publică.

43. Regula facilităţilor de exploatare – se preferă amplasamentul la care există un drum de acces şi o linie de alimentare cu energie electrică.

44. Regula de disponibilitate – sunt luate în considerare toate sistemele de exploatare ce utilizează apa din acviferul studiat, pentru a nu depăşi capacitatea de realimentare a acestuia.

45. Regula alocării apei de calitate – apa subterană de calitate este alocată în principal pentru folosinţa de apă potabilă pentru consum uman şi pentru adăpatul animalelor.

46. Regula economică – se adoptă soluţia cea mai economică din punctul de vedere al costurilor totale, prin comparaţie cu alte variante viabile.

47. Regulile tehnice de alegere a tipului de captare a apei subterane sunt următoarele:

47.1. pentru debite mici şi strate cu abundenţă scăzută în apă până la adâncimi de 8-10 m (grosime mică, conductivitate hidraulică redusă) se aplică soluţia cu dren realizat în săpătură deschisă, iar pentru adâncimi mai mari se poate utiliza forajul dirijat orizontal;

47.2. pentru debite mici, dar în strate acvifere adânci se adoptă soluţia cu sonde forate;

47.3. pentru debite mari şi strat de adâncime mică şi mare se adoptă soluţia cu sonde forate;

47.4. în situaţiile în care se întâlnesc mai multe strate acvifere, se decide dacă exploatarea se face prin sonde ce deschid doar stratele acvifere aparţinând aceleiaşi formaţiuni sau şi stratele acvifere cu caracteristici hidrogeologice şi hidrochimice similare, sau o captare cu sonde separate pe strate.

48. Regula celei mai bune soluţii – într-o configuraţie hidrogeologică determinată, există o singură soluţie tehnică optimă, stabilită în funcţie de condiţiile hidrogeologice locale şi de cerinţele de calitate, care asigură prelevarea debitului maxim, fără afectarea stratului acvifer şi menţinând stabilitatea calităţii şi cantităţii acestuia.

IV. EXPLOATAREA APELOR SUBTERANE

49. În funcţie de mărimea şi distribuţia stratelor acvifere, unde se propune a se amplasa captarea, se alege tipul captării. Sistemele de captare a apei subterane se clasifică, în funcţie de poziţia axului elementelor captării, în trei tipuri:

49.1. captări verticale: sonde de apă sau fântâni;

49.2. captări orizontale: drenuri, galerii şi captări de izvoare;

49.3. captări mixte: sonde/fântâni verticale şi cuplate cu drenuri radiale.

50. Captările subterane prin sonde, fântâni şi drenuri se mai pot clasifica în: "perfecte" şi "imperfecte", după cum coloana filtrantă de captare este dispusă pe toată grosimea stratului acvifer sau numai pe o parte din grosimea acestuia.

51. Captările prin fântâni săpate se proiectează în conformitate cu cerinţele tehnice, cu diametre cuprinse între 1,5 şi 3 metri, în funcţie de capacitatea stratului acvifer şi de condiţiile reale de execuţie. Construcţia fântânilor săpate nu se recomandă în cazurile în care:

51.1. grosimea stratului acvifer depăşeşte 10 metri şi este constituit din roci cu granulaţie fină în care este înmagazinată apa subterană;

51.2. structura terenului este constituită din nisipuri fine, care pot fi antrenate de apă în timpul pompării sau exploatării;

51.3. este necesară executarea unui număr mare de fântâni pentru asigurarea debitului solicitat de folosinţă.

52. Captarea apei subterane prin sonde forate se recomandă la strate acvifere de adâncime mică, medie şi mare, caracterizate prin permeabilitate bună, în special în cazul în care adâncimea stratului acvifer depăşeşte 10 metri.

53. În cazul stratelor acvifere situate la adâncimi cuprinse între 10 şi 25 de metri, cu permeabilitate variabilă pe verticală şi pe frontul de captare, se recomandă utilizarea fântânilor sau a sondelor forate cuplate cu drenuri radiale, cu condiţia existenţei unei tehnologii de execuţie corespunzătoare.

54. Captarea prin drenuri se aplică, de regulă, în cazul unor strate acvifere cu nivel liber şi cu grosimea între 2 şi 5 metri ai stratului de apă. Este recomandat ca adâncimea de poziţionare a drenului să nu depăşească 10 metri. Alegerea acestei soluţii de captare se face numai pe baza unei comparaţii tehnico-economice cu alte opţiuni, precum captarea prin fântâni sau sonde forate.

55. Captarea izvoarelor se realizează la punctul real de apariţie a apei sau în amonte de acesta, cu respectarea regimului natural de curgere. Construcţia va permite preluarea debitului necesar conform cerinţelor de utilizare, iar surplusul de apă, inclusiv debitul ecologic necesar pentru menţinerea ecosistemului dependent, va fi evacuat printr-un sistem de preaplin controlat.

56. Cerinţele sanitare la construcţia fântânilor şi la captarea izvoarelor se respectă în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1466/2016.

57. La izvoarele cu debite mai mari de 50 l/s, în cazul în care condiţiile locale permit, se pot prevedea două camere de captare, care să funcţioneze independent şi alternativ, permiţând intervenţia şi exploatarea care să nu oprească livrarea apei spre consumatori. Pentru menţinerea calităţii apei se aplică măsuri de protecţie împotriva apelor meteorice, de şiroaie, evitând stagnarea şi infiltrarea acestora în captare, precum şi măsuri împotriva inundaţiilor.

58. După analiza integrală a tuturor datelor cuprinse în studiile hidrogeologice întocmite, la proiectarea captărilor de apă prin sonde se recomandă următoarele:

58.1. să se estimeze resurselor de apă subterană exploatabile, care ţine cont de toate condiţiile hidrogeologice micro regionale şi locale;

58.2. să se evidenţieze toate captările de apă subterană existente în zonă şi să se aprecieze posibilitatea de interferare a acestora cu captarea proiectată;

58.3. să se ţină seama de existenţa tuturor factorilor antropici de poluare a acviferelor luate în considerare;

58.4. în special, să se amplaseze captările de apă potabilă, pe cât posibil, în amonte de localitatea sau de industria pe care urmează să o alimenteze.

59. Valoarea debitului ce se ia în considerare pentru dimensionarea captărilor nu depăşeşte resursa dinamică (debitul maxim exploatabil) a acviferului, corespunzător lungimii frontului de captare proiectat (cu excepţia captărilor realimentate artificial).

60. Materialele folosite la construcţiile şi instalaţiile sistemului de captare se aleg astfel încât să nu se altereze calitatea apei captate din subteran, să nu fie distruse în timp previzibil şi să fie rezistente la eventuala agresivitate fizico-chimică a apei sau a rocilor (minimum 50 de ani).

61. Sistemul de colectare şi de pompare a apei din subteran, echipamentul de măsurare şi de control, precum şi piesele metalice din interiorul staţiilor de pompare a sondelor/camerelor de captarea a izvoarelor se protejează împotriva coroziunii sau se realizează din materiale rezistente la coroziune. Fiecare captare de apă se echipează cu dispozitive pentru măsurarea debitului şi nivelului.

62. Proiectarea oricărei construcţii de captare a apei subterane se face conform prevederilor din Codul practic în construcţii CP G.03.08:2020 "Instalaţii şi reţele de alimentare cu apă şi canalizare. Proiectarea şi construcţia sistemelor exterioare de alimentare cu apă potabilă, cu un debit sub 200 m³/zi, pentru localităţi de până la 3 000 de locuitori", aprobat şi pus în aplicare prin ordinul ministrului economiei şi infrastructurii, precum şi altor acte normative din domeniu. Proiectul tehnic pentru construcţia captărilor de apă subterană este elaborat şi expertizat în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

63. Proiectarea sondei se efectuează cu posibilitatea de a măsura debitul, nivelul şi de a preleva probe de apă, precum şi de a efectua lucrări de intervenţie, utilizând metode de reabilitare – reparare, în funcţie de cauza scoaterii din funcţiune a captării de apă.

64. Proiectarea captărilor de apă se coordonează, în mod obligatoriu, cu Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei", în calitate de autoritate competentă pentru gestionarea corpurilor de apă subterană, conform atribuţiilor stabilite prin Legea apelor nr.272/2011. Excepţie fac fântânile individuale, a căror coordonare se efectuează conform prevederilor pct.13 din Regulamentul sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1466/2016.

65. Captările de apă se realizează conform proiectului de execuţie. Orice abatere de la proiect se justifică şi se face cu acordul proiectantului şi al beneficiarului. Este posibil ca, la săparea captărilor de apă, poziţiile stratelor acvifere să difere faţă de cele prevăzute prin proiect şi, implicit, să fie necesară modificarea intervalelor de adâncime care urmează a fi izolate sau captate, astfel, cu acordul proiectantului, se modifică construcţia captării de apă.

66. Pe baza pompărilor experimentale, se calculează parametrii hidrogeologici reali ai stratului acvifer. Durata minimă a pompărilor experimentale este, de regulă, cuprinsă între 24 şi 72 de ore, care sunt stabilite prin proiect, în funcţie de complexitatea hidrogeologică a amplasamentului.

67. Cartea tehnică a construcţiei de captare a apei subterane se întocmeşte, se completează şi se definitivează concomitent cu proiectarea şi cu execuţia lucrărilor, înainte de recepţia construcţiei, în conformitate cu prevederile art.229 şi 230 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023. După recepţia construcţiei, Cartea tehnică se predă proprietarului sau deţinătorului dreptului de folosinţă asupra captării, care asigură păstrarea şi completarea acesteia pe întreaga durată de existenţă a construcţiei.

68. Cartea tehnică a construcţiei de captare a apei subterane este un document esenţial care cuprinde toate informaţiile şi actele referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea şi întreţinerea captării de apă subterană, precum şi raportul studiilor hidrogeologice definitive şi recomandările de exploatare a stratului acvifer. Conţinutul Cărţii tehnice a construcţiei captării de apă subterană este prevăzut în anexa nr.1.

69. Cartea tehnică a construcţiei de captare a apei subterane este utilizată de către beneficiar pentru exploatarea corectă a captării şi pentru intervenţii ulterioare şi face parte din documentaţia necesară solicitării autorizaţiei de mediu pentru folosirea specială a apei subterane. Proprietarul are obligaţia de a păstra şi a actualiza documentul pe toată durata existenţei construcţiei de captare a apei subterane.

70. După recepţia construcţiei, proprietarul captării transmite Instituţiei Publice Administraţia Naţională "Apele Moldovei" fişa de evidenţă a captării, întocmită conform anexei nr.2. Fişa de evidenţă a captării include şi fişa de date sintetice, preluată din Cartea tehnică, cu informaţii privind proiectantul, verificatorii de proiect, executantul, dirigintele de şantier, datele de începere şi de finalizare a lucrărilor, precum şi componenţa comisiei de recepţie.

71. Pentru captări de apă cu debit mic de până la 0,2 l/s, destinate uzului gospodăresc, nu este necesară autorizaţia de mediu pentru folosire specială a apelor, în conformitate cu alin.(1) art.2 din Legea apelor nr.272/2011. În aceste cazuri, se efectuează doar fişa de evidenţă a captării, în conformitate cu anexa nr.2.

72. Restabilirea Cărţii tehnice a construcţiei de captare a apei subterane implică reconstituirea documentaţiei pierdute, incomplete sau deteriorate. Procesul necesită colaborarea între instituţii şi studierea materialelor din arhivă. Se efectuează raportul de expertiză tehnică, care prezintă starea actuală a construcţiei de captare a apei subterane şi măsurile necesare de intervenţie asupra construcţiei şi a exploatării apelor subterane. Scopul este de a asigura conformitatea legală a construcţiei de captare a apei subterane, trasabilitatea şi exploatarea sigură a acesteia. Etapele pentru restabilirea Cărţii tehnice a construcţiei de captare a apei subterane sunt următoarele:

72.1. evaluarea situaţiei actuale. Se identifică documentele existente (de ex., acte permisive, planuri de dezvoltare, avize, procese verbale etc.). Se efectuează relevee topografice şi profiluri hidrogeologice, pentru a confirma starea captării;

72.2. colaborarea cu specialişti. Se contactează un hidrogeolog sau un proiectant atestat pentru întocmirea documentelor. Se efectuează analizele apei într-un laborator acreditat;

72.3. expertizarea tehnică. Se realizează teste de pompare experimentală, pentru a determina debitul actual şi starea captărilor de apă subterană, de către entităţi specializate în săpare/forare a captărilor de apă subterană. Se efectuează metode de intervenţie conform anexei nr.3. Se curăţă şi se restabileşte construcţia de captare a apelor subterane;

72.4. întocmirea documentaţiei. Se restabilesc planurile, profilurile şi caietele de sarcini pe baza datelor noi. Se restabilesc avizele de mediu şi sanitare. Se efectuează raportul studiilor hidrogeologice definitive, care include instrucţiuni de exploatare şi de mentenanţă a captării de apă, precum şi delimitarea zonelor de protecţie sanitară a captării, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apa, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.949/2013;

72.5. validarea şi arhivarea. Cartea tehnică a construcţiei de captare a apei subterane restabilită se depune la Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" pentru verificare. Documentul se păstrează în arhiva proprietarului, acesta actualizându-l conform reglementărilor;

72.6. obţinerea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei de la Agenţia de Mediu.

73. Exploatarea apelor subterane se realizează prin aplicarea măsurilor durabile care asigură obţinerea cantităţii şi calităţii necesare de apă, conform scopurilor prevăzute de autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei eliberată în conformitate cu art.23 din Legea apelor nr.272/2011.

74. În procesul de exploatare a captărilor de apă din sursele subterane de alimentare cu apă, beneficiarul este obligat să respecte prevederile Regulamentului privind exploatarea tehnică a sistemelor şi instalaţiilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare (ediţia a doua), aprobat prin ordinul MADRM/MEI.

75. Exploatarea captărilor cu drenuri se realizează pe baza Cărţii tehnice, care conţine raportul de exploatare şi de întreţinere specific. Pentru o exploatare optimă, se aplică următoarele măsuri generale:

75.1. se verifică, săptămânal, calitatea apei pompate, în cazul în care s-a depistat că apa are nisip, se verifică, din cămin în cămin, unde este o defecţiune la filtrul invers. Dacă se găseşte zona cu defecţiune, se blochează drenul pe tronsonul cu avarie printr-un dop în canalul din aval al tronsonului. Se reduce debitul drenului şi se modifică şi debitul pompelor;

75.2. se verifică, după ploi abundente în bazin sau după secetă prelungită, modul de lucru al drenului, prin măsurarea nivelului apei în tuburi şi a nivelului apei din rezervorul/fântâna colectoare sau din deversorul montat la capătul din aval al drenului, precum şi debitul pompat. Se poate stabili debitul real al drenului şi, la necesitate, se modifică şi debitul pompelor;

75.3. se verifică periodic starea suprafeţei perimetrului de protecţie (gard, denivelări neobişnuite etc.), precum şi ce se întâmplă dincolo de gardul de protecţie. Orice activitate anormală este semnalată către Inspectoratul de Protecţie a Mediului, analizată, găsită o soluţie (folosirea de pesticide, folosirea intensivă de îngrăşăminte, accidente cu scăpare de combustibil lichid, depozitarea de gunoaie etc.);

75.4. cel puţin de două ori pe an se verifică starea de calitate a apei, în laboratoare acreditate. Verificările se fac şi după ploi abundente, după viituri şi după topirea zăpezii;

75.5. aceste măsuri sunt completate de către administratorul captării, cu măsuri specifice zonei/locaţiei sau în funcţie de procedurile proprii de exploatare.

76. Exploatarea captărilor din izvoare se realizează pe baza Cărţii tehnice care conţine raportul de exploatare şi de întreţinere specific. În acest sens, trebuie aplicate următoarele măsuri:

76.1. se verifică periodic starea zonei de protecţie sanitară;

76.2. se verifică săptămânal, în primul an, debitul izvorului, apoi lunar sau trimestrial;

76.3. se verifică periodic calitatea apei (conţinut de nisip, culoare, gust, depuneri, analize chimice etc.) – atât în locaţia izvorului, cât şi în laborator. Calitatea apei se verifică şi după ploi abundente, după viituri şi după topirea zăpezii;

76.4. se verifică apariţia izvoarelor lângă construcţia existentă. Sunt găsite măsuri pentru dirijarea lor la captările existente sau sunt captate separat.

77. Raportul studiilor hidrogeologice definitive a captării de apă este parte componentă a Cărţii tehnice, care conţine detaliile tehnologice caracteristice fiecărui tip de captare.

78. Raportul studiilor hidrogeologice definitive a captării de apă ţine seama de resursa disponibilă în bazinul hidrogeologic din amonte şi conţine detaliile de execuţie a fiecărei captări de apă, construcţia captării finale, modul de echipare, pompa cu parametrii de lucru, ultima curbă de pompare a captării, graficul curăţirii captării, graficul şi condiţiile de exploatare ale captării.

79. În cazul sondelor de apă, raportul studiilor hidrogeologice definitive ţin seama de fenomenele care duc în timp la uzarea sondelor, având drept consecinţă diminuarea parţială sau totală a debitului şi aplicarea la timp a unor metode de intervenţie, conform anexei nr.3. Metodele respective se pot aplica individual sau combinat, în funcţie de situaţia constatată.

80. Captările de apă nu sunt supraexploatate şi nu funcţionează dincolo de valoarea-limită a debitului specificat în raportul studiilor hidrogeologice definitive a captării de apă subterană. Alegerea pompelor şi echiparea se face după cunoaşterea efectivă a parametrilor fiecărei captări de apă subterană finalizate.

81. Se verifică lunar debitul specific al sondei de apă sau al fântânii. Dacă acesta a scăzut semnificativ faţă de cel determinat la execuţie, se procedează la identificarea cauzei, conform anexei nr.3, şi se adoptă metoda sau metodele de intervenţie corespunzătoare.

82. Pentru identificarea cauzei, se extrage pompa submersibilă şi se măsoară adâncimea sondei, după care este indicat să se facă o inspecţie cu camera video submersibilă. După intervenţie, inspecţia cu camera video se repetă.

83. Operaţiile de intervenţie se efectuează de către entităţi specializate pentru astfel de lucrări, cu respectarea normelor de securitate în muncă. Manevrele greşite pot duce la compromiterea sondei de apă.

84. Fiecare captare a apelor subterane are zonă de protecţie sanitară cu regim sever, amenajată în conformitate cu cerinţele Regulamentului privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.949/2013, chiar dacă apa captată nu este potabilă şi utilizată în alte scopuri.

85. Sondele de exploatare şi explorare, cu autorevărsare, se dotează cu instalaţii de închidere (robinete etc.) şi cu dispozitive de măsurare a presiunii manometrice.

86. În cazul constatării de către beneficiar a reducerii debitului captării de apă, este modificat şi debitul de pompare prin micşorarea acestuia.

87. Sondele de apă subterană, după darea în exploatare, sunt întreţinute conform următoarelor cerinţe:

87.1. verificări în teren pentru controlul integrităţii găurii de foraj şi a protecţiei sondei împotriva contaminării din surse de la suprafaţa solului;

87.2. asigurarea amenajării zonelor de protecţie sanitară conform proiectului, precum şi respectarea cerinţelor sanitare faţă de activităţile care pot fi întreprinse pe teritoriul acestora;

87.3. lucrări periodice de întreţinere: staţia de pompare, pompele, echipamentele de control – măsurare;

87.4. monitorizarea şi înregistrarea debitelor de apă extrase şi a variaţiilor nivelului hidrodinamic şi hidrostatic;

87.5. monitorizarea calităţii apei subterane;

87.6. metode de intervenţie, conform anexei nr.3.

88. Pentru proiectele de alimentări cu apă din sursele subterane pentru irigaţii, raportul studiilor hidrogeologice definitive a captării de apă cuprinde prevederi specifice ce ţin de pretabilitatea şi de gradul de practicabilitate pentru agricultură, de necesarul de apă din normele de irigare pentru culturile irigate, de volumul anual de apă necesar la sursă, de regimul lunar de udare, de debitele în metri cubi pe secundă şi de volumele în mii de metri cubi pe lună, în funcţie de numărul udărilor rezultate, de analiza de laborator a apei şi de gradul ei de corespundere la cerinţele de irigare. Se precizează alegerea unei tehnologii de irigare cu consum redus de apă şi descrierea sistemului de irigare propus.

89. Se stabilesc reguli de exploatare ale acviferului, care să asigure sustenabilitatea resursei, adaptând debitul exploatabil la condiţiile concrete din amonte de captare. Astfel, în condiţii de secetă prelungită şi la niveluri cu trend descendent, debitul exploatat este redus corespunzător, pentru a nu supraexploata resursa şi pentru a nu forţa captările de apă subterană, precum şi pentru prevenirea colmatării acestora.

90. Limitarea sau interzicerea folosinţei apei subterane pentru irigarea terenurilor agricole se face în condiţiile stabilite de Regulamentul cu privire la planificarea gestionării secetei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.779/2013.

V. CONSERVAREA, LICHIDAREA ŞI REABILITAREA

CAPTĂRILOR DE APĂ SUBTERANĂ

91. Efectuarea lucrărilor de lichidare sau de conservare a captărilor de apă defecte/abandonate constituie o condiţie obligatorie pentru protecţia şi gestionarea durabilă a apelor subterane, precum şi pentru prevenirea utilizării acestor captări la evacuarea de ape uzate direct în subteran. Lucrările se efectuează conform prevederilor art.28 alin.(2) lit.l) şi art.31 alin.(6) din Legea apelor nr.272/2011, precum şi conform instrucţiunilor tehnice din domeniu.

92. Conservarea, lichidarea şi reabilitarea captărilor de apă subterană se solicită de către proprietari, pe baza unui proiect tehnic elaborat de către un proiectant atestat. Proiectul tehnic, însoţit de Cartea tehnică a construcţiei de captare a apei subterane şi de o cerere, se depune la Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei", care examinează documentaţia şi emite acordul de coordonare în termen de 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, conform modelului prevăzut în anexa nr.4. Refuzul coordonării se motivează în scris şi poate fi dispus numai în cazurile de neconformitate a proiectului cu cerinţele tehnice prevăzute de Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 sau din cauza lipsei documentaţiei obligatorii.

93. Proprietarul captării informează Inspectoratul pentru Protecţia Mediului cu privire la data începerii lucrărilor de conservare, lichidare şi reabilitare a captărilor de apă subterană. Inspectoratul efectuează verificări la faţa locului pe durata desfăşurării lucrărilor, în baza atribuţiilor stabilite prin art.52 şi 53 din Legea apelor nr.272/2011 şi a Hotărârii Guvernului nr.548/2018 privind organizarea şi funcţionarea Inspectoratului pentru Protecţia Mediului. Verificările vizează conformitatea lucrărilor cu proiectul tehnic coordonat şi cu cerinţele de protecţie a resurselor de apă subterană. Lucrările sunt realizate exclusiv de către entităţi specializate.

94. Conservarea captărilor de apă subterană se impune în cazul lipsei condiţiilor tehnologice necesare pentru punerea în funcţiune a captărilor şi constă în ermetizarea acestora pentru o perioadă determinată, cu scopul de a proteja construcţia şi a menţine calitatea şi cantitatea apei subterane pe termen lung. Perioada maximă de conservare este de 20 de ani, iar durata efectivă se stabileşte în proiectul tehnic, în funcţie de motivul pentru care funcţionarea captării a fost stopată.

95. Captările de apă subterană cu destinaţie de rezervă a unei prize de apă se supun conservării cu scopul protejării captărilor de apă subterană de uzare şi de contaminare a stratului acvifer. În cazul insuficienţei volumului de apă captat prin priza de apă de suprafaţă sau subterană, captările de apă subterană conservate pot fi reabilitate pentru exploatare.

96. Structura şi componenţa documentaţiei de proiect pentru conservarea captărilor de apă subterane include următoarele secţiuni:

96.1. nota explicativă care conţine cauzele şi motivaţia pentru care se solicita trecerea în conservare;

96.2. localizarea captării de apă subterană (localitatea, coordonatele Moldreff99), perioada în care a fost construită aceasta, coordonarea efectuării lucrărilor de construcţie a captării (acolo unde aceste date există), denumirea entităţii care a executat lucrările de construcţie, limitele geologice traversate şi construcţia captării, actul de tubaj şi deviaţia, atât cele proiectate, cât şi cele realizate, rezultatele pompărilor experimentale şi istoricul exploatării;

96.3. soluţiile tehnologice şi tehnice pentru conservare, echipamentele instalate în construcţia captării apei; procedura şi programul de organizare a lucrărilor de conservare, cu precizarea perioadei pentru care se solicită conservarea;

96.4. măsurile pentru protecţia subsolului şi a mediului;

96.5. anexele – grafice (fragmente de hărţi structurale, diagrafii geofizice etc.);

96.6. devizul de cheltuieli.

97. În cazul conservării captărilor de apă subterană pentru perioade îndelungate, se efectuează următoarele lucrări:

97.1. extragerea ţevilor de ridicare a apei şi a pompei submersibile;

97.2. spălarea trunchiului captării de apă prin curăţarea intervalului perforat;

97.3. verificarea integrităţii coloanelor (ţevilor tubate) şi a spaţiului inelar, prin confirmarea etanşeităţii şi absenţei fisurilor sau deplasărilor coloanelor şi a fisurilor din cimentul spaţiului inelar;

97.4. umplerea coloanei de ţevi (partea superioară) a captării de apă cu soluţie neutră, pentru a preveni oxidarea ţevilor.

98. În cazul în care perioada de conservare a captărilor de apă subterană a depăşit termenul prevăzut în proiectul tehnic sau durata de 20 de ani şi, potrivit concluziilor unei evaluări, există o ameninţare reală de poluare a zonei de amplasare a captării, la cererea Instituţiei Publice Administraţia Naţională "Apele Moldovei" şi a Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, proprietarul captării este obligat să elaboreze şi să implementeze măsuri suplimentare de siguranţă pentru eliminarea riscului de poluare sau să lichideze captarea în condiţiile stabilite de prezentul Regulament.

99. La finalizarea lucrărilor de conservare, proprietarul prezintă Instituţiei Publice Administraţia Naţională "Apele Moldovei" actul de conservare a captării de apă subterană, elaborat conform anexei nr.5.

100. Lichidarea captărilor de apă subterană se efectuează pentru prevenirea riscurilor asupra mediului şi sănătăţii publice, în cazul în care apar contaminarea acviferelor ca urmare a accidentelor sau a avariilor ireversibile, degradarea semnificativă a calităţii apelor subterane, diminuarea semnificativă a debitului specific, opţiunea pentru utilizarea altor surse de apă brută sau imposibilitatea reabilitării captării.

101. Captările de apă subterană deteriorate, care nu mai pot fi exploatate în condiţii economice, precum şi cele care se încadrează în prevederile art.28 alin.(2) lit.l) şi art.31 alin.(6) din Legea apelor nr.272/2011, sunt lichidate şi casate în corespundere cu prevederile Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500/1998.

102. Descrierea lucrărilor necesare pentru lichidarea captărilor de apă subterană include o scurtă prezentare a succesiunii operaţiilor care sunt efectuate şi precizarea datelor care sunt consemnate în cursul efectuării acestor lucrări. Este interzisă introducerea de materiale izolatoare în dreptul filtrelor, pentru a nu împiedica curgerea naturală a apei subterane.

103. Structura şi componenţa documentaţiei de proiect pentru lichidarea captărilor de apă subterană include următoarele secţiuni:

103.1. nota explicativă care conţine motivaţia şi justificarea pentru care se solicită lichidarea;

103.2. localizarea captării de apă subterană (localitatea, coordonatele Moldreff99), perioada în care a fost construită aceasta, coordonarea efectuării lucrărilor de construcţie a captării (acolo unde aceste date există), denumirea entităţii care a executat lucrările de construcţie, limitele geologice traversate şi construcţia captării, actul de tubaj şi deviaţia, atât cele proiectate, cât şi cele realizate, rezultatele pompărilor experimentale şi istoricul exploatării;

103.3. soluţiile tehnologice şi tehnice pentru lichidare, echipamentele instalate în construcţia captării apei; procedura şi programul de organizare a lucrărilor de lichidare a captărilor;

103.4. măsurile pentru protecţia subsolului şi a mediului;

103.5. anexele – grafice (fragmente de hărţi structurale, diagrafii geofizice etc.);

103.6. devizul de cheltuieli.

104. După lichidarea captărilor de apă subterană, actul de lichidare a captării de apă subterană, elaborat conform anexei nr.6, se prezintă Instituţiei Publice Administraţia Naţională "Apele Moldovei". Definitivarea lucrărilor de lichidare nu va depăşi şase luni de la obţinerea acordului de lichidare. În cazuri justificate, precum amplasarea în terenuri izolate sau existenţa unor condiţii obiective documentate care împiedică respectarea termenului, autoritatea competentă extinde termenul de finalizare, la solicitarea proprietarului.

105. Sondele de apă de explorare care şi-au îndeplinit funcţiile de studiere a subsolului pot fi reutilizate pentru extragerea apei subterane după reabilitare sau după reparare, dacă construcţia acestora permite exploatarea în siguranţă. Reutilizarea acestor sonde se admite numai în baza unei expertize tehnice şi a studiului hidrogeologic, care să confirme compatibilitatea constructivă a sondei cu scopul de exploatare. Reabilitarea (repararea) captărilor de apă subterană poate fi cerută de către proprietar pe baza unui proiect tehnic, efectuat de către un proiectant atestat.

106. Structura şi componenţa documentaţiei de proiect pentru reabilitarea (repararea) captărilor de apă subterană include următoarele secţiuni:

106.1. nota explicativă care conţine cauzele şi motivaţia pentru care se solicita reabilitarea (repararea) captării de apă subterană;

106.2. localizarea captării de apă subterană (localitatea, coordonatele Moldreff99), perioada în care a fost construită aceasta, coordonarea efectuării lucrărilor de construcţie a captării (acolo unde aceste date există), denumirea entităţii care a executat lucrările de construcţie, limitele geologice traversate şi construcţia captării, actul de tubaj şi deviaţia, atât cele proiectate, cât şi cele realizate, rezultatele pompărilor experimentale şi istoricul exploatării;

106.3. Programul şi procedura de organizare a lucrărilor de reabilitare (reparare) a captărilor;

106.4. măsurile pentru protecţia subsolului şi a mediului;

106.5. amenajarea zonelor de protecţie sanitară a captărilor de apă subterană;

106.6. anexele – grafice (fragmente de hărţi structurale, diagrafii geofizice etc.);

106.7. devizul de cheltuieli.

107. Lucrările pentru conservare, lichidarea şi reabilitarea captărilor de apă subterană se efectuează respectând cerinţele instrucţiunilor tehnice în vigoare.

108. Lucrările necesare pentru reabilitarea (repararea) captărilor de apă subterană depind de natura lucrărilor executate anterior şi presupun următoarele operaţiuni obligatorii:

108.1. spălarea dopurilor de nisip, extragerea dopurilor mecanice, frezarea dopurilor de ciment până la baza intervalului de interes;

108.2. perforarea, reperforarea, testarea, aplicarea tratamentelor de stimulare pe intervalele de interes;

108.3. echiparea captării pentru o nouă utilizare.

109. Repunerea în funcţiune a captării de apă subterană se efectuează cu respectarea condiţiei ca pompa să nu extragă, în niciun moment, un debit mai mare decât debitul de calcul stabilit prin pompările experimentale.

VI. REALIMENTAREA CORPURILOR DE APĂ SUBTERANĂ

110. Rezervele de ape subterane pot fi refăcute sau suplimentate prin lucrări de realimentare artificială, efectuate pe baza studiilor hidrogeologice, utilizând apă ce provine din surse de suprafaţă sau subterane care respectă cerinţele de calitate stabilite în Regulamentul privind cerinţele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.931/2013, cu condiţia ca acestea să nu afecteze realizarea obiectivelor de mediu, atât pentru sursa utilizată, cât şi pentru corpul de apă subterană realimentat.

111. În cazul realimentării sau al sporirii artificiale a corpurilor de apă subterane, iniţiatorul activităţii trebuie să-şi supună activitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, conform prevederilor art.9 şi 10 din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

112. Evacuarea directă a poluanţilor în apele subterane este interzisă, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct.113-120. Admiterea acestor evacuări se face exclusiv pe baza unor studii tehnico-ştiinţifice detaliate, cu condiţia de a nu compromite atingerea obiectivelor de mediu stabilite în Regulamentul privind cerinţele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.931/2013, pentru acel corp de apă subterană. Activităţile respective se supun obligatoriu procedurii de evaluare prealabilă a impactului asupra mediului, în conformitate cu art.9 şi 10 din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

113. Se permite reinjectarea în acelaşi acvifer a apei utilizate în scopuri geotermale, cu respectarea condiţiilor tehnice şi fără afectarea altor corpuri de apă.

114. Injectarea apelor care conţin substanţe rezultate din activităţile de explorare şi de extracţie a hidrocarburilor sau din activităţi miniere, precum şi injectarea apelor din considerente tehnice se realizează exclusiv în straturi de mare adâncime, în formaţiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi sau alte substanţe ori în formaţiuni geologice permanent improprii pentru alte utilizări. Această activitate se efectuează numai pe baza studiilor hidrogeologice detaliate, a măsurilor tehnice speciale şi după evaluarea impactului asupra mediului, iar apa injectată trebuie să conţină exclusiv substanţele rezultate din activităţile respective.

115. Apele subterane pompate din mine şi cariere sau care provin din activităţi de construcţii sau de întreţinere a lucrărilor de inginerie civilă pot fi evacuate în cursuri de apă numai după epurarea acestora, conform cerinţelor Regulamentului privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.802/2013.

116. Gazul natural sau gazul petrolier lichefiat se poate injecta, în scopul depozitării, în formaţiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosinţe, doar pe baza studiilor tehnico-ştiinţifice, a măsurilor speciale şi a evaluării impactului asupra mediului, cu condiţia de a nu afecta calitatea apei subterane şi de a respecta prevederile aplicabile ale legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei resurselor de apă.

117. Se permite injectarea fluxurilor de dioxid de carbon în scopul stocării în formaţiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosinţe, cu condiţia prevenirii oricărui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calităţii apei subterane, precum şi cu condiţia ca o astfel de injectare să se efectueze potrivit prevederilor legislaţiei specifice privind stocarea geologică a dioxidului de carbon.

118. În cazul existenţei unei cerinţe stringente pentru asigurarea alimentării cu gaz natural sau cu gaz petrolier lichefiat, injectarea acestora în alte formaţiuni geologice decât cele prevăzute la pct.116 se permite numai pe baza studiilor tehnico-ştiinţifice, a măsurilor speciale şi a evaluării impactului asupra mediului, cu condiţia prevenirii oricărui pericol pentru calitatea apei subterane, neafectării calităţii apei subterane şi respectării prevederilor aplicabile ale legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei resurselor de apă.

119. Lucrările de construcţii, inginerie civilă şi clădiri, precum şi alte activităţi similare pe teren sau în terenul care intră în contact cu stratele acvifere se permit numai dacă sunt efectuate în conformitate cu normele tehnice generale obligatorii, cu studiile tehnico-ştiinţifice şi cu măsurile speciale care asigură protecţia calităţii apei subterane şi a regimului hidrodinamic al acesteia.

120. Se permite injectarea cantităţilor mici de substanţe în scopuri ştiinţifice, de caracterizare, de protecţie sau de remediere a corpurilor de apă subterană, strict în limitele necesare, cu condiţia ca studiile tehnico-ştiinţifice să demonstreze că intervenţia nu afectează calitatea apei destinată consumului uman şi să fie adoptate măsuri care asigură protecţia ecosistemului acvifer şi menţinerea capacităţii naturale de autodepurare.

VII. PROTECŢIA APELOR SUBTERANE

121. Apele subterane utilizate pentru captarea apei în scopul potabilizării se protejează, pentru evitarea deteriorării calităţii acestora, pentru a reduce nivelul de tratare în procesul de producere a apei potabile, în vederea menţinerii parametrilor de calitate prevăzuţi în Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, precum şi pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterană stabilite în Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.931/2013.

122. În jurul surselor, captărilor şi instalaţiilor de alimentare cu apă subterană se instituie zone de protecţie sanitară cu regim sever şi cu regim de restricţii, precum şi perimetre cu regim de observaţie pentru protecţie hidrogeologică. Delimitarea zonelor de protecţie sanitară a corpurilor de apă subterană respective se efectuează în conformitate cu cerinţele Regulamentului privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.949/2013.

123. Apele subterane utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează, în medie, între 10 şi 100 m³/zi, se monitorizează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.932/2013, şi ale Regulamentului sanitar privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.651/2023.

124. Pentru dimensionarea zonelor de protecţie sanitară a captărilor de apă subterană, se iau în considerare următoarele criterii:

124.1. capacitatea de purificare asigurată de formaţiunile geologice amplasate deasupra stratului acvifer;

124.2. extinderea zonei de protecţie sanitară pe toată aria în care se înregistrează scăderi ale nivelurilor apelor subterane în timpul exploatării frontului de captare;

124.3. viteza reală de curgere în acvifer;

124.4. mărimea în plan a bazinului de recepţie rezultată din calcule hidrodinamice;

124.5. condiţiile la limită ale acviferului;

124.6. natura şi poziţia sursei potenţiale de poluare, dacă aceasta există în zona captării;

124.7. pentru captări importante, sunt făcute estimări pe baza simulărilor pe modele matematice.

125. Pentru dimensionarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever şi a celor cu regim de restricţii, în cazul captării de apă potabilă subterană, se utilizează, de regulă, controlul timpului de tranzit al unei particule de apă hidrodinamice active, presupusă contaminată, care s-ar infiltra, de la limita acestei zone până la locul de captare a apei.

126. Distanţa de protecţie sanitară a aducţiunilor poate fi micşorată până la 10 metri numai în cazul captărilor temporare sau de uz gospodăresc şi doar dacă traseele aducţiunilor se situează în amonte de zona impurificată. Se consideră amonte şi aval în raport atât cu direcţia de curgere a curentului de apă subteran, cât şi cu direcţia de şiroire a apelor meteorice.

127. Pentru asigurarea folosirii raţionale şi pentru protecţia resurselor de apă împotriva supraexploatării şi modificării calităţilor naturale organoleptice, fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, proiectantul prevede echiparea captărilor de apă subterană cu tuburi pentru efectuarea măsurilor de control şi observaţie, precum şi cu robinete pentru prelevarea probelor de apă.

128. Deţinătorul/proprietarul lucrărilor de captare a apei subterane efectuează un program de observaţii şi măsurători privind evoluţia nivelurilor apelor subterane, lunar, şi a calităţii acestora, semestrial, transmiţând aceste date către Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei".

129. Pentru a realiza obiectivul de prevenire sau de limitare a aportului de poluanţi în apele subterane şi cel de prevenire a deteriorării stării tuturor corpurilor de apă subterane, fiecare program de măsuri ale Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic include:

129.1. măsuri obligatorii pentru prevenirea evacuărilor în apele subterane a oricăror substanţe periculoase, fără a aduce atingere prevederilor pct.130 şi 131. Identificarea acestor substanţe se realizează prin studii hidrogeochimice, care includ, în mod special, substanţele periculoase care aparţin familiilor sau grupurilor de poluanţi prevăzute la pct.1-6 din anexa nr.7, precum şi substanţele care aparţin familiilor sau grupurilor de poluanţi prevăzute la pct.7, 8 şi 9 din anexa menţionată, în cazul în care acestea sunt considerate periculoase;

129.2. măsuri obligatorii pentru limitarea evacuărilor în apele subterane ale poluanţilor enumeraţi în anexa nr.7, care nu sunt consideraţi periculoşi, precum şi ale celorlalţi poluanţi nepericuloşi, care nu sunt enumeraţi în anexa menţionată, dar care prezintă un risc real ori potenţial de poluare, astfel încât aceste evacuări să nu ducă la deteriorare sau la tendinţe crescătoare semnificative şi durabile ale concentraţiilor poluanţilor în apele subterane. Aceste măsuri ţin seama, cel puţin, de cele mai bune practici stabilite, inclusiv de cele mai bune practici de mediu şi de cele mai bune tehnici disponibile prevăzute în legislaţia în domeniul protecţiei mediului.

130. Cu scopul de a stabili măsurile prevăzute la subpct. 129.1 sau 129.2, Agenţia de Mediu şi Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" în coordonare cu Ministerul Mediului includ, obligatoriu, în lista temelor de cercetare-dezvoltare, finanţate anual de la bugetul de stat sau din alte surse, studii hidrogeochimice care să permită identificarea circumstanţelor în care poluanţii enumeraţi în anexa nr.7, în special metalele esenţiale şi compuşii acestora, sunt consideraţi periculoşi sau nepericuloşi.

131. Evacuările de poluanţi provenind din surse difuze de poluare care au un impact asupra stării chimice a apelor subterane sunt luate în considerare de fiecare dată când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic.

132. Fără a aduce atingere cerinţelor mai stricte stabilite de legislaţia din domeniu, Agenţia de Mediu în colaborare cu Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" şi în coordonare cu Ministerul Mediului exceptează de la măsurile prevăzute la pct.129 evacuările de poluanţi care:

132.1. reprezintă rezultatul evacuărilor directe, potrivit prevederilor specificate la pct.112-120, desfăşurate conform normelor tehnice obligatorii şi condiţiilor specifice stabilite prin evaluarea impactului asupra mediului, exclusiv pe baza unor studii tehnico-ştiinţifice detaliate;

132.2. se efectuează într-o cantitate şi într-o concentraţie atât de mică încât să fie înlăturat orice pericol prezent sau viitor de deteriorare a calităţii apelor subterane receptoare;

132.3. au drept cauză accidente sau circumstanţe excepţionale datorate unor cauze naturale care nu au putut fi prevăzute, evitate ori atenuate în mod rezonabil;

132.4. sunt rezultatul unei realimentări sau al unei sporiri artificiale a corpurilor de ape subterane, recunoscut numai dacă activitatea a fost supusă procedurii de evaluare prealabilă a impactului asupra mediului, în conformitate cu art.9 şi 10 din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;

132.5. nu pot fi evitate sau limitate din punct de vedere tehnic fără a recurge la:

132.5.1. măsuri care ar spori riscurile pentru sănătatea oamenilor sau pentru calitatea mediului în ansamblu; sau

132.5.2. măsuri cu un cost disproporţionat, menite să îndepărteze cantităţi de poluanţi din solul sau din subsolul contaminat ori să controleze infiltrarea acestora în solul sau în subsolul în cauză;

132.6. reprezintă rezultatul unor intervenţii în apele de suprafaţă, inclusiv pentru atenuarea efectelor inundaţiilor şi ale secetelor, şi asigură gestionarea apei şi a cursurilor de apă, inclusiv la nivel internaţional. Aceste activităţi, inclusiv excavarea, dragarea, reamplasarea şi depunerea de sedimente în apele de suprafaţă, se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii apelor nr.272/2011, ale Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului şi ale actelor normative subsecvente, precum şi, după caz, cu permisele şi autorizaţiile eliberate pe baza acestor norme, cu condiţia ca evacuările în cauză să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterană, stabilite în Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.931/2013.

133. Exceptările prevăzute la pct.132 se acordă exclusiv în cazul în care autoritatea responsabilă de gestionarea apelor subterane constată că se efectuează o monitorizare eficientă a corpurilor de apă subterană vizate, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.932/2013, sau o altă monitorizare corespunzătoare.

134. Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" în colaborare cu entităţile implicate în gestionarea şi monitorizarea apelor subterane, la nivel naţional, întocmeşte evidenţa publică a exceptărilor menţionate la pct.132, detaliată pe tipul evacuărilor şi pe districte de bazin, pe care o actualizează anual şi o transmite Ministerului Mediului, aceasta fiind accesibilă societăţii civile pentru control şi transparenţă.

135. La planificarea şi la realizarea unor activităţi, cum sunt mineritul de suprafaţă, derivaţiile hidrotehnice sau alte lucrări cu impact major, beneficiarul este obligat să efectueze un studiu hidrogeologic preliminar şi să prevadă măsuri de refacere a alimentărilor cu apă şi de protecţie împotriva inundaţiilor, conform concluziilor studiului.

136. Lucrările şi instalaţiile de captare a apei sunt apărate împotriva inundaţiilor prin lucrări specifice, conform normelor tehnice din domeniu. În cazul captărilor amplasate pe maluri, întreaga arie aferentă zonei de protecţie sanitară cu regim sever este îndiguită, cu respectarea normelor tehnice specifice şi a recomandărilor studiului hidrogeologic definitiv.

137. Supravegherea modificărilor regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane în perimetrele II şi III ale zonelor de protecţie sanitară a captărilor se realizează prin reţeaua hidrogeologică naţională de monitorizare a apelor subterane.

138. Pentru captările de apă subterană aflate în funcţiune, pentru care nu s-au instituit zone de protecţie sanitară, acestea se delimitează, se amenajează şi se întreţin în baza unui proiect tehnic elaborat de către un proiectant atestat, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.949/2013, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament.

VIII. RESPONSABILITĂŢI

139. Persoanele fizice şi juridice, indiferent de forma juridică de organizare şi de tipul de proprietate, care exploatează apele subterane sunt obligate să respecte prevederile prezentului Regulament şi pe cele ale legislaţiei din domeniul apelor.

140. Perimetrele zonelor de protecţie sanitară se revizuiesc obligatoriu în cazul modificării condiţiilor de exploatare a captărilor de apă subterană sau în situaţiile în care, din cauze neprevăzute, acestea nu asigură protecţia necesară. La solicitarea Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, proprietarul captării de apă subterană este obligat să întreprindă măsuri de redimensionare a zonelor de protecţie sanitară.

141. Anual se face revizia generală a staţiei de pompare, pentru constatarea stării echipamentelor, a parametrilor de funcţionare şi a indicatorilor de performanţă. Staţia de pompare este menţinută astfel încât să fie curată, igienizată, iar elementele exterioare (inclusiv suprafeţele metalice sau din beton) să fie în stare bună, inclusiv prin revopsire periodică, la necesitate.

142. Proprietarul captării de apă subterană are obligaţia de a asigura igienizarea, întreţinerea şi menţinerea unui mediu salubru în zonele de protecţie sanitară, în special în perimetrul I, delimitate conform proiectului tehnic şi în conformitate cu prevederile Regulamentului privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.949/2013.