782/01.08.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Metodologiei controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

сu privire la aprobarea Metodologiei controlului de stat asupra activităţii

de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către

Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor

Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor

nr. 782  din  01.08.2018

 (în vigoare 24.08.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 321-332 art. 854 din 24.08.2018

* * *

Notă: În clauza de adoptare şi pe tot parcursul textului Metodologiei, textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat”, la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025

Notă: În denumire şi pe tot parcursul textului hotărârii şi al Metodologiei, cuvintele "Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor, conform anexei nr.1.

2. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.2.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023]

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.782/2018

Notă: În anexa nr.1 pe tot parcursul textului, cuvântul "Agenţie", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul "Inspectorat", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023

METODOLOGIA

controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza

analizei riscurilor efectuat de către Inspectoratul de Stat

 pentru Supravegherea Produselor Nealimentare

şi Protecţia Consumatorilor

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – Metodologie) are scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

[Pct.1 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

2. Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor (în continuare – Inspectorat) îi sunt atribuite în competenţă următoarele domenii de control:

1) supravegherea pieţei privind produsele nealimentare;

2) conformitatea serviciilor (inclusiv turistice);

3) protecţia consumatorilor;

4) metrologie şi produse preambalate;

5) supravegherea şi controlul de stat al activităţilor în domeniul jocurilor de noroc;

6) respectarea condiţiilor de autorizare a activităţii de întreprinzător conform domeniului de competenţă.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

3. Controlul serviciilor turistice prestate şi al agenţilor economici din industria turismului poate fi efectuat doar inopinat, în baza petiţiilor şi a sesizărilor consumatorilor privind calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor turistice prestate, în temeiul legii, cu respectarea prevederilor Legii nr.131/2012 privind controlul de stat şi ale capitolelor III şi IV din prezenta Metodologie.

4. Controlul de stat în partea ce ţine de protecţia consumatorilor şi supravegherea pieţei se efectuează şi de către alte organe de control, conform domeniilor lor de competenţă atribuite prin Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor şi Legea nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor. Organele de control stabilesc în metodologiile sectoriale de control de stat asupra activităţii de întreprinzător criteriile de risc specifice domeniilor lor de competenţă în partea ce ţine de protecţia consumatorilor şi supravegherea pieţei produselor nealimentare. Criteriile de risc prevăzute de prezenta Metodologie pot fi transpuse în metodologiile sectoriale ale organelor de control de stat cu competenţe în domeniul protecţiei consumatorilor şi supravegherii pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor nealimentare.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.323 din 30.04.2024, în vigoare 27.07.2024]

5. La baza controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniile menţionate la pct.2 se află criteriile de risc relevante domeniilor de control ale Inspectoratului, cu acordarea punctajului corespunzător şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc.

6. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului determină nivelul frecvenţei şi intensităţii necesare acţiunilor de control ce privesc persoana/unitatea în cauză.

7. Inspectoratul aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situaţii:

1) la planificarea anuală a controalelor;

2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;

3) la identificarea soluţiei optime cu privire la petiţia depusă la Inspectorat sau la informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Inspectoratului;

4) la elaborarea listelor de verificare şi stabilirea cerinţelor de reglementare care ar trebui incluse în lista de verificare;

5) la planificarea strategică a activităţii sale de control;

6) în alte situaţii referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activităţii de întreprinzător.

8. În actul administrativ al Inspectoratului cu privire la situaţiile prevăzute la pct.7 se indică criteriile de risc utilizate la luarea deciziei şi modul în care acestea au fost luate în considerare.

9. Dacă acelaşi criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situaţii dintre cele indicate la pct.7 referitoare la acelaşi domeniu de activitate supus controlului, pot fi utilizate aceleaşi punctaje, ponderi şi formule de raportare a riscurilor la persoanele supuse controlului ca şi cele folosite la planificarea anuală a controalelor.

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

Secţiunea 1

Stabilirea criteriilor de risc

10. Criteriul de risc însumează un set de circumstanţe sau însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori de circumstanţe referitoare la raporturile anterioare ale persoanei supuse controlului cu Inspectoratul, ale căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii, eredităţii sau securităţii oamenilor ori pot prejudicia drepturile şi interesele legitime în urma activităţii persoanei supuse controlului şi gradul acestor daune.

11. Elementele procesului de analiză a riscurilor (criteriile de risc, descrierea criteriilor de risc, atribuirea punctajului şi ponderii) se bazează pe prevederile art.3 alin.(3) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, precum şi pe:

1) datele ştiinţifice disponibile;

2) analiza informaţiilor privind riscurile, incidentele/accidentele stabilite de Inspectorat sau de instituţii conexe;

3) practicile relevante ale altor state.

12. Criteriile de risc selectate pentru planificarea activităţilor de control desfăşurate de către Inspectorat respectă următoarele principii:

1) sînt relevante scopului activităţii Inspectoratului;

2) acoperă toate întreprinderile pasibile controlului efectuat de către Inspectorat. Criteriile selectate trebuie să fie relevante activităţii şi/sau însuşirilor persoanelor supuse controlului şi/sau bunurilor utilizate/produse de acestea;

3) sînt bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd vor fi alese criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unităţi concrete, în baza unor informaţii valorice (statistice) ce pot fi obţinute, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu ţin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de persoana pasibilă controlului;

4) sînt ierarhizate conform ponderii şi intensităţii riscului pe care îl reflectă;

5) sînt raportate la caracterul multidimensional al izvoarelor de risc: este esenţial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Inspectoratul.

13. Criteriile de risc generale utilizate în mod obligatoriu pentru domeniile de control din competenţa Inspectoratului sînt următoarele:

1) domeniul activităţii economice;

2) data ultimului control;

3) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Inspectoratului;

4) veniturile din vînzări (cifra de afaceri).

14. Criteriile de risc specifice domeniilor de competenţă ale Inspectoratului sînt următoarele:

1) pentru supravegherea pieţei privind produsele nealimentare:

- categoria de consumatori;

2) pentru conformitatea serviciilor (inclusiv turistice):

- practici comerciale incorecte şi/sau clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii;

3) pentru protecţia consumatorilor:

- criterii generale de risc;

- practici comerciale incorecte şi/sau clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii;

4) pentru metrologie:

- mijloace de măsurare şi produse preambalate;

5) pentru supraveghere şi controlul de stat al activităţilor în domeniul jocurilor de noroc:

- activităţile în domeniul jocurilor de noroc.

[Pct.14 completat prin Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023]

15. Pentru criteriul de risc care indică domeniul activităţii economice al persoanei supuse controlului se va utiliza lista activităţilor prezentată în anexa nr.1 la prezenta Metodologie, identificată conform sistemului naţional de clasificare statistică şi codificare (Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei – CAEM-2, aprobat prin Ordinul directorului general al Biroului Naţional de Statistică nr.28/2019), în domeniile aferente exclusiv competenţelor Inspectoratului stabilite în anexa la Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

[Pct.15 modificat prin Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023]

Secţiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului

16. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim şi 5 – gradul maxim de risc.

17. Pentru criteriile de risc stabilite la pct.13 şi 14, punctajele se acordă în felul următor:

1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice

Raţionamentul general: domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului.

Atribuirea gradului de risc specific fiecărei activităţi de comerţ cu produse nealimentare, activităţi de producere şi prestări servicii se efectuează conform anexei nr.1 la prezenta Metodologie;

2) data ultimului control

Raţionamentul general: pe măsură ce creşte perioada de la data ultimului control, creşte şi incertitudinea legată de conformarea persoanei supuse controlului la normele şi cerinţele stabilite. Astfel, persoanele supuse controlului recent prezintă risc minim comparativ cu cei care nu au fost controlaţi o perioadă mai îndelungată.

3) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile Inspectoratului

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei/unităţii la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.

4) veniturile din vînzări (cifra de afaceri)

Raţionamentul general: Veniturile din vînzări permit determinarea poziţiei pe piaţă a unui agent economic, oferă informaţii despre dinamica activităţii acestuia, importanţa agenţilor economici în cadrul sectorului.

Veniturile din vînzări măsoară performanţa economică, volumul activităţii operaţionale a agenţilor economici şi, raportate la genul (genurile) de activitate desfăşurat(e), permit să se determine impactul activităţii agenţilor economici asupra consumatorilor.

În acest sens, agenţii economici cu totalul de venituri considerabil, după cum este indicat în tabel, prezintă cel mai mare risc asupra consumatorilor.

5) categoria de consumatori

Raţionamentul general: Vulnerabilitatea este determinată de anumite caracteristici fizice sau psihice, cum ar fi vîrsta, infirmitatea fizică sau mintală, credulitatea, ori de caracteristici socioprofesionale – şomaj, analfabetism etc. Din aceste motive, consumatorii vulnerabili au dificultăţi în a obţine şi a asimila informaţia necesară luării unor decizii privind achiziţionarea unor bunuri sau servicii. Or, orice consumator poate fi prejudiciat în cazul unui produs neconform sau ca urmare a unui serviciu de calitate nesatisfăcătoare, însă acei consumatori care au mai puţine capacităţi de a alege corect sau care pot fi influenţaţi uşor (de publicitate, aspectul produsului) prezintă o atenţie sporită în raport cu activităţile agenţilor economici.

6) practici comerciale înşelătoare şi/sau clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii

Raţionamentul general: Este inadmisibil ca o persoană care practică activitatea de întreprinzător în raport cu consumatorul să admită sau să întreprindă acţiuni care ar constrînge sau ar influenţa în mod esenţial decizia consumatorului mediu de a achiziţiona acel produs sau serviciu. De asemenea, sînt interzise clauzele abuzive – acea clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul, dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

7) activităţile în domeniul jocurilor de noroc

Raţionamentul general: Jocurile de noroc presupun, în mare parte, o atracţie nefavorabilă a jucătorilor-consumatori, creînd grave dependenţe psihologice ale jucătorilor şi generînd frecvent un impact nefavorabil asupra vieţii acestora, a stării lor psihologice şi a familiilor lor, fapt demonstrat de cercetările din domeniul psihologiei. Domeniul jocurilor de noroc este constant şi frecvent accesat de persoane din varii categorii de vîrstă, sex, origine socială etc., în mare parte aceste categorii fiind vulnerabile. În afară de riscul pe care îl reprezintă propriu-zis acest domeniu, există prezumţia, demonstrată de experienţa şi practicile anterioare, a admiterii ilegalităţilor de către persoanele care practică activităţi în domeniul jocurilor de noroc şi care implică cauzarea de prejudicii materiale/financiare, stări psihologice depresive persoanelor care se antrenează în jocurile de noroc. Gradarea riscului prezentat se bazează pe presupunerea că practicarea mai multor tipuri de jocuri de noroc implică o probabilitate mai mare de prejudicii pentru consumatori decît practicarea unui singur tip, precum şi pe previzibilitatea şi posibilitatea de verificare a rezultatului jocurilor de noroc prezentate de tipul acestora.

8) mijloace de măsurare şi produse preambalate

Raţionamentul general: Supravegherea metrologică reprezintă un sistem vast constituit nu doar din mijloacele de măsurare în domeniile de interes public, dar şi din măsurări, în conformitate cu prevederile Legii metrologiei nr.19/2016. Accent deosebit de important se pune pe protejarea consumatorilor de efectele negative ale măsurărilor incorecte sau false. Gradarea riscului prezentat se bazează pe anvergura daunelor ce pot fi provocate consumatorilor în urma activităţii desfăşurate.

[Pct.17 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.17 modificat prin Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023]

18. În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Inspectoratul revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.

Secţiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor

19. Fiecărui criteriu de risc i se stabileşte ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luînd în calcul importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită în funcţie de domeniul de control.

20. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se ţine cont de:

1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Inspectoratului;

2) influenţa criteriului ales asupra probabilităţii prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat şi a mărimii acestuia;

3) multidimensionalitatea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).

[Pct.20 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.20 modificat prin Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023]

21. Ponderea atribuită fiecărui criteriu de risc este revizuită în funcţie de rezultatele controalelor anterioare şi de actualizarea informaţiei colectate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se va asigura scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu restul criteriilor utilizate.

Secţiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor în raport cu agenţii economici

22. După ce au fost determinate criteriile concrete ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, acestea se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

Rg = (W₁R₁ + W₂R₂ +W₃R₃+ … W_nR_n)*200

unde:

Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

1, 2, 3, n – criteriile de risc;

W – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);

R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

23. În urma aplicării formulei stabilite la pct.22, riscul global va lua valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.

24. Subiecţii controlului pe domenii sînt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim. Acestea sînt asociate cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar. Din fiecare clasament se includ în planul de control persoanele/unităţile în funcţie de gravitatea riscurilor obţinute.

25. În baza clasamentelor, Inspectoratul întocmeşte proiectul planului preliminar al controalelor, structurat pe capitole pentru fiecare domeniu de control.

26. Clasamentul se utilizează de Inspectorat pentru stabilirea frecvenţei controlului recomandate pentru fiecare persoană. Frecvenţa recomandată este utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care în acelaşi timp mai mulţi agenţi economici cad concomitent sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

27. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se determină ponderea agenţilor economici supuşi controlului din numărul total şi modifică, după caz, punctajele acordate anterior conform informaţiei acumulate în urma controlului, schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat şi actualizării profilului fiecărei persoane.

28. Evaluarea riscului pentru obiectul individual se efectuează după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat sau a controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, clasamentul existent rămîne neschimbat.

29. Noul clasament calculat se aplică pentru planificarea controalelor în perioada ulterioară de planificare, adică pentru anul următor.

30. Pentru persoana/unitatea care nu a mai fost supusă anterior controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabileşte după efectuarea primului control.

31. Inspectoratul poate solicita persoanei realizarea unei autoevaluări a entităţii economice şi, pînă la efectuarea primului control, poate utiliza datele autoevaluării. De asemenea, Inspectoratul, pînă la efectuarea primului control, poate aplica punctajul mediu pentru acelaşi tip de activitate economică ca şi al persoanei supuse controlului.

32. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie publică şi se pune la dispoziţia publicului pe pagina web a organului de control.

Secţiunea a 5-a

Întocmirea planului anual de control în urma

evaluării nivelului de risc

33. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unităţi care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.

Cantitatea de persoane/unităţi preluate din clasament se raportează la capacităţile instituţionale atît ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cît şi ale Inspectoratului în general, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care poate fi supus controalelor de către toate subdiviziunile Inspectoratului. Preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rînd, începînd cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.22 şi se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.

Prin derogare, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate şi sub aspect administrativ teritorial, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată de timp.

[Pct.33 completat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

34. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării şi consolidării sale.

În urma comparării şi contrapunerii listelor persoanelor/unităţilor din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Inspectoratul definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi regulile aprobate de conducătorul Inspectoratului. Planul anual al controalelor se întocmeşte conform unuia din exemplele prevăzute la anexa nr.2 la Metodologie, la alegerea Inspectoratului.

35. Clasamentele şi listele persoanelor supuse controlului, precum şi planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul de stat al controalelor nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual şi este complementară informaţiei oferite de Registru.

36. Dacă persoana supusă controlului se regăseşte de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competenţa Inspectoratului, conducătorul acesteia are obligaţia de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea şi comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control.

Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor.

37. Conducătorul Inspectoratului poartă răspundere pentru consolidarea planului anual al controalelor şi pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încît să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat, realizarea unui singur control planificat pe an al persoanei/unităţii supuse controlului.

Capitolul III

EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE

ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

38. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor aprobate prin prezenta Metodologie şi doar în cazul existenţei temeiurilor şi respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat. La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

[Pct.38 completat prin Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023]

39. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi a mărimii acestuia Inspectoratul utilizează criteriile de risc stabilite în pct.13 şi 14.

Capitolul IV

IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME CU PRIVIRE LA PETIŢIILE DEPUSE

LA INSPECTORAT SAU LA INFORMAŢIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI,

 ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

40. Petiţiile depuse la Inspectorat, precum şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Inspectoratului se evaluează în baza analizei riscurilor.

41. Controlul iniţiat în temeiul petiţiilor sau informaţiilor privind încălcarea legislaţiei se efectuează doar cu respectarea prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi a prevederilor prezentei Metodologii.

42. Petiţiile şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei pot determina acţiuni mai intruzive, cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere dacă acestea indică asupra unor încălcări grave sau foarte grave, asupra unor incidente ce prezintă un pericol iminent şi imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanelor, precum şi în cazul în care indică asupra unor posibile încălcări grave sau foarte grave, incidente care prezintă un pericol iminent şi imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanelor.

43. Pentru petiţiile şi informaţiile cu privire la posibile încălcări minore care conduc la incidente/accidente minore sau la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acţiuni mai puţin intruzive sau dispune acţiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petiţiile depuse sau în informaţiile deţinute.

44. Evaluarea informaţiei din petiţii în temeiul criteriilor de risc este realizată în baza atribuirii punctajului şi ponderării corespunzătoare a variantelor posibile. Dacă inspectorul utilizează evaluarea în baza punctajului, atunci la calcularea riscului se selectează doar câte un aspect de evaluare (o variantă) de la fiecare criteriu de risc, conform tabelului 9.

[Pct.44 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

45. Criteriile de risc indicate la pct.44 se utilizează în funcţie de specificul domeniului de activitate al persoanei supuse controlului şi aplicabilitatea lor acestui domeniu.

46. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informaţii cu privire la încălcările legislaţiei care i-au devenit cunoscute din publicaţiile mass-media, de pe reţelele de socializare sau din alte surse. Aceste informaţii se evaluează în temeiul şi în conformitate cu condiţiile şi criteriile de risc indicate la pct.40 şi 44.

47. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea petiţiilor şi a informaţiilor în conformitate cu condiţiile şi criteriile de risc prevăzute la pct.40 şi 44, în baza punctajului total al evaluării petiţiei, cu dispunerea motivată a uneia sau a câteva dintre acţiunile stabilite în tabelul 10.

[Pct.47 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Capitolul V

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA CERINŢELOR

DE REGLEMENTARE NECESARE A FI INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

48. Desfăşurarea controlului are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul controlului în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare desfăşurării controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

49. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie. Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

[Pct.49 completat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

50. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.

51. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:

1) nerespectarea acesteia:

a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

b) creează pericol iminent şi imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;

2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

Capitolul VI

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII

DE CONTROL A INSPECTORATULUI

52. Inspectoratul realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să se concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.

53. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanţă persoanelor supuse controlului şi consumatorilor, precum şi stabilirea unui echilibru între controalele efectuate şi furnizarea de consultanţă pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

54. În cazul planificării strategice a activităţii de control a Inspectoratului, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.

Capitolul VII

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

55. Sistemul de planificare a controalelor în baza analizei riscurilor de către Inspectorat este întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile furnizate de Biroul Naţional de Statistică, date colectate de Inspectorat, alte organe de control, autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informatice oficiale. Inspectoratul va evita aplicarea criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile.

56. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului agenţilor economici conform riscului prezentat, Inspectoratul menţine o bază de date care include:

1) lista tuturor persoanelor pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;

2) istoria activităţii de control;

3) profilul fiecărei persoane, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea persoanei în cauză etc.

57. Inspectoratul reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an, în baza statisticii anuale actualizate, a evoluţiei numărului petiţiilor de la consumatori, a analizei informaţiilor de la alte organe de control conexe etc.

Anexa nr.1

la Metodologia controlului de stat asupra activităţii

de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat

de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea

Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor

LISTA

activităţilor din domeniile de competenţă ale Inspectoratului de Stat pentru

Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor

conform Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei – CAEM-2 (2019)

[Anexa nr.1 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Anexa nr.1 în redacţia Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023]

Anexa nr.2

la Metodologia controlului de stat asupra activităţii

de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat

de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea

Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.782/2018

LISTA

hotărîrilor Guvernului care se abrogă

1. Hotărîrea Guvernului nr.376/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a activităţilor de control de stat desfăşurate de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei în baza analizei criteriilor de risc (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.425).

2. Hotărîrea Guvernului nr.366/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a activităţii de control în baza analizei criteriilor de risc asupra activităţii agenţilor economici din industria turismului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.415).

3. Hotărîrea Guvernului nr.730/2015 cu privire la modificarea anexei la Hotărîrea Guvernului nr.376 din 27 mai 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.291-295, art.822).