Hotărâre nr. 776 din 28.10.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Cadrului bugetar

pe termen mediu (2021-2023)

nr. 776  din  28.10.2020

 (în vigoare 13.11.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 293-303 art. 934 din 13.11.2020

* * *

În temeiul art.19 lit.d) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.223-230, art.519), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Cadrul bugetar pe termen mediu (2021-2023) (se anexează).

2. Cadrul bugetar pe termen mediu (2021-2023) va servi organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi altor autorităţi administrative centrale ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2021, iar autorităţilor administraţiei publice locale – la planificarea bugetelor locale şi a programelor locale de dezvoltare a teritoriilor respective.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.776/2020

CADRUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU (2021-2023)

I. PREZENTARE GENERALĂ

A. Introducere

1. Cadrul bugetar pe termen mediu este documentul principal în baza căruia urmează a fi întocmit bugetul anual, este elaborat în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.

2. Cadrul bugetar pe termen mediu 2021-2023 (în continuare – CBTM 2021-2023) a fost elaborat pe fundalul impactului fără precedent al pandemiei COVID-19 şi al calamităţilor naturale asupra economiei naţionale, acutizând vulnerabilităţile deja existente. Circumstanţele agravante legate de pandemia COVID-19 şi de secetă, incertitudinea economică şi dificultatea de a produce o previziune macroeconomică şi bugetară certă pe termen mediu au determinat modificarea conţinutului standard al documentului, având un format ajustat condiţiilor curente.

3. Pandemia globală COVID-19 şi seceta au un puternic impact negativ, social şi economic asupra Republicii Moldova. Răspunsul autorităţilor la evoluţiile în sănătatea publică şi la disciplina publică au contribuit la temperarea treptată a efectelor pandemiei asupra sănătăţii şi a vieţii cetăţenilor. Măsurile economice ţintesc atenuarea impactului economic al pandemiei şi al calamităţilor naturale atât asupra entităţilor economice, cât şi a cetăţenilor. După faza de stabilizare, măsurile se vor concentra pe relansarea creşterii economice. Acestea urmează a fi implementate concomitent cu consolidarea finanţelor publice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu, deoarece reprezintă baza pentru stabilitatea şi creşterea economică durabilă.

4. Economia va înregistra un declin semnificativ în acest an. Conform prognozelor, PIB-ul va scădea cu 4,5% în anul 2020, exporturile – cu 14,9%, importurile – cu 10%, producţia industrială – cu 10%, producţia agricolă – cu 11,9%, investiţiile în active imobilizate – cu 4,8%.

5. Odată cu debutul rapid şi accentuat provocat de impactul economic al pandemiei COVID-19 şi al secetei hidrologice, nivelul de incertitudine cu privire la viitor rămâne sporit. Prelungirea pandemiei COVID-19 în a doua jumătate a anului 2020 şi 2021 ar adânci semnificativ recesiunea.

6. Având în vedere structura economică actuală şi obstacolele în calea creşterii economice, în special situaţia apărută ca urmare a pandemiei globale COVID-19, Guvernul, cu sprijinul continuu al partenerilor de dezvoltare, va evalua impactul crizei pandemice din economie şi va întreprinde măsuri continue pentru recuperarea economiei, în vederea creării unei temelii puternice pentru o creştere durabilă şi incluzivă pe termen lung.

7. Obiectivul principal al Guvernului pe termen mediu este în continuare consolidarea poziţiei fiscale şi gestionarea responsabilă a finanţelor publice. Politica fiscală, aşa cum este prevăzută în CBTM, sprijină creşterea economică şi agenda de reforme structurale, asigurând un nivel al cheltuielilor publice de circa 33% din PIB. Către anul 2023, pe lângă investiţii în infrastructură, acestea vor fi direcţionate pentru investiţii în instituţii de învăţământ şi sănătate, agricultură şi dezvoltarea regională etc.

8. Durabilitatea pe termen lung a finanţelor publice va fi susţinută de reforme structurale pentru a relansa creşterea economică. Măsurile se vor concentra pe principalele provocări structurale ale economiei, şi anume asistenţa medicală, educaţia, piaţa muncii şi utilizarea mai eficientă a resurselor în economie. Eficienţa finanţelor publice va fi sporită, concentrându-se pe reducerea evaziunii fiscale pe partea de venituri şi revizuirea/eficientizarea cheltuielilor pe partea de cheltuieli.

9. Credibilitatea bugetară şi gestionarea finanţelor publice vor fi consolidate prin instituţionalizarea proceselor de revizuire/eficientizare a cheltuielilor şi sporirea transparenţei bugetare. Prin revizuirea cheltuielilor, Guvernul va evalua majoritatea cheltuielilor publice prin prisma eficienţei şi va pune în aplicare măsurile strict convenite. Odată cu introducerea obligaţiei legale, revizuirile cheltuielilor vor deveni parte a procesului bugetar.

10. Principalele priorităţi incluse în CBTM vor ghida autorităţile publice în elaborarea propunerilor lor bugetare pentru anul 2021. În conformitate cu aceste priorităţi, autorităţile publice centrale pot include propuneri privind finalizarea sau raţionalizarea programelor existente pentru a oferi finanţare programelor cu prioritate înaltă. De asemenea, autorităţile publice centrale sunt încurajate să eficientizeze cheltuielile prin realocare în cadrul programelor. La elaborarea propunerilor de buget pentru anul 2021 şi a estimărilor pe termen mediu, ţinând cont de limitele de cheltuieli sectoriale (anexa nr.3), autorităţile publice centrale trebuie să prezinte modul în care planul lor bugetar răspunde priorităţilor guvernamentale.

11. CBTM 2021-2023 se bazează pe politici macroeconomice prudente şi pe eforturi de consolidare a guvernanţei şi a instituţiilor. Acesta are la bază bugetul rectificat pentru anul 2020 şi prognoza cadrului macroeconomic din iulie 2020, elaborată de Ministerul Economiei şi Infrastructurii, şi coordonată cu partenerii de dezvoltare.

12. Priorităţile reformelor economice pe termen mediu derivă din Strategia naţională de dezvoltare "Moldova 2030", din Programul de activitate al Guvernului, din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi din angajamentele asumate faţă de partenerii de dezvoltare. Priorităţile de politici pe sectoare se bazează şi pe alte documente strategice sectoriale, care oferă autorităţilor bugetare flexibilitatea de a determina structura cea mai adecvată şi nivelurile posibile de finanţare pentru realizarea acestor obiective.

B. Evoluţiile recente

13. Perspectivele macroeconomice pre-COVID-19 ale Republicii Moldova au fost susţinute în mod prudent de poziţii fiscale, financiare şi externe puternice. Creşterea reală estimată a PIB-ului în 2020 iniţial era prognozată de 3,8 la sută. Bugetul anului 2020 avea preconizat un deficit fiscal de aproximativ 3,25 la sută din PIB, în timp ce datoria publică (sub 30 la sută din PIB) a fost considerată cu un risc scăzut de criză al datoriei.

14. Tendinţele macroeconomice înregistrate demonstrau un impact pozitiv asupra bugetului. Pe termen mediu, prognoza nu prevedea înrăutăţirea condiţiilor macroeconomice, iar reformele structurale preconizate urmau să aibă efect benefic asupra creşterii economice.

C. Impactul pandemiei COVID-19 şi al calamităţilor naturale

15. Pandemia COVID-19 şi efectele sale externe adverse s-au accelerat rapid, determinând autorităţile să declare stare de urgenţă naţională din luna martie 2020, cu unele restricţii asupra activităţii economice şi sociale. Impactul asupra economiei s-a agravat în timp ca urmare a calamităţilor naturale din primăvara-vara anului curent.

Pe fondul incertitudinii accentuate se estimează o scădere a PIB real cu cel puţin 4,5 la sută, cu circa 9,3 puncte procentuale sub nivelul de referinţă prepandemică, în mare parte din cauza contracţiei puternice a cererii externe şi interne.

Presiunile cererii externe sunt determinate de legăturile economice strânse cu ţările UE şi Rusia. Exporturile în scădere, remitenţele reduse şi intrările financiare mai slabe sunt de aşteptat să fie compensate parţial doar prin compresia importurilor.

Finanţele publice se află sub presiuni semnificative. În primele 8 luni ale anului curent, veniturile vamale au scăzut din cauza comerţului exterior redus. Se anticipează că şi veniturile fiscale din activitatea internă (de exemplu, TVA pentru bunurile interne şi contribuţiile la asigurările sociale) vor scădea în următoarele luni comparativ cu anul 2019, în timp ce cheltuielile mai mari pentru sprijinirea sistemului de sănătate şi asistenţă socială vor pune presiune în continuare asupra deficitului.

16. Scenariul de bază presupune o recuperare a activităţii economice în semestrul I al anului 2021, dar riscurile sunt înclinate în jos, deoarece impactul crizei rămâne extrem de incert, iar recuperarea ar putea fi mai lentă decât se preconizează. O prelungire a măsurilor stricte de retenţie şi declanşarea unui focar de virus mai sever pe plan intern ar putea necesita măsuri de atenuare costisitoare şi finanţare suplimentară.

D. Politica bugetară în răspuns la pandemia COVID-19 şi la calamităţile naturale

17. Măsurile fără precedent luate pentru a combate răspândirea pandemiei şi pentru a consolida sistemele de sănătate în majoritatea ţărilor afectate au consecinţe economice grave. Republica Moldova, la fel ca şi multe ţări din Europa şi din lume, utilizează toate resursele disponibile pentru a limita răspândirea infecţiei COVID-19 şi pentru a reduce impactul acesteia asupra sănătăţii şi a vieţii populaţiei, asupra vieţii sociale şi a economiei în ansamblu. Dimensiunile crizei, atât pentru economia europeană, cât şi pentru cea globală, nu pot fi încă evaluate în totalitate şi anticipate realist. Aşteptările sunt pentru o perioadă mai îndelungată şi o posibilă intrare în recesiune în acest an, toate prognozele fiind însoţite de un grad ridicat de incertitudine cu privire la cât de grave vor fi consecinţele economice ale acţiunilor luate pentru combaterea pandemiei COVID-19.

Mai mult de cât atât, în condiţiile Republicii Moldova s-au suprapus şi consecinţele grindinei şi ale secetei hidrologice din primăvara–vara anului 2020.

Cronologia de răspuns al autorităţilor la pandemia COVID-19 şi la calamităţile naturale

18. În Republica Moldova pe 7 martie a fost confirmat primul caz de infectare cu COVID-19. La scurt timp, autorităţile au introdus mai multe restricţii preluate din experienţa statelor afectate, cum ar fi suspendarea procesului de învăţământ şi a traficului aerian etc. Începând cu 17 martie 2020, paralel cu aceste activităţi a fost declarată stare de urgenţă pentru a proteja cetăţenii de pandemie.

19. Aceste măsuri au redus semnificativ activitatea economică în mai multe sectoare ale economiei. De la mijlocul lunii martie, activitatea economică s-a oprit sau a încetinit semnificativ, în special în sfera comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, a construcţiilor, a transporturilor, a hotelurilor şi a restaurantelor, în alte servicii conexe călătoriilor (de exemplu aeroporturi, porturi, agenţii de turism), precum şi în arte, sport, recreere şi divertisment şi alte activităţi.

20. Guvernul a reacţionat prompt la pandemie prin adoptarea unui pachet de măsuri bugetar-fiscale. În sectorul ocrotirii sănătăţii au fost alocate mijloace financiare suplimentare pentru procurarea echipamentelor medicale şi de protecţie necesare.

21. Pentru susţinerea mediului de afaceri, aflat în dificultate financiară pe perioada pandemică, au fost instituite mai multe mecanisme de suport al activităţii antreprenoriale, printre care:

1) reeşalonarea termenului de achitare a impozitelor pe venit şi a taxelor locale;

2) acordarea creditelor în condiţii preferenţiale întreprinderilor mici şi mijlocii, prin intermediul băncilor comerciale;

3) subvenţionarea impozitelor salariale achitate (pentru întreprinderile şi organizaţiile necomerciale care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare) pe perioada stării de urgenţă/stării de urgenţă în sănătate publică;

4) programul de subvenţionare a dobânzilor la creditele contractate de la băncile comerciale;

5) programul de rambursare a TVA;

6) majorarea alocaţiilor aferente Fondului naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural.

22. În domeniul protecţiei sociale a fost extinsă aria de acoperire a asigurării de şomaj, iar cuantumul ajutorului de şomaj pentru beneficiarii existenţi a fost majorat; au fost sporite aria de acoperire şi mărimea ajutorului în cadrul Programului de ajutor social; transferurile din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat au fost majorate pentru a compensa reducerea veniturilor din contribuţii.

23. Pentru a susţine financiar aceste măsuri au fost adoptate trei modificări ale Legii bugetului de stat pentru anul 2020 nr.172/2019, care reflectă un cadru mai flexibil de măsuri bugetar-fiscale, inclusiv pentru a susţine celelalte componente ale bugetului public naţional, cum ar fi bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Astfel, au fost prevăzute alocaţii bugetare pentru măsurile Guvernului în domeniile economic, al asistenţei sociale, al sănătăţii şi al educaţiei, după cum urmează.

1) Măsuri de susţinere a sectorului educaţie:

a) implementarea proiectului "Biblioteca digitală educaţieonline.md", conform Memorandumului de cooperare dintre Ministerul Educaţiei Culturii şi Cercetării şi Primăria municipiului Chişinău, în cadrul căruia au fost pregătite lecţii video şi puse la dispoziţia profesorilor, elevilor şi părinţilor – 5 mil. lei;

b) achiziţionarea echipamentelor necesare pentru a garanta o calitate înaltă a procesului educaţional – 20,0 mil. lei;

c) asigurarea instituţiilor de învăţământ primar, gimnazial şi liceal cu dezinfectanţi pentru prevenirea infecţiei COVID-19 – 31,0 mil. lei;

d) suplinirea cheltuielilor destinate achitării salariilor cu 105,0 mil. lei.

2) Măsuri de susţinere a sectorului de ocrotire a sănătăţii:

a) achiziţionarea echipamentului de protecţie – 41,4 mil. lei, măsuri asigurate din fondurile de urgenţă ale Guvernului;

b) alocarea mijloacelor financiare pentru dotarea cu echipament/ dispozitive medicale a spitalelor şi reutilarea spaţiilor medicale – 100,0 mil. lei, din contul creditului din partea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei;

c) alocarea mijloacelor financiare pentru unităţi de transportare a pacienţilor, echipament medical şi de protecţie, alte cheltuieli critice – 422,6 mil. lei, din contul creditului Băncii Mondiale;

d) majorarea cu 30% a salariilor cadrelor medicale începând cu 1 septembrie 2020 – 519,5 mil. lei şi acordarea sporului personalului din asistenţa medicală urgentă prespitalicească antrenat în acordarea asistenţei medicale persoanelor care întrunesc criteriile definiţiei de caz COVID-19 – 65,4 mil. lei.

3) Măsuri de susţinere a populaţiei:

a) majorarea volumului fondului de şomaj de circa 3 ori, concomitent cu majorarea cuantumului ajutorului de şomaj pentru beneficiarii existenţi până la 2775 de lei pe perioada stării de urgenţă şi acordarea ajutorului de şomaj în sumă de 2775 de lei pentru persoanele care se înregistrează cu statut de şomeri, dar care nu corespund criteriilor de acordare a acestui statut (extinderea numărului de persoane beneficiare) pe perioada stării de urgenţă – 83,0 mil. lei;

b) suplinirea bugetului Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale pentru măsuri proactive de angajare în câmpul muncii – 10,0 mil. lei;

c) majorarea alocaţiilor cu 28% pentru ajutorul social în legătură cu majorarea numărului de beneficiari, concomitent cu: majorarea venitului lunar minim garantat de la 1107 de lei până la 1300 de lei, pe perioada stării de urgenţă, şi cu majorarea cuantumului venitului lunar minim garantat pentru fiecare copil de la 50% (553 de lei) la 75% (975 de lei) – 139,6 mil. lei;

d) consolidarea veniturilor Fondului de susţinere a populaţiei prin introducerea surselor suplimentare de venit (aplicarea taxei de portabilitate (50%) şi a taxei aeroportuare (50%)), acordate în formă de transferuri către autorităţile publice locale din fondul menţionat;

e) acordarea suportului unic în sumă de 900 de lei beneficiarilor de pensii şi alocaţii sociale de stat al căror cuantum nu depăşeşte 3000 de lei – 599,5 mil.lei.

24. Măsurile sociale sunt implementate prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat (în continuare – BASS), iar bugetul de stat suportă costurile prin majorarea transferurilor către BASS, paralel cu compensarea veniturilor ratate ale acestui buget, în urma reestimării acestora în condiţiile crizei economice.

1) Măsuri de susţinere a economiei:

a) instituirea mecanismelor de subvenţionare a întreprinderilor şi a organizaţiilor necomerciale care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare în perioada stării de urgenţă prin subvenţionarea sumei contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă şi prin Programul de subvenţionare a dobânzilor – în sumă de 100,0 mil. lei, alocaţiile fiind prevăzute în bugetul de stat;

b) majorarea alocaţiilor Fondului naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural cu 200 mil. lei. Din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural 300,0 mil. lei au fost direcţionate pentru plata subvenţiilor per ha agricultorilor care au avut de suferit în urma secetei, cu scopul de a diminua impactul calamităţilor naturale din anul curent asupra agriculturii;

c) suplinirea Fondului de garantare a creditelor bancare pentru întreprinderile mici şi mijlocii gestionat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici si Mijlocii – 50,0 mil. lei;

d) instituirea Programului de rambursare a TVA. Prin prisma programului s-a implementat mecanismul de rambursare a taxei pe valoare adăugată trecută în debit în cuantumul sumei achitate a impozitelor salariale pentru perioadele fiscale mai-decembrie 2020, iar pentru producătorii agricoli afectaţi de calamităţi naturale suma TVA pasibilă rambursării reprezintă cumulul sumei impozitului funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă calculat şi declarat pentru anul 2020 şi a sumei calculate şi declarate a impozitelor salariale pentru perioada fiscală şi/sau perioadele fiscale ce corespund perioadei de aplicare a Programului de rambursare a TVA – până la 1 mld lei;

e) acordarea creditelor prin bănci comerciale în condiţii preferenţiale pentru întreprinderi micro-, mici şi mijlocii – 400 mil. lei, cu finanţare din contul creditului din partea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei;

f) reducerea cotei TVA de la 20 la 15% pentru sectorul HORECA, începând cu 1 mai 2020;

g) îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor la nivel naţional şi local (Programul Drumuri bune 3) – 1318,0 mil. lei, finanţate prin intermediul Ministerului Economiei şi Infrastructurii.

2) Alte măsuri de susţinere:

a) majorarea Fondului de intervenţie al Guvernului pentru cheltuieli urgente în legătură cu COVID-19 – 182,0 mil. lei;

b) constituirea Fondului de acoperire a necesităţilor de salarizare destinat preponderent pentru acoperirea bugetelor locale – 375 mil. lei;

c) acoperirea parţială a veniturilor ratate ale bugetelor componente ale bugetului public naţional, inclusiv BASS – 682,3 mil. lei, din contul reducerii încasărilor din contribuţiile de asigurări sociale de stat, bugetelor locale – 192,1 mil. lei, FAOAM – 410,6 mil.lei din contul reducerii încasărilor veniturilor proprii, dar şi majorarea deficitului acestor fonduri cu 416,6 mil. lei, finanţate din contul mijloacelor financiare, acumulate în conturile FAOAM în anii precedenţi.

25. De asemenea, statutul situaţiei de urgenţă a solicitat revizuirea obiectivelor stabilite până în prezent şi realocarea fondurilor de intervenţie/rezervă pentru cheltuielile de urgenţă. O prioritate primordială a statului este sprijinirea abilităţilor sistemului de sănătate pentru a combate pandemia.

26. Printre celelalte priorităţi se numără: garantarea funcţionării serviciilor ordinii publice, astfel încât acestea să poată ajuta sistemul de sănătate, asigurarea funcţionării fără întreruperi a sistemului de învăţământ, precum şi luarea măsurilor pentru atenuarea impactului asupra economiei, salvgardarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea celor mai afectate sectoare de afaceri.

E. Gestionarea provocărilor bugetare continue

27. Consolidarea poziţiei bugetar-fiscale şi gestionarea responsabilă a finanţelor publice continuă să fie obiectivul principal al Guvernului pentru perioada anilor 2021-2023. Implementarea strategiei generale şi a principalelor iniţiative de politici ca răspuns la pandemia COVID-19 necesită mobilizarea de resurse semnificative, inclusiv financiare, iar Guvernul se angajează să ofere fonduri de la bugetul public naţional sub formă de cheltuieli directe şi alte operaţiuni de susţinere.

28. În contextul provocărilor curente, pentru soluţionarea unor constrângeri economice şi impulsionarea dezvoltării durabile a Republicii Moldova, Guvernul urmează să îşi concentreze eforturile pe promovarea unor politici macroeconomice orientate spre stabilitate şi reforme care să favorizeze relansarea şi creşterea economică, iar obiectivele principale ale politicii bugetare pentru anul 2021 şi orizontul de ani 2022-2023 sunt:

1) întreprinderea măsurilor pentru îmbunătăţirea structurii cheltuielilor bugetare prin reducerea cheltuielilor curente neproductive şi crearea spaţiului pentru proiecte de dezvoltare;

2) îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice pentru a sprijini obiectivele de creştere economică şi echitate socială prin implementarea unor măsuri de reformă menite să facă cheltuielile eficiente, sustenabile şi favorabile creşterii economice;

3) consolidarea veniturilor prin extinderea bazei fiscale, adoptarea măsurilor pentru combaterea economiei subterane şi avansarea în implementarea reformei administrării fiscale şi conformării fiscale. De asemenea, urmează a fi revizuite şi optimizate diverse scutiri şi/sau cote reduse la TVA, accize, impozitul pe venit al persoanelor fizice, impozitul pe venit al persoanelor juridice şi impozitele pe proprietate;

4) eficientizarea cheltuielilor, inclusiv a celor capitale, sporirea eficienţei cheltuielilor în învăţământ, agricultură şi îmbunătăţirea performanţei în domeniul ocrotirii sănătăţii;

5) perfecţionarea programelor de asistenţă socială şi adoptarea măsurilor pentru asigurarea protecţiei sociale şi securităţii sociale pentru persoanele vârstnice, pensionari şi categoriile cele mai vulnerabile;

6) implementarea unei politici clare de protecţie socială, care nu numai va susţine categoriile sensibile ale populaţiei, ci şi va încuraja ocuparea forţei de muncă, asigurarea sustenabilităţii fiscale şi administrarea rapidă şi eficientă a acestor cheltuieli;

7) consolidarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. În domeniul retribuirii muncii, obiectivul primordial pe termen mediu îl constituie fortificarea cadrului normativ în domeniu, micşorarea numărului valorilor de referinţă aplicate în scopul perfecţionării şi eficientizării sistemului de salarizare, menite să asigure o creştere sustenabilă a salariilor angajaţilor, corelate cu ritmurile de creştere a productivităţii muncii;

8) consolidarea cadrului de management al investiţiilor publice. În scopul evaluării procesului de planificare, monitorizare, executare a cheltuielilor capitale publice, Guvernul a beneficiat de o evaluare a managementului investiţiilor publice (PIMA) din partea Fondului Monetar Internaţional. Această evaluare conţine o analiză amplă, dar şi un şir de recomandări pe termen mediu, care vor contribui la îmbunătăţirea cadrului de management al investiţiilor publice;

9) dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;

10) extinderea posibilităţilor de procurare a valorilor mobiliare de stat de către persoanele fizice;

11) îmbunătăţirea şi extinderea informaţiei privind riscurile bugetare şi de management al acestora. Începând cu anul 2018, Nota privind riscurile bugetar-fiscale se publică ca anexă la pachetul de documente bugetare. În perspectivă, conţinutul notelor privind riscurile bugetar-fiscale urmează a fi îmbunătăţit prin extinderea domeniilor acoperite;

12) consolidarea achiziţiilor publice. Obiectivul pe termen mediu este de a desfăşura toate achiziţiile publice în mod transparent prin intermediul sistemului electronic de achiziţii;

13) reforma administraţiei publice este o prioritate strategică a Guvernului. Sectorul public urmează să fie ajustat la evoluţiile socioeconomice, iar administraţia publică eficientă şi profesionistă poate servi ca un avantaj competitiv pentru dezvoltarea ţării. Noul concept al sistemului administrativ public trebuie să fie bazat pe valori precum transparenţa, predictibilitatea, responsabilitatea, adaptabilitatea şi eficienţa.

29. Aceste elemente vizează în mod egal toate autorităţile bugetare, prin urmare este necesară avansarea cooperării la nivel guvernamental pentru a permite monitorizarea agendei de dezvoltare economică a ţării, menţinând în acelaşi timp stabilitatea macrofiscală.

30. Având în vedere că spaţiul fiscal existent este limitat, Guvernul intenţionează să atingă obiectivele din documentele strategice prin alocarea mai eficientă a resurselor, precum şi prin realocarea celor deja existente în cadrul sectoarelor.

F. Eficientizarea cheltuielilor publice

31. O provocare pe termen mediu continuă să rămână îmbunătăţirea eficienţei de cheltuire a resurselor bugetare. Pentru a furniza măsuri mai bine ţintite şi durabile de economisire, precum şi cheltuieli de o calitate sporită este necesară continuarea procesului de analiză/raţionalizare a cheltuielilor (boxa 1) şi instituţionalizarea acestuia, pentru a consolida livrarea serviciilor publice şi a identifica domenii potenţiale pentru economii sau câştiguri la nivel de eficienţă.

II. PERSPECTIVE ECONOMICE

A. Perspective economice globale

32. Pandemia COVID-19 subminează perspectivele economiei globale. Gradul de incertitudine fără precedent, şocul rezultat din contracţia cererii, ofertei şi lichidităţii pentru economia europeană şi mondială creează condiţiile ce conduc la o recesiune globală profundă în anul 2020, mai acută decât în timpul crizei financiare din anii 2008-2009.

33. Există o incertitudine a evoluţiei economice, aceasta din urmă fiind revizuită continuu în scădere. Repercusiunile economice ale pandemiei COVID-19 depind de amploarea şi durata răspândirii acesteia, de eficacitatea măsurilor de contenţie şi a măsurilor de răspuns.

34. Conform prognozelor FMI (Raportul World Economic Outlook, publicat în luna iunie 2020), în anul curent economia mondială va fi în declin cu 4,9% comparativ cu anul precedent, cu o recuperare de 5,4% în anul 2021 (tabelul 2.1). Astfel, se aşteaptă ca produsul global în 2021 să depăşească neesenţial nivelul anului 2019. Pronosticurile sunt pesimiste pentru liderii mondiali: în ţările membre ale Zonei Euro se anticipează un declin de aproape 10% faţă de anul precedent, iar în Statele Unite ale Americii de 8%. Estimările sunt negative şi pentru Europa emergentă şi în curs de dezvoltare şi, nemijlocit, pentru Rusia şi România, parteneri economici importanţi ai Moldovei. Totodată, se pare că aceste state ar putea fi marcate de o recesiune mai puţin profundă comparativ cu alte state. Evoluţiile din ultimele luni indică o degradare progresivă a climatului de afaceri internaţional în contextul expansiunii consecinţelor socioeconomice generate de pandemia COVID-19. În consecinţă, urmărim înrăutăţirea valorilor estimate ale creşterii economice mondiale din acest an.

35. În comerţul mondial pentru acest an se estimează o scădere profundă de 11,9% ca urmare a cererii slabe pentru bunuri şi servicii, inclusiv pentru serviciile de turism. Datorită creşterii treptate a cererii interne în anul următor, se aşteaptă o creştere a comerţului de circa 8%.

36. Conform estimărilor FMI şi ale Băncii Mondiale, în acest an se anticipează cel mai mare declin economic din ultimele decenii.

Tabelul 2.1

Produsul global, volumul tranzacţiilor comerciale şi preţurile medii

la petrol şi alte produse în anii 2020-2021

37. Provocările pe termen scurt şi mediu vizează:

1) relansarea economică cu ritmuri diferenţiate între sectoare;

2) deteriorarea severă a climatului din piaţa forţei de muncă (cele mai afectate fiind persoanele cu venituri mici şi medii, care nu se pot adapta muncii la distanţă;

3) discrepanţa dintre economia financiară şi economia reală;

4) nivelul ridicat de incertitudine;

5) creşterea semnificativă a datoriei publice.

38. Gradul înalt de incertitudine cu privire la evoluţia pandemiei este un factor principal care afectează perspectivele economice şi face dificilă evaluarea riscurilor.

B. Economia Republicii Moldova – evoluţii recente şi perspective

39. Scenariul macroeconomic a fost elaborat având la bază asumarea gestionării pandemiei COVID-19 din Republica Moldova, în conformitate cu evoluţiile internaţionale şi o redresare economică paralelă.

40. Se presupune că măsurile stricte de distanţare socială din ţară vor fi ridicate treptat, în timp ce anumite restricţii vor fi menţinute şi în anul 2021.

41. Faza de redresare a economiei ţării este de aşteptat să înceapă din trimestrul I al anului 2021 din punctul de vedere al producţiei, iar piaţa forţei de muncă va începe să se recupereze din trimestrul II al anului 2021.

42. Sectoarele cele mai afectate de măsurile de combatere a răspândirii pandemiei în economie sunt în domeniul serviciilor: transport, turism, hoteluri şi restaurante, cultură şi divertisment, comerţ.

Efectul măsurilor COVID-19 asupra perspectivelor economice şi a rezultatelor fiscale

43. Înainte de apariţia crizei provocate de pandemia COVID-19, perspectivele macroeconomice erau pozitive, cu o creştere economică estimată pentru anul 2020 în proiectul de buget de aproximativ 3,8%.

44. Perspectivele pentru anul 2020 s-au inversat după izbucnirea crizei pandemiei COVID-19, cu o recesiune prevăzută pentru anul în curs, din cauza unui şoc al cererii, precum şi al producţiei în economie. Macroeconomia se află într-o incertitudine extremă, iar rezultatul final va depinde de gravitatea şi durata crizei.

45. Pe parcursul anului 2020 prognozele au fost revizuite în descreştere de 2 ori, reducerea activităţii economice fiind reestimată de la 3 la sută în martie la 4,5 în iulie. Cu toate acestea, există şi riscul menţinerii valului pandemic care va avea un impact suplimentar asupra economiei, în absenţa unui tratament rapid al maladiei sau a unui vaccin. În acest caz recesiunea va fi mai profundă decât cea din scenariul de bază (-4,5%), cu estimări iniţiale de până la -6,2% din PIB în termeni reali.

46. Referitor la rezultatele fiscale, se estimează că soldul bugetar va fi substanţial negativ pe parcursul anului 2020, fiind estimat la un deficit de circa -8,0% din PIB. Acesta fiind cauzat de efectele pandemiei COVID-19 asupra economiei care vor conduce la reducerea veniturilor bugetare şi a cheltuielilor mai mari destinate măsurilor de sprijin în domeniile economic, sănătăţii, protecţiei sociale, educaţiei, ordinii publice etc.

47. Ţinând cont de creşterea datoriei de stat pentru a aborda impactul economic al pandemiei COVID-19 şi reducerea preconizată a PIB pentru anul 2020, datoria de stat, ca raport în PIB, se va majora la aproximativ 36,6% până la sfârşitul anului.

C. Economia Republicii Moldova – Evoluţii recente 2020

48. Tendinţele economice înregistrate de Republica Moldova în primele luni ale anului 2020 reflectă primele semne ale pandemiei COVID-19. Economia trece printr-un declin economic grav din cauza pandemiei şi se estimează o scădere drastică a PIB-ului în anul curent. Criza pune presiune pe finanţele publice din cauza veniturilor bugetare mai mici decât s-au prognozat şi a cheltuielilor în creştere pentru acoperirea costurilor măsurilor suplimentare în domeniile sănătăţii, protecţiei sociale, economic etc.

49. Prognoza evoluţiei PIB pentru anul 2020 a luat în considerare efectele pandemiei COVID-19, precum şi măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, piaţa muncii şi consumatori, intervenţiile în domeniul medical, dar şi impactul secetei asupra sectorului agriculturii.

50. Produsul intern brut a însumat 88,3 mld lei în semestrul I al anului 2020 şi a înregistrat o descreştere cu 7,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Performanţa slabă a economiei din primul semestru poate fi atribuită atât tendinţei de temperare a economiei din anul trecut, precum şi efectelor negative ale pandemiei COVID-19. Cererea internă, determinată exclusiv de investiţiile în construcţii, a fost unica sursă de susţinere a creşterii economice, în timp ce atât consumul privat, cât şi comerţul exterior au scăzut.

51. Creşterea preţurilor se temperează. În luna august 2020 rata inflaţiei a constituit 0,05% faţă de decembrie 2019, înregistrând o descreştere cu 3,96 p.p. comparativ cu rata inflaţiei din aceeaşi perioadă a anului 2019. Rata inflaţiei anuale (august 2020 faţă de august 2019) s-a încadrat în limita intervalului de variaţie al ţintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/- 1,5%), constituind 3,45%.

52. Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de euro. De la începutul anului 2020, moneda naţională a marcat o apreciere de 3,4% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 1 ianuarie 2020 până la 16,62 lei la 31 august 2020). Faţă de euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 2,1%.

53. Impactul pandemiei COVID-19 asupra comerţului exterior se accentuează. Contractarea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor, iar diminuarea consumului a condus la scăderea importurilor. În primele 7 luni ale anului 2020 s-au diminuat exporturile cu 12,8%, iar importurile cu 12,6%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1,5 mld dolari SUA, cu 12,5% mai mic decât cel înregistrat în perioada similară a anului 2019. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi s-a majorat cu 0,1 p.p. (constituind 47,7%).

54. Pandemia COVID-19 a afectat şi sectorul industrial. Restrângerea sau sistarea temporară a activităţii companiilor din sector ca urmare a măsurilor de protecţie împotriva răspândirii COVID-19 şi diminuarea cererii externe a determinat scăderea volumului producţiei industriale în ianuarie–iunie cu 6,3%, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.

55. Producţia sectorului agricol în primul semestru al anului 2020 s-a diminuat cu 2,84%, însumând circa 5,1 mld lei. Condiţiile climaterice nefavorabile, seceta din toamna anului trecut şi din anul curent au determinat scăderea producţiei vegetale cu 26,8%. Producţia animalieră a crescut cu 2,2%. A fost în creştere producţia de carne (+24,3%), pe când producţia de lapte şi ouă a fost în diminuare (cu 10,2 şi 6,9%, respectiv).

56. Activitatea investiţională este în diminuare. În primul semestru al anului 2020 volumul investiţiilor a scăzut cu 19,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, însumând circa 9,6 mld lei. Diminuarea activităţii investiţionale s-a datorat, în mare parte, scăderii esenţiale a investiţiilor din bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (-55%). În creştere s‑au menţinut investiţiile private (+2,5%), în special s-a dezvoltat sectorul construcţiilor, investiţiile în acest sector fiind în creştere cu circa 18%.

57. Câştigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia naţională în semestrul I al anului 2020 a constituit 7737,9 lei şi s-a majorat în termeni nominali cu 8,8% faţă de semestrul I al anului 2019. În termeni reali salariul s-a majorat cu 3,2%.

58. Mărimea medie a pensiei lunare la 1 iulie 2020 a constituit 2013,7 lei şi s-a majorat cu 6,3% faţă de aceeaşi dată a anului 2019 în termeni nominali.

59. Numărul şomerilor înregistraţi la oficiile forţei de muncă în primele 8 luni ale anului 2020 a constituit 25,5 mii persoane şi s-a majorat de circa 2,2 ori faţă de primele 8 luni ale anului 2019.

D. Proiecţii macroeconomice pentru anul 2020

60. Pe termen mediu se prognozează o redresare treptată a economiei. Totodată, incertitudinile în creştere prezintă riscuri semnificative pentru această perspectivă. În cazul în care epidemia COVID-19 este oprită în timp scurt, cu o recuperare economică ulterioară, scenariul de bază prevede că PIB-ul real se va reduce cu 4,5 la sută în anul 2020, revenind la o creştere de circa 4 la sută anual pe parcursul anilor 2021-2023. Blocarea activităţii economice şi restricţiile de deplasare vor produce o deteriorare accentuată a economiei cu o scădere pronunţată a veniturilor bugetare.

61. În pofida măsurilor financiare şi bugetar-fiscale adoptate, consecinţele pandemiei vor conduce la reducerea investiţiilor. Volumul investiţiilor se va diminua în anul 2020 cu circa 4,8%, iar din anul 2021 va reveni pe un trend ascendent. În condiţiile crizei pandemice, majoritatea companiilor private îşi vor restrânge activitatea investiţională, fiind constrânse de lipsa cererii şi insuficienţa mijloacelor financiare, dar şi incertitudinile evoluţiei economice. Astfel, în anul 2020 se estimează o diminuare a investiţiilor private cu circa 17%. Agenţii economici îşi vor restabili treptat activitatea investiţională fiind stimulaţi de dorinţa de a creşte competitivitatea producţiei şi productivitatea muncii, de oportunităţile oferite de Acordul de Asociere, precum şi de condiţiile de creditare în general favorabile. Astfel, va fi nevoie de un mediu politic stabil şi de crearea condiţiilor favorabile pentru mediul de afaceri pentru a stimula activitatea investiţională şi atragerea masivă a investiţiilor străine în perioada de prognoză.

62. Vor continua proiectele investiţionale ale statului, acestea fiind privite ca un mijloc eficient de depăşire a situaţiei de criză. Un stimulent de bază pentru activitatea investiţională în anul 2020 vor fi proiectele investiţionale ale statului finanţate atât din surse bugetare, cât şi din sursele organizaţiilor internaţionale. Vor fi implementate proiecte de modernizare a infrastructurii, inclusiv drumuri, sectorul energetic, reţele electrice, reţele de gaz etc.

63. Activitatea industrială se va diminua cu 3% în anul 2020 din cauza efectelor pandemiei COVID-19, iar ulterior va intra într-o fază stabil ascendentă. Descreşterea din anul 2020 va fi cauzată, pe de o parte, de sistarea sau restrângerea activităţii companiilor industriale în perioada de criză pandemică, pe de altă parte, de diminuarea cererii externe din partea ţărilor partenere afectate de COVID-19. Vor fi în diminuare, în special, ramurile exportatoare precum: industria de automobile (-16,6%), industria uşoară (-14,4%), fabricarea băuturilor (-3,4%), prelucrarea fructelor şi legumelor (-3%).

64. Volumul producţiei agricole va scădea cu circa 11,9% în anul 2020. Condiţiile climaterice nefavorabile, seceta din toamna anului 2019 şi primăvara şi vara anului curent, precum şi îngheţurile din lunile martie-aprilie vor afecta puternic roada anului 2020. Deficitul de precipitaţii a creat condiţii nefavorabile pentru creşterea, dezvoltarea culturilor de toamnă şi a celor de primăvară.

65. Veniturile populaţiei vor scădea atât din contul remitenţelor, cât şi al plăţilor salariale. Sistarea completă sau parţială a activităţilor din sectorul real al economiei vor cauza reduceri mari de venituri ale angajatorilor. În aceste condiţii, fondul de remunerare în sectorul real a fost estimat în valoare de 40,24 mld lei pentru anul 2020, în diminuare cu 2,5% faţă de anul 2019. Totodată, se prevede menţinerea plăţilor salariale în sectorul bugetar conform angajamentelor Guvernului. Astfel, în sectorul bugetar fondul salarial se prognozează în mărime de 13,84 mld lei, în creştere faţă de executat în 2019 – 8,4%.

66. Rata inflaţiei va rămâne în limitele intervalului ţintit de BNM, aproape de valoarea-ţintă de 5%, pe măsură ce factorii ofertei interne vor compensa efectele de încetinire cauzate de cererea mai slabă.

67. Prognoza privind înrăutăţirea indicatorilor macroeconomici pentru anul 2020, care a stat la baza actualizării veniturilor bugetului anului 2020, precum şi mobilizarea resurselor financiare semnificative pentru sănătatea publică orientate spre combaterea răspândirii COVID-19, dar şi pentru alte sectoare, vor avea un impact şi asupra prognozei principalilor parametri bugetari pentru anul 2021 şi pe termen mediu.

E. Proiecţii macroeconomice pentru anii 2021-2023

68. Comparativ cu anii precedenţi şi conform structurii/conţinutului care de facto ar trebui să îl aibă, CBTM 2021-2023 nu oferă informaţii cu privire la previziuni macroeconomice şi măsuri fiscale foarte detaliate pentru depăşirea crizei. Schimbarea permanentă a situaţiei atât în sectorul sănătăţii, cât şi în cel economic, necesită o flexibilitate şi adaptabilitate considerabilă a politicilor publice pe termen scurt şi mediu.

69. CBTM este elaborat pe baza previziunilor macroeconomice ale Ministerului Economiei şi Infrastructurii, discutate şi coordonate cu experţii FMI în cadrul misiunii din luna iulie 2020 şi conţine măsurile bugetar-fiscale adoptate de către Guvern până în septembrie a acestui an.

70. Previziunile macroeconomice conţin, de asemenea, multe incertitudini, deoarece acestea depind în mare măsură de ritmul pandemiei COVID-19 din lume şi de măsurile de combatere adoptate de ţările afectate. În momentul în care se întocmeşte Cadrul bugetar pe termen mediu, situaţia rămâne fluidă, iar următoarele luni sunt incerte cu privire la modul în care vor derula. În acest context, deşi se preconizează o recuperare în 2021, nu există suficiente informaţii pentru a-l cuantifica în limitele de eroare acceptabile.

71. Începând cu anul 2021, viteza şi dimensiunea de recuperare vor depinde de rezultatul final din anul 2020. Se aşteaptă că 2021 va fi anul de recuperare a pierderilor din anul 2020. Incertitudinea condiţiilor climaterice rămâne a fi un factor de risc pentru toată perioada de prognoză. Evoluţiile depind şi de alţi factori, inclusiv de eficienţa măsurilor adoptate şi de perioada de timp necesară pentru echilibrarea proceselor în sănătate şi de faptul cum va evolua strategia de redresare economică în lunile următoare şi cât timp va dura recuperarea întreprinderilor din diverse sectoare. La fel de importante sunt evoluţia situaţiei economice din UE şi restul lumii şi progresele privind descoperirea şi producerea în masă a unui vaccin contra COVID-19.

72. Prognoza principalilor indicatori macroeconomici ai Republicii Moldova pentru perioada anilor 2021-2023 conform scenariului de bază este fundamentată pe o serie de ipoteze, inclusiv:

1) gestionarea pandemiei în conformitate cu evoluţiile internaţionale şi o redresare economică paralelă;

2) menţinerea anumitor restricţii pe parcursul anului 2020;

3) un şoc economic temporar, cu o scădere economică pronunţată în al doilea şi al treilea trimestru al anului 2020 şi cu un impact mai mic în ultimul trimestru al anului 2020;

4) sectoarele cele mai afectate de măsurile de combatere a răspândirii pandemiei în economie sunt în sectorul serviciilor: transport, turism, hoteluri şi restaurante, cultură şi divertisment, comerţ;

5) anticiparea începutului fazei de redresare a economiei din ultimul trimestru al anului 2020, atât din punctul de vedere al producţiei, cât şi al pieţei forţei de muncă;

6) în 2021 se aşteaptă o redresare a economiei. Se presupune că un astfel de profil al activităţii economice se va întâmpla şi la nivel internaţional, în special în ţările care sunt parteneri comerciali importanţi ai Moldovei;

7) menţinerea condiţiilor internaţionale favorabile, continuarea reformelor structurale, promovarea exporturilor şi sprijinul acordat sectorului privat prin eforturi de simplificare şi liberalizare, menţinerea stabilităţii financiare, a preţurilor şi a cursului de schimb.

73. Scenariul macroeconomic de bază prevede:

1) prognoza creşterii economice se estimează la 4,1% în anul 2021,4% în anul 2022 şi 4,2% în anul 2023. În termeni nominali, PIB-ul va creşte de la 223,4 mld lei în 2021 la 266,9 mld lei în anul 2023;

2) nivelul mediu anual al inflaţiei în anul 2021 va fi de 2,3%. În acelaşi timp, se estimează că inflaţia va ajunge la sfârşitul anului 2023 până la 5%;

3) salariul mediu lunar în ţară este prognozat să fie în creştere de la 8422 de lei în 2021 până la 9920 de lei în anul 2023.

74. Realizarea acestui scenariu de prognoză a indicatorilor macroeconomici poate fi perturbată de următoarele riscuri interne şi externe.

Riscuri externe:

1) înrăutăţirea perspectivelor economice globale ca efect al unui nou val al pandemiei COVID-19. Acest risc vizează impactul posibil asupra economiei Republicii Moldova prin contractarea cererii externe, contribuind astfel la diminuarea exporturilor şi remitenţelor şi, prin urmare, la micşorarea producţiei industriale, a consumului populaţiei şi a creşterii ratei şomajului;

2) apariţia unor eventuale şocuri externe ale preţurilor la petrol;

3) creşterea tensiunilor geopolitice la nivel mondial poate influenţa creşterea preţurilor la resurse energetice şi la alte produse;

4) barierele comerciale şi măsurile protecţioniste în comerţul exterior (în special între SUA şi China) pot influenţa negativ tranzacţiile comerciale internaţionale;

5) tensiunile sociale în SUA şi ţările UE de asemenea pot contribui la creşterea nivelului de incertitudine privind perspectivele dezvoltării economice la nivel global.

Riscuri interne:

1) un eventual al doilea val sau o disipare prea lentă a pandemiei COVID-19 în Republica Moldova ar putea impune reintroducerea unui sistem de restricţii severe, comparabile cu cele din perioada stării de urgenţă;

2) de frica contaminării consumatorii şi producătorii ar putea să revină mult mai lent la ritmul de producţie şi consum obişnuit. Aceasta va afecta în mod particular sectorul serviciilor;

3) condiţiile climaterice nefavorabile, care sunt dificil de prognozat, pot duce la diminuarea volumului producţiei agricole, cu repercusiuni asupra sectorului industrial şi al exporturilor;

4) instabilitatea politică ce influenţează negativ activitatea economică şi investiţională intensifică tensiunea socială şi provoacă instabilitate macroeconomică;

5) accentuarea dezechilibrelor la nivel macroeconomic (creşterea deficitului bugetar, deficitului contului curent, costului forţei de muncă) va conduce la creşterea vulnerabilităţii economiei naţionale;

6) fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb al monedei naţionale pot influenţa negativ activitatea agenţilor economici.

75. Prognoza detaliată a indicatorilor macroeconomici care au stat la baza estimărilor CBTM (2021-2023) se găseşte în anexa nr.1.

76. Ţinând cont de gradul înalt de incertitudine şi riscurile privind perspectivele de ameliorare a consecinţelor generate de pandemie, Ministerul Economiei şi Infrastructurii a elaborat un scenariu alternativ de prognoză, care prevede o perioadă mai lungă de sistare a activităţii economice şi recuperare mai lentă. Conform acestui scenariu, PIB se va diminua cu circa 6% în anul 2020. Recuperarea poate fi mai lentă, de exemplu din cauza valurilor repetate ale pandemiei sau a unei reluări asincrone a comerţului exterior, deoarece epidemia a lovit ţările în momente diferite şi cu impact diferit. Astfel, în cazul materializării acestor riscuri, prognoza prezentată poate fi supusă revizuirii adiţionale, în special în scopurile elaborării proiectului bugetului pe anul 2021.

77. În cazul materializării scenariului nefavorabil va fi necesar:

1) de promovat o combinaţie de politici macroeconomice consecvente şi bine coordonate;

2) de ajustat politica monetară şi politica bugetar-fiscală şi de implementat cu grijă reformele structurale propuse;

3) de asigurat funcţionarea serviciilor publice de importanţă critică (lanţurile de asigurare cu produse alimentare, serviciile de utilităţi publice, serviciile de menţinerea ordinii publice, servicii de transport), în condiţii de securitate sporită.

78. Priorităţile în domeniul politicii bugetar-fiscale în cazul scenariului de risc (intitulat generic "Recuperare mai lentă") urmează a fi axate pe:

1) susţinerea sistemului de ocrotire a sănătăţii;

2) acordarea sprijinului celor mai vulnerabile categorii de populaţie;

3) susţinerea mediului de afaceri şi a forţei de muncă;

4) sporirea eficienţei cheltuielilor publice.

III. CADRUL MACRO-FISCAL PENTRU ANII 2021-2023

A. Prezentare generală

79. Criza provocată de pandemia COVID-19 a necesitat revizuirea semnificativă şi de urgenţă a planurilor bugetar-fiscale pe termen scurt. Rectificările bugetare întreprinse în anul 2020 au fost determinate de pandemia COVID-19 şi impactul acesteia asupra economiei prin reducerea veniturilor bugetare estimate, pe de o parte, iar pe de altă parte au contribuit la luarea unor măsuri de susţinere a sistemului medical, de protecţie socială a celor afectaţi şi de sprijinire a agenţilor economici a căror activitate a avut de suferit.

80. Modificările veniturilor bugetare se datorează atât încetinirii activităţii economice din Moldova şi din regiune, cât şi măsurilor luate în această perioadă pentru a gestiona criza generată de COVID-19. Veniturile bugetului public naţional au fost estimate în diminuare cu circa 8,3 mld lei sau cu 12%, constituind 60,9 mld lei, comparativ cu 69,2 mld lei aprobate iniţial.

81. Modificările cheltuielilor bugetare vizează în mare parte asigurarea finanţării sistemului de sănătate, achiziţionarea echipamentelor de protecţie, dar şi asigurarea finanţării prestaţiilor sociale instituite ca urmare a încetării totale sau parţiale a activităţii populaţiei pe perioada stării de urgenţă. Cheltuielile bugetului public naţional sunt în creştere cu 0,7 mld lei sau cu 0,9% şi vor constitui 77,3 mld lei, comparativ cu 76,6 mld lei aprobate iniţial.

Modificările principalilor indicatori bugetari pe anul 2020 se prezintă în tabelul 3.1.

 Tabelul 3.1

Modificările principalilor indicatori bugetari pe anul 2020

B. Venituri - perspective pe termen mediu

82. Proiecţiile bugetare pe anii 2021-2023 se bazează pe ipoteza recuperării treptate a veniturilor bugetare pe un trend ascendent. Pe termen mediu se estimează că veniturile bugetare vor creşte în valori nominale de la 66743,6 mil. lei în anul 2021 la 79695,3 mil. lei în anul 2023 sau cu 19,4 la sută. Majorarea veniturilor va fi susţinută de creşterea PIB, intensificarea comerţului exterior, precum şi de măsurile luate pentru consolidarea administrării fiscale.

Granturi externe

83. Se estimează că granturile externe se vor diminua de la 933,4 mil.lei în anul 2020 până la 534,9 mil.lei în anul 2023. Pe termen mediu finanţarea suplimentară sub formă de granturi pentru suport bugetar este incertă şi depinde de instrumentele de finanţare promovate de Uniunea Europeană. Previziunile CBTM pentru anii 2021- 2023 presupun, prin urmare, că finanţarea din contul granturilor se va efectua primordial pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe şi va constitui de la 0,4% din PIB în anul 2021 până la 0,2% în PIB în anul 2023.

C. Obiectivele politicii fiscale şi ale politicii de administrare fiscală

84. Politica fiscală va fi orientată spre oferirea unui sprijin sectoarelor economice afectate de criza pandemică din anul 2020. Astfel, în vederea asigurării unui tratament echitabil aferent entităţilor economice, al creşterii veniturilor bugetare şi formalizarea ocupării forţei de muncă, Guvernul va intensifica lupta pentru eliminarea evaziunii fiscale şi reducerea economiei subterane.

85. Ca urmare a pandemiei, se aşteaptă un declin al pieţei forţei de muncă ce va impune implementarea măsurilor corespunzătoare. Pentru a diminua efectele asupra ocupării forţei de muncă, au fost introduse mai multe măsuri pentru sprijinirea locurilor de muncă în timpul pandemiei. O evaluare mai regulată a instrumentelor de politică activă va contribui la eficientizarea serviciilor de ocupare a forţei de muncă necesare pentru a atenua efectele crizei.

86. Politica la partea de venituri prevăzută în CBTM continuă să respecte principiile stabilite în ultimii ani, cu accentul principal pe menţinerea creşterii economice şi stimularea cererii şi ofertei de forţă de muncă, precum şi îmbunătăţirea colectării veniturilor, abordarea economiei subterane şi reducerea sarcinii şi a cheltuielilor administrative pentru întreprinderi şi cetăţeni. Măsurile prevăzute pentru politica de venituri vizează asigurarea resurselor financiare necesare pentru implementarea politicilor de cheltuieli ale Guvernului. În acelaşi timp se va urmări uniformizarea aplicării principiilor fiscale asupra obiectelor impozabile întru eliminarea discrepanţelor existente la plata impozitelor şi a taxelor.

Obiectivele politicii fiscale

87. Sistemul fiscal în continuare va fi orientat spre stimularea proceselor economice şi sociale în vederea creării unui climat prosper pentru fiecare cetăţean în parte.

88. Pentru asigurarea unui mediu fiscal axat pe impulsionarea dezvoltării economice, obiectivele generale ale politicii fiscale vor urmări:

1) perfecţionarea şi simplificarea sistemului fiscal;

2) asigurarea finanţării cheltuielilor publice (investiţii, cheltuieli sociale şi educaţie, cheltuieli privind asigurarea ordinii publice etc.);

3) redistribuirea echitabilă a venitului naţional;

4) stimularea economică;

5) armonizarea legislaţiei fiscale naţionale cu standardele Uniunii Europene legate de punerea în aplicare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

89. Măsurile de politică fiscală pe termen mediu care vor asigura atingerea obiectivelor vor fi axate pe:

Impozitul pe venit

1) menţinerea cotei unice a impozitului pe venit pentru persoane fizice, întreprinzători individuali şi medicii de familie titulari ai practicii, care exercită activitate profesională independentă – în mărime de 12% din venitul anual impozabil şi a cuantumului contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii stabilite ca urmare a reformei fiscale;

2) majorarea treptată a scutirii personale – de la 24000 de lei până la 30000 de lei;

3) majorarea scutirii pentru persoanele întreţinute cu 50% – de la 3000 de lei până la 4500 lei;

4) anularea scutirilor acordate pentru soţ/soţie în mărime de 11280 de lei, cu păstrarea scutirii suplimentare majore de 18000 de lei;

5) uniformizarea cotelor de impozitare a veniturilor, conform tabelului de mai jos;

6) impozitarea veniturilor financiare (impozitarea dobânzilor persoanelor fizice prin aplicarea reţinerii finale a impozitului în mărime de 3%);

7) eliminarea impozitării dividendelor distribuite persoanelor juridice.

Cotele de impozitare a veniturilor

Taxa pe valoarea adăugată şi accizele

1) revizuirea regimului TVA aferent producţiei agricole;

2) armonizarea legislaţiei fiscale ce ţine de TVA şi accize, în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Republica Moldova– Uniunea Europeană;

3) continuarea aplicării principiului previzibilităţii fiscale pe o perioadă de 3 ani aferent cotelor accizei;

4) ajustarea/indexarea în continuare a cotelor accizei la produsele petroliere, produsele alcoolice şi produsele din tutun;

5) consolidarea accizei stabilite pe valoarea autoturismelor cu 50%.

Impozitul pe bunurile imobiliare

Revizuirea cadrului normativ aferent bunurilor imobiliare prin anularea facilităţii privind dreptul la o reducere cu 15% la achitarea integrală a impozitului pe bunuri imobiliare.

Taxele rutiere

Revederea sistemului de aplicare a taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova (examinarea oportunităţii eliminării taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova şi includerea acesteia în cuantumul accizei la produsele petroliere).

Taxele locale

Revederea sistemului de taxe locale prin prisma principiului de previzibilitate pentru mediul de afaceri şi randamentul fiscal pentru APL prin:

1) plafonarea taxelor locale;

2) optimizarea taxelor locale, prin eliminarea taxelor cu un randament fiscal scăzut.

Plata pentru poluarea mediului

Implementarea unui mecanism care să fie bazat pe:

1) subvenţionarea companiilor de colectare şi reciclare a ambalajelor;

2) acordarea reducerii taxei pentru poluarea mediului pentru agenţii economici care au asigurat colectarea ambalajelor conform ţintelor.

Măsuri generale

1) eficientizarea facilităţilor fiscale şi vamale în scopul menţinerii sau excluderii acestora prin prisma impactului fiscal, economic, investiţional şi social;

2) diminuarea numerarului în economie prin:

a) plăţile efectuate între agenţi economici în numerar 100000 de lei lunar/10000 de lei per tranzacţie;

b) obligativitatea deţinerii POS terminal la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari de 500000 de lei;

c) plăţile efectuate de persoană fizică în numerar nu mai mari de 100000 lei per tranzacţie.

Aceste măsuri vor impulsiona tranzacţiile nonnumerar, respectiv creând premise de reducere a comisioanelor percepute de instituţiile financiare.

Obiectivele de administrare fiscală

90. Politica de administrare fiscală pe termen mediu 2021-2023 este orientată spre asigurarea corectitudinii, coerenţei şi transparenţei în procesul de administrare fiscală. În acest sens vor fi întreprinse măsuri pentru:

1) promovarea şi dezvoltarea serviciilor fiscale acordate contribuabililor;

2) promovarea principiilor de conformare voluntară;

3) dezvoltarea sistemului de management al riscurilor de neconformare fiscală în vederea eficientizării acţiunilor de control şi de prevenire a evaziunii fiscale;

4) îmbunătăţirea performanţei Direcţiei generale a contribuabililor mari şi a programului individual pe averile/bunurile de lux, inclusiv a conformării persoanelor fizice cu statut de contribuabil mare.

Obiectivele politicii vamale şi politicii de administrare vamală

Obiectivele politicii vamale

91. Ca parte componentă a CBTM, politica vamală va urmări eficientizarea procesului de colectare a veniturilor bugetare provenite din achitarea drepturilor de import/export. Totodată, vor fi perfecţionate mecanismele de import/export în vederea optimizării costurilor agenţilor economici de efectuare a procedurilor vamale.

92. Politica vamală pe termen mediu se va baza pe câteva obiective importante, acestea fiind:

1) îmbunătăţirea şi simplificarea sistemelor vamale;

2) facilitarea comerţului şi întărirea competitivităţii agenţilor economici autohtoni;

3) asigurarea securităţii vamale la frontieră;

4) armonizarea legislaţiei vamale naţionale conform Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană;

5) sistematizarea legislaţiei vamale prin aprobarea cadrului normativ secundar necesar implementării noului Cod vamal.

Obiectivele de administrare vamală

93. Politica de administrare vamală va fi axată pe:

1) reorganizarea Serviciului Vamal;

2) diminuarea pragurilor valorice a contrabandei ce cade sub incidenţa legislaţiei penale;

3) aplicarea unor mărci distincte pentru produsele din tutun şi băuturile introduse pentru consum pe teritoriul necontrolat de autorităţile constituţionale;

4) facilitarea procesului de tranziţie a mărfurilor şi a pasagerilor.

94. Politica de administrare vamală se va baza pe următoarele obiective:

1) promovarea conformării voluntare la plata drepturilor de import/export prin implementarea procedurilor vamale moderne, care facilitează comerţul extern şi asigură securitatea lanţului de aprovizionare internaţional;

2) sporirea nivelului de securitate economică a statului şi de securizare a frontierei de stat;

3) transpunerea standardelor internaţionale de facilitare a comerţului în reglementările vamale naţionale;

4) formarea unui efectiv consolidat cu un nivel înalt de profesionalism şi integritate, capabil să realizeze eficient şi în mod transparent misiunea Serviciului Vamal.

D. Cheltuieli – evoluţii, perspective şi priorităţi

Cheltuieli – evoluţii recente 2020

95. Finanţele publice sunt supuse unor presiuni semnificative din cauza scăderii veniturilor bugetare şi a creşterii cheltuielilor în sănătate, asistenţă socială şi pentru susţinerea economiei. Revizuirea urgentă şi semnificativă a indicatorilor bugetari pe termen scurt concomitent cu implementarea unui pachet de măsuri fiscale a fost un răspuns prompt la efectele pandemiei.

96. Bugetul pentru anul 2020, în final, a fost suplimentat cu 0,7 mld lei comparativ cu varianta aprobată iniţial. Cheltuielile bugetare au fost redistribuite şi suplimentate cu circa 1,4 mld lei, în scopul atenuării impactului pandemiei COVID-19, în special pentru creşterea salariilor pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii, sprijinirea agenţilor economici.

Priorităţi şi perspective de cheltuieli pe termen mediu

97. Pe măsura redresării situaţiei şi consolidării treptate a situaţiei bugetar-fiscale se va asigura spaţiu pentru cheltuielile ce favorizează creşterea economică, susţinute prin reforme bugetar-fiscale structurale. Ca rezultat, se preconizează că ţinta deficitului bugetului să ajungă la circa 4,3% din PIB în anul 2021, iar ulterior deficitul bugetar va fi treptat redus până la 3% din PIB în 2023. Pentru atingerea acestor obiective, se vor realiza reforme bugetar-fiscale, instituţionale şi structurale, extrem de necesare, în vederea consolidării politicilor şi administrării fiscale, eficientizării cheltuielilor, îmbunătăţirii managementului investiţiilor publice şi sporirii transparenţei bugetar-fiscale.

98. Se anticipează ca cheltuielile bugetare pe termen mediu să se stabilizeze după pandemia COVID-19 şi să revină treptat la nivelurile de creştere istorică. În anul 2021 se preconizează o scădere a volumului de cheltuieli comparativ cu anul 2020. Această scădere din anul 2021, în special a cheltuielilor curente, este din cauza faptului că în anul 2020 au fost majorate considerabil unele cheltuielile curente de singură dată, destinate măsurilor de stimulare fiscală, de susţinere a sectorului sănătăţii şi protecţiei sociale.

99. În perioada anilor 2021-2023, Guvernul îşi va consolida progresele în asigurarea stabilităţii şi sustenabilităţii finanţelor publice, protejând, în acelaşi timp, alocările pentru cheltuielile sociale şi investiţionale. Durabilitatea pe termen lung a finanţelor publice va fi, de asemenea, susţinută prin reforme în vederea consolidării cadrului de responsabilitate bugetar-fiscală şi a transparenţei bugetare.

100. Măsurile-cheie care necesită a fi întreprinse sunt:

1) consolidarea bazei fiscale prin raţionalizarea scutirilor fiscale, îmbunătăţirea raportării privind impozitul pe venit şi consolidarea administrării fiscale;

2) finanţarea asigurărilor sociale şi de sănătate bine ţintite, transparente şi pe o bază mai durabilă;

3) cheltuieli publice mai eficiente, restructurarea administraţiei publice centrale şi locale, o mai bună orientare a beneficiilor sociale, îmbunătăţirea finanţării şi gestionării programului de investiţii publice;

4) extinderea şi aprofundarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat;

5) consolidarea monitorizării şi gestionării riscurilor bugetar-fiscale.

Politica salarială pe termen mediu

101. Politica salarială pe termen mediu va fi în corelare cu obiectivele Guvernului stabilite în Planul de acţiuni ale Guvernului pentru anii 2020-2023, în care scop se va tinde spre:

1) asigurarea garanţiilor minime ale veniturilor salariale ale angajaţilor din sectorul real prin aprobarea anuală a cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul următor;

2) facilitarea creării noilor locuri de muncă şi susţinerea agenţilor economici în vederea instruirii ucenicilor prin învăţământul dual;

3) diminuarea poverii fiscale asupra mediului de afaceri prin reformarea impozitelor salariale în vederea unificării acestora;

4) îmbunătăţirea procesului de evidenţă a contribuabililor prin dezvoltarea Registrului contribuabililor şi a Registrului salariaţilor.

102. În sectorul bugetar se preconizează perfecţionarea sistemului unitar de salarizare în vederea asigurării unui nivel adecvat de remunerare, fiind preconizată reevaluarea sistemică a tuturor funcţiilor din sectorul bugetar, în baza rezultatelor şi a carenţelor atestate în procesul implementării Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

103. Creşterea anuală a valorii de referinţă utilizate la calcularea salariilor în sectorul bugetar cu cel puţin nivelul inflaţiei prognozate va asigura o majorare graduală a salariilor în sistem şi eliminarea treptată a valorilor de referinţă derogatorii.

104. Pe termen mediu se prevede unificarea graduală a valorilor de referinţă şi reducerea numărului acestora de la 8 în anul 2020 la 5 în anul 2023 şi la 3 valori de referinţă până în anul 2026.

105. Nivelul înalt al cheltuielilor de personal (peste 20% din cheltuielile totale ale bugetului public naţional) şi deficienţele sistemului de salarizare în vigoare impun necesitatea de monitorizare permanentă şi control strict, precum şi planificarea eficientă, în vederea sporirii transparenţei cheltuielilor de personal în sectorul bugetar. Dezvoltarea unui sistem informaţional pentru integrarea la nivelul bugetului public naţional a datelor privind unităţile şi cheltuielile de personal va spori nivelul de gestionare a numărului de unităţi în sector şi va facilita procesul de planificare şi monitorizare a fondului de retribuire a muncii.

Priorităţile politicii cheltuielilor pe sectoare

106. Pe termen mediu priorităţile majore în domeniul cheltuielilor vor reflecta priorităţile noi apărute în legătură cu izbucnirea pandemiei globale COVID-19.

1) În domeniul ocrotirii sănătăţii. Răspândirea pandemiei COVID-19 a transformat sistemul de asistenţă medicală într-un sector extrem de important pentru asigurarea vieţii şi sănătăţii populaţiei şi, drept rezultat, pentru funcţionarea normală a economiei. Consolidarea şi menţinerea viabilităţii sistemului sunt printre principalele priorităţi ale Guvernului în situaţia de criză. Pe lângă creşterea cheltuielilor pentru asigurarea furnizării asistenţei medicale necesare şi implementarea tuturor acţiunilor planificate într-o situaţie nonpandemică, sunt necesare transferuri suplimentare redirecţionate pentru a combate răspândirea coronavirusului. Acestea includ resurse pentru consumabile şi echipamente pentru compartimentele bolilor infecţioase, furnizarea de echipamente de protecţie personală, livrarea de teste de laborator, reactivi şi echipamente, cheltuieli majorate pentru dezinfectare şi sterilizare şi remunerare suplimentară pentru cei implicaţi direct în logistică, servicii, îngrijire şi tratare a pacienţilor cu simptome progresive şi severe de infecţie.

2) În domeniul asistenţei sociale obiectivul este de a continua abordarea problemelor persoanelor din grupurile de risc în limitele capacităţilor financiare ale statului, inclusiv în ceea ce priveşte integrarea socială şi sărăcia. Principalele priorităţi includ: politica de ocupare a forţei de muncă, a cărei importanţă, în condiţiile economice actuale şi a creşterii preconizate a şomajului, este din nou evidenţiată; menţinerea şi extinderea măsurilor în domeniile asistenţei sociale şi combaterea sărăciei; şi menţinerea nivelului de sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi, care sunt unul dintre cele mai vulnerabile grupuri sociale.

3) În domeniul educaţiei. Asigurarea unui acces larg la învăţământul preşcolar şi şcolar şi reducerea abandonului şcolar sunt factori-cheie în crearea condiţiilor favorabile pentru reducerea excluziunii sociale, îmbunătăţirea caracteristicilor de calitate şi a competitivităţii forţei de muncă şi a bunăstării cetăţenilor. Respectând această viziune, au fost luate măsuri în urma crizei pandemice, pe de o parte, pentru a păstra viaţa şi sănătatea copiilor/elevilor/studenţilor ca o categorie de risc pentru infecţia şi răspândirea virusului şi, pe de altă parte, pentru a continua funcţionarea normală a procesului de învăţământ. În acest scop, e-learning-ul a început prin utilizarea platformelor de internet şi a formelor TV. Acest lucru prezintă atât pentru elevi, cât şi profesori cu provocări serioase şi cerinţe noi, dar în acelaşi timp reprezintă un pas major spre aprofundarea tehnologiilor digitale în educaţie şi alocarea de fonduri suplimentare pentru pregătirea sistemului.

4) Politica în învăţământul superior îşi propune să promoveze instituţiile autonome de învăţământ superior pentru a creşte continuu calitatea educaţiei pe care o oferă, pentru a sprijini mediul academic, pentru a crea condiţii pentru punerea în aplicare a celor mai bune practici ale instituţiilor de învăţământ superior din statele membre ale UE şi asigură condiţii pentru accesul la învăţământ superior de calitate, orientat spre realizarea cu succes a vieţii. În situaţia de criză, învăţământul superior se confruntă similar cu provocările din învăţământul secundar – anularea prezenţei şi introducerea e-learningului. De asemenea, pe termen mediu se vor analiza opţiunile de eficientizare a cheltuielilor identificate în cadrul exerciţiului de raţionalizare a cheltuielilor (boxa 3.1).

5) În domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor politica se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii de transport de bază, care este o condiţie importantă pentru menţinerea creşterii economice durabile. Prioritatea este menţinerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale în conformitate cu cerinţele moderne ale transportului rutier, modernizarea şi reînnoirea reţelei rutiere şi asigurarea unui nivel mai bun de siguranţă al reţelei rutiere existente. Îmbunătăţirea/creşterea nivelului de siguranţă a traficului rutier şi a întreţinerii drumurilor rămâne în continuare o prioritate pe agenda Guvernului.

6) Politicile guvernamentale în sectorul agricol şi de dezvoltare rurală se vor concentra pe trei aspecte principale: creşterea productivităţii prin avansarea politicii, investiţii în infrastructură şi inovare în agricultură. Politicile în domeniul agricol vor fi axate pe segmente ale producţiei agricole care aduc valoare adăugată înaltă. În acest sens, accent se va pune pe sistemul de asigurări în agricultură şi dezvoltarea infrastructurii în domeniul sectorului zootehnic. Schema de subvenţii şi sistemul de subvenţii vor fi ajustate pentru a se asigura criterii mai clare şi a unei transparenţe depline. Până la sfârşitul anului curent urmează sa fie finalizat exerciţiul de raţionalizare a cheltuielilor în sectorul agricol (boxa 3.2).

7) Priorităţile principale de asemenea includ lupta împotriva corupţiei, consolidarea statului de drept şi reforma sectorului judiciar şi al întreprinderilor din sectorul public, inclusiv prin creşterea transparenţei, consolidarea supravegherii şi guvernanţei şi îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a sectorului public. Aceste reforme vor contribui la atingerea obiectivelor de reducere a sărăciei şi de creştere economică.

107. Agregatele bugetare pentru perioada CBTM (2021-2023) confirmă faptul că Republica Moldova se află în continuă redresare, dar încă într-un cadru bugetar-fiscal foarte constrâns (tabelul 3.2 şi anexa nr.2).

Tabelul 3.2

Agregate bugetare

108. Proiecţiile bugetare demonstrează că până în anul 2023 veniturile bugetare vor fi în creştere faţă de anul 2020 cu 29,3 la sută, inclusiv în anul 2021 faţă de anul 2020 – cu 8,1 la sută. Majorarea veniturilor va fi susţinută din contul măsurilor consolidării fiscale şi vamale şi restabilirii economiei după recesiunile din anul 2020.

109. Cheltuielile publice în perioada 2021-2023 îşi vor consolida progresele în asigurarea stabilităţii şi sustenabilităţii bugetului, protejând în acelaşi timp alocările pentru cheltuieli sociale şi investiţionale. Cheltuielile publice până în anul 2023 vor fi în creştere faţă de anul 2020 cu 13,4 la sută.

110. Pe durata CBTM (2021-2023), soldul bugetar negativ se estimează a fi redus de la 8,0% din PIB în anul 2020 până la 3,0% în anul 2023.

111. Aceasta denotă faptul că politicile bugetar-fiscale reprezintă un indicator important al revenirii pe o traiectorie sustenabilă.

E. Finanţarea şi datoria de stat

Plafonul datoriei pentru 2020

112. Creşterea datoriei de stat se accentuează: de la începutul anului datoria de stat administrată de Guvern s-a majorat cu 15,2% şi a atins un nivel de 60,8 mld lei. Datoria de stat internă însumează 27,0 mld lei şi a înregistrat o majorare de 14,9% faţă de situaţia de la sfârşitul anului 2019. Totodată, datoria de stat externă este la nivel de 2,0 mld dolari SUA (33,8 mld lei) şi a crescut cu 18,4% (cu 15,4% – în lei). Criza pandemică a determinat accentuarea necesităţii de finanţare a bugetului. Astfel, în şapte luni ale anului curent au fost înregistrate intrări de surse externe de finanţare în sumă de 331,8 mil. dolari SUA, faţă de 149,1 mil. dolari SUA la sfârşitul anului precedent, precum şi emisiuni nete din plasarea VMS pe piaţa internă în sumă de 3,5 mld lei, faţă de 0,4 mld lei la sfârşitul anului precedent.

113. Plafonul datoriei de stat estimat până la sfârşitul anului 2020, faţă de ipotezele expuse în bugetul aprobat are o schimbare negativă a indicatorului datoriei de stat în PIB pentru 2020. În condiţiile în care se estimează o contracţie a economiei de -4,5%, o depreciere a monedei naţionale faţă de euro, principala valută în care este denominată datoria de stat şi un deficit calculat de peste 8% din PIB, ca urmare a efectelor generate de răspândirea pandemiei COVID-19, estimăm că ponderea datoriei de stat în PIB va fi de 36,6% la sfârşitul anului 2020.

114. De asemenea, în anul 2020 Ministerul Finanţelor va continua să acorde garanţii de stat interne în cadrul Programului de stat "Prima casă", al căror sold la sfârşitul anului 2020 nu va depăşi 2,5 mld lei. Soldul garanţiilor de stat externe va constitui zero lei.

Obiectivele de gestionare a datoriei de stat

115. Obiectivul principal al managementului datoriei de stat este de a asigura necesităţile de finanţare ale soldului (deficitului) bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor implicate. În concordanţă cu acest obiectiv de politică, acţiunile în perioada anilor 2021-2023 se vor concentra pe:

1) dezvoltarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat;

2) contractarea împrumuturilor de stat externe, ţinând cont de raportul cost–risc;

3) managementul riscului operaţional asociat datoriei de stat.

Finanţarea externă

116. Prognozele indică, pe termen mediu, un declin al finanţării soldului bugetului de stat din surse externe din cauza reducerii fluxurilor destinate susţinerii bugetului, astfel creditorii externi vor aloca surse preponderent pentru implementarea proiectelor de investiţii capitale. Se estimează că cei mai mari creditori externi ai Guvernului, pe termen mediu, vor rămâne Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă etc.

Finanţarea internă

117. Se estimează că finanţarea internă netă a bugetului de stat se va micşora de la 1,4% din PIB în anul 2021 la 1,0% din PIB în anul 2023. Acest fapt este influenţat de micşorarea emisiunii valorilor mobiliare de stat pe piaţa internă şi a răscumpărării valorilor mobiliare de stat emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat.

118. În prezent predomină finanţarea internă prin emisiunea valorilor mobiliare de stat cu scadenţa de până la 12 luni. Unul dintre obiectivele de gestionare a datoriei de stat în perioada anilor 2021-2023 rămâne extinderea maturităţii valorilor mobiliare de stat şi dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat. Acţiunile Ministerului Finanţelor, pe termen mediu, întreprinse în scopul realizării acestui obiectiv se vor axa pe creşterea gradului de transparenţă şi predictibilitate a pieţei valorilor mobiliare de stat, monitorizarea şi evaluarea performanţelor dealerilor primari, diversificarea canalelor de vânzare a instrumentelor de contractare a datoriei de stat interne către potenţialii investitori.

Soldul şi deservirea datoriei

119. Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va majora de la 25,0% la sfârşitul anului 2019 pînă la 39,6% la sfârşitul anului 2023, fapt ce se explică prin ritmul de creştere mai mare al soldului datoriei de stat comparativ cu ritmul de creştere al PIB prognozat. Soldul datoriei de stat va fi influenţat de finanţarea netă pozitivă, atât internă, cât şi externă, dar şi de prognoza de depreciere a monedei naţionale în raport cu dolarul SUA. Astfel, soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 52494,3 mil. lei la sfîrşitul anului 2019 până la 105815,8 mil. lei la sfârşitul anului 2023 (tabelul 3.3).

Tabelul 3.3

Soldul datoriei de stat pentru anii 2019-2023

120. Se estimează că plăţile dobânzilor şi comisioanelor aferente datoriei de stat vor rămâne în jur de 1,0% din PIB pe parcursul anilor 2021-2023. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 1665,8 mil. lei (23,7% din total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 5355,2 mil. lei (76,3% din total). În fiecare din anii 2021, 2022 şi 2023 cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului datoriei de stat interne în această perioadă, precum şi în condiţiile micşorării ratelor dobânzii la valorile mobiliare de stat şi prognozei de depreciere a monedei naţionale.

Tabelul 3.4

Serviciul datoriei de stat în anii 2019-2023

V. ANEXE

Anexa nr.1

Prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2021-2023

(coordonată cu Fondul Monetar Internaţional)

Anexa nr.2.1.

Evoluţia şi estimările bugetului public naţional, 2018-2023

Anexa nr.2.1.2

Evoluţia şi estimările bugetului public naţional, 2018-2023

Anexa nr.2.1.3

Evoluţia şi estimările bugetului public naţional, 2018-2023

Anexa nr.2.2.1

Evoluţia şi estimările bugetului de stat, 2018-2023

Anexa nr.2.2.2

Evoluţia şi estimările bugetului de stat, 2018-2023

Anexa nr.2.2.3

Evoluţia şi estimările bugetului de stat, 2018-2023

Anexa nr.2.3.1

Evoluţia şi estimările bugetelor locale, 2018-2023

Anexa nr.2.3.2

Evoluţia şi estimările bugetelor locale, 2018-2023

Anexa nr.2.3.3

Evoluţia şi estimările bugetelor locale, 2018-2023

Anexa nr.2.4.1

Evoluţia şi estimările bugetului asigurărilor sociale de stat, 2018-2023

Anexa nr.2.4.2

Evoluţia şi estimările bugetului asigurărilor sociale de stat, 2018-2023

Anexa nr.2.4.3

Evoluţia şi estimările bugetului asigurărilor sociale de stat, 2018-2023

Anexa nr.2.5.1

Evoluţia şi estimările fondurilor asigurării obligatorii

de asistenţă medicală, 2018-2023

Anexa nr.2.5.2

Evoluţia şi estimările fondurilor asigurării obligatorii

de asistenţă medicală, 2018-2023

Anexa nr.2.5.3

Evoluţia şi estimările fondurilor asigurării obligatorii

de asistenţă medicală, 2018-2023

Anexa nr.3.1

Limitele de cheltuieli pe sectoare pentru anul 2021

Anexa nr.3.2

Limitele de cheltuieli pe sectoare pentru anul 2022

Anexa nr.3.3

Limitele de cheltuieli pe sectoare pentru anul 2023