Hotărâre nr. 807 din 23.12.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului privind inspecţiile

în domeniul siguranţei rutiere şi clasificarea

siguranţei reţelei rutiere

nr. 807  din  23.12.2025

 (în vigoare 01.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 646-650 art. 824 din 30.12.2025

* * *

UE

În temeiul art.9 alin.(3), art.10 alin.(2) şi art.11 alin.(2) din Legea nr.350/2023 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.474-476, art.842), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune parţial Directiva 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, CELEX: 32008L0096, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 319 din 29 noiembrie 2008, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2019/1936 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019.

1. Se aprobă Regulamentul privind inspecţiile în domeniul siguranţei rutiere şi clasificarea siguranţei reţelei rutiere (se anexează).

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.807/2025

REGULAMENT

privind inspecţiile în domeniul siguranţei rutiere

şi clasificarea siguranţei reţelei rutiere

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind inspecţiile în domeniul siguranţei rutiere şi clasificarea siguranţei reţelei rutiere (în continuare – Regulament) stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a inspecţiilor în domeniul siguranţei rutiere şi a clasificării siguranţei reţelei rutiere, precum şi monitorizarea rezultatelor implementării recomandărilor din rapoartele de inspecţie.

2. Scopul inspecţiilor în domeniul siguranţei rutiere constă în sporirea nivelului de siguranţă rutieră pe drumurile sau sectoarele de drum public aflate în exploatare mai mult de trei ani, prin controlul şi identificarea deficienţelor de proiectare, exploatare sau întreţinere, precum şi a condiţiilor periculoase care sporesc riscul de accidente rutiere în scopul formulării recomandărilor şi al prioritizării investiţiilor necesare pentru securizarea infrastructurii rutiere.

3. În sensul prezentului Regulament se utilizează noţiunile definite la art.2 din Legea nr.350/2023 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, precum şi următoarele noţiuni:

3.1. tronson cu concentraţie de accidente rutiere – tronsonul de drum cu lungimea de un kilometru, aflat în exploatare mai mult de trei ani, pe care, în ultimii trei ani, s-au produs cel puţin două accidente rutiere, dintre care unul soldat cu decesul unei sau a mai multor persoane;

3.2. tronson cu concentraţie mare de accidente rutiere – primele 10% dintre tronsoanele cu concentraţie de accidente rutiere cu cel mai mare indice ponderat de risc;

3.3. utilizatori vulnerabili ai drumurilor – participanţii la trafic nemotorizaţi (inclusiv pietonii şi conducătorii de biciclete, triciclete, trotinete), precum şi utilizatorii de vehicule motorizate cu una, două sau trei roţi (inclusiv conducătorii de motociclete, ciclomotoare, tricicluri, trotinete electrice şi cvadricicluri).

4. Prezentul Regulament se aplică pentru drumurile publice clasificate conform art.2 alin.(3) din Legea drumurilor nr.509/1995.

5. Actualizarea calculelor privind clasificarea siguranţei reţelei rutiere se realizează o dată la cinci ani.

6. După fiecare accident rutier soldat cu persoane decedate, calculele vor fi actualizate anticipat, exclusiv pentru tronsonul de drum pe care a avut loc accidentul respectiv.

7. Inspecţiile în domeniul siguranţei rutiere şi clasificarea siguranţei reţelei rutiere pe drumurile publice clasificate conform art.2 alin.(3) punctele 1), 2) şi 3) lit.a) din Legea drumurilor nr.509/1995, precum şi cele prevăzute la pct.6 sunt realizate de către Agenţia Naţională Transport Auto (în continuare – ANTA).

Capitolul II

ORGANIZAREA INSPECŢIILOR ÎN DOMENIUL

SIGURANŢEI RUTIERE

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

8. În procesul efectuării inspecţiilor în domeniul siguranţei rutiere sunt implicate următoarele părţi:

8.1. ANTA;

8.2. Ministerul Afacerilor Interne;

8.3. administratorul drumului.

9. Pe drumurile publice care nu fac parte din listele drumurilor publice naţionale şi locale din Republica Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1468/2016, inspecţiile în domeniul siguranţei rutiere se efectuează opţional, contra plată, la solicitarea administratorului drumului.

10. Echipa de inspecţie în domeniul siguranţei rutiere va fi constituită din cel puţin trei membri, şeful echipei fiind auditor de siguranţă rutieră, titular al certificatului de competenţă profesională din cadrul ANTA.

11. Inspecţiile periodice în domeniul siguranţei rutiere se realizează cel puţin o dată la cinci ani, pe tronsoane de drum cu o lungime recomandată între 20 şi 30 km.

12. Inspecţiile specifice în domeniul siguranţei rutiere, ca urmare a unui accident rutier soldat cu decesul unei sau a mai multe persoane, se efectuează nu mai târziu de o lună calendaristică de la data înregistrării accidentului. Informaţia privind accidentul rutier se preia din Sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al accidentelor rutiere".

13. Inspecţia specifică în domeniul siguranţei rutiere a tronsonului de drum cu o concentraţie mare de accidente rutiere se programează şi se efectuează cel puţin o dată la doi ani.

14. Inspecţia specifică în domeniul siguranţei rutiere poate fi combinată cu inspecţia periodică, doar cu condiţia de a elabora un raport de inspecţie specifică aparte pentru fiecare tronson de drum supus inspecţiei specifice în domeniul siguranţei rutiere.

15. Elementele indicative ale inspecţiilor specifice în domeniul siguranţei rutiere sunt prevăzute în anexa nr.1.

16. Formatul rapoartelor de inspecţii specifice în domeniul siguranţei rutiere sunt prevăzute în anexa nr.2.

Secţiunea a 2-a

Inspecţiile periodice în domeniul siguranţei rutiere

17. Etapele de efectuare a inspecţiilor periodice în domeniul siguranţei rutiere sunt:

17.1. etapa 1 – programarea inspecţiilor. Formarea echipei de inspecţie periodică în domeniul siguranţei rutiere. Aceasta determină traseul pentru inspecţie în baza unui program de efectuare a inspecţiilor periodice în domeniul siguranţei rutiere, care este aprobat de către conducerea ANTA sau în baza solicitării administratorului drumului. Se identifică lungimea tronsonului, perioada în care urmează să fie efectuată inspecţia, documentele necesare pentru desfăşurarea acesteia, precum şi echipamentele necesare;

17.2. etapa a 2-a – analiza de birou. Se verifică relevanţa şi prezenţa documentelor şi a informaţiilor furnizate de către administratorul drumului referitoare la tronsonul de drum ce urmează a fi supus inspecţiei periodice în domeniul siguranţei rutiere. Se analizează informaţiile despre structura şi volumul traficului rutier, lungimea tronsonului, localităţile traversate, traseele şcolare, regimurile de viteză, utilizatorii vulnerabili etc. Pot fi utilizate hărţi, planuri detaliate, proiecte sau imagini din satelit. Se pregăteşte inventarul necesar pentru următoarea etapă şi se stabilesc potenţialele puncte critice (periculoase), cum ar fi intersecţiile şi trecerile de pietoni cu concentraţie sporită a utilizatorilor vulnerabili (şcoli şi grădiniţe);

17.3. etapa a 3-a – studiul de teren. Se efectuează o inspecţie generală pe timp de zi şi una pe timp de noapte. La decizia argumentată a auditorului de siguranţă rutieră, inspecţia periodică în domeniul siguranţei rutiere se efectuează inclusiv atunci când sunt condiţii meteo nefavorabile (ceaţă, polei, lapoviţă, ploaie). Vehiculul de inspecţie, echipat corespunzător, se deplasează cu o viteză redusă în ambele sensuri pe tronsonul de drum analizat, efectuându-se poze şi videouri georeferenţiate şi înregistrându-se comentariile echipei de inspecţie. Sunt notate punctele critice pentru o analiză mai detaliată, iar la necesitate, echipa de inspecţie opreşte la aceste puncte pentru verificări suplimentare.

În cadrul inspecţiilor periodice în domeniul siguranţei rutiere se verifică inclusiv aplicarea măsurilor temporare de siguranţă în zonele cu lucrări rutiere, în conformitate cu procedurile de inspecţie în domeniul siguranţei rutiere prevăzute în prezentul Regulament;

17.4. etapa a 4-a – analiza şi raportarea rezultatelor. După finalizarea studiului de teren, echipa de inspecţie periodică în domeniul siguranţei rutiere analizează datele colectate. Se revizuiesc fotografiile, materialele video şi înregistrările audio pentru a identifica toate punctele critice şi periculoase. Persoana responsabilă/auditorul de siguranţă rutieră, după caz, elaborează un raport detaliat care include observaţiile, concluziile şi recomandările necesare pentru remedierea problemelor identificate. Raportul trebuie să fie clar şi concis, incluzând hărţi, diagrame şi imagini relevante;

17.5. etapa a 5-a – raportul de inspecţie periodică în domeniul siguranţei rutiere cu recomandările necesare pentru remedierea neajunsurilor/carenţelor identificate se transmite către administratorul drumului, care le analizează şi îşi exprimă opinia în legătură cu acestea. Administratorul drumului contrasemnează raportul de inspecţie periodică şi fiecare recomandare conţinută în raport, pe care poate să refuze, în mod întemeiat, să o implementeze;

17.6. etapa a 6-a – monitorizarea. ANTA desemnează persoana responsabilă de monitorizarea implementării recomandărilor din raportul de inspecţie periodică în domeniul siguranţei rutiere. Se va elabora un plan de monitorizare care să includă termenele de implementare a fiecărei recomandări şi se vor face evaluări trimestriale pentru a determina progresul şi eventualele obstacole întâmpinate în procesul de implementare. Rapoartele periodice vor fi întocmite pentru a evidenţia starea implementării şi, după caz, pot fi propuse noi soluţii sau modificări pentru a asigura siguranţa tronsonului de drum.

Secţiunea a 3-a

Inspecţiile specifice în domeniul siguranţei rutiere

18. Etapele de efectuare a inspecţiilor specifice în domeniul siguranţei rutiere sunt:

18.1. etapa 1 – programarea inspecţiei specifice în domeniul siguranţei rutiere. Ca urmare a recepţionării informaţiei privind constatarea unui accident rutier soldat cu decesul unei sau a mai multe persoane, transmise de către subdiviziunile specializate cu competenţe în domeniul accidentelor rutiere ale Ministerului Afacerilor Interne sau a informaţiei privind identificarea tronsonului de drum cu o concentraţie mare de accidente rutiere (stabilit în conformitate cu capitolul 3), se determină locaţia de efectuare a inspecţiei specifice în domeniul siguranţei rutiere şi se programează inspecţia respectivă.

Persoana responsabilă din cadrul ANTA identifică lungimea tronsonului, perioada în care urmează să fie efectuată inspecţia specifică în domeniul siguranţei rutiere, documentele necesare pentru realizarea acesteia, precum şi echipamentele necesare. După caz, ANTA solicită informaţii adiţionale cu privire la tronsonul de drum pe care urmează a fi efectuată inspecţia specifică;

18.2. etapa a 2-a – analiza de birou. Se verifică relevanţa şi prezenţa documentelor şi a informaţiilor furnizate de către administratorul drumului, precum şi a informaţiei transmise de către subdiviziunile specializate cu competenţe în domeniul accidentelor rutiere ale Ministerului Afacerilor Interne referitoare la accidentul rutier şi/sau tronsonul de drum ce urmează a fi supus inspecţiei specifice în domeniul siguranţei rutiere. Se analizează informaţii precum structura şi volumul traficului rutier, lungimea tronsonului, localităţile traversate, traseele şcolare, regimurile de viteză, utilizatorii vulnerabili etc. Pot fi utilizate hărţile, planurile detaliate, proiectele sau imaginile din satelit. Se pregăteşte inventarul necesar pentru următoarea etapă şi se stabilesc potenţialele puncte critice (periculoase), cum ar fi intersecţiile şi trecerile de pietoni cu concentraţie sporită a utilizatorilor vulnerabili (şcoli, grădiniţe). Se verifică solicitările de participare la inspecţie din partea administratorului drumului sau a subdiviziunilor specializate;

18.3. etapa a 3-a – studiul de teren. Se efectuează o inspecţie generală pe timp de zi şi una pe timp de noapte. La propunerea argumentată a auditorului se efectuează inspecţia şi în condiţiile meteo în care s-a produs accidentul/accidentele rutier/rutiere. Vehiculul de inspecţie, echipat corespunzător, se deplasează cu viteză redusă în ambele sensuri pe tronsonul de drum analizat, efectuându-se poze şi videouri georeferenţiate şi înregistrând comentariile echipei de inspecţie. Sunt notate punctele critice pentru o analiză mai detaliată, iar la necesitate, echipa de inspecţie opreşte la aceste puncte pentru verificări suplimentare.

La punctele unde s-a produs nemijlocit accidentul şi în apropierea acestuia, pe o distanţă de 500 m în ambele direcţii (în cazul unui tronson de drum analizat), se efectuează o analiză suplimentară;

18.4. etapa a 4-a – analiza şi raportarea rezultatelor. După finalizarea studiului de teren, echipa de inspecţie specifică în domeniul siguranţei rutiere analizează datele colectate. Se revizuiesc fotografiile, materialele video şi înregistrările audio pentru a identifica toate punctele critice şi periculoase, precum şi carenţele care au condus sau au favorizat producerea accidentului şi a gravităţii acestora. Persoana responsabilă din cadrul ANTA (după caz, auditorul de siguranţă rutieră) elaborează un raport detaliat care include observaţiile, concluziile şi recomandările necesare pentru remedierea problemelor identificate. Raportul trebuie să fie clar şi concis, incluzând hărţi, diagrame şi imagini relevante;

18.5. etapa a 5-a – raportul de inspecţie specifică în domeniul siguranţei rutiere cu recomandările necesare pentru remedierea neajunsurilor/carenţelor identificate se transmite către administratorul drumului, care le analizează şi îşi exprimă opinia în legătură cu acestea. Administratorul drumului contrasemnează raportul de inspecţie specifică în domeniul siguranţei rutiere şi fiecare recomandare conţinută în raport, pe care poate să refuze, în mod întemeiat, să le implementeze;

18.6. etapa a 6-a – monitorizarea. Monitorizarea implementării recomandărilor din raportul de inspecţie specifică în domeniul siguranţei rutiere se realizează la fel ca monitorizarea implementării recomandărilor din raportul de inspecţie periodică.

Secţiunea a 4-a

Drepturile şi obligaţiile părţilor implicate

19. ANTA are următoarele drepturi:

19.1. să solicite de la administratorul drumului documentele necesare pentru realizarea inspecţiilor specifice şi periodice în domeniul siguranţei rutiere;

19.2. să solicite de la subdiviziunile specializate cu competenţe în domeniul accidentelor rutiere ale Ministerului Afacerilor Interne informaţiile referitoare la accidentele rutiere produse pe sectoarele de drum ce urmează a fi supuse inspecţiei.

20. ANTA are următoarele obligaţii:

20.1. să planifice şi să organizeze inspecţiilor în domeniul siguranţei rutiere;

20.2. să formeze echipele de inspecţie;

20.3. să colecteze şi să analizeze datele referitoare la siguranţa circulaţiei rutiere de la autorităţile responsabile, conform Legii nr.131/2007 privind siguranţa traficului rutier;

20.4. să elaboreze rapoartele de inspecţie în domeniul siguranţei rutiere;

20.5. să transmită rapoartele de inspecţie în domeniul siguranţei rutiere către administratorul drumului şi către subdiviziunile specializate cu competenţe în domeniul accidentelor rutiere ale Ministerului Afacerilor Interne în cel mult 30 de zile calendaristice de la finalizarea inspecţiilor;

20.6. să monitorizeze implementarea recomandărilor conţinute în raportul de inspecţie în domeniul siguranţei rutiere;

20.7. să consemneze în raportul de monitorizare a recomandărilor incluse în raportul de inspecţie în domeniul siguranţei rutiere toate recomandările pe care administratorul drumului a refuzat să le implementeze, cu indicarea justificărilor prezentate de acesta;

20.8. să revizuiască periodic metodologia inspecţiilor în domeniul siguranţei rutiere;

20.9. să realizeze clasificarea tronsoanelor cu concentraţie mare de accidente rutiere pentru fiecare administrator de drum, în funcţie de indicele de rentabilitate inclusiv.

21. Administratorul drumului are următoarele drepturi:

21.1. să participe la toate etapele inspecţiei, inclusiv la inspecţia pe teren şi la şedinţele de analiză;

21.2. să fie informat complet şi în timp util cu privire la declanşarea inspecţiei în domeniul siguranţei rutiere şi la obiectivele acesteia;

21.3. să formuleze observaţii şi propuneri în cadrul procesului de inspecţie şi asupra raportului de inspecţie în domeniul siguranţei rutiere;

21.4. să solicite reexaminarea unui sector în cazul în care apar date/detalii noi sau s-au realizat intervenţii semnificative;

21.5. să acceseze datele colectate şi concluziile tehnice, inclusiv fişierele foto-video şi hărţile generate în mod digital;

21.6. să solicite asistenţă metodologică din partea ANTA pentru implementarea măsurilor corective.

22. Administratorul drumului are următoarele obligaţii:

22.1. să furnizeze documentaţia şi informaţiile necesare echipei de inspecţie în domeniul siguranţei rutiere;

22.2. să faciliteze accesul echipei de inspecţie în domeniul siguranţei rutiere pe tronsoanele de drum inspectate;

22.3. să participe la studiul de teren în cadrul inspecţiei în domeniul siguranţei rutiere;

22.4. să contrasemneze raportul de inspecţie în domeniul siguranţei rutiere, precum şi fiecare recomandare conţinută în raport, inclusiv pe cele pe care refuză să le implementeze în mod tehnic şi justificat;

22.5. să raporteze progresul implementării măsurilor de remediere către ANTA.

Secţiunea a 5-a

Atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne

23. Drepturile Ministerului Afacerilor Interne (subdiviziunile specializate cu competenţe în domeniul accidentelor rutiere şi/sau cele cu competenţe în domeniul asigurării dirijării, supravegherii şi controlului traficului rutier) sunt următoarele:

23.1. să propună la planificarea anuală sectoare de drum pentru inspecţii periodice sau specifice, în baza datelor privind accidentele rutiere grave sau repetate;

23.2. să participe, prin intermediul reprezentanţilor desemnaţi, la inspecţiile pe teren, în special în cazul inspecţiilor specifice declanşate ca urmare a accidentelor soldate cu victime;

23.3. să formuleze observaţii şi propuneri în cadrul procesului de inspecţie şi asupra raportului de inspecţie în domeniul siguranţei rutiere.

24. Obligaţiile Ministerului Afacerilor Interne (subdiviziunile specializate cu competenţe în domeniul accidentelor rutiere şi/sau cele cu competenţe în domeniul asigurării dirijării, supravegherii şi controlului traficului rutier) sunt următoarele:

24.1. să participe la inspecţii atunci când este solicitat;

24.2. să ofere suport informaţional echipei de inspecţie în domeniul siguranţei rutiere (oferirea informaţiilor necesare cu privire la accidentele rutiere, cauze, participanţi);

24.3. să colaboreze la implementarea măsurilor recomandate, în special a celor care ţin de supravegherea şi controlul traficului în zonele cu risc sporit de accidente rutiere;

24.4. să asigure accesul ANTA la Sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al accidentelor rutiere";

24.5. să informeze ANTA cu privire la identificarea unor sectoare de drum sau intersecţii cu risc sporit, pentru includerea acestora în programul anual de inspecţii.

Capitolul III

CLASIFICAREA SIGURANŢEI REŢELEI RUTIERE

Secţiunea 1

Identificarea tronsoanelor cu concentraţie mare de accidente rutiere

25. Reţeaua rutieră aflată în exploatare mai mult de trei ani se divizează într-o succesiune de ferestre glisante cu lungimea de 1 km, fiecare fereastră fiind deplasată cu câte 200 m faţă de fereastra precedentă.

26. Fiecare drum este procesat astfel încât întreaga lungime să fie acoperită cu ferestre succesive.

27. Accidentele rutiere care s-au produs în ultimii trei ani se asociază cu ferestrele glisante din care fac parte, utilizând datele privind coordonatele geografice sau poziţia kilometrică unde a fost înregistrat accidentul rutier.

28. Fiecare accident rutier este inclus în ferestrele în care se încadrează poziţia sa geografică sau kilometrică.

29. În cazul în care un accident produs este în zona de suprapunere dintre două sau mai multe ferestre, el este luat în considerare în fiecare dintre acestea.

30. Dacă în fereastră s-au înregistrat cel puţin două accidente rutiere, dintre care unul soldat cu decesul unei sau a mai multe persoane, atunci acesta este considerat tronson cu concentraţie de accidente rutiere.

Secţiunea a 2-a

Clasificarea tronsoanelor cu concentraţie mare de accidente

rutiere în funcţie de indicele ponderat de risc

31. Pentru fiecare tronson cu concentraţie de accidente rutiere se stabileşte indicele ponderat de risc, conform formulei:

unde:

I_pr – indicele ponderat de risc;

N_pm , N_u , N_g – numărul mediu anual de accidente rutiere soldate cu pagube materiale, uşoare şi grave din ultimii trei ani;

0,01 şi 0,1 – coeficienţi de gravitate;

P_i – poziţia kilometrică a accidentului la nivel inferior;

P_s – poziţia kilometrică a accidentului la nivel superior.

32. Tronsoanele cu concentraţie de accidente rutiere se clasifică în funcţie de indicele ponderat de risc şi se stabilesc în ordinea descrescătoare a acestuia.

33. Tronsoanele cu concentraţie mare de accidente rutiere, identificate în urma clasificării efectuate conform pct.32, sunt supuse inspecţiilor specifice în domeniul siguranţei rutiere.

34. Tronsoanele cu concentraţie mare de accidente rutiere, care se suprapun şi prezintă accidente rutiere comune, sunt supuse concomitent inspecţiilor specifice în domeniul siguranţei rutiere, fiind analizate ca un singur tronson cu concentraţie mare de accidente rutiere.

35. Clasificarea tronsoanelor cu concentraţie mare de accidente rutiere, conform pct.31-34, se efectuează distinct pentru fiecare administrator de drum.

36. Scorul de risc rutier al tronsoanelor cu concentraţie mare de accidente rutiere se calculează conform formulei:

unde:

SRR – scorul de risc rutier;

T – traficul mediu zilnic.

37. Rezultatele clasificării tronsoanelor cu concentraţie mare de accidente rutiere în funcţie de scorul de risc rutier sunt transmise de către ANTA administratorilor drumurilor.

38. Rezultatele clasificării tronsoanelor cu concentraţie mare de accidente rutiere în funcţie de scorul de risc rutier se iau în calcul la efectuarea inspecţiei periodice în domeniul siguranţei rutiere, precum şi a lucrărilor de proiectare, reproiectare, reabilitare şi reconstrucţie a drumului.

Secţiunea a 3-a

Clasificarea tronsoanelor cu concentraţie mare de accidente

rutiere în funcţie de potenţialul de îmbunătăţire

39. Clasificarea tronsoanelor cu concentraţie mare de accidente rutiere în funcţie de potenţialul de îmbunătăţire se realizează prin utilizarea indicelui de rentabilitate, raportat la un orizont de timp de 10 ani.

40. Pentru fiecare tronson cu concentraţie mare de accidente rutiere care a fost supus procedurii de inspecţie specifice în domeniul siguranţei rutiere, se calculează indicele de rentabilitate, conform formulei:

unde:

V_u , V_g , V_d – numărul mediu anual de victime (răni uşoare, răni grave şi decese) ale accidentelor rutiere din ultimii cinci ani sau, pentru drumurile în exploatare de mai puţin de cinci ani, din momentul dării în exploatare;

R_u , R_g , R_d – indicele estimat de reducere a numărului de victime (răni uşoare, răni grave şi decese) ale accidentelor rutiere, în urma aplicării intervenţiei;

C_d – costul economic şi social al unui deces;

C_i – costul estimativ al intervenţiei.

41. Costul economic şi social al unui deces se calculează conform formulei:

unde:

P_pc – PIB per cap de locuitor.

42. Costul estimativ al intervenţiei propriu-zise şi indicele estimat de reducere a accidentelor rutiere uşoare, grave şi a celor soldate cu persoane decedate după intervenţie sunt stabilite la etapa de elaborare a raportului de inspecţie specifică în domeniul siguranţei rutiere.

43. Tronsoanele cu concentraţie mare de accidente rutiere sunt clasificate în funcţie de indicele de rentabilitate, în ordine descrescătoare.

44. Clasificarea tronsoanelor cu concentraţie mare de accidente rutiere în funcţie de indicele de rentabilitate se efectuează distinct pentru fiecare administrator de drum.

45. Rezultatele clasificării tronsoanelor cu concentraţie mare de accidente rutiere, în funcţie de potenţialul de îmbunătăţire, sunt transmise de către ANTA administratorilor drumurilor.

Anexa nr.1

la Regulamentul privind inspecţiile

în domeniul siguranţei rutiere şi

clasificarea siguranţei reţelei rutiere

Elementele indicative ale inspecţiilor

în domeniul siguranţei rutiere

1. Elementele de analiză în teren ale inspecţiilor periodice în domeniul siguranţei rutiere

1.1. Datele generale şi istorice:

1.1.1. datele despre accidentele din ultimii cinci ani (numărul, tipul şi gravitatea);

1.1.2. informaţiile privind incidentele minore, reclamaţiile, sesizările, observaţiile anterioare.

1.2. Traseul rutier şi configuraţia drumului:

1.2.1. geometria generală a drumului (aliniamente, curbe şi declivităţi);

1.2.2. vizibilitatea traseului (inclusiv pe timp de noapte);

1.2.3. coerenţa vizuală a traseului şi comportamentul anticipat pentru utilizator;

1.2.4. accesul la proprietăţi şi terenuri adiacente;

1.2.5. accesul vehiculelor de urgenţă şi de intervenţie;

1.2.6. configuraţia/tipul profilului transversal al drumului (indicatoare rutiere, semafoare, panouri electronice de informare etc.).

1.3. Intersecţiile şi nodurile rutiere:

1.3.1. geometria intersecţiei/configuraţia nodului rutier;

1.3.2. vizibilitatea şi lizibilitatea (percepţia) intersecţiilor;

1.3.3. vizibilitatea în intersecţie;

1.3.4. existenţa şi/sau configuraţia benzilor auxiliare la intersecţii;

1.3.5. controlul traficului în intersecţii;

1.3.6. existenţa infrastructurii pentru pietoni, biciclişti şi alţi utilizatori vulnerabili.

1.4. Siguranţa utilizatorilor vulnerabili:

1.4.1. trotuarele şi traversările pentru pietoni (la nivel sau denivelate);

1.4.2. benzile şi infrastructura pentru biciclişti;

1.4.3. infrastructura adaptată utilizatorilor vulnerabili;

1.4.4. infrastructura aferentă transportului public (staţii, peroane, refugii);

1.4.5. zonele şcolare sau cu trafic pietonal intens – avertizări speciale.

1.5. Semnalizarea şi marcajele rutiere:

1.5.1. indicatoarele rutiere – stare, vizibilitate, poziţionare, coerenţă;

1.5.2. marcajele rutiere – lizibilitate, retroreflectivitate, contrast, delimitări;

1.5.3. indicatoarele de direcţie şi de informare rutieră;

1.5.4. semnalizarea temporară sau pentru lucrări în desfăşurare;

1.5.5. iluminatul stradal şi în intersecţii.

1.6. Starea drumului şi a marginii drumului:

1.6.1. defectele pavajului: gropi, fisuri, tasări;

1.6.2. materialele pe carosabil (pietriş, noroi etc.);

1.6.3. drenajul: funcţionarea canalizării pluviale şi prevenirea acumulărilor de ape pluviale;

1.6.4. starea acostamentelor şi prezenţa obstacolelor;

1.6.5. vegetaţia care afectează vizibilitatea şi siguranţa.

1.7. Sistemele de restricţionare şi protecţie:

1.7.1. spaţiile care separă sensurile de mers;

1.7.2. parapetele de siguranţă – tip, poziţionare, stare;

1.7.3. securizarea părţilor terminale ale parapetelor;

1.7.4. echipamentele de margine: borne, delimitatoare, catadioptri/ elemente fluorescent reflectorizante.

1.8. Podurile şi structurile speciale:

1.8.1. prezenţa şi numărul podurilor;

1.8.2. elementele vizuale sau constructive care generează riscuri;

1.8.3. elementele de siguranţă la poduri/viaducte/rampe.

1.9. Alte aspecte relevante:

1.9.1. spaţiile de parcare şi de oprire de urgenţă – acces, întreţinere;

1.9.2. facilităţile pentru vehicule grele (benzi de refugiu, zone de frânare);

1.9.3. orbirea provocată de faruri pe timp de noapte;

1.9.4. activităţile nesigure la marginea drumului;

1.9.5. prezenţa faunei sălbatice şi domestice;

1.9.6. informaţiile privind echipamentele ITS (panourile cu mesaje variabile etc.).

2. Elementele de analiză în teren ale inspecţiilor specifice în domeniul siguranţei rutiere, ca urmare a accidentelor rutiere soldate cu persoane decedate, vor cuprinde cel puţin următoarele verificări:

2.1. Localizarea exactă a sectorului de drum şi descrierea acestuia.

2.2. Datele privind accidentele din ultimii trei ani pe sectorul analizat (dacă există).

2.3. Comportamentul real al utilizatorilor sectorului de drum analizat:

2.3.1. viteza reală de deplasare a autovehiculelor şi viteza regulamentară de deplasare;

2.3.2. punctele de conflict;

2.3.3. poziţionarea reală a vehiculelor pe carosabil şi poziţionarea regulamentară a vehiculelor.

2.4. Elementele de infrastructură de siguranţă pasivă şi activă, prezenţa sau lipsa acestora:

2.4.1. semnalizarea rutieră şi marcajele existente (coerenţa, lizibilitatea, poziţionarea, uzura, absenţa, neconformitatea);

2.4.2. obstacolele fixe şi elementele periculoase în imediata apropiere a drumului;

2.4.3. elementele de infrastructură rutieră de restricţionare şi protecţie (spaţii care separă sensurile de mers, insule de refugiu, parapete de siguranţă, parapete pentru evitarea pericolelor la care sunt expuşi utilizatorii vulnerabili);

2.4.4. elementele de infrastructură rutieră ce au contribuit direct sau indirect la gravitatea accidentului rutier (dacă este cazul).

3. Elementele de analiză în teren ale inspecţiilor specifice în domeniul siguranţei rutiere, efectuate pe tronsoanele cu concentraţie mare de accidente rutiere, vor cuprinde cel puţin următoarele verificări:

3.1. Datele privind accidentele din ultimii trei ani (numărul, tipul, gravitatea).

3.2. Configuraţia drumului şi a accesului rutier:

3.2.1. vizibilitatea;

3.2.2. limitele de viteză şi zonele cu viteză limitată;

3.2.3. coerenţa vizuală a traseelor;

3.2.4. accesul la terenurile adiacente drumului;

3.2.5. accesul vehiculelor de urgenţă şi de serviciu;

3.2.6. configuraţia/tipul profilului transversal al drumului (acostamentul drumului, debleu/rambleu etc.).

3.3. Intersecţiile şi nodurile rutiere:

3.3.1. geometria intersecţiei/configuraţia nodului rutier;

3.3.2. vizibilitatea şi lizibilitatea (percepţia) intersecţiilor;

3.3.3. vizibilitatea în intersecţie;

3.3.4. existenţa şi/sau configuraţia benzilor auxiliare la intersecţii;

3.3.5. controlul traficului în intersecţii;

3.3.6. existenţa infrastructurii pentru pietoni, biciclişti şi alţi utilizatori vulnerabili.

3.4. Infrastructura rutieră pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:

3.4.1. infrastructura rutieră pentru pietoni;

3.4.2. infrastructura rutieră pentru biciclişti;

3.4.3. infrastructura rutieră pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roţi;

3.4.4. transportul public de persoane şi infrastructurile aferente;

3.4.5. trecerile de pietoni la nivel.

3.5. Iluminarea, indicatoarele şi marcajele:

3.5.1. indicatoarele rutiere coerente, care nu afectează vizibilitatea;

3.5.2. lizibilitatea indicatoarelor rutiere (poziţia, dimensiunea, culoarea);

3.5.3. indicatoarele de direcţie;

3.5.4. coerenţa marcajelor rutiere şi a delimitărilor acestora;

3.5.5. lizibilitatea marcajelor rutiere (poziţia, dimensiunile şi retroreflectivitatea în condiţii uscate şi umede);

3.5.6. contrastul adecvat al marcajelor rutiere;

3.5.7. iluminarea drumurilor şi a intersecţiilor.

3.6. Obiectele, zonele curate şi sistemele rutiere de restricţionare:

3.6.1. zona de siguranţă a drumului (acostament), inclusiv vegetaţia;

3.6.2. obstacolele în zona de siguranţă a drumului şi distanţa de la marginea părţii carosabile sau a pistei pentru biciclişti;

3.6.3. adaptarea infrastructurii rutiere de restricţionare într-un mod uşor de utilizat (spaţiile care separă sensurile de circulaţie şi parapetele de siguranţă pentru evitarea pericolelor la care sunt expuşi utilizatorii vulnerabili ai drumurilor);

3.6.4. securizarea părţilor terminale ale parapetelor de siguranţă;

3.6.5. sisteme adecvate de securizare rutieră la poduri şi canale de scurgere.

3.7. Pavajul:

3.7.1. defectele pavajului;

3.7.2. rezistenţa la derapare;

3.7.3. materialul desprins/pietriş/pietre;

3.7.4. canalizarea şi drenarea apei.

3.8. Podurile:

3.8.1. prezenţa şi numărul podurilor;

3.8.2. aspectele vizuale periculoase pentru infrastructură, observabile, precum elementele structurale desprinse sau parapete instabile.

3.9. Măsurile temporare de siguranţă în zonele cu lucrări rutiere:

3.9.1. măsurile pentru protecţia participanţilor la trafic;

3.9.2. măsurile pentru protecţia lucrătorilor de drum;

3.9.3. semnalizarea rutieră temporară;

3.9.4. organizarea traficului rutier temporar.

3.10. Alte aspecte:

3.10.1. existenţa unor spaţii de parcare şi a unor spaţii de servicii sigure;

3.10.2. facilităţile pentru vehicule grele;

3.10.3. riscurile de orbire prin faruri;

3.10.4. lucrările rutiere;

3.10.5. activităţile nesigure pe marginea drumului;

3.10.6. informaţiile adecvate despre echipamentele STI (de exemplu, panourile cu mesaje variabile);

3.10.7. fauna sălbatică şi alte animale;

3.10.8. zonele şcolare sau cele cu trafic pietonal intens – avertizări speciale.

Anexa nr.2

la Regulamentul privind inspecţiile

în domeniul siguranţei rutiere şi

clasificarea siguranţei reţelei rutiere

Formatul rapoartelor inspecţiilor în domeniul siguranţei rutiere

1. Rapoartele de inspecţie periodică în domeniul siguranţei rutiere trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

1.1. denumirea sectorului de drum inspectat, lungimea şi poziţia kilometrică;

1.2. echipa de inspecţie desemnată pentru inspecţia periodică în domeniul siguranţei rutiere (numele şi prenumele, funcţia şi autoritatea reprezentată, semnătura);

1.3. descrierea generală a sectorului de drum inspectat, denumirea/ administratorul;

1.4. descrierea neconformităţilor identificate, cu indicarea acestora prin poze şi cu precizarea poziţiei kilometrice, structurate după cum urmează:

1.4.1. secţiunea transversală (zona mediană, acostamentele, rigolele, suprafaţa carosabilului etc.);

1.4.2. secţiune longitudinală (vizibilitatea);

1.4.3. intersecţiile (tipul, vizibilitatea, marcajele specifice);

1.4.4. spaţiile pentru servicii (vizibilitatea, accesul facil);

1.4.5. utilizatorii vulnerabili (pistele pentru biciclişti, trecerile pentru pietoni, staţiile de aşteptare a transportului public, zonele şcolare);

1.4.6. semnalizarea, marcajele, iluminatul public (semnalizarea verticală şi orizontală, iluminatul);

1.4.7. zona de siguranţă a drumului, sistemele de siguranţă pasivă (parapetele, stâlpii de ghidare);

1.5. planul de remediere cu setul de recomandări pentru sectorul de drum inspectat conform structurii menţionate în tabelul 1;

Tabelul 1

Structura planului de remediere a

neajunsurilor/carenţelor identificate

1.6. numele, prenumele şi semnătura auditorului de siguranţă rutieră.

2. Rapoartele de inspecţie specifică în domeniul siguranţei rutiere, ca urmare a unui accident rutier soldat cu persoane decedate, trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

2.1. localizarea exactă a accidentului;

2.2. echipa de inspecţie desemnată pentru inspecţia specifică în domeniul siguranţei rutiere (numele şi prenumele, funcţia şi autoritatea reprezentată, semnătura);

2.3. imaginile şi/sau diagramele cu locul accidentului;

2.4. data şi ora accidentului;

2.5. informaţiile referitoare la drum, cum ar fi tipul de zonă, tipul de drum, tipul de joncţiune, cu precizarea sistemelor de semnalizare, numărul căilor rutiere, marcajul, suprafaţa rutieră, sistemele de iluminat şi condiţiile meteorologice, limitarea de viteză, precum şi obstacolele de la marginea drumului;

2.6. gravitatea accidentului, cu precizarea numărului de persoane decedate şi vătămate;

2.7. caracteristicile persoanelor implicate în accident, cum ar fi vârsta, sexul, naţionalitatea, nivelul alcoolemiei, utilizarea sau neutilizarea echipamentelor de siguranţă;

2.8. datele cu privire la autovehiculele implicate în accident (tipul, vechimea, ţara în care este înregistrat, echipamentul de siguranţă, după caz, datele privind ultimile controale tehnice periodice în conformitate cu legislaţia aplicabilă);

2.9. datele referitoare la accident, cum ar fi tipul accidentului, tipul coliziunii, manevrarea vehiculului şi manevrele conducătorului auto;

2.10. informaţiile privind timpul dintre momentul accidentului şi constatarea acestuia sau sosirea serviciilor de urgenţă;

2.11. concluzii şi recomandări.

3. Rapoartele de inspecţie specifică în domeniul siguranţei rutiere, efectuate pe tronsoanele cu concentraţie mare de accidente rutiere trebuie să cuprindă următoarele elemente:

3.1. denumirea sectorului de drum inspectat, lungimea şi poziţia kilometrică;

3.2. echipa de inspecţie desemnată pentru inspecţia specifică în domeniul siguranţei rutiere (numele şi prenumele, funcţia şi autoritatea reprezentată, semnătura);

3.3. descrierea generală a sectorului de drum inspectat, denumirea/ administratorul;

3.4. datele privind accidentele din ultimii cinci ani (cauzele, gravitatea şi tipul);

3.5. constatările şi descrierea neconformităţilor identificate privind infrastructura şi traficul rutier ce au complementat producerea accidentelor rutiere;

3.6. planul de remediere cu setul de recomandări pentru sectorul de drum inspectat conform structurii menţionate în tabelul 2;

Tabelul 2

Structura planului de remediere

a neconformităţilor identificate

3.7. numele, prenumele şi semnătura auditorului de siguranţă rutieră.