BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

781/01.08.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Metodologiei controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
01.08.2018

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Metodologiei controlului de stat asupra activităţii

de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor

de competenţă ale Inspectoratului Naţional

pentru Supraveghere Tehnică

[Denumirea modificată Hot.Guv. nr.391 din 14.06.2023, în vigoare 26.06.2023]

nr. 781  din  01.08.2018

 (în vigoare 24.08.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 321-332 art. 853 din 24.08.2018

* * *

Notă: În clauza de adoptare şi pe tot parcursul textului Metodologiei, textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat”, la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, conform anexei nr.1.

[Pct.1 modificat Hot.Guv. nr.391 din 14.06.2023, în vigoare 26.06.2023]

2. Monitorizarea executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Economiei, Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Ministerului Afacerilor Interne, în limitele competenţelor funcţionale.

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]

3. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.2.

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.781/2018

Notă: în anexa nr.1:

        în denumire şi pe tot parcursul textului, cuvintele "Agenţia pentru Supraveghere Tehnică", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică", la forma gramaticală corespunzătoare;

        pe tot parcursul textului, cuvântul "Agenţie", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul "Inspectorat", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.391 din 14.06.2023, în vigoare 26.06.2023

METODOLOGIA

controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei

 riscurilor, aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului

Naţional pentru Supraveghere Tehnică

DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică (în continuare – Metodologie) are scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi cu Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

[Pct.1 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

2. Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică (în continuare – Inspectorat) aplică prezenta Metodologie în următoarele domenii atribuite în competenţa sa:

1) securitate industrială;

2) construcţii şi urbanism, inclusiv protecţia consumatorilor privind executarea lucrărilor de construcţii;

3) supravegherea pieţei privind produsele nealimentare şi protecţia consumatorilor din domeniile atribuite;

4) supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor;

5) supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile;

6) geodezie, cartografie şi geoinformatică.

Controlul de stat în domeniile indicate la subpct. 1)–6) se realizează cu aplicarea prezentei Metodologii.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

3. La baza controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător stau criteriile de risc relevante pentru domeniile de competenţa ale Inspectoratului, cu acordarea punctajului corespunzător şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc.

4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană supusă controlului şi/sau obiectul controlului determină nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control ce se aplică acesteia.

5. Inspectoratul aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situaţii:

1) la planificarea anuală a controalelor;

2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;

3) la identificarea soluţiei optime cu privire la petiţia depusă la Inspectorat sau la informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Inspectoratului;

4) la elaborarea listelor de verificare şi stabilirea cerinţelor de reglementare care ar trebui incluse în lista de verificare;

5) în cazul planificării strategice a activităţii sale de control;

6) în alte situaţii referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activităţii de întreprinzător.

6. În actul administrativ al Inspectoratului cu privire la situaţiile prevăzute la pct.5 se indică criteriile de risc utilizate la luarea deciziei şi modul în care acestea au fost luate în considerare.

7. Dacă acelaşi criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situaţii dintre cele indicate la pct.5 referitoare la acelaşi domeniu de activitate supus controlului, pot fi utilizate aceleaşi punctaje, ponderi şi formule de raportare a riscurilor la persoanele supuse controlului şi/sau obiectelor controlului ca la planificarea anuală a controalelor.

PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

Secţiunea 1-a

Criteriile de risc

8. Criteriul de risc însumează un set de însuşiri ale persoanei şi/sau ale obiectului pasibil de control sau de circumstanţe referitoare la raporturile anterioare ale persoanei supuse controlului cu Inspectoratul ale căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea de a cauza daune vieţii şi sănătăţii oamenilor mediului înconjurător şi gradul acestor daune.

9. Criteriile de risc reflectă probabilitatea apariţiei prejudiciului şi/sau mărimea acestuia.

10. Criteriile de risc generale utilizate în mod obligatoriu pentru domeniile de competenţă ale Inspectoratului sînt următoarele:

1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a subiectului;

2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului;

3) subiectul controlat.

11. Criteriul obligatoriu "subiectul controlat", menţionat la pct.10 subpct. 3), în funcţie de însuşirile persoanelor supuse controlului şi/sau al obiectelor controlului şi al domeniului de competenţă ale Inspectoratului, este:

1) în domeniul securitate industrială:

- numărul obiectivelor de producţie/instalaţiilor tehnice potenţial periculoase deţinute de persoana supusă controlului;

2) în domeniul construcţii şi urbanism, inclusiv protecţia consumatorilor privind executarea lucrărilor de construcţii:

- mărimea persoanelor supuse controlului şi/sau al obiectelor controlului (indicii cantitativi de activitate);

3) în domeniul supravegherea pieţei produselor nealimentare şi protecţia consumatorilor:

- aria de activitate şi locaţia unităţii care constituie obiect al controlului;

4) în domeniul supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor:

- pericol de incendiu funcţional al clădirilor;

5) în domeniul supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile:

- starea protecţiei civile;

6) în domeniul geodezie, cartografie şi geoinformatică:

- volumul lucrărilor conform domeniului de activitate şi suprafeţei totale a obiectelor.

[Pct.11 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.11 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]

12. Criteriile specifice pe domeniile utilizate de Inspectorat sînt:

1) în domeniul securitate industrială:

- tipul şi clasa de pericol al obiectivelor de producţie şi instalaţiilor tehnice potenţial periculoase deţinute de persoana supusă controlului;

2) în domeniul construcţii şi urbanism, inclusiv protecţia consumatorilor privind executarea lucrărilor de construcţii:

- perioada de activitate a persoanelor supuse controlului în domeniul respectiv;

3) în domeniul supravegherea pieţei produselor nealimentare şi protecţia consumatorilor:

- categoria de consumatori;

- veniturile din vânzări (cifra de afaceri);

- rezultatele monitorizării produselor care ţin de competenţa Agenţiei, reflectate la pct.26 subpct.2) concomitent cu criteriul "istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Agenţiei;

4) în domeniul supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor:

- pericolul de explozie-incendiu şi de incendiu al clădirilor şi încăperilor de producţie şi de depozitare;

- suprafaţa obiectivului;

5) în domeniul supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile:

- numărul de persoane antrenate în activitatea persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului;

6) în domeniul geodezie, cartografie şi geoinformatică:

- tipurile de lucrări executate de persoana supusă controlului în activitatea geodezică şi cartografică.

[Pct.12 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.12 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]

Secţiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului şi ponderarea criteriilor

13. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.

14. În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate al criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctaj maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Inspectoratul revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.

15. În cazul în care persoana supusă controlului şi/sau obiectul controlului corespunde mai multor poziţii de pe scara valorică a gradelor de risc din cadrul criteriului, aceasta va fi plasat pe poziţia căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.

16. În cazurile în care persoana supusă controlului desfăşoară mai multe genuri de activitate, cărora le-au fost atribuite diferite grade de risc, se aplică gradul cel mai mare (înalt) de risc al unuia dintre genurile de activitate desfăşurat.

17. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conţinut complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile: de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.

18. Fiecărui criteriu de risc i se stabileşte ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luînd în calcul importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită, în funcţie de domeniul de control.

19. La determinarea ponderii pentru fiecare criteriu se va ţine cont şi de:

1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Inspectoratului;

2) influenţa criteriului ales asupra probabilităţii prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat şi mărimii acestuia;

3) multidimensionalitatea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).

20. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracţii zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea ponderii mai mari unui criteriu va impune diminuarea ponderii pentru alte criterii.

21. Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc ca urmare a controalelor anterioare în funcţie de noile date disponibile şi de actualizarea informaţiei colectate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se va asigura scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate.

Secţiunea 3-a

Gradarea intensităţii riscului pentru domeniul

securitate industrială

[Denumirea secţiunii a 3-a modificată prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Notă: În denumirea şi în tot textul secţiunii a 3-a a capitolului II:

        - cuvintele "siguranţa obiectelor industriale periculoase" se substituie cu cuvintele "supravegherea tehnică de stat la obiectivele potenţial periculoase";

        - cuvintele "obiecte industriale periculoase", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "obiective de producţie potenţial periculoase", la forma gramaticală corespunzătoare;

        - cuvântul "obiecte" se substituie cu cuvântul "obiective" conform Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023

22. În domeniul securitate industrială se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare:

1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului

Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori ce indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (instalaţiile tehnice potenţial periculoase şi sistemele tehnologice utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.

Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1 la prezenta Metodologie, identificate conform sistemului naţional de clasificare statistică şi codificare (Clasificatorul activităţilor în economia Moldovei - CAEM Rev.2, aprobat prin Hotărîrea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr.20/2009), în limitele competenţelor atribuite Inspectoratului în conformitate cu legislaţia în vigoare;

2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat, indică un grad de risc mai înalt.

3) numărul obiectivelor de producţie potenţial periculoase deţinute de persoana supusă controlului

Raţionamentul general: numărul de obiective de producţie potenţial periculoase deţinute de persoana supusă controlului reflectă mărimea riscului potenţial prezentat de aceste obiective în procesul desfăşurării activităţilor şi/sau lucrărilor în domeniul securităţii industriale. Or respectivul criteriu de risc va contribui la argumentarea frecvenţei controlului la acelaşi agent economic, fiind determinat de deţinerea multiplelor obiective de producţie potenţial periculoase. Astfel, cu cît mai multe obiective de producţie potenţial periculoase deţine un agent economic, cu atît mai mare este gradul de risc atribuit acestuia.

4) tipul şi clasa de pericol ale obiectivelor de producţie potenţial periculoase deţinute de persoană supusă controlului

Raţionamentul general: În funcţie de consecinţele pe care le poate avea avaria sau catastrofa cu caracter tehnogen asupra intereselor vitale ale persoanei şi ale societăţii, obiectivele de producţie potenţial periculoase se împart în clase de pericol, în corespundere cu criteriile indicate în anexele nr.1 şi nr.2 la Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase.

5) gradul de uzură a utilajului

Raţionamentul general: Obiectivele de producţie potenţial periculoase care nu dispun de utilaj tehnic sau cele ale căror instalaţii tehnice şi sisteme tehnologice sînt exploatate în termenul stabilit de producător sau de documentele normativ-tehnice prezintă risc minim spre deosebire de cele al căror termen de exploatare este prelungit. Cu cît mai des au fost prelungite termenele de exploatare după expirarea termenului normativ de exploatare a utilajului, cu atît creşte (este mai mare) probabilitatea riscului producerii unor avarii.

[Pct.22 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.22 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]

23. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul securitate industrială este următoarea:

[Pct.23 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.23 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]

Secţiunea a 4-a

Gradarea intensităţii riscului pentru domeniul construcţii şi urbanism

24. În domeniul construcţii şi urbanism, inclusiv protecţia consumatorilor privind executarea lucrărilor de construcţii se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare:

1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului

Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.

Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1 la prezenta Metodologie;

2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare al acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.

3) mărimea persoanelor supuse controlului şi/sau al obiectelor controlului (indicii cantitativi de activitate)

Raţionamentul general: Cu cît activitatea persoanei supusă controlului este mai diversă, implică gestionarea unor volume de producţie mai mari şi a resurselor în cantitate mai mare, cu atît riscul de neconformare la prevederile legislaţiei în vigoare este mai mare. Indicii cantitativi de activitate sînt raportaţi la genurile de activitate.

Pentru stabilirea mărimii:

1) prestatorilor de servicii de proiectare, verificare şi expertizare vor fi utilizaţi următorii indici cantitativi: numărul de proiecte elaborate anual/expertizate anual/contracte de antrepriză în lucru;

2) administratorilor/utilizatorilor de construcţii, furnizorilor şi producătorilor de materiale de construcţii vor fi utilizaţi următorii indici cantitativi: numărul mediu anual scriptic de salariaţi/numărul mediu de lucrători antrenaţi la obiect;

3) executorilor de construcţii vor fi utilizaţi următorii indici: valoarea lucrărilor de construcţii realizate în antrepriză anual/valoarea lucrărilor de construcţie a obiectului supus controlului şi suprafaţa totală a obiectului supus controlului.

4) perioada de activitate a persoanelor supuse controlului în domeniul respectiv

Raţionamentul general: Agenţii economici care iniţiază o activitate nouă sau activează pe piaţă un timp mai scurt prezintă riscuri mai mari comparativ cu cei care practică aceleaşi activităţi o perioadă mai îndelungată. Cunoaşterea cadrului normativ, respectarea reglementărilor tehnice şi a standardelor, aplicarea bunelor practici, a sistemelor de control al calităţii, a tehnologilor inovaţionale creează o imagine pozitivă şi sporesc încrederea. Astfel, se consideră că aceşti agenţi economici prezintă riscuri minime.

[Pct.24 completat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

25. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul construcţii şi urbanism este următoarea:

Secţiunea a 5-a

Gradarea intensităţii riscului pentru domeniul

supravegherea pieţei produselor nealimentare

şi protecţia consumatorilor

[Denumirea completată prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Denumirea modificată prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]

26. În domeniul supravegherea pieţei produselor nealimentare şi protecţia consumatorilor se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare:

1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului

Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.

Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) a persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1 la prezenta Metodologie;

2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului/Rezultatele monitorizării produselor care ţin de competenţa Inspectoratului

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc mai înalt.

Totodată, cu cît rezultatele confirmă gravitatea neconformităţii (nivelului de risc) a unei categorii de produs sau a unui produs, cu atît produsul prezintă un risc mai înalt.

3) aria de activitate şi locaţia unităţii care constituie obiect al controlului

Raţionamentul general: Aria de activitate şi locaţia unităţii care constituie obiect al controlului, utilizate drept criteriu de risc, se iau în considerare la stabilirea sferei de impact pentru cazurile de admitere a neconformităţilor în activitatea desfăşurată de persoana supusă controlului.

[Pct.26 completat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.26 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]

27. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul supravegherea pieţei produselor nealimentare şi protecţia consumatorilor este următoarea:

[Pct.27 completat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.27 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]

Secţiunea a 6-a

Gradarea intensităţii riscului pentru domeniul supravegherea

de stat a măsurilor contra incendiilor

[Denumirea secţiunii a 6-a modificată prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

28. În domeniul supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare:

1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului

Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.

Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1 la prezenta Metodologie;

2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.

3) pericol de incendiu funcţional a clădirilor

Raţionamentul general: Clădirile şi porţiunile de clădiri, încăperile sau grupa de încăperi legate funcţional între еlе, după pericolul de incendiu funcţional, se clasifică în funcţie de modul de utilizare а acestora şi de riscul prezentat persoanelor ce se află în interior (în caz de apariţie а incendiului), ţinînd cont de vîrsta, starea fizică, posibilitatea aflării în stare de somn, tipul şi numărul contingentului funcţional de bază.

Se propune clasificarea clădirilor în funcţie de pericol de incendiu funcţional conform normativului în construcţii NCM E.03.02-2014 "Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor":

4) pericolul de explozie-incendiu şi de incendiu al clădirilor şi al încăperilor de producţie şi de depozitare

Raţionamentul general: pericolul de explozie-incendiu şi de incendiu a clădirilor şi încăperilor de producţie şi de depozitare depinde de natura activităţilor desfăşurate, caracteristicile de ardere a materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate şi densitatea sarcinii termice.

Se propune clasificarea clădirilor şi încăperilor de producţie şi de depozitare conform categoriilor pericolului de explozie-incendiu şi de incendiu al clădirilor şi încăperilor şi depozitare stabilite în normativele în construcţii NCM E.03.04-2004 "Determinarea categoriilor de pericol de explozie-incendiu şi de incendiu al încăperilor şi clădirilor" şi NCM E.03.02-2014 "Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor".

5) suprafaţa obiectivului

Raţionamentul general: gradul de risc se determină în funcţie de suprafaţa totală a obiectivului. Astfel, pe măsura majorării suprafeţei obiectivului creşte probabilitatea propagării incendiului pe toată suprafaţa construcţiei, generînd incendiu de proporţii, precum şi provocînd un pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor şi pagube materiale considerabile.

[Pct.28 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

29. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor este următoarea:

[Pct.29 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Secţiunea a 7-a

Gradarea intensităţii riscului pentru supravegherea

de stat în domeniul protecţiei civile

30. Pentru supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare:

1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului

Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.

Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1 la prezenta Metodologie;

2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.

3) starea protecţiei civile

Raţionamentul general: Starea protecţiei civile a obiectivelor economiei naţionale reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsurile şi sarcinile organizatorice, tehnicile în domeniul protecţiei civile şi se efectuează pentru a stabili nivelul de pregătire a autorităţilor de a acţiona în cazul declanşării unor situaţii excepţionale, de a realiza măsurile de protecţie a populaţiei planificate, de a îndeplini cerinţele actelor normative, precum şi pentru a verifica starea evidenţei bunurilor materiale necesare pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale.

4) numărul de persoane antrenate în activitatea persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului

Raţionamentul general: Cu cît mai mare este numărul de persoane antrenate la obiect, cu atît mai mare este numărul şi componenţa formaţiunilor protecţiei civile. Numărul total al formaţiunilor protecţiei civile şi al efectivelor acestora se stabileşte în baza Calculului constituirii formaţiunilor protecţiei civile, elaborat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, luîndu-se în considerare suficienţa minimă şi desfăşurarea lor în caz de situaţii excepţionale. Totodată, se ţine cont de resursele umane, tehnica necesară, resursele materiale şi condiţiile locale.

[Pct.30 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

31. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile este următoarea:

[Pct.31 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Secţiunea a 8-a

Gradarea intensităţii riscului pentru domeniul

geodezie, cartografie şi geoinformatică

[Denumirea secţiunii a 8-a modificată prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

32. În domeniul geodezie, cartografie şi geoinformatică se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare:

1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului

Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.

Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1 la prezenta Metodologie;

2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, a caracteristicilor neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.

3) volumul lucrărilor conform domeniului de activitate şi suprafeţei totale a obiectelor

Raţionamentul general: Cu cît mai mare este numărul obiectelor şi suprafaţa totală a acestora, cu atît mai mare devine riscul în cazul executării lucrărilor care nu corespund nivelului tehnic şi calitativ.

4) tipurile de lucrări executate de întreprindere în activitatea geodezie, cartografie şi geoinformatică

Raţionamentul general: Cu cît este mai mare numărul categoriei cu atît este mai mare riscul asociat cu executarea neconformă a lucrărilor respective.

[Pct.32 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

33. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul geodezie, cartografie şi geoinformatică este următoarea:

[Pct.33 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Secţiunea a 9-a

Aplicarea criteriilor în raport cu persoanele/obiectele supuse controlului

34. După ce au fost determinate criteriile de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

Rg = (w1R1 + w2R2 +….+ wnRn) × 200 ,

unde:

Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

1, 2, n – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);

R – gradul de risc atribuit fiecărui criteriu.

35. În urma aplicării formulei stabilite la pct.34, riscul global va lua valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele/obiectele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.

36. Subiecţii controlului sînt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim. Acestea sînt asociate cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar. Inspectoratul elaborează un clasament separat pentru fiecare domeniu de control în scopul repartizării personalului în funcţie de gravitatea comparativă a datelor obţinute în fiecare clasament.

37. În baza clasamentelor, Inspectoratul întocmeşte proiectul planului preliminar al controalelor, structurat pe capitole pentru fiecare domeniu de control.

38. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se va determina ponderea persoanelor supuse controlului din numărul total şi, în cazul schimbării situaţiei de la data ultimului control efectuat, modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, pentru actualizarea profilului fiecărei persoane supuse controlului.

39. Evaluarea riscului pentru persoana supusă controlului şi/sau al obiectelor controlului individual se efectuează după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare, realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat sau a controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, atunci clasamentul existent rămîne neschimbat.

Noul clasamentul calculat se aplică în scopul planificării controalelor pentru perioada ulterioară de planificare, adică pentru anul următor.

40. Pentru persoana şi/sau obiectul care nu a mai fost supus anterior controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabileşte după efectuarea primului control. Inspectoratul, pînă la efectuarea primului control, poate aplica punctajul mediu pentru acelaşi tip de activitate economică ca şi al persoanei şi/sau obiectului supus controlului.

41. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie publică şi se pune la dispoziţia publicului pe pagina web a Inspectoratului.

Secţiunea a 10-a

Întocmirea planului anual de control în urma evaluării nivelului de risc

42. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unităţi care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.

Cantitatea de persoane/unităţi preluate din clasament se raportează la capacităţile instituţionale, atît ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cît şi ale Inspectoratului în general, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care poate fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile Inspectoratului. Preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rînd, începînd cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.34, şi se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.

Prin derogare, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate şi sub aspect administrativ teritorial, în funcţie de structura subdiviziunilor teritoriale, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată.

[Pct.42 completat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

43. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării şi consolidării sale.

În urma comparării şi contrapunerii listelor persoanelor/unităţilor din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Inspectoratul definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi regulile aprobate de conducătorul Inspectoratului. Planul anual al controalelor se întocmeşte conform unuia dintre exemplele prevăzute la anexa nr.2 la prezenta Metodologie, la alegerea Inspectoratului.

44. Clasamentele şi listele persoanelor supuse controlului, precum şi planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc, conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual şi este complementară informaţiei oferite de Registru.

45. Dacă persoana supusă controlului se regăseşte de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competenţa Inspectoratului, conducătorul acesteia are obligaţia de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea şi comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control.

Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului identificate în planul anual al controalelor.

46. Conducătorul Inspectoratului poartă responsabilitatea pentru consolidarea planului anual al controalelor şi pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încît să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat, realizarea nu mai mult de un control planificat pe an al persoanei/unităţii supuse controlului.

EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE

ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

47. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor doar în cazul existenţei temeiurilor şi respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat:

1) verificării informaţiei, care, conform legii, este raportată, în mod obligatoriu, dacă sînt întrunite următoarele condiţii:

a) această informaţie nu a fost prezentată în termenul stabilit de lege sau de un act normativ;

b) organul abilitat cu funcţii de control sau organul responsabil de recepţionarea informaţiei corespunzătoare nu a primit notificare justificativă din partea persoanei obligate să raporteze informaţia în termen şi/sau această persoană nu a răspuns în termen rezonabil la înştiinţarea din partea organului responsabil;

2) verificării informaţiei obţinute în cadrul altui control la întreprinzătorul cu care persoana controlată a avut anterior relaţii economice, dacă sînt întrunite următoarele condiţii:

a) întreprinzătorul refuză să prezinte informaţiile în cauză;

b) nu există altă modalitate de obţinere a informaţiei în cauză;

c) informaţia dată este decisivă şi indispensabilă pentru atingerea scopului controlului iniţiat anterior;

3) solicitării directe din partea persoanei care urmează a fi supusă controlului de a fi iniţiat controlul.

48. Controalele inopinate nu pot fi desfăşurate în baza informaţiilor neverificate şi/sau provenite dintr-o sursă anonimă.

49. La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

50. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi a mărimii acestuia se utilizează criteriile de risc indicate la pct.23-33 din prezenta Metodologie.

IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME CU PRIVIRE LA PETIŢIILE DEPUSE

 LA INSPECTORAT SAU LA INFORMAŢIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI,

 ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

51. Petiţiile depuse la Inspectorat, precum şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Inspectoratului se evaluează în baza analizei riscurilor.

52. Controlul iniţiat în temeiul petiţiei sau al informaţiilor privind încălcarea legislaţiei se efectuează doar cu respectarea prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi a evaluării prin intermediul condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.23-33 din prezenta Metodologie.

53. Petiţiile şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei pot determina acţiuni mai intruzive, cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere, dacă acestea indică asupra unor/unor posibile încălcări grave sau foarte grave, asupra unor situaţii de avarie sau incidente ce prezintă un pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanelor.

54. Pentru petiţiile şi informaţiile cu privire la posibile încălcări minore care conduc la incidente/accidente minore sau la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acţiuni mai puţin intruzive sau dispune acţiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petiţiile depuse sau în informaţiile deţinute.

55. Criteriile de risc utilizate pentru evaluarea petiţiilor parvenite pe adresa Inspectoratului cu privire la încălcarea legislaţiei, precum şi ponderea atribuită criteriilor sînt stabilite în tabelul nr.26.

[Tabelul 26 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

56. La calcularea riscului se selectează doar cîte un aspect de evaluare de la fiecare criteriu de risc. Prin calculul sumei punctelor evaluării criteriilor stabilite la pct.55 se obţine punctajul total al evaluării petiţiei.

57. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea plîngerilor şi informaţiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.55, cu dispunerea motivată a uneia sau cîtorva dintre următoarele acţiuni specificate în tabelul 27:

[Pct.57 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

58. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informaţii cu privire la încălcările legislaţiei, care i-au devenit cunoscute prin intermediul mass-mediei, de pe reţele de socializare sau din alte surse. Aceste informaţii se evaluează în temeiul şi în conformitate cu condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.22-33 din prezenta Metodologie.

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA CERINŢELOR DE

REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

59. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare desfăşurării controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

60. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie, conform regulilor stabilite în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor. Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

[Pct.60 completat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

61. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.

62. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:

1) nerespectarea acesteia:

a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

b) care creează pericol iminent şi imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;

2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII

DE CONTROL A INSPECTORATULUI

63. Inspectoratul realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice spre care urmează să concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea o dimensiune locală sau una regională.

64. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanţă agenţilor economici supuşi controlului şi consumatorilor, precum şi stabilirea unui echilibru adecvat între controalele efectuate şi furnizarea de consultanţă pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

65. În cazul planificării strategice a activităţii de control a Inspectoratului, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor corespunzătoare specificate în capitolul II din prezenta Metodologie.

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESARE APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

66. Sistemul de efectuare a controalelor în baza analizei riscurilor de către Inspectorat trebuie să fie întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, date colectate de Inspectorat, de alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum şi din alte surse sigure. Inspectoratul va evita aplicarea criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile.

67. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului agenţilor economici supuşi controlului conform riscului prezentat, Inspectoratul menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care să reflecte cel puţin:

1) lista tuturor persoanelor/obiectelor pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;

2) istoria activităţii de control pentru fiecare persoană supusă controlului şi/sau al obiectelor controlului;

3) profilul fiecărei persoane supuse controlului şi/sau al obiectului controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea persoanei în cauză.

68. Inspectoratul reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc potrivit prezentei Metodologii, dar nu mai rar decît o dată pe an.

Anexa nr.1

la Metodologia controlului de stat asupra activităţii

de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent

domeniilor de competenţa ale Inspectoratului pentru

Supraveghere Tehnică

LISTA

domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate, conform

Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei (CAEM Rev.2)

[Anexa nr.1 modificată prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Anexa nr.2

la Metodologia controlului de stat asupra activităţii

de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent

domeniilor de competenţa ale Inspectoratului pentru

Supraveghere Tehnică

Forma şi structura planului anual de control

[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.781/2018

LISTA

hotărîrilor Guvernului care se abrogă

1. Hotărîrea Guvernului nr.363/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a activităţilor de control de stat în domeniul securităţii industriale în baza analizei criteriilor de risc (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.412).

2. Hotărîrea Guvernului nr.364/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniul urbanismului şi construcţiilor în baza analizei criteriilor de risc (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.413).

3. Hotărîrea Guvernului nr.367/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniul geodeziei, cartografiei şi geoinformaticii în baza analizei criteriilor de risc (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.416).

4. Hotărîrea Guvernului nr.371/2014 cu privire la aprobarea metodologiilor de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc în domeniul apărării împotriva incendiilor, precum şi în domeniul protecţiei civile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.420).

5. Hotărîrea Guvernului nr.671/2015 privind modificarea anexei nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.371 din 27 mai 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.267-273, art.764).

6. Pct.15 şi 16 din anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.1088/2017 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Supraveghere Tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.440, art.1212).