Hotărâre nr. 457 din 16.07.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului

(planificarea controlului de stat)

nr. 457  din  16.07.2025

 (în vigoare 21.09.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 441-444 art. 516 din 21.08.2025

* * *

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă modificările ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului (se anexează).

Aprobate

prin Hotărârea Guvernului nr.457/2025

MODIFICĂRILE

ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului

1. Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.133-141, art.421), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.1. se completează cu punctul 22¹ cu următorul cuprins:

“22¹. Unul şi acelaşi organ de control nu este în drept să efectueze controlul planificat mai mult decât o dată într-un an calendaristic asupra uneia şi aceleiaşi persoane sau asupra unuia şi aceluiaşi obiect al controlului în cazul în care persoana deţine mai multe obiecte distincte, amplasate separat de sediu şi de alte obiecte, cu excepţia cazurilor în care se impune o frecvenţă mai înaltă a controalelor în funcţie de particularităţile sezoniere într-un domeniu de control, de resursele disponibile şi de graficul de lucru pe parcursul anului, conform metodologiei sectoriale de planificare a controlului în baza criteriilor de risc, aplicată domeniului de control în cauză.”;

1.2. punctul 28¹ se completează cu un alineat cu următorul cuprins:

“Prin derogare, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate (sezonier, semestrial sau trimestrial) şi sub aspect administrativ teritorial, în funcţie de specificul activităţii organului de control şi a structurii subdiviziunilor teritoriale, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată (persoanele care au acumulat punctajul maxim de risc se vor repartiza proporţional pe perioade sau teritorial).”

2. Hotărârea Guvernului nr.781/2018 cu privire la aprobarea Metodologiei controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.321-332, art.853), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

2.1. în clauza de adoptare şi pe tot parcursul textului Metodologiei, textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat”, la forma gramaticală corespunzătoare;

2.2. în anexa nr.1:

2.2.1. punctul 1 va avea următorul cuprins:

“1. Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică (în continuare – Metodologie) are scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi cu Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.”;

2.2.2. la punctul 2, subpunctele 1)-6) vor avea următorul cuprins:

“1) securitate industrială;

2) construcţii şi urbanism, inclusiv protecţia consumatorilor privind executarea lucrărilor de construcţii;

3) supravegherea pieţei privind produsele nealimentare şi protecţia consumatorilor din domeniile atribuite;

4) supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor;

5) supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile;

6) geodezie, cartografie şi geoinformatică.”;

2.2.3. punctul 11:

2.2.3.1. la subpunctul 1), cuvintele “supravegherea tehnică de stat” se substituie cu cuvintele “securitate industrială”;

2.2.3.2. la subpunctul 2), după cuvintele “construcţii şi urbanism” se introduce textul “ , inclusiv protecţia consumatorilor privind executarea lucrărilor de construcţii”;

2.2.3.3. la subpunctul 3), după cuvântul “nealimentare” se introduc cuvintele “şi protecţia consumatorilor”;

2.2.3.4. la subpunctul 4), cuvintele “siguranţa antiincendiară” se substituie cu cuvintele “supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor”;

2.2.3.5. la subpunctul 5), cuvintele “protecţia civilă” se substituie cu cuvintele “supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile”;

2.2.3.6. la subpunctul 6), cuvintele “geodezie şi cartografie” se substituie cu textul “geodezie, cartografie şi geoinformatică”;

2.2.4. punctul 12:

2.2.4.1. la subpunctul 1), cuvintele “supravegherea tehnică de stat” se substituie cu cuvintele “securitate industrială”;

2.2.4.2. la subpunctul 2), după cuvintele “construcţii şi urbanism” se introduce textul “ , inclusiv protecţia consumatorilor privind executarea lucrărilor de construcţii”;

2.2.4.3. la subpunctul 3), după cuvântul “nealimentare” se introduc cuvintele “şi protecţia consumatorilor”;

2.2.4.4. la subpunctul 4), cuvintele “siguranţa antiincendiară” se substituie cu cuvintele “supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor”;

2.2.4.5. la subpunctul 5), cuvintele “protecţia civilă” se substituie cu cuvintele “supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile”;

2.2.4.6. la subpunctul 6), cuvintele “geodezie şi cartografie” se substituie cu textul “geodezie, cartografie şi geoinformatică”;

2.2.5. în denumirea secţiunii a 3-a din capitolului II şi la pct.23, cuvintele “siguranţa obiectivelor de producţie potenţial periculoase” se substituie cu cuvintele “securitate industrială”, iar la pct.22, cuvintele “supravegherea tehnică de stat la obiectivele potenţial periculoase” se substituie cu cuvintele “securitate industrială”;

2.2.6. la punctul 24, după cuvintele “construcţii şi urbanism” se introduce textul “ , inclusiv protecţia consumatorilor privind executarea lucrărilor de construcţii”;

2.2.7. denumirea secţiunii a 5-a se completează cu cuvintele “şi protecţia consumatorilor”;

2.2.8. în partea introductivă a punctului 26, după cuvântul “nealimentare” se introduc cuvintele “şi protecţia consumatorilor”;

2.2.9. la punctul 27, după cuvântul “nealimentare” se introduc cuvintele “şi protecţia consumatorilor”;

2.2.10. în denumirea secţiunii a 6-a, cuvintele “siguranţa antiincendiară” se substituie cu cuvintele “supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor”;

2.2.11. în partea introductivă a punctului 28, cuvintele “siguranţa antiincendiară” se substituie cu cuvintele “supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor”;

2.2.12. în tabelul 15 coloana 1, textul “Д / E – risc mic de incendiu” se substituie cu textul “Д/E (inclusiv clădirile şi încăperile care nu fac parte din categoriile din prezentul tabel) – risc mic de incendiu”;

2.2.13. la punctul 29, cuvintele “siguranţa antiincendiară” se substituie cu cuvintele “supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor”;

2.2.14. în denumirea secţiunii a 7-a, cuvintele “domeniul protecţia civilă” se substituie cu cuvintele “supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile”;

2.2.15. la punctul 30, cuvintele “În domeniul protecţia civilă” se substituie cu cuvintele “Pentru supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile”;

2.2.16. la punctul 31, cuvintele “domeniul protecţia civilă” se substituie cu cuvintele “supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile”;

2.2.17. în denumirea secţiunii a 8-a, la punctul 32 în partea introductivă şi la subpunctul 4), cuvintele “geodezie şi cartografie” se substituie cu textul “geodezie, cartografie şi geoinformatică”;

2.2.18. tabelul 24 va avea următorul cuprins:

2.2.19. la punctul 33, cuvintele “geodezie şi cartografie” se substituie cu textul “geodezie, cartografie şi geoinformatică”;

2.2.20. punctul 42 se completează cu un alineat cu următorul cuprins:

“Prin derogare, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate şi sub aspect administrativ teritorial, în funcţie de structura subdiviziunilor teritoriale, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată.”;

2.2.21. tabelul 26 va avea următorul cuprins:

2.2.22. în tabelul 27 poziţia întâi coloana a 3-a, textul “Transmiterea informaţiilor către autoritatea competentă, în cazul în care petiţia nu se încadrează în domeniile de competenţă ale Inspectoratului” se exclude;

2.2.23. la punctul 60, enunţul întâi se completează cu textul “ , conform regulilor stabilite în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor”;

2.2.24. anexa nr.1 la Metodologie:

2.2.24.1. capul tabelului va avea următorul cuprins:

2.2.24.2. poziţia 20.5 se completează cu subpoziţia 20.51 cu următorul cuprins:

2.2.24.3. după poziţia 31.0 se introduce poziţia 33.0 cu următorul cuprins:

2.2.24.4. poziţia 52.2 va avea următorul cuprins:

2.2.24.5. la poziţia 71.12 coloana 6, simbolul “--” se substituie cu cifra “4”;

2.2.25. anexa nr.2 la Metodologie va avea următorul cuprins:

“Anexa nr.2

la Metodologia controlului de stat asupra

activităţii de întreprinzător în baza analizei

riscurilor, aferent domeniilor de competenţă ale

Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică

Forma şi structura planului anual de control

3. Hotărârea Guvernului nr.782/2018 cu privire la aprobarea Metodologiei controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.321-332, art.854), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

3.1. în clauza de adoptare şi pe tot parcursul textului Metodologiei, textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat”, la forma gramaticală corespunzătoare;

3.2. în anexa nr.1:

3.2.1. punctul 1 va avea următorul cuprins:

“1. Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – Metodologie) are scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.”

3.2.2. la punctul 2 subpunctul 6), cuvântul “licenţiere” se substituie cu cuvintele “autorizare a activităţii de întreprinzător”;

3.2.3. tabelul 1 va avea următorul cuprins:

3.2.4. tabelul 3 va avea următorul cuprins:

3.2.5. tabelul 8 va avea următorul cuprins:

3.2.6. punctul 33 se completează cu un alineat cu următorul cuprins:

“Prin derogare, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate şi sub aspect administrativ teritorial, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată de timp.”;

3.2.7. punctul 44 va avea următorul cuprins:

“44. Evaluarea informaţiei din petiţii în temeiul criteriilor de risc este realizată în baza atribuirii punctajului şi ponderării corespunzătoare a variantelor posibile. Dacă inspectorul utilizează evaluarea în baza punctajului, atunci la calcularea riscului se selectează doar câte un aspect de evaluare (o variantă) de la fiecare criteriu de risc, conform tabelului 9.

3.2.8. punctul 47 va avea următorul cuprins:

“47. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea petiţiilor şi a informaţiilor în conformitate cu condiţiile şi criteriile de risc prevăzute la pct.40 şi 44, în baza punctajului total al evaluării petiţiei, cu dispunerea motivată a uneia sau a câteva dintre acţiunile stabilite în tabelul 10.

3.2.9. la punctul 49, enunţul întâi se completează cu textul “ , conform regulilor stabilite în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor”;

3.2.10. anexa nr.1 la Metodologie va avea următorul cuprins:

“Anexa nr.1

la Metodologia controlului de stat asupra activităţii

de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat

de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea

Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor

LISTA

activităţilor din domeniile de competenţă ale Inspectoratului de Stat pentru

Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor

conform Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei – CAEM-2 (2019)

4. Hotărârea Guvernului nr.836/2018 pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Agenţiei Naţionale Transport Auto (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.347-357, art.921), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

4.1. în clauza de adoptare şi pe tot parcursul textului Metodologiei, textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat”, la forma gramaticală corespunzătoare;

4.2. la punctul 2 din hotărâre, cuvintele “Ministerului Economiei şi Infrastructurii” se substituie cu cuvintele “Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale”;

4.3. Metodologia va avea următorul cuprins:

“Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.836/2018

METODOLOGIA

privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei

riscurilor în domeniile de control ale Agenţiei Naţionale Transport Auto

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Agenţiei Naţionale Transport Auto (în continuare – Metodologie) are scopul de a eficientiza controlul şi supravegherea de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Agenţiei Naţionale Transport Auto (în continuare – Agenţie), în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi cu Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

2. Agenţia aplică prezenta Metodologie în următoarele domenii ce ţin de competenţa sa:

2.1. transport rutier;

2.2. activităţi conexe transportului rutier;

2.3. protecţia consumatorilor în domeniile atribuite.

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

Secţiunea 1

Criteriile de risc

3. Pentru a asigura acoperirea, dar şi delimitarea clară a domeniilor de competenţă ale Agenţiei, în anexa nr.1 se prezintă lista domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate supuse controlului de către Agenţie, conform Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei (CAEM-2).

4. Criteriile de risc au la bază următoarele principii:

4.1. să fie relevante scopului activităţii Agenţiei;

4.2. să acopere toate persoanele/obiectele pasibile controlului efectuat de către Agenţie. Criteriile selectate trebuie să fie relevante activităţii şi/sau însuşirilor persoanelor/obiectelor supuse controlului şi/sau bunurilor/serviciilor utilizate/produse de acestea;

4.3. să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rând, vor fi alese criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/obiect concrete, în baza unor informaţii valorice (statistice, registre de stat) ce pot fi obţinute, ori de câte ori este necesar, din surse exterioare;

4.4. să poată fi ierarhizate conform ponderii şi intensităţii riscului pe care îl reflectă;

4.5. să fie raportate la caracterul multidimensional al izvoarelor de risc, este esenţial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Agenţia.

5. Criteriile de risc pentru domeniul de competenţă al Agenţiei sunt următoarele:

5.1. domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice;

5.2. istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei;

5.3. data ultimului control;

5.4. perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei;

5.5. dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului.

6. Controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător se bazează pe criteriile de risc relevante pentru domeniile de competenţă ale Agenţiei, cu acordarea punctajului corespunzător şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc.

7. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană supusă controlului şi/sau obiectul controlului determină nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control ce se aplică acesteia.

8. Agenţia aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situaţii:

8.1. la planificarea anuală a controalelor;

8.2. la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;

8.3. la identificarea soluţiei optime cu privire la petiţia depusă la Agenţie sau la informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Agenţiei;

8.4. la elaborarea listelor de verificare şi stabilirea cerinţelor de reglementare care ar trebui incluse în lista de verificare;

8.5. în cazul planificării strategice a activităţii sale de control;

8.6. în alte situaţii referitoare la deciziile în domeniul controlului asupra activităţii de întreprinzător.

9. În actul administrativ al Agenţiei cu privire la aplicarea riscurilor în baza criteriilor pentru situaţiile prevăzute la pct.8 se vor indica criteriile de risc utilizate la luarea deciziei şi modul în care acestea au fost luate în considerare.

10. Dacă acelaşi criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situaţii dintre cele indicate la pct.8 referitoare la acelaşi domeniu de activitate supus controlului, pot fi utilizate acelaşi punctaj, ponderi şi formule de raportare a riscurilor la persoanele supuse controlului şi/sau obiectelor controlului ca la planificarea anuală a controalelor.

Secţiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului

11. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.

12. Pentru criteriile de risc stabilite conform punctului 5, punctajele sunt acordate în felul următor:

12.1. domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice

Raţionamentul general: domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă în funcţie de caracteristicile lor inerente. Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1, identificate conform sistemului naţional de clasificare statistică şi codificare (Clasificatorul activităţilor în economia Moldovei – CAEM), în limitele competenţelor atribuite Agenţiei;

12.2. istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Agenţiei

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe când existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt conform tabelului 1.

Tabelul 1

12.3. data ultimului control

Raţionamentul general: cu cât mai lungă este perioada în care agentul economic pasibil controlului nu este controlat, cu atât mai mare este incertitudinea legată de conformitatea acestuia cu prevederile actelor normative, atribuind riscul minim entităţilor controlate recent şi riscul maxim entităţilor care nu au fost supuse recent controlului de stat, conform tabelului 2.

Tabelul 2

12.4. perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei

Raţionamentul general: cu cât mai mult timp o întreprindere activează pe piaţă, cu atât mai bine cunoaşte regulile, este mai atentă faţă de reputaţia sa şi, de cele mai dese ori, îşi implementează sisteme interne de control al calităţii conform tabelului 3.

Tabelul 3

12.5. dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului

Raţionament general: dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului reflectă cantitatea de vehicule rutiere utilizate sau numărul de curse efectuate zilnic în cadrul activităţii economice, informaţii înregistrate în registrele oficiale. Acest indicator este relevant pentru estimarea potenţialului de prejudiciu, întrucât evidenţiază intensitatea factorilor de risc asociaţi activităţii economice.

Respectiv:

- în domeniul transporturilor rutiere, dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului este determinată în funcţie de cantitatea de vehicule utilizate în activitate, conform evidenţelor din registrele oficiale. Cu cât este mai mare acest număr, cu atât creşte volumul serviciilor prestate, iar riscul de producere a unui prejudiciu sporit este proporţional mai mare;

- în domeniul activităţilor conexe transportului rutier, dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului este evaluată după: cantitatea de vehicule deservite (testate, verificate, reparate, echipate cu tahograf sau limitator de viteză, cântărite etc.); sau numărul de curse/zi înregistrate (în cazul autogărilor). Şi în acest caz, un volum crescut de activitate indică o probabilitate mai ridicată de apariţie a unor prejudicii conform tabelului 4.

Tabelul 4

Secţiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor

13. Fiecărui criteriu de risc i se stabileşte ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luând în calcul importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită în funcţie de domeniul de control conform tabelului 5.

Tabelul 5

Secţiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor în raport cu

persoanele/obiectele supuse controlului

14. După ce au fost determinate criteriile concrete ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

R_g = (w₁R₁ + w₂R₂ +….+ w_nR_n) × 200,

unde:

R_g – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

_{1, 2, n} – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);

R – gradul de risc atribuit fiecărui criteriu.

15. În urma aplicării formulei stabilite la pct.14, riscul global va lua valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele/obiectele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.

16. Subiecţii controlului sunt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim. Acestea sunt asociate cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar.

17. În baza clasamentului, Agenţia întocmeşte proiectul planului anual al controalelor planificate conform formularului prevăzut în anexa nr.2, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor, în modul şi în termenul stabilit de Guvern.

18. Clasamentul se utilizează de către Agenţie pentru stabilirea frecvenţei controalelor recomandate pentru fiecare persoană/unitate/obiect supusă/supus controlului. Frecvenţa recomandată se utilizează pentru prioritizarea controlului inopinat, în cazul în care mai multe întreprinderi cad în acelaşi timp sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

19. La sfârşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Agenţia elaborează un raport, prin care se va determina ponderea persoanelor supuse controlului din numărul total, şi va modifica, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărei persoane supuse controlului.

20. Evaluarea riscului pentru persoanele supuse controlului concret trebuie efectuată după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare, realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, sau a controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, atunci clasamentul existent rămâne neschimbat.

Noul clasament calculat se aplică în cazul planificării controalelor pentru perioada ulterioară de planificare, adică pentru anul următor.

21. Pentru persoana/obiectul care nu a mai fost supusă/supus anterior controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător de către Agenţie, locul în clasament se stabileşte după efectuarea primului control. Agenţia, până la efectuarea primului control, aplică punctajul mediu pentru acelaşi tip de activitate economică ca şi a persoanei/obiectului supuse/supus controlului.

22. Nivelul de risc al persoanei/obiectului supuse/supus controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie publică şi se pune la dispoziţia publicului pe site-ul web oficial al Agenţiei Naţionale Transport Auto.

Secţiunea a 5-a

Întocmirea planului anual de control în urma evaluării nivelului de risc

23. Numărul de persoane/unităţi preluate din clasament şi incluse în planul anual al controalelor se raportează la capacităţile instituţionale ale Agenţiei, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care pot fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile Agenţiei.

Preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rând, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.14.

Prin derogare, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate şi sub aspect administrativ teritorial, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată de timp.

24. Agenţia aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi conform modelului din anexa la Regulamentul privind ţinerea Registrului de stat al controalelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.464/2018.

25. Planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc, conform formulei stabilite de prezenta Metodologie.

Până la aprobarea planului, prioritatea şi ordinea persoanelor din plan (identificată conform punctajului de risc) este revizuită în funcţie de particularităţile sezoniere într-un domeniu de control, de resursele disponibile şi de graficul de lucru pe parcursul anului.

26. Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor.

27. Conducătorul Agenţiei poartă responsabilitatea pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încât să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat, realizarea nu mai mult de un control planificat pe an al persoanei/unităţii supuse controlului.

Capitolul III

EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE
ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

28. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor şi doar în cazul existenţei temeiurilor şi al respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat. La analiza riscurilor, Agenţia utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

29. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi a mărimii acestuia, se utilizează criteriile de risc indicate la pct.5.

Capitolul IV

IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME CU PRIVIRE LA PETIŢIILE DEPUSE
LA AGENŢIE SAU LA INFORMAŢIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA
LEGISLAŢIEI, ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

30. Petiţiile depuse la Agenţie, precum şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Agenţiei se evaluează în baza analizei riscurilor.

31. Controlul în baza petiţiei sau a informaţiilor privind încălcarea legislaţiei se efectuează doar cu respectarea prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi evaluării prin intermediul condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.28.

32. În cazul examinării petiţiilor şi informaţiilor privind încălcările grave sau foarte grave, situaţiile de avarie sau incidentele ce prezintă pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea sau proprietatea persoanelor, efectuarea controalelor este obligatorie şi fără întârziere.

33. Pentru petiţiile şi informaţiile cu privire la posibile încălcări minore care conduc la incidente/accidente minore sau la un prejudiciu minor, în baza punctajului evaluării petiţiei conform tabelelor 6 şi 7, Agenţia dispune acţiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară sau includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petiţiile depuse sau în informaţia deţinută.

34. Criteriile de risc utilizate pentru evaluarea petiţiilor parvenite pe adresa Agenţiei cu privire la încălcarea legislaţiei, precum şi ponderea atribuită criteriilor sunt stabilite în tabelul 6.

Tabelul 6

35. Agenţia decide cu privire la clasificarea petiţiilor şi informaţiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.34, în baza punctajului total al evaluării petiţiei, cu dispunerea motivată a uneia sau a câteva dintre următoarele acţiuni conform tabelului 7.

Tabelul 7

Capitolul V

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA CERINŢELOR
DE REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

36. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare pentru desfăşurarea controlului, asigurând orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

37. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie, în conformitate cu anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor. Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor, care sunt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

38. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.

39. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:

39.1. nerespectarea acesteia:

39.1.1. creează pericol iminent, dar nu imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

39.1.2. care creează pericol iminent şi imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;

39.2. abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

Capitolul VI

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII DE CONTROL A AGENŢIEI

40. Agenţia realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice spre care urmează să concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea o dimensiune locală sau una regională.

41. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanţă persoanelor supuse controlului şi consumatorilor, precum şi stabilirea unui echilibru adecvat între controalele efectuate şi furnizarea de consultanţă pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

42. În cazul planificării strategice a activităţii de control a Agenţiei, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor corespunzătoare din capitolul II.

Capitolul VII

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESAR PENTRU APLICAREA CRITERIILOR DE RISC

43. Sistemul de planificare a controalelor în baza analizei riscurilor de către Agenţie trebuie să fie întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, date colectate de Agenţie, de alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum şi din alte surse sigure. Agenţia va evita aplicarea criteriilor de risc în baza datelor incomplete sau interpretabile.

44. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului conform riscului prezentat, Agenţia menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care să reflecte cel puţin:

44.1. lista tuturor persoanelor/obiectelor pasibile controlului, cu datele individuale de identificare;

44.2. istoria activităţii de control pentru fiecare persoană/obiect;

44.3. profilul fiecărei persoane/unităţi supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea acestuia.

45. Agenţia reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc potrivit prezentei Metodologii cel puţin o dată pe an.

Anexa nr.1

la Metodologia privind controlul de stat

asupra activităţii de întreprinzător în baza

analizei riscurilor în domeniile de control

ale Agenţiei Naţionale Transport Auto

LISTA

activităţilor din domeniile de competenţă ale Agenţiei Naţionale Transport Auto

conform Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei – CAEM-2 (2019)

Anexa nr.2

la Metodologia privind controlul de stat

asupra activităţii de întreprinzător în baza

analizei riscurilor în domeniile de control

ale Agenţiei Naţionale Transport Auto

Forma şi structura planului anual de control

5. Hotărârea Guvernului nr.894/2018 pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.358-364, art.955), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

5.1. în clauza de adoptare şi pe tot parcursul textului Metodologiei textul, “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat”, la forma gramaticală corespunzătoare;

5.2. la punctul 1 din hotărâre, subpunctul 2) se abrogă;

5.3. anexa nr.1:

5.3.1. punctul 1 va avea următorul cuprins:

“1. Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii (în continuare – Metodologie) are scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Inspectoratului de Stat al Muncii, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi cu Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.”;

5.3.2. se completează cu punctul 1¹ cu următorul cuprins:

“1¹. Inspectoratul de Stat al Muncii (în continuare – Inspectorat) este autoritatea învestită prin lege cu atribuţia de control de stat asupra activităţii de întreprinzător în următoarele domenii:

1) raporturile de muncă;

2) securitatea şi sănătatea în muncă;

3) intermedierea muncii şi activitatea agenţiilor private şi a intermediarilor nelicenţiaţi care desfăşoară activitatea legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova. Respectarea condiţiilor de licenţiere pentru activitatea legată de plasarea în câmpul muncii a cetăţenilor în străinătate.”;

5.3.3. la punctul 2, textul “de Stat al Muncii (în continuare – Inspectorat)” se exclude;

5.3.4. punctul 7¹ se abrogă;

5.3.5. punctele 10 şi 10¹ vor avea următorul cuprins:

“10. Criteriile de risc generale utilizate în mod obligatoriu sunt următoarele:

1) domeniul activităţii economice;

2) istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Inspectoratului;

3) data ultimului control.

10¹. Criteriile de risc specifice pentru domeniile de control utilizate de Inspectorat sunt următoarele:

1) pentru domeniul raporturilor de muncă:

- numărul de angajaţi;

- devierea negativă, în decursul unui trimestru sau în decursul unui an, a mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură (după Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei (în continuare – CAEM-2));

- ponderea salariaţilor cu salariul egal sau mai mic decât salariul minim;

- suma totală a veniturilor constatate conform datelor contabilităţii financiare/numărul de salariaţi din unitate faţă de acest indicator pe ramură (după CAEM-2);

2) pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

- numărul de angajaţi;

- numărul accidentelor de muncă produse şi gravitatea acestora;

3) pentru domeniul intermedierii muncii şi activitatea agenţiilor private şi a intermediarilor nelicenţiaţi care desfăşoară activitatea legată de plasare în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova. Respectarea condiţiilor de licenţiere pentru activitatea legată de plasare în câmpul muncii a cetăţenilor în străinătate:

- numărul de contracte de intermediere a muncii încheiate pe parcursul unui an de activitate între agenţia privată şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate;

- numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate de către agenţia privată.”;

5.3.6. se completează cu punctul 10² cu următorul cuprins:

“10². Pentru criteriul de risc care indică domeniul activităţii economice al persoanei supuse controlului se va utiliza lista activităţilor prezentată în tabelul 1 la prezenta Metodologie, identificată conform sistemului naţional de clasificare statistică şi codificare (Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei – CAEM-2, aprobat prin Ordinul directorului general al Biroului Naţional de Statistică nr.28/2019), în domeniile aferente exclusiv competenţelor Inspectoratului stabilite în anexa la Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.”;

5.3.7. punctul 14:

5.3.7.1. la subpunctul 1), după cuvintele “riscul de accidentare” se introduce textul “(prioritar domeniile de activitate cu cel mai înalt grad de risc atribuit)”;

5.3.7.2. tabelul nr.1 va avea următorul cuprins:

“Tabelul 1

5.3.7.3. se completează cu subpunctul 3¹) cu următorul cuprins:

“3¹) data ultimului control (tabelul 3¹)

Raţionamentul general: Cu cât este mai scurtă durata de la data efectuării ultimului control, cu atât mai înaltă este probabilitatea respectării prevederilor actelor normative din domeniile de control ale Inspectoratului.

Tabelul 3¹

5.3.7.4. în tabelul 5 coloana a doua, textul “Gradul de risc (R5)” se substituie cu textul “Gradul de risc (R6)”;

5.3.7.5. în tabelul 6² coloana a doua, textul “Gradul de risc (R7)” se substituie cu textul “Gradul de risc (R8)”;

5.3.7.6. se completează cu subpunctele 9) şi 10) cu următorul cuprins:

“9) numărul de contracte de intermediere a muncii încheiate pe parcursul unui an de activitate între agenţia privată şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate (tabelul 6³):

Raţionamentul general: numărul redus de contracte de intermediere a muncii încheiate între o agenţie şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate poate indica riscul plasării cetăţenilor Republicii Moldova în câmpul muncii în lipsa unui contract de intermediere a muncii, care poate duce la perceperea ilegală de taxe, fără încheierea unui contract individual de muncă între beneficiarul din străinătate şi persoana aflată în căutarea unui loc de muncă în străinătate, nerespectarea drepturilor persoanei în procesul de intermediere a muncii realizate de agenţia privată şi alte încălcări ale legislaţiei.

Tabelul 6³

Numărul de contracte de intermediere a muncii încheiate pe parcursul

unui an de activitate între agenţia privată şi persoanele aflate

în căutarea unui loc de muncă în străinătate

10) numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate de către agenţia privată (tabelul 6⁴):

Raţionamentul general: un număr mai mare de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate implică creşterea procentuală a posibilităţii apariţiei anumitor încălcări ale drepturilor lucrătorilor plasaţi în câmpul muncii în străinătate de către agenţia privată.

Tabelul 6⁴

Numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate

de către agenţia privată

5.3.8. tabelul 7 va avea următorul cuprins:

“Tabelul 7

Criteriile de risc atribuite domeniilor de activitate

5.3.9. punctele 21 şi 22 vor avea următorul cuprins:

“21. Subiecţii controlului sunt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasaţi subiecţii care au acumulat punctajul maxim. Aceştia sunt asociaţi cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuşi controlului în mod prioritar.

Prin derogare, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate (sezonier, semestrial sau trimestrial) şi sub aspect administrativ teritorial, conform structurii subdiviziunilor teritoriale, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată.

22. În baza clasamentului, Inspectoratul întocmeşte planul anual al controalelor conform modelului prevăzut în anexă, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor în modul şi termenul stabilit de Guvern.”

5.3.10. punctele 32 şi 34 vor avea următorul cuprins:

“32. Evaluarea informaţiei din petiţii în temeiul criteriilor de risc este realizată în baza atribuirii punctajului şi ponderării corespunzătoare a variantelor posibile. La calcularea riscului se selectează doar câte un aspect de evaluare (o variantă) de la fiecare criteriu de risc, conform următorului tabel:

“34. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea petiţiilor şi a informaţiilor în conformitate cu condiţiile şi criteriile de risc prevăzute la pct.30 şi 32, în baza punctajului total al evaluării petiţiei, cu dispunerea motivată a uneia sau a câteva dintre următoarele acţiuni:

5.3.11. la punctul 39, enunţul întâi va avea următorul cuprins:

“Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie conform regulilor din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.”;

5.3.12. se completează cu o anexă cu următorul cuprins:

“Anexă

la Metodologia privind controlul de stat asupra

activităţii de întreprinzător în baza analizei

riscurilor în domeniile de control ale

Inspectoratului de Stat al Muncii

Forma şi structura planului anual de control

6. Hotărârea Guvernului nr.963/2018 pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului pentru Protecţia Mediului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.410-415, art.1111), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

6.1. în clauza de adoptare şi pe tot parcursul textului Metodologiei, textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat”, la forma gramaticală corespunzătoare;

6.2. în Metodologie:

6.2.1. punctele 1 şi 2 vor avea următorul cuprins:

“1. Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului pentru Protecţia Mediului (în continuare – Metodologie) are scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi cu Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.”;

“2. Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (în continuare – Inspectorat) aplică prezenta Metodologie în următoarele domenii atribuite în competenţa sa:

1) protecţia aerului atmosferic;

2) protecţia resurselor piscicole şi acvatice;

3) protecţia florei, faunei, resurselor forestiere şi ariilor naturale protejate;

4) protecţia solului şi subsolului;

5) gestionarea deşeurilor şi a substanţelor chimice;

6) supravegherea grupurilor/categoriilor de produse din domeniile de competenţă conform Legii nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor;

7) respectarea condiţiilor de licenţiere, de autorizare sau de certificare în domeniul de competenţă;

8) activităţi planificate în domeniile de competenţă.”;

6.2.2. la punctul 10, subpunctul 3) va avea următorul cuprins:

“3) data ultimului control”;

6.2.3. la punctul 11:

6.2.3.1. subpunctele 2) şi 3) vor avea următorul cuprins:

“2) protecţia resurselor piscicole şi acvatice:

a) gestionarea/păstrarea/evidenţa/resurselor de apă şi a apelor uzate;

b) existenţa sistemelor de management în domeniul mediului”;

3) protecţia florei, faunei, resurselor forestiere şi ariilor naturale protejate:

a) gestionarea apelor uzate;

b) existenţa sistemelor de management în domeniul mediului”;

6.2.3.2. se completează cu subpunctul 5¹) cu următorul cuprins:

“5¹) supravegherea grupurilor/categoriilor de produse din domeniile de competenţă conform Legii nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor: categoria de consumatori;”;

6.2.3.3. subpunctul 6) va avea următorul cuprins:

“6) activităţi planificate:

a) emisii în aer atmosferic;

b) gestionarea/păstrarea/evidenţa/resurselor de apă şi a apelor uzate;

c) gestionarea/păstrarea/conservarea biodiversităţii, resurselor forestiere şi a ariilor naturale protejate;

d) evidenţa deşeurilor formate/generate;

e) păstrarea/protecţia/gestionarea solului, subsolului.”;

6.2.4. la punctul 18:

6.2.4.1. subpunctul 3) va avea următorul cuprins:

“3) Data ultimului control

Raţionamentul general: pe măsură ce creşte perioada de la data ultimului control, creşte şi incertitudinea legată de conformarea persoanei supuse controlului la normele şi cerinţele stabilite. Astfel, persoanele supuse controlului recent prezintă risc minim comparativ cu cei care nu au fost controlaţi o perioadă mai îndelungată conform tabelului 2.

Tabelul 2

6.2.4.2. subpunctul 5) va avea următorul cuprins:

“5) Emisii în aer atmosferic

Raţionament general: indicatorul cu cel mai mic grad de risc presupune faptul că antreprenorul nu generează emisii în aerul atmosferic, astfel nu poluează resursa naturală. La polul opus se află antreprenorii cu cel mai mare grad de poluare a aerului atmosferic, calificat după categoria de impact stabilit în prevederile Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale, conform tabelului 4.

Tabelul 4

6.2.4.3. la subpunctul 6), cuvintele “Gestionarea apelor uzate” se substituie cu textul “Gestionarea/păstrarea/evidenţa resurselor de apă şi a apelor uzate”;

6.2.4.4. se completează cu subpunctul 8) cu următorul cuprins:

“8) Categoria de consumatori

Raţionamentul general: Vulnerabilitatea este determinată de anumite caracteristici fizice sau psihice, cum ar fi vârsta, infirmitatea fizică sau mintală, credulitatea, ori de caracteristici socioprofesionale – şomaj, analfabetism etc. Din aceste motive, consumatorii vulnerabili au dificultăţi în a obţine şi a asimila informaţia necesară pentru luarea unor decizii privind achiziţionarea unor bunuri sau servicii. Or, orice consumator poate fi prejudiciat în cazul unui produs neconform sau ca urmare a unui serviciu de calitate nesatisfăcătoare, însă acei consumatori care au mai puţine capacităţi de a alege corect sau care pot fi influenţaţi uşor (de publicitate, aspectul produsului) prezintă o atenţie sporită în raport cu activitatea persoanei supuse controlului conform tabelului 6¹.

Tabelul 6¹

6.2.5. tabelul 7 va avea următorul cuprins:

“Tabelul 7

6.2.6. punctul 33 se completează cu un alineat cu următorul cuprins:

“Prin derogare, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate şi sub aspect administrativ teritorial, în funcţie de structura subdiviziunilor teritoriale, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată.”;

6.2.7. punctele 45 şi 46 vor avea următorul cuprins:

“45. Evaluarea informaţiei din petiţii în temeiul criteriilor de risc este realizată în baza atribuirii punctajului şi ponderării corespunzătoare a variantelor posibile. La calcularea riscului se selectează doar câte un aspect de evaluare (o variantă) de la fiecare criteriu de risc, conform tabelului 8.

Tabelul 8

46. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea petiţiilor şi informaţiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.45, în baza punctajului total al evaluării petiţiei, cu dispunerea motivată a uneia sau a câteva dintre următoarele acţiuni indicate în tabelul 9.

Tabelul 9

6.2.8. la punctul 49, enunţul întâi se completează cu textul “ , conform regulilor stabilite în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.”;

6.3. anexa nr.1 la Metodologie:

6.3.1. denumirile coloanelor 6-11 vor avea următorul cuprins:

6.3.2. poziţiile 16.24, 17.21, 20.30, 20.41, 25.92, 26.11, 26.12, 27.20, 27.90 şi 46.52 vor avea următorul cuprins:

6.4. anexa nr.2 la Metodologie va avea următorul cuprins:

“Anexa nr.2

la Metodologia privind controlul de stat asupra

activităţii de întreprinzător în baza analizei

riscurilor aferent domeniilor de competenţă

ale Inspectoratului pentru Protecţia Mediului

Forma şi structura planului anual de control

7. Hotărârea Guvernului nr.1014/2018 cu privire la aprobarea Metodologiei controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.416-422, art.1117), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

7.1. în clauza de adoptare şi pe tot parcursul Metodologiei, textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat”, la forma gramaticală corespunzătoare;

7.2. la punctul 2 din hotărâre, textul “Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale” se substituie cu cuvintele “Ministerului Sănătăţii”;

7.3. în anexă:

7.3.1. punctul 1 va avea următorul cuprins:

“1. Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică (în continuare – Metodologie) are scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, în conformitate cu Legea
nr.131/2012 privind controlul de stat şi cu Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.”;

7.3.2. la punctul 3:

7.3.2.1. subpunctul 3) se abrogă;

7.3.2.2. subpunctul 4) va avea următorul cuprins:

“4) protecţia consumatorilor în domeniul serviciilor prestate de prestatorii de servicii medicale”;

7.3.2.3. subpunctul 6) va avea următorul cuprins:

“6) supravegherea şi controlul plasării pe piaţă a produselor nealimentare din domeniile reglementate, în conformitate cu anexele nr.1 şi nr.2 la Legea
nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor”;

7.3.2.4. se completează cu subpunctul 7) cu următorul cuprins:

“7) respectarea condiţiilor de licenţiere, de autorizare sau de certificare în domeniile de competenţă ale Agenţiei”;

7.3.3. punctul 6 va avea următorul cuprins:

“6. Criteriile de risc pentru domeniile de competenţă ale Agenţiei includ:

1) criterii generale;

2) criterii specifice.”

7.3.4. se completează cu punctele 6¹ şi 6² cu următorul cuprins:

“6¹. Criteriile generale de risc pentru domeniile de competenţă ale Agenţiei sunt următoarele:

1) domeniul activităţii economice (conform codului CAEM-2);

2) numărul de angajaţi la întreprindere/instituţie, care reflectă mărimea subiectului controlat;

3) istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei;

4) data ultimului control;

5) perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei.

6². Criteriile de risc specifice domeniilor de competenţă ale Agenţiei sunt următoarele:

1) pentru supravegherea sănătăţii publice: categoria obiectului supus controlului;

2) pentru supravegherea şi controlul plasării pe piaţă a produselor nealimentare din domeniile reglementate, în conformitate cu anexele nr.1 şi nr.2 la Legea nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor: categoria de consumatori;

3) pentru protecţia consumatorilor: practici comerciale/prestări servicii incorecte în raport cu consumatorii.”;

7.3.5. punctul 8 va avea următorul cuprins:

“8. Pentru criteriile de risc stabilite conform punctului 6¹, punctajele sunt acordate în felul următor:

1) domeniul activităţii economice

Raţionamentul general: domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamente şi procese utilizate, nevoia de muncă manuală, tipuri de produse realizate şi servicii prestate). Punctajul gradului de risc pentru fiecare domeniu de activitate este stabilit conform anexei nr.1 la prezenta Metodologie;

2) numărul de angajaţi la întreprindere/instituţie, care reflectă mărimea subiectului controlat

Raţionamentul general: numărul de angajaţi se referă la mărimea subiectului controlat şi este important pentru mărimea prejudiciului care este cauzat. Cu cât numărul de angajaţi este mai mare, cu atât probabilitatea producerii prejudiciului este mai mare. Totodată, numărul de angajaţi poate indica asupra unor caracteristici precum: dimensiunea unităţii de producţie sau a operaţiunii economice, volumul producţiei şi/sau al serviciilor prestate.

3) istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe când existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.

4) data ultimului control

Raţionamentul general: cu cât mai lungă este perioada în care persoana pasibilă controlului nu este controlată, cu atât mai mare este incertitudinea legată de conformarea acesteia cu prevederile actelor normative, atribuind riscul minim entităţilor controlate recent şi riscul maxim entităţilor care nu au fost supuse controlului de stat.

5) perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei

Raţionamentul general: cu cât mai mult timp o întreprindere activează pe piaţă, cu atât mai bine cunoaşte regulile, este mai atentă fată de reputaţia sa şi, de cele mai dese ori, îşi implementează sisteme interne de control al calităţii.

7.3.6. se completează cu punctul 8¹ cu următorul cuprins:

“8¹. Pentru criteriile de risc stabilite conform punctului 6², punctajele sunt acordate în felul următor:

1) categoria obiectului supus controlului

Raţionamentul general: categoria obiectului supus controlului reflectă mărimea/capacitatea sau specificul activităţii acestuia.

2) categoria de consumatori

Raţionamentul general: Vulnerabilitatea este determinată de anumite caracteristici fizice sau psihice, cum ar fi vârsta, infirmitatea fizică sau mintală, credulitatea, ori de caracteristici socioprofesionale – şomaj, analfabetism etc. Din aceste motive, consumatorii vulnerabili au dificultăţi în a obţine şi a asimila informaţia necesară pentru luarea unor decizii privind achiziţionarea unor bunuri sau servicii. Or, orice consumator poate fi prejudiciat în cazul unui produs neconform sau ca urmare a unui serviciu de calitate nesatisfăcătoare, însă acei consumatori care au mai puţine capacităţi de a alege corect sau care pot fi influenţaţi uşor (de publicitate, aspectul produsului) prezintă o atenţie sporită în raport cu activitatea persoanei supuse controlului.

3) practici comerciale/prestări servicii incorecte în raport cu consumatorii

Raţionamentul general: Este inadmisibil ca o persoană care practică activitatea de întreprinzător în raport cu consumatorul să admită sau să întreprindă acţiuni care ar constrânge sau ar influenţa în mod esenţial decizia consumatorului mediu de a achiziţiona acel produs sau serviciu.

7.3.7. tabelul din secţiunea a 3-a a capitolului II va avea următorul cuprins:

7.3.8. punctul 19 se completează cu un alineat cu următorul cuprins:

“Prin derogare, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate şi sub aspect administrativ teritorial, în funcţie de structura subdiviziunilor teritoriale, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată.”;

7.3.9. punctele 30 şi 31 vor avea următorul cuprins:

“30. Evaluarea informaţiei din petiţii în temeiul criteriilor de risc este realizată în baza atribuirii punctajului şi ponderării corespunzătoare a variantelor posibile. La calcularea riscului se selectează doar câte un aspect de evaluare (o variantă) de la fiecare criteriu de risc, conform următorului tabel:

31. Agenţia decide cu privire la clasificarea petiţiilor şi informaţiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la punctul 30, în baza punctajului total al evaluării petiţiei, cu dispunerea motivată a uneia sau a câteva dintre următoarele acţiuni:

7.3.10. la punctul 34, enunţul întâi se completează cu textul “ , conform regulilor stabilite în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor”;

7.3.11. anexele nr.1 şi nr.2 la Metodologie vor avea următorul cuprins:

“Anexa nr.1

la Metodologia privind controlul de stat asupra

activităţii de întreprinzător în baza analizei

riscurilor efectuat de către Agenţia

Naţională pentru Sănătate Publică

LISTA

activităţilor din domeniile de competenţă ale Agenţiei Naţionale
pentru Sănătate Publică conform Clasificatorului activităţilor
din economia Moldovei – CAEM-2 (2019)

Anexa nr.2

la Metodologia privind controlul de stat asupra

activităţii de întreprinzător în baza analizei

riscurilor efectuat de către Agenţia

Naţională pentru Sănătate Publică

Forma şi structura planului anual de control

8. Hotărârea Guvernului nr.1280/2018 pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.38-47, art.68), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

8.1. în clauza de adoptare, cuvintele “asupra activităţii de întreprinzător” se exclud;

8.2. la punctul 2 din hotărâre, textul “Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului” se substituie cu cuvintele “Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare”;

8.3. Metodologia va avea următorul cuprins:

“Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.1280/2018

METODOLOGIA

privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei

riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Agenţiei Naţionale

pentru Siguranţa Alimentelor

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Metodologie) are scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie), în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi cu Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

2. Agenţia este autoritatea învestită prin lege cu atribuţia de control de stat asupra activităţii de întreprinzător în următoarele domenii:

2.1. siguranţa şi calitatea alimentelor;

2.2. sanitar-veterinar şi zootehnie;

2.3. fitosanitar şi protecţia plantelor;

2.4. producerea şi circulaţia vinului şi produselor alcoolice;

2.5. protecţia consumatorilor în domeniul alimentar;

2.6. respectarea condiţiilor de licenţiere conform domeniului aferent.

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

Secţiunea 1

Criteriile de risc

3. Pentru a asigura acoperirea dar şi delimitarea clară a domeniilor de competenţă ale Agenţiei, în anexa nr.1 se prezintă lista domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate supuse controlului de către Agenţie, în conformitate cu Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei (CAEM-2).

4. Criteriile de risc selectate pentru planificarea activităţilor de control desfăşurate de către Agenţie respectă următoarele principii:

4.1. sunt relevante scopului activităţii Agenţiei;

4.2. acoperă toate persoanele/obiectele pasibile controlului efectuat de către Agenţie. Criteriile selectate trebuie să fie relevante activităţii şi/sau însuşirilor persoanelor supuse controlului şi/sau bunurilor utilizate/produse de acestea;

4.3. sunt bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rând, vor fi alese criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unităţi concrete, în baza unor informaţii valorice (statistice) ce pot fi obţinute, ori de câte ori este necesar, din surse exterioare, care nu ţin nici de activitatea Agenţiei, nici de datele furnizate direct de persoana pasibilă controlului;

4.4. sunt ierarhizate conform ponderii şi intensităţii riscului pe care îl reflectă;

4.5. sunt raportate la caracterul multidimensional al izvoarelor de risc: este esenţial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Agenţia.

5. Criteriile de risc utilizate în mod obligatoriu, indiferent de specificul fiecărui domeniu de control, sunt următoarele:

5.1. domeniul activităţii economice;

5.2. data ultimului control;

5.3. istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei;

5.4. subiectul controlat (în acest caz se utilizează un criteriu de risc ce se referă la subiect şi reflectă mărimea sau specificul activităţii acestuia; în funcţie de domeniul de control este aleasă perioada de activitate, volumul producţiei, volumul producţiei estimat pentru anul viitor, suprafaţa terenului agricol utilizat anual, numărul de culturi agricole cultivate sau un alt criteriu specific subiectului, inclusiv specificul subiectului determinat de domeniul de activitate) conform tabelului 1.

Tabelul 1

5.5. perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei.

Secţiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului

6. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.

7. Pentru criteriile de risc stabilite conform punctului 5, punctajele sunt acordate în felul următor:

7.1. domeniul activităţii economice

Raţionamentul general: domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Punctajul este acordat conform anexei nr.1;

7.2. data ultimului control

Raţionamentul general: cu cât mai lungă este perioada în care persoana pasibilă controlului nu este inspectată, cu atât mai mare este incertitudinea legată de conformarea acesteia cu prevederile actelor normative, atribuind riscul minim entităţilor controlate recent şi riscul maxim entităţilor care nu au fost supuse recent controlului de stat conform tabelului 2.

Tabelul 2

7.3. istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe când existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt conform tabelului 3.

Tabelul 3

7.4. subiectul controlat

Raţionamentul general: criteriul de risc ce se referă la subiect şi reflectă mărimea sau specificul activităţii acestuia; în funcţie de domeniul de activitate poate fi tipul de produs alimentar şi materia primă utilizată, volumul producţiei, volumul producţiei estimat pentru anul viitor, suprafaţa terenului agricol utilizat anual, numărul de culturi agricole cultivate sau un alt criteriu specific subiectului, inclusiv specificul subiectului determinat de domeniul de activitate):

7.4.1. criteriile de risc utilizate la planificarea activităţilor de control desfăşurate în domeniul siguranţei alimentelor şi protecţiei consumatorilor în domeniul alimentar conform tabelului 4;

Tabelul 4

7.4.2. criteriile de risc utilizate la planificarea activităţilor de control desfăşurate în domeniul sanitar-veterinar şi zootehnie/subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor conform tabelului 5;

Tabelul 5

7.4.3. criteriile de risc utilizate la planificarea activităţilor de control desfăşurate în domeniul sanitar-veterinar şi zootehnie/subdomeniul furajelor conform tabelului 6;

Tabelul 6

7.4.4. criteriile de risc utilizate la planificarea activităţilor de control desfăşurate în domeniul sanitar-veterinar şi zootehnie/subdomeniul activităţii farmaceutice veterinare şi asistenţei medicale veterinare conform tabelului 7;

Tabelul 7

7.4.5. criteriile de risc utilizate la planificarea activităţilor de control desfăşurate în domeniul sanitar-veterinar şi zootehnie/subdomeniul subproduse de origine animală nedestinate consumului uman conform tabelului 8;

Tabelul 8

7.4.6. criteriile de risc utilizate la planificarea activităţilor de control desfăşurate în domeniul sanitar-veterinar şi zootehnie/subdomeniul zootehnie conform tabelului 9;

Tabelul 9

7.4.7. criteriile de risc utilizate la planificarea activităţilor de control desfăşurate în domeniul fitosanitar şi protecţia plantelor/subdomeniul semincer conform tabelului 10;

Tabelul 10

7.4.8. criteriile de risc utilizate la planificarea activităţilor de control desfăşurate în domeniul fitosanitar şi protecţia plantelor/subdomeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor/categoria plante şi produse vegetale conform tabelului 11;

Tabelul 11

7.4.9. criteriile de risc utilizate la planificarea activităţilor de control desfăşurate în domeniul fitosanitar şi protecţia plantelor/subdomeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor/categoria producerea ambalajului din lemn şi servicii de tratare conform tabelului 12;

Tabelul 12

7.4.10. criteriile de risc utilizate la planificarea activităţilor de control desfăşurate în domeniul fitosanitar şi protecţia plantelor/subdomeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor/categoria managementul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor conform tabelului 13;

Tabelul 13

7.4.11. criteriile de risc utilizate la planificarea activităţilor de control desfăşurate în domeniul producerea şi circulaţia vinului şi a producţiei alcoolice conform tabelului 14;

Tabelul 14

7.5. perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei

Raţionamentul general: cu cât mai mult timp o întreprindere activează pe piaţă, cu atât mai bine cunoaşte regulile, este mai atentă fată de reputaţia sa şi, de cele mai dese ori, îşi implementează sisteme interne de control al calităţii conform tabelului 15.

Tabelul 15

Secţiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor

Tabelul 16

8. Ponderea atribuită fiecărui criteriu de risc se revizuieşte în funcţie de rezultatele controalelor anterioare şi de actualizarea informaţiei colectate.

Secţiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor în raport cu persoanele/obiectele supuse controlului

9. După ce au fost determinate criteriile concrete ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

R_g = (w₁R₁ + w₂R₂ +….+ w_nR_n) × 200,

unde:

R_g – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

_{1, 2, n} – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);

R – gradul de risc atribuit fiecărui criteriu.

10. În urma aplicării formulei stabilite la pct.9, riscul global va lua valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele/obiectele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.

11. Subiecţii controlului sunt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim. Acestea sunt asociate cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar.

12. În baza clasamentului, Agenţia întocmeşte proiectul planului anual al controalelor planificate, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor, în modul şi termenul stabilit de Guvern.

13. Clasamentul se utilizează de către Agenţie pentru stabilirea frecvenţei controalelor recomandate pentru fiecare persoană/unitate/obiect supusă/supus controlului. Frecvenţa recomandată se utilizează pentru prioritizarea controlului inopinat, în cazul în care mai multe întreprinderi cad în acelaşi timp sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

Frecvenţa controalelor planificate asupra persoanei/obiectului supus controlului se raportează la nivelul riscului global acumulat, conform tabelului 17.

Tabelul 17

14. La sfârşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Agenţia elaborează un raport prin care se va determina ponderea persoanelor supuse controlului din numărul total şi va modifica, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărei persoane supuse controlului.

15. Evaluarea riscului pentru persoana concretă trebuie efectuată după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare, realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, sau a controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, atunci clasamentul existent rămâne neschimbat.

Noul clasament calculat se aplică în cazul planificării controalelor pentru perioada ulterioară de planificare, adică pentru anul următor.

16. Pentru persoana/obiectul care nu a mai fost supus anterior controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător de către Agenţie, locul în clasament se stabileşte după efectuarea primului control. Agenţia, până la efectuarea primului control, aplică punctajul mediu pentru acelaşi tip de activitate economică ca şi a persoanei/obiectului supuse/supus controlului.

17. Nivelul de risc al persoanei/obiectului supuse/supus controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie publică şi se pune la dispoziţia publicului pe site-ul web oficial al Agenţiei.

Secţiunea a 5-a

Întocmirea planului anual de control în urma evaluării nivelului de risc

18. Numărul de persoane/unităţi preluate din clasament şi incluse în planul anual al controalelor se raportează la capacităţile instituţionale ale Agenţiei în general, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care se supun controalelor de către toate subdiviziunile Agenţiei. Preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rând, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.9.

19. Agenţia aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi regulile aprobate de conducătorul Agenţiei, conform modelului din anexa nr.2 la prezenta Metodologie.

20. Planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc, conform formulei stabilite de prezenta Metodologie.

Până la aprobarea planului, prioritatea şi ordinea persoanelor din plan (identificată conform punctajului de risc) este revizuită în funcţie de particularităţile sezoniere într-un domeniu de control, resursele disponibile, graficul de lucru pe parcursul anului.

21. Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului identificate în planul anual al controalelor.

22. Conducătorul Agenţiei poartă responsabilitatea pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încât să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat, realizarea nu mai mult de un control planificat pe an al persoanei/unităţii supuse controlului.

Capitolul III

EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE
ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

23. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor şi doar în cazul existenţei temeiurilor şi respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat. La analiza riscurilor, Agenţia utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

24. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi a mărimii acestuia se utilizează criteriile de risc indicate la pct.5.

Capitolul IV

IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME CU PRIVIRE LA PETIŢIILE DEPUSE
LA AGENŢIE SAU LA INFORMAŢIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA
 LEGISLAŢIEI, ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

25. Petiţiile depuse la Agenţie, precum şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Agenţiei se evaluează în baza analizei riscurilor.

26. Controlul în baza petiţiei sau a informaţiilor privind încălcarea legislaţiei se efectuează doar cu respectarea prevederilor art.19 din Legea
nr.131/2012 privind controlul de stat şi a evaluării prin intermediul condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.23.

27. În cazul examinării petiţiilor şi informaţiilor privind încălcările grave sau foarte grave, situaţiile de avarie sau incidentele ce prezintă pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea sau proprietatea persoanelor, efectuarea controalelor este obligatorie, fără întârziere.

28. Pentru petiţiile şi informaţiile cu privire la posibile încălcări minore care conduc la incidente/accidente minore sau la un prejudiciu minor, în baza punctajului evaluării petiţiei conform tabelelor 18-19, Agenţia dispune acţiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară sau includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petiţiile depuse sau în informaţia deţinută.

29. Criteriile de risc utilizate pentru evaluarea petiţiilor parvenite pe adresa Agenţiei cu privire la încălcarea legislaţiei, precum şi ponderea atribuită criteriilor sunt stabilite în tabelul 18.

Tabelul 18

30. Agenţia decide cu privire la clasificarea petiţiilor şi informaţiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.29, în baza punctajului total al evaluării petiţiei, cu dispunerea motivată a uneia sau a câteva dintre următoarele acţiuni conform tabelului 19.

Tabelul 19

31. Agenţia poate, de asemenea, să evalueze din oficiu altă informaţie cu privire la încălcări ale legislaţiei care i-au devenit cunoscute, precum publicaţiile din mass-media, social media sau din alte surse, care se evaluează prin intermediul condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.29.

Capitolul V

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA CERINŢELOR
DE REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

32. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare pentru desfăşurarea controlului, asigurând orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

33. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie, în conformitate cu anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor. Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor, care sunt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

34. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.

35. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:

35.1. nerespectarea acesteia:

35.1.1. creează pericol iminent, dar nu imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

35.1.2. care creează pericol iminent şi imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;

35.2. abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

Capitolul VI

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII
DE CONTROL A AGENŢIEI

36. Agenţia realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice spre care urmează să concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau cu caracter transversal, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea o dimensiune locală sau una regională.

37. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanţă persoanelor supuse controlului şi consumatorilor, precum şi stabilirea unui echilibru adecvat între controalele efectuate şi furnizarea de consultanţă pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

38. În cazul planificării strategice a activităţii de control a Agenţiei, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor corespunzătoare din capitolul II.

Capitolul VII

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

39. Sistemul de planificare a controalelor în baza analizei riscurilor de către Agenţie trebuie să fie întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, date colectate de Agenţie, de alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum şi din alte surse sigure. Agenţia va evita aplicarea criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile.

40. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului conform riscului prezentat, Agenţia menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care să reflecte cel puţin:

40.1. lista tuturor persoanelor/obiectelor pasibile controlului, cu datele individuale de identificare;

40.2. istoria activităţii de control pentru fiecare persoană/obiect;

40.3. profilul fiecărei persoane/unităţi supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea acestuia.

41. Agenţia reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc potrivit prezentei Metodologii, dar nu mai rar decât o dată pe an.

Anexa nr.1

la Metodologia privind controlul de stat

asupra activităţii de întreprinzător în baza

analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă

ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor

Punctajele pentru criteriul de risc indicat la pct.7 subpct. 1) din Metodologia

 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei

riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Agenţiei Naţionale

pentru Siguranţa Alimentelor

Anexa nr.2

la Metodologia privind controlul de stat

asupra activităţii de întreprinzător în baza

analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă

ale Agenţiei Naţională pentru Siguranţa Alimentelor

Forma şi structura planului anual de control