Hotărâre nr. 752 din 04.10.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de prestare

şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru

fondul  locativ, contorizarea  apartamentelor  şi  condiţiile

deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de

încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.191/2002

nr. 752  din  04.10.2023

 (în vigoare 20.10.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 395-397 art. 949 din 20.10.2023

* * *

În temeiul art.13 alin.(1) din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402/2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.14-17, art.49), cu modificările ulterioare, al art.104 din Legea nr.187/2022 cu privire la condominiu (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.238-244, art.467), cu modificările ulterioare, al art.7 din Legea nr.75/2015 cu privire la locuinţe (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.131-138, art.249), cu modificările ulterioare, al art.5 lit.b), art.6 lit.j), art.36 alin.(1), art.37, alin.(1) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191/2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.29-31, art.263), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) la punctul 1, primul alineat va avea următorul cuprins:

"Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă (în continuare – Regulament) stabileşte modul de achitare de către proprietarii de apartamente, încăperi locuibile în cămine şi încăperi cu altă destinaţie decât cea de locuinţă a plăţilor pentru serviciile locative, comunale şi necomunale, modalitatea de repartizare a consumului de energie termică în clădirile rezidenţiale în care există apartamente conectate şi deconectate de la sistemul colectiv de alimentare cu energie termică (SCAET), precum şi reglementează relaţiile contractuale dintre furnizorii (gestionarii/asociaţiile de proprietari din condominiu) şi consumatorii acestor servicii.";

2) la punctul 2:

a) noţiunea "încăpere de uz comun" se substituie cu următoarea noţiune:

"loc/încăpere de uz comun (LUC) – etajul tehnic, casa scării, coridoarele comune pentru cămine, subsolul şi alte încăperi auxiliare care se află în folosinţa comună a tuturor locatarilor din blocul locativ";

b) noţiunea "suprafaţa încălzită a apartamentului, casei individuale" se substituie cu următoarea noţiune:

"suprafaţa încălzită a locuinţei – suprafaţa camerelor de locuit, a bucătăriei şi suprafaţa încăperilor nelocuibile (debarale, toalete, camere de baie, după caz, balcoane, logii);

c) se completează cu următoarele noţiuni:

"aport direct de energie termică – energia transmisă de la reţelele interne de distribuţie a energiei termice şi corpurile de încălzire către spaţiile interioare ale clădirii;

aport indirect de energie termică – energia transmisă prin îngrădirile interioare (pereţi, pardosea sau tavan) ale apartamentelor către locurile de uz comun (casa scării, coridor comun pentru cămine, subsol sau etaj tehnic);

sistem colectiv de alimentare cu energie termică cu distribuţie pe orizontală – sistem colectiv de asigurare cu energie termică a apartamentelor individuale, precum şi a spaţiilor locative, nelocative şi de uz comun din cadrul blocurilor de locuit, cu distribuţia agentului termic pe orizontală şi contorizare separată la nivel de fiecare apartament;

suprafaţa spaţiului neîncălzită – suprafaţa apartamentelor şi/sau a locurilor de uz comun care beneficiază indirect de energie termică prin pereţii, tavanul sau pardoseaua care le desparte de suprafeţele încălzite;

consum de calcul – consumul calculat de căldură al blocului conectat integral la sistemul colectiv de alimentare cu energie termică, determinat în baza indicilor echipamentului de măsurare a energiei termice";

3) punctul 10 va avea următorul cuprins:

"10. Plata pentru încălzire

Plata pentru încălzire se calculează pentru suprafaţa apartamentului/încăperii locuibile în cămin şi a încăperilor cu altă destinaţie decât cea locativă.

Cantitatea energiei termice supuse achitării de către proprietarii de apartamente se determină conform indicilor echipamentelor de măsurare instalate în blocurile locative, iar în lipsa lor, costul se stabileşte conform costului mediu de încălzire a 1 m² de suprafaţă încălzită a locuinţelor tuturor blocurilor necontorizate ale fondului locativ.

10¹. În cazul în care blocul locativ este contorizat, plata lunară pentru încălzirea apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine necontorizate (C_înc) se calculează conform formulei:

unde:

T_înc – reprezintă tariful pentru energia termică, lei/Gcal;

Q_{ap –} cantitatea de energie termică consumată de un apartament conectat/deconectat, care se determină conform anexei nr.7.

10². Din consumul de energie termică înregistrat de echipamentul instalat la branşamentul blocului locativ se scad pierderile lunare de energie termică cauzate de scurgeri. Pierderile menţionate se atribuie părţii vinovate de producerea acestora şi se atribuie la pierderile furnizorului/gestionarului/asociaţiei de proprietari din condominiu sau proprietarului locuinţei, după caz. Pierderile lunare de energie termică cauzate de scurgeri se determină prin formula:

unde:

Q_{sc prd} – reprezintă pierderile lunare de energie termică cauzate de scurgeri, Gcal;

τ – temperatura medie lunară a agentului termic în conducta în care se află sursa de pierderi, ºC;

V – volumul vasului de măsurat scurgerile de agent termic pe parcursul controlului, m³;

t – timpul umplerii vasului de măsurat, s;

n_sc – numărul de zile pe parcursul cărora au avut loc scurgeri.

10³. Dacă evidenţa energiei termice se efectuează prin echipamentul de măsurare instalat în punctul termic central (în continuare – PTC) sau punctul termic (în continuare – PТ), din consumul de energie termică înregistrat de echipamentul de măsurare se scad pierderile lunare de energie termică prin sectoarele neizolate ale reţelelor termice externe de la PTC sau PT până la punctul de delimitare. Pierderile respective se trec la pierderile gestionarului/asociaţiei de proprietari din condominiu/furnizorului sau ale proprietarului casei individuale, după caz, în funcţie de apartenenţa reţelelor termice.

10⁴. Pierderile lunare prin sectoarele neizolate ale reţelelor termice externe de la PTC sau PT până la punctul de delimitare se determină prin relaţia:

unde:

Q_{neiz prd} – pierderile lunare de energie termică prin sectoarele neizolate ale reţelelor termice externe de la PTC sau PT până la punctul de delimitare, Gcal;

l – lungimea conductei neizolate, m;

n_neiz – durata pierderilor de energie termică prin sectorul neizolat pe parcursul lunii, zile;

q – pierderile specifice de energie termică prin sectorul neizolat, care se determină conform graficului de mai jos:

10⁵. Indicii echipamentului de măsurare a energiei termice sunt confirmaţi lunar, printr-un act semnat de reprezentantul furnizorului şi al gestionarului/asociaţiei de proprietari din condominiu, cu excepţia cazurilor în care sunt instalate echipamente de măsurare inteligente, cu citire la distanţă în funcţiune. Furnizorii/gestionarii/asociaţiile de proprietari din condominiu au obligaţia să păstreze indicii înregistraţi de echipamentele de măsurare inteligente pentru o perioadă maximă de 3 ani.

10⁶. Orice modificare a SCAET (deplasarea/instalarea aparatelor de încălzire la balcoane, logii şi anexe, diminuarea diametrelor conductelor, modificarea schemei de conexiune a corpurilor de încălzire, modificarea traseului conductelor, montarea robineţilor cu alte rezistenţe pe coloanele de termoficare etc.) se efectuează în baza unui proiect de reconstrucţie, coordonat cu gestionarul/asociaţia de proprietari în condominiu şi furnizorul.

10⁷. Se interzice deconectarea şi demontarea coloanelor de la SCAET, precum şi izolarea acestora, în scopul evitării modificării distribuţiei uniforme a agentului termic şi al neadmiterii supraîncălzirii unor apartamente şi al încălzirii insuficiente a altora.

10⁸. În cazul extinderii suprafeţei apartamentului (arca la balcon/logii/anexe), cu instalarea şi/sau deplasarea corpurilor de încălzire, la suprafaţa încălzită a apartamentului/încăperii locuibile în cămin şi/sau a încăperilor cu altă destinaţie decât cea locativă conectate la SCAET, se adaugă suprafeţele acestora, iar plata pentru încălzirea acestora se calculează aplicându-se coeficientul 1.2.

10⁹. În cazul extinderii suprafeţei apartamentului/încăperii (arca la balcon/logii/anexe) fără deplasarea aparatelor de încălzire şi/sau fără instalarea de aparate de încălzire suplimentare, la suprafaţa încălzită a apartamentului/încăperii locuibile în cămin şi/sau a încăperilor cu altă destinaţie decât cea locativă conectate la SCAET, se adaugă suprafeţele acestora, iar plata pentru încălzirea acestora se calculează aplicându-se coeficientul 1.0, cu excepţia anexelor la apartamentele/încăperile cu altă destinaţie deconectate de la SCAET.

10¹⁰. Se interzice deconectarea parţială a apartamentului/încăperii locuibile în cămin şi a încăperilor cu altă destinaţie decât cea locativă de la sistemul colectiv/centralizat de încălzire a blocului locativ.

10¹¹. În cazul apartamentului/încăperii locuibile în cămin şi al încăperilor cu altă destinaţie decât cea locativă deconectate parţial nu se aplică coeficienţii de corectare a plăţilor pentru neasigurarea temperaturii aerului în apartamente/încăperile locuibile în cămine de +18°C (în odăile de colţ +20°C).

10¹². Deconectarea integrală de la sistemul colectiv/centralizat de alimentare cu energie termică se efectuează numai prin îndeplinirea cumulativă a condiţiilor stabilite în Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării, consumatorul având obligaţia prezentării proiectului reconstrucţiei sistemului colectiv de încălzire, elaborat de către instituţiile de proiectare sau persoanele fizice care deţin licenţă în acest gen de activitate, pe baza datelor inventarierii sistemului centralizat de încălzire existent, şi coordonat în modul stabilit. Responsabilitatea pentru veridicitatea listelor şi a semnăturilor se pune în seama gestionarului/asociaţiei de proprietari în condominiu.

10¹³. Cererea cu privire la deconectarea/reconectarea de la/la sistemul colectiv/centralizat de alimentare cu energie termică se depune în formă scrisă de către consumator pe numele gestionarului/asociaţiei de proprietari în condominiu sau al furnizorului, care este obligat să examineze cererea primită în termen de 15 zile şi să elibereze consumatorului condiţiile tehnice, luând în considerare prevederile pct.10¹⁴. Toate cheltuielile aferente deconectării/reconectării apartamentului/încăperilor de la/la sistemul colectiv/centralizat de alimentare cu energie termică sunt suportate de către consumator.

10¹⁴. Deconectarea de la sistemul colectiv/centralizat de alimentare cu energie termică poate fi efectuată numai prin ruptură vizibilă, cu sudarea branşamentelor de la coloanele de încălzire, în orice timp, cu excepţia sezonului de încălzire, şi confirmat printr-un act întocmit de către gestionar/asociaţia de proprietari din condominiu/furnizor şi semnat, în mod obligatoriu, de către consumator, furnizor şi gestionar/asociaţia de proprietari din condominiu.

10¹⁵. Gestionarul/asociaţia de proprietari din condominiu prezintă furnizorilor, până la data de 5 a lunii următoare, informaţia cu privire la deconectările şi reconectările efectuate.

10¹⁶. Luând în considerare consumurile de energie termică în încăperile tehnice (etaje tehnice şi subsoluri) care menţin în stare funcţională sistemele inginereşti de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun şi interzicerea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii, în cazul deconectării integrale a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul colectiv/centralizat de alimentare cu energie termică, calculul şi repartizarea consumului de energie termică se efectuează în conformitate cu anexa nr.7, consumatorul având obligaţia de a achita respectivele plăţi facturate.

10¹⁷. În cazul deconectării apartamentului/încăperii locuibile în cămin/încăperii nelocuibile de la sistemul colectiv/centralizat de alimentare cu energie termică, consumatorul/proprietarul are obligaţia de a asigura încălzirea spaţiului din surse alternative de încălzire, pentru a menţine în continuare în apartament/încăpere (camerele deconectate) temperatura aerului de cel puţin +18⁰C şi pentru a contribui la asigurarea balanţei energetice a clădirii în perioada sezonului de încălzire, în vederea minimalizării fluxurilor de energie dintre apartamentele/încăperile deconectate şi apartamentele/încăperile vecine.

10¹⁸. Furnizorii de energie termică/gestionarii/alte organizaţii care efectuează repartizarea energiei termice, anual, până la 15 septembrie, vor livra către furnizorii de energie electrică şi gaze naturale lista locurilor de consum deconectate de la sistemul colectiv/centralizat de alimentare cu energie termică şi/sau racordate la sistemul colectiv de alimentare cu energie termică cu distribuţie pe orizontală. Furnizorii de energie electrică şi gaze naturale, anual, până la 20 octombrie, vor prezenta, conform listei, informaţia cu privire la consumul mediu de gaze naturale/energie electrică pentru perioada mai-august, iar în sezonul de încălzire – lunar, până la data de 5 a lunii de facturare, datele de consum.

10¹⁹. Furnizorii şi distribuitorii de energie electrică îşi vor ajusta mecanismul de citire a datelor echipamentelor de măsurare, astfel încât, până la data de 5 a lunii de facturare, să asigure livrarea datelor conform listelor prezentate de către furnizorii de energie termică/gestionarii/alte organizaţii care efectuează repartizarea energiei termice în corespundere cu prevederile pct.10¹⁸.

10²⁰. Cantitatea de energie necesară pentru a menţine în apartament/încăpere (camerele deconectate) temperatura aerului de cel puţin +18⁰C şi pentru a contribui la asigurarea balanţei energetice a clădirii se determină conform anexei nr.7.

10²¹. Consumatorul este obligat să asigure accesul reprezentantului gestionarului/asociaţiei de proprietari din condominiu/furnizorului, la prezentarea legitimaţiei, între orele 08.00 şi 19.00, în apartament/încăperea locuibilă în cămin pentru a controla branşamentele deconectate/reconectate, cu coordonarea prealabilă a timpului efectuării controlului.

10²². În cazul depistării racordării ilegale a consumatorului la sistemul colectiv/centralizat de alimentare cu energie termică, recalcularea consumului de energie termică se efectuează conform sistemului pauşal, iar perioada de timp pentru efectuarea recalculării se determină în corespundere cu prevederile Regulamentului privind furnizarea energiei termice, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.23/2017, pornind de la modalitatea de racordare ilegală. Dacă în procesul reconectării au fost aduse daune materiale blocului locativ sau vecinilor din acest bloc, consumatorul răspunde pentru aceste fapte în conformitate cu prevederile legislaţiei.";

4) în anexa nr.2, după textul "înlocuirea, reparaţia vopsirea aparatelor şi ţevilor de încălzire centrală, conductelor de gaze, apă şi canalizare" se introduce textul " , precum şi lucrările de restabilire a sistemului de încălzire din apartament conform proiectului iniţial, la solicitarea gestionarului/asociaţiei de proprietari din condominiu/furnizorului, în cazul efectuării unei deconectări neautorizate";

5) anexa nr.7 va avea următorul cuprins:

"Anexa nr.7

la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi

achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale

pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi

condiţiile deconectării acestora de la/reconectării

la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă

METODOLOGIA

privind repartizarea consumului direct/indirect de energie termică

între consumatorii unui bloc locativ conectat la sistemul

de alimentare centralizată cu energie termică

1. Prezenta Metodologie se aplică la repartizarea consumurilor de energie termică între consumatori, în clădirile rezidenţiale cu două şi mai multe apartamente, în care există cel puţin un apartament deconectat de la sistemul colectiv de alimentare cu energie termică (în continuare – SCAET).

2. Prezenta Metodologie stabileşte modul de determinare a aporturilor directe de energie termică de la reţelele termice de distribuţie interioare, consumurile de energie de către locurile/încăperile de uz comun (în continuare – LUC) încălzite sau neîncălzite, precum şi degajările de energie prin podea şi tavan şi distribuţia acestora echitabilă către toţi consumatorii.

3. În sensul prezentei Metodologii, următoarele noţiuni semnifică:

apartament conectat – apartamentul care este conectat la SCAET al blocului locativ;

apartament deconectat – apartamentul care este deconectat de la SCAET al blocului locativ, fiind alimentat din alte surse de energie termică decât SCAET;

aport de energie termică de la coloane – energia termică cedată de conductele de distribuţie a energiei termice care traversează apartamentul;

consum real al energiei pentru încălzire – diferenţa dintre indicii echipamentului de măsurare a energiei termice citite la sfârşitul lunii precedente şi la sfârşitul lunii curente. În cazul în care echipamentul de măsurare a energiei termice este utilizat pentru evidenţa energiei termice consumate atât pentru încălzire, cât şi pentru încălzirea apei, atunci consumul real al energiei pentru încălzire va reprezenta diferenţa dintre indicii echipamentului de măsurare a energiei termice, cu excluderea energiei termice utilizate pentru încălzirea apei;

sistem de încălzire – ansamblul unitar al instalaţiilor tehnologice, al echipamentelor şi construcţiilor blocului locativ, destinate pentru încălzirea apartamentelor şi LUC.

4. Consumul energiei termice în blocul locativ între apartamente se repartizează proporţional cotei consumatorului în condominiu sau cotei apartamentului din suprafaţa totală a apartamentelor.

5. În cazul încălzirii apei în cadrul punctului termic individual (în continuare – PTI) al blocului locativ, este necesar de a scădea din consumul total de energie termică înregistrat de echipamentul de măsurare a energiei termice cantitatea de energie termică utilizată pentru prepararea acesteia. Cantitatea rămasă de energie termică reprezintă consumul de energie termică pentru încălzire, care urmează a fi distribuită în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii.

6. Pentru efectuarea calculelor de repartizare a consumurilor de energie termică între consumatori, sunt necesare următoarele date:

a) structura suprafeţelor în cadrul clădirii: apartamente şi LUC, care includ casa scării, subsolul, coridorul comun, în cazul căminelor, şi etajul tehnic;

b) spaţiile încălzite în cadrul clădirii;

c) suprafaţa apartamentelor deconectate de la SCAET;

d) numărul de etaje ale blocului locativ.

7. Datele sunt colectate la etapa iniţială şi trebuie actualizate doar în cazul modificării raportului dintre suprafeţele încălzite şi cele neîncălzite sau în cazul apartamentelor conectate sau deconectate de la SCAET, precum şi în cazul modificării caracteristicilor elementelor de calcul.

8. În cazul în care repartizarea lunară a cantităţii de energie termică înregistrate de echipamentul de măsurare la nivel de bloc locativ este efectuată de către furnizor sau de către o altă organizaţie împuternicită în acest scop, elementele de calcul urmează a fi confirmate printr-un act semnat între locatari/ gestionari/asociaţia de proprietari din condominiu şi furnizor/organizaţie împuternicită să efectueze repartizarea.

9. În scopul asigurării transparenţei procesului de repartizare a consumului de energie termică înregistrat de echipamentul de măsurare instalat la nivel de bloc locativ/clădire, factura de plată va conţine, în mod obligatoriu, informaţiile cu privire la elementele de calcul utilizate la repartizarea consumurilor de energie pentru locul de consum facturat, precum şi costul de energie termică necesară pentru 1 m² de suprafaţă a apartamentului/încăperii facturat(ă).

10. În cazul emiterii unei facturi de plată eronate sau a unei facturi de plată ce nu reflectă situaţia reală a elementelor de calcul incluse la repartizarea consumului de energie termică înregistrat de echipamentul de măsurare, consumatorul este în drept să solicite recalcularea consumului de energie termică facturat în termen de până la 6 luni de la data emiterii facturii eronate, iar furnizorul este obligat să efectueze recalculul solicitat.

11. Valoarea de pornire pentru calculul de repartizare a consumurilor lunare de energie termică o reprezintă consumul de energie termică, exprimat în Gcal, consumat de clădire, determinat conform indicilor echipamentelor de măsurare instalate în blocurile locative, iar în lipsa lor, costul se stabileşte conform costului mediu pentru 1 m² de suprafaţă încălzită a locuinţelor tuturor blocurilor necontorizate ale fondului locativ.

12. Se consideră subsol, casa scării şi etaj tehnic încălzite dacă sunt prezente corpuri de încălzire sau sunt tranzitate de reţele termice de distribuţie neizolate sau a căror izolare nu corespunde normelor de exploatare a reţelelor termice.

13. Suprafaţa totală a apartamentelor reprezintă suma suprafeţelor tuturor apartamentelor, inclusiv a celor conectate la SCAET şi a celor deconectate de la acesta:

unde:

N – numărul apartamentelor din cadrul blocului locativ sau, după caz, din scară;

S_ap,x – suprafaţa apartamentului x din cadrul blocului locativ sau, după caz, din scară, în m²_.

14. Suprafaţa apartamentelor conectate la SCAET reprezintă suma tuturor suprafeţelor apartamentelor, a încăperilor locuibile în cămine şi a încăperilor cu altă destinaţie decât acea de locuinţe, alimentate cu energie termică prin intermediul SCAET:

unde:

N – numărul apartamentelor conectate la SCAET din cadrul blocului locativ sau, după caz, din scară;

– suprafaţa apartamentului x conectat la SCAET din cadrul blocului locativ sau, după caz, din scară, în m².

15. Suprafaţa apartamentelor deconectate de la SCAET reprezintă suma tuturor suprafeţelor apartamentelor deconectate de la acesta:

unde:

N – numărul apartamentelor deconectate de la SCAET din cadrul blocului locativ sau, după caz, din scară;

– suprafaţa apartamentului x deconectat de la SCAET din cadrul blocului locativ sau, după caz, din scară, în m².

16. Cota apartamentelor deconectate de la SCAET reprezintă raportul dintre suprafaţa totală a apartamentelor, încăperilor locuibile în cămine şi încăperilor cu altă destinaţie decât acea de locuinţe deconectate şi suprafaţa totală a apartamentelor:

17. Cantitatea de energie termică consumată de către deţinătorii de apartamente sau chiriaşi se determină ca diferenţa dintre indicii echipamentului de măsurare a energiei termice citite la sfârşitul lunii precedente şi la sfârşitul lunii curente:

18. În cazul PTI, consumul real de energie termică pentru încălzire se determină ca diferenţa dintre indicii curenţi şi cei precedenţi citiţi de pe echipamentul de măsurare şi consumul calculat de energie termică utilizat pentru prepararea apei calde de consum în luna precedentă şi curentă:

unde:

Q₁^contor şi Q₂^contor – indicii precedenţi şi cei curenţi citiţi de pe echipamentul de măsurare a energiei termice, în Gcal;

Q_ACM – consumul calculat de energie termică utilizat pentru prepararea apei calde menajere în luna precedentă şi curentă, în Gcal.

19. În cazul clădirilor rezidenţiale cu distribuţia agentului termic pe verticală, aportul de energie termică de la coloane reprezintă suma aporturilor de energie termică de la conductele ce traversează apartamentele conectate la SCAET şi cele deconectate de la acesta, fiind determinat după formula:

unde:

15% – valoarea medie a aportului de energie termică de la coloane către spaţiile pe care le traversează;

85% – valoarea medie a aportului de energie termică de la corpurile de încălzire către spaţiile încălzite;

– consumul de energie de la SCAET de către apartamentele conectate şi cele deconectate (de la coloanele tranzitorii şi/sau calorifere, dacă sunt deconectate parţial).

20. Consumul de energie de la SCAET pentru încălzirea apartamentelor conectate/deconectate se determină după formula:

unde:

– consumul de energie termică de către LUC, dacă acestea sunt încălzite.

21. Aportul de energie termică de la coloane către apartamentele deconectate se determină ca produsul dintre cota apartamentelor deconectate de la SCAET şi aportul de energie termică de la coloane:

22. Aportul de energie termică de la coloane într-un apartament deconectat se determină ca produsul dintre aportul de energie termică de la coloane pentru toate apartamentele din clădire şi cota parte a suprafeţei apartamentului deconectat de la SCAET din suprafaţa totală a apartamentelor din clădire:

unde:

– suprafaţa apartamentului deconectat de la SCAET, în m².

23. Pentru suprafeţele integrale sau parţiale ale apartamentelor în care, conform proiectului iniţial al SCAET, au existat coloane tranzitorii, ulterior acestea fiind demontate, această componentă (Q_col) nu se va lua în calcul pentru suprafaţa integrală sau parţială a acestora, cu excepţia cazului în care cotul depăşeşte 1 m, iar cota de 15% pentru coloane se reduce cu cota suprafeţei care nu au coloane: 15% ∙ (S_ap,tot - S_{lipsa col.}) - S_ap,tot, unde S_{lipsa col.} – reprezintă suprafaţa camerelor/odăilor în care coloanele lipsesc în urma demontării acestora.

24. În cazul clădirilor rezidenţiale cu distribuţia agentului termic pe verticală, unde toate apartamentele sunt conectate la SCAET, calculul consumului de energie termică pentru suprafeţele LUC încălzite se efectuează după formula:

unde:

– energia termică consumată de subsol, în cazul în care acesta este încălzit;

– energia termică consumată de etajul tehnic, în cazul în care acesta este încălzit;

– energia termică consumată de casa scării, în cazul în care aceasta este încălzită.

25. Consumul calculat de energie termică (Q_calcul) pentru blocul rezidenţial se efectuează după formula:

unde:

k_LUC – cota de energie termică consumată de LUC încălzită (%), care se determină după formula:

k_sub.înc., k_et.înc. şi k_cs.înc. – se determină după formulele (15), (20) şi (28).

26. Calculul consumului de energie termică pentru suprafeţele LUC încălzite se efectuează după formula:

27. Cota de energie termică pentru subsol se determină după formula:

a) pentru subsolul încălzit:

b) pentru subsolul neîncălzit:

sau

pentru cazul în care cota apartamentelor deconectate este mai mare de 50%,

unde:

n_et – numărul de etaje ale clădirii.

28. În cazul în care nu există subsol, cota de energie termică se determină după următoarea formulă:

sau

pentru cazul în care cota apartamentelor deconectate este mai mare de 50%.

29. Cota de energie termică pentru etajul tehnic se determină după formula:

a) pentru etajul tehnic încălzit:

b) pentru etajul tehnic neîncălzit:

sau

pentru cazul în care cota apartamentelor deconectate este mai mare de 50%.

30. În cazul în care nu există etaj tehnic, cota de energie termică se determină după formula:

sau

pentru cazul în care cota apartamentelor deconectate este mai mare de 50%.

31. În cazul în care nu există etaj tehnic, dar există mansardă încălzită, cota de energie termică pentru mansardă se determină după formula:

sau

pentru cazul în care cota apartamentelor deconectate este mai mare de 50%.

32. În cazul existenţei mansardei încălzite în întregime (100% din suprafaţă) cu o altă sursă decât SCAET sau de la SCAET cu distribuţia agentului termic pe orizontală, cota de energie termică pentru mansardă se consideră egală cu zero:

33. În cazul existenţei mansardei încălzite în întregime (100% din suprafaţă) cu o altă sursă decât SCAET sau de la SCAET cu distribuţia agentului termic pe orizontală, consumul de energie termică pentru LUC se distribuie şi pentru apartamentele situate la mansardă.

34. Cota de energie termică de la apartamente către casa scării se determină pentru cazul:

(28)      a) casei scării încălzite – k_cs.înc.= 6,9;           

(29)       b) casei scării neîncălzite – k_cs.neînc.= 0%.

35. Cantitatea de energie termică ce îi revine subsolului încălzit se determină după formula:

36. În cazul în care o parte din suprafaţa subsolului este privatizată, cota de energie termică ce îi revine subsolului se determină după formula:

unde:

k_colectiv – cota suprafeţei subsolului rămasă în utilizare colectivă, în cazul în care o parte este privatizată, care se determină după formula:

unde:

S_sub,priv – suprafaţa subsolului privatizat, m²;

S_sub – suprafaţa totală a subsolului, m².

37. Cantitatea de energie termică pentru subsolul neîncălzit se determină după formula:

38. În cazul în care nu există subsol, cantitatea de energie termică se determină după formula:

39. Cantitatea de energie termică pentru etajul tehnic încălzit se determină după formula:

40. Cantitatea de energie termică pentru etajul tehnic neîncălzit se determină după formula:

41. În cazul trecerii reţelelor de distribuţie intrabloc a agentului termic prin mansardă, cantitatea de energie termică se distribuie tuturor locatarilor, inclusiv celor de la mansardă. Cantitatea de energie termică se determină după formula (35) în cazul în care izolaţia nu corespunde normelor de exploatare a reţelelor termice. În cazul corespunderii izolaţiei termice normelor de exploatare a reţelelor termice se aplică formula (36).

42. În cazul în care nu există etaj tehnic, cantitatea de energie termică se determină după formula:

43. Cantitatea de energie termică transferată prin tavanul ultimului etaj, în cazul existenţei mansardei încălzite în întregime (100% din suprafaţă) cu o altă sursă decât SCAET, se consideră egală cu zero:

44. Cantitatea de energie termică pentru casa scării încălzită se determină după formula:

45. Cantitatea de energie termică pentru casa scării neîncălzită se consideră egală cu zero:

46. Cantitatea de energie termică pentru subsolul încălzit se distribuie către un apartament deconectat după formula:

47. Cantitatea de energie termică pentru subsolul neîncălzit se distribuie către un apartament deconectat după formula:

48. Cantitatea de energie termică transferată prin pardoseala primului etaj se distribuie către un apartament deconectat, în cazul în care nu există subsol, după formula:

49. Cantitatea de energie termică pentru etajul tehnic încălzit se distribuie către un apartament deconectat după formula:

50. Cantitatea de energie termică pentru etajul tehnic neîncălzit se distribuie către un apartament deconectat după formula:

51. Cantitatea de energie termică transferată prin tavanul ultimului etaj către exterior se distribuie către un apartament deconectat, în cazul în care nu există etaj tehnic, după formula:

52. Cantitatea de energie termică transferată prin tavanul ultimului etaj, în cazul existenţei mansardei încălzite în întregime (100% din suprafaţă) cu o altă sursă decât SCAET, pentru un apartament deconectat este egală cu zero:

53. Cantitatea de energie termică pentru casa scării încălzită se distribuie către un apartament deconectat după formula:

54. Cantitatea de energie termică pentru casa scării neîncălzită se distribuie către un apartament deconectat după formula:

55. Cantitatea de energie necesară pentru a contribui la menţinerea balanţei energetice a clădirii de către apartamentul deconectat de la SCAET (exclusiv aportul de la coloane şi LUC) se determină după formula:

unde:

t_ext – este temperatura exterioară medie lunară (media aritmetică sau media ponderată, în funcţie de perioada cuprinsă între citirea indicilor curenţi ai echipamentelor de măsură şi cei precedenţi);

– suprafaţa apartamentului deconectat de la SCAET.

56. La conversia energiei termice în energie electrică (kWh) se utilizează coeficientul de conversie 1163:

57. La conversia în m³ de gaze naturale se utilizează formula:

unde:

Q_i^r – puterea calorifică (inferioară) conform paşaportului gazelor naturale, exprimată în kWh/m³;

η_CT.ind  – eficienţa centralei termice individuale; η_CT.ind = 90%.

58. Cantitatea minimă necesară pentru menţinerea temperaturii interioare la +18 ⁰C se compară cu consumul echivalent de resurse energetice înregistrat pe perioada respectivă de facturare, determinat după formula:

59. În cazul în care apartamentul dispune de pompă termică având ca sursă solul sau apele freatice, utilizată pentru încălzirea apartamentului în sezonul rece al anului, consumul echivalent de resurse energetice se determină după formula:

unde:

W_en.el – consumul de energie electrică înregistrat de contorul/contoarele electrice pentru apartamentul deconectat şi utilizat pentru încălzirea apartamentului, în kWh;

η_inc.el – randamentul aparatelor electrice destinate pentru încălzirea apartamentelor; η_inc.el = 95%;

V_GN – consumul de gaze naturale înregistrat de contorul de gaze naturale pentru apartamentul deconectat şi utilizat pentru încălzirea apartamentului, m_N³;

COP – coeficientul de performanţă al pompei termice; COP = 4.

60. Dacă consumul echivalent de resurse energetice este mai mic decât Q_{18 c}(kWh), consumul de energie termică de la SCAET de care beneficiază apartamentul deconectat şi care nu asigură încălzirea apartamentului din surse alternative de încălzire se determină după formula:

61. La determinarea consumului echivalent de resurse energetice (energie electrică sau gaze naturale) se scade din consumul de gaze sau energie electrică pentru luna facturată volumul de gaze mediu sau cantitatea medie de energie electrică consumat(ă) în perioada mai-august, excluzându-se astfel consumul de resurse energetice utilizat pentru prepararea apei calde şi a bucatelor.

62. Consumul echivalent de energie termică pentru apartamentele deconectate de la SCAET şi care nu asigură încălzirea apartamentelor până la temperatura minimă necesară se determină după formula:

63. Dacă consumul echivalent de energie termică pentru apartamentele deconectate de la SCAET nu asigură încălzirea apartamentelor, nu include nici aporturile de energie termică de la coloanele ce tranzitează apartamentele date şi nici aporturile de energie termică pentru LUC, atunci consumul echivalent de energie termică se sumează cu celelalte componente conform formulelor (58) şi (59).

64. Aportul total de energie termică de la LUC şi coloanele către apartamentele deconectate de la SCAET se determină ca suma aporturilor directe şi indirecte:

unde:

Q_et. – Q_et.înc. pentru etaj tehnic încălzit; Q_et.neînc. pentru etaj tehnic neîncălzit; Q_et.tav. pentru cazul în care nu există etaj tehnic; Q_et.mas. pentru cazul în care există mansardă în întregime încălzită cu altă sursă decât SCAET;

Q_sub. – Q_sub.înc. pentru subsolul încălzit; Q_sub.neînc. pentru subsolul neîncălzit; Q_sub.par. pentru cazul în care nu există subsol;

Q_cs. – Q_cs.înc. pentru casa scării încălzită; Q_cs.neînc. pentru casa scării neîncălzită.

65. Cantitatea de energie termică de la LUC şi coloane se distribuie către un apartament deconectat de la SCAET ca produsul dintre raportul suprafeţelor apartamentului deconectat de la SCAET () şi suprafaţa totală a apartamentelor deconectate de la SCAET (S_ap,dec) şi cantitatea totală de energie termică pentru LUC şi coloane ^:

sau ca suma aporturilor directe şi cele indirecte către apartamentul deconectat de la SCAET:

66. Cantitatea de energie termică ce le revine consumatorilor conectaţi la SCAET se determină ca diferenţa dintre consumul real de energie termică pentru încălzire (Q_real^inc.) şi cantitatea de energie termică pentru LUC şi coloane distribuită către apartamentele deconectate de la SCAET:

sau

unde:

Q_c.înc. – aportul de energie termică de la corpurile de încălzire în apartamentele conectate la SCAET.

67. Aportul de energie termică de la corpurile de încălzire în apartamentele conectate la SCAET se determină după formula:

68. Cantitatea de energie termică pentru LUC şi coloane se distribuie către un apartament conectat la SCAET ca produsul dintre raportul suprafeţelor apartamentului conectat la SCAET () şi suprafaţa totală a apartamentelor conectate la SCAET (S_ap,con) şi cantitatea totală de energie termică pentru LUC şi coloane ^:

sau ca suma aporturilor directe şi cele indirecte către apartamentul deconectat de la SCAET:

unde:

– aportul de energie termică de la corpurile de încălzire în apartamentele conectate la SCAET:

– aportul de energie termică de la coloane în apartamentele conectate la SCAET:

– cantitatea de energie termică pentru subsol distribuită către un apartament conectat la SCAET:

– cantitatea de energie termică pentru etajul tehnic distribuită către un apartament conectat la SCAET:

– cantitatea de energie termică pentru casa scării distribuită către un apartament conectat la SCAET:

69. În cazul în care există apartamente alimentate din două surse de încălzire, una din care fiind SCAET, consumul de energie se determină în funcţie de suprafaţa parţială a apartamentului ce beneficiază direct de energie termică de la SCAET (S_{ap,x_con}) şi suprafaţa parţială a aceluiaşi apartament ce beneficiază indirect de energie termică de la SCAET (S_{ap,x_dec.}). Astfel, consumul de energie termică utilizată de consumatorii conectaţi parţial la SCAET se determină prin formula:

70. În cazul clădirilor rezidenţiale cu distribuţia agentului termic pe orizontală cu PTI, energia termică consumată pentru încălzirea LUC se determină pornind de la diferenţa cantităţii de energie termică înregistrată de echipamentul de măsurare (Q_clădire) instalat în punctul de delimitare al clădirii şi suma cantităţilor de energie termică pentru încălzire (Q_înc^ap,x) şi pentru încălzirea apei înregistrate de echipamentul de măsurare (Q_ACM):

71. Consumul de energie pentru încălzirea LUC în clădirile cu distribuţia pe orizontală a agentului termic pentru un apartament x se determină ca produsul dintre energia termică consumată pentru încălzirea LUC şi raportul suprafeţei apartamentului S_ap,x şi suprafaţa totală a apartamentelor din clădire (S_ap,tot):

72. Consumul de energie termică total al unui apartament din clădire se determină ca:

a) în cazul apartamentelor deconectate:

b) în cazul apartamentelor conectate:

73. În cazul în care în clădirile rezidenţiale cu distribuţia agentului termic pe orizontală există apartamente care nu asigură temperatura de +18⁰C, se aplică formula:

unde:

– reprezintă suprafaţa apartamentului x, care nu menţine temperatura de +18⁰C şi se adaugă cota de energie pentru LUC determinată conform formulei (72).

74. Consumul de energie termică pentru toţi locatarii se reduce proporţional cu cantitatea de energie consumată de apartamentele care nu menţin temperatura de +18⁰C.

75. Locatarii/gestionarii/asociaţiile de proprietari din condominiu sunt în drept să elaboreze şi să decidă asupra unui alt mecanism de repartizare a consumului de energie termică diferit de cel aprobat prin prezenta hotărâre, cu condiţia respectării legislaţiei.

76. În vederea aplicării corecte a mecanismului de repartizare a consumului de energie termică, furnizorii de energie termică vor acorda asistenţa tehnică necesară gestionarilor/asociaţiilor de proprietari din condominiu."

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.