Hotărâre nr. 845 din 01.11.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Programului de dezvoltare a organizaţiilor

 societăţii civile pentru perioada 2024 - 2027

nr. 845  din  01.11.2023

 (în vigoare 01.01.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 515-518 art.1272 din 30.12.2023

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de dezvoltare a organizaţiilor societăţii civile pentru perioada 2024-2027 (se anexează).

2. Autorităţile şi instituţiile responsabile vor prezenta Cancelariei de Stat semestrial, până la data de 20 ianuarie (începând cu anul 2025) şi până la 20 iulie al anului în curs, rapoartele de monitorizare, care vor conţine informaţii privind gradul de realizare a activităţilor, resursele utilizate şi produsele obţinute, inclusiv cu compararea rezultatelor obţinute în procesul de implementare a Programului de dezvoltare a organizaţiilor societăţii civile pentru perioada 2024-2027 cu rezultatele planificate la etapa iniţială.

3. Finanţarea Programului de dezvoltare a organizaţiilor societăţii civile pentru perioada 2024-2027 se va efectua din contul bugetului de stat, precum şi din surse externe, conform actelor normative din domeniu.

4. Procesul de monitorizare şi evaluare a Programului de dezvoltare a organizaţiilor societăţii civile pentru perioada 2024-2027 va fi asigurat de către Cancelaria de Stat.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Anexă

la Hotărârea Guvernului nr.845/2023

PROGRAM

de dezvoltare a organizaţiilor societăţii civile pentru

perioada 2024-2027

Capitolul I

INTRODUCERE

Începând cu anul 2014, Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (în continuare – Acord de Asociere), a modelat relaţia autorităţilor administraţiei publice cu societatea civilă, stabilind principiile de colaborare şi dialog şi a stat la baza documentelor de politici elaborate. Programul de dezvoltare a organizaţiilor societăţii civile pentru perioada 2024-2027 (în continuare – Program) derivă din angajamentele asumate de către autorităţi în Planul de acţiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Secţiunea 1

Context

1. Autorităţile administraţiei publice, fie la nivel central, fie la nivel local, prestează servicii, iau decizii şi operează în moduri care au impact direct în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Astfel, cetăţenii aşteaptă ca toate deciziile luate să fie consultate, dezbătute şi axate pe priorităţile, problemele şi nevoile reale ale acestora. Participarea cetăţenilor la luarea deciziilor reprezintă ingredientul-cheie al bunei guvernări. Astfel, este esenţial ca autorităţile administraţiei publice să fie receptive, să asculte şi să răspundă la toate sugestiile, ideile şi contribuţiile cetăţenilor. Pentru o participare publică autentică, autorităţile administraţiei publice (atât funcţionarii publici, cât şi actorii politici) trebuie să depună în mod conştient eforturi suplimentare pentru a asigura transparenţa activităţii autorităţii, a aduna contribuţii de la o gamă cât mai largă de cetăţeni (inclusiv pentru respectarea principiului "de a nu lăsa pe nimeni în urmă"), a utiliza propunerile şi ideile generate de comunitate în scopul de a îmbunătăţi calitatea deciziilor şi a comunica clar modul în care contribuţia fiecărui cetăţean a influenţat proiectul final aprobat de către autoritate.

2. Una dintre modalităţile de organizare a cetăţenilor o reprezintă organizaţiile societăţii civile. Studiile privind eficienţa participării cetăţenilor în procesele decizionale arată că formarea coaliţiilor locale, care activează ca avocaţi ai intereselor grupurilor de cetăţeni, contribuie la îmbunătăţirea calităţii dialogului dintre cetăţeni şi autorităţi.

3. Din această perspectivă, organizaţiile societăţii civile reprezintă un element esenţial al democraţiei şi guvernării deschise, fiind o sursă importantă de informaţii şi de reprezentativitate asupra nevoilor şi aspiraţiilor cetăţenilor. De asemenea, dezvoltarea organizaţiilor societăţii civile este vitală pentru consolidarea instituţiilor democratice, îmbunătăţirea procesului decizional şi pentru asigurarea transparenţei şi a responsabilităţii în guvernare. Organizaţiile societăţii civile au contribuit în mod continuu la creşterea gradului de conştientizare şi la monitorizarea implementării Acordului de Asociere. Efortul consistent al societăţii civile din ultimii 8 ani a susţinut democratizarea societăţii şi accelerarea procesului de integrare europeană, oferind experienţă şi asistenţă autorităţilor din Republica Moldova. În acest sens, organizaţiile societăţii civile au un rol important în promovarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, inclusiv prin monitorizarea respectării acestora de către autorităţi.

4. Scopul prezentului Program este de a îmbunătăţi mecanismele de cooperare a statului cu organizaţiile societăţii civile, de a dezvolta platformele de comunicare şi coordonare, de a diversifica sursele de finanţare a organizaţiilor societăţii civile şi de a creşte capacităţile sectorului asociativ, inclusiv pe dimensiunea promovării agendei de europenizare.

5. Prin implementarea prezentului Program se mai urmăreşte îmbunătăţirea transparenţei, a responsabilităţii şi a participării organizaţiilor societăţii civile în procesul decizional. Implicarea organizaţiilor societăţii civile trebuie să transceandă publicarea documentelor pe site-urile web oficiale ale autorităţilor, la promovarea avansată a documentelor. Organizaţiile societăţii civile trebuie să fie parteneri de la începutul iniţierii intervenţiilor de politici şi etapa de elaborare şi până la aprobarea şi finalizarea implementării documentului de politici.

6. Cocrearea documentelor de politici şi participarea în acţiunile de implementare este importantă din mai multe motive:

1) identificarea mai rapidă şi abordarea timpurie a problemelor sau a provocărilor cu care se confruntă cetăţenii;

2) îmbunătăţirea calităţii deciziilor luate la nivelul entităţii publice;

3) creşterea responsabilităţii funcţionarilor pentru acţiunile implementate;

4) generarea de noi idei, priorităţi, proiecte şi iniţiative în colaborare cu cetăţenii;

5) obţinerea sprijinului comunităţii pentru deciziile luate;

6) creşterea gradului de transparenţă al activităţii administraţiei publice centrale şi locale.

7. Direcţiile prioritare de reformă din prezentul Program au fost aliniate la documentele de politici şi la angajamentele internaţionale asumate de către Republica Moldova la capitolul dezvoltării societăţii civile. Obiectivele şi acţiunile din Program au fost structurate în trei obiective generale:

obiectivul general 1. Îmbunătăţirea accesului la procesele decizionale la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;

obiectivul general 2. Asigurarea unei finanţări sustenabile pentru organizaţiile societăţii civile, atât din surse publice, cât şi din surse alternative;

obiectivul general 3. Consolidarea mediului de activitate al organizaţiilor societăţii civile pentru a-şi atinge, în mod eficient şi sustenabil, misiunea propusă.

Secţiunea a 2-a

Descrierea modului în care Programul va contribui

la atingerea obiectivelor din documentele

de planificare şi documentele de politici

Concordanţa cu Strategia naţională de dezvoltare

 "Moldova Europeană 2030"

8. Prezentul Program va contribui la implementarea următorului obiectiv din Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022, ce reiese din Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030:

Obiectivul general 7. Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente

1. Edificarea unei administraţii publice integre, responsabile, eficiente, transparente şi deschise pentru participarea cetăţenilor la procesele de luare a deciziilor (obiectivul specific 7.1);

2. Asigurarea drepturilor şi libertăţilor civile şi politice, inclusiv a libertăţii exprimării, întrunirilor şi asocierii, a dreptului la informaţie şi a dreptului de a alege şi a fi ales (obiectivul specific 7.4).

9. Acţiunile prezentului Program ţintesc realizarea direcţiei de politici şi intervenţii prioritare stabilite în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", şi anume:

Reforma administraţiei publice (subcapitolul 5.2)

Îmbunătăţirea mecanismelor de cooperare a statului cu societatea civilă, inclusiv prin dezvoltarea platformelor de comunicare şi coordonare, finanţarea directă a organizaţiilor societăţii civile şi contractarea socială.

10. Îmbunătăţirea cooperării dintre autorităţile publice şi organizaţiile societăţii civile în Republica Moldova este esenţială pentru dezvoltarea acestora, de aceea este necesar stabilirea unui dialog deschis şi a unei colaborări bazate pe încredere.

11. În acest sens, dezvoltarea de programe pentru finanţarea directă a organizaţiilor societăţii civile, precum şi contractarea socială sunt două mecanisme care pot să faciliteze colaborarea şi să permită organizaţiilor societăţii civile să-şi atingă obiectivele într-un mod independent, fără a depinde de finanţarea alocată prin intermediul autorităţilor publice sau a altor surse de finanţare.

12. Totodată, prevederile prezentului Program vor contribui la atingerea obiectivelor din Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" prin:

1) detalierea obiectivelor generale şi specifice;

2) dezvoltarea şi elaborarea unui plan de acţiuni care să stabilească paşii şi activităţile specifice pentru atingerea tuturor obiectivelor;

3) identificarea şi alocarea resurselor necesare pentru buna implementare, precum resursa umană şi resursa financiară;

4) stabilirea indicatorilor de performanţă pentru a măsura progresul şi gradul de realizare;

5) indicarea autorităţilor responsabile, prin atribuirea rolurilor şi a responsabilităţilor clare pentru implementarea planului de acţiuni aferent;

6) monitorizarea şi evaluarea progresului pe toată durata de implementare a documentului, cu efectuarea ajustărilor şi modificărilor necesare;

7) comunicarea atât a problemelor şi provocărilor, cât şi a progresului şi a rezultatelor părţilor interesate şi publicului general, în scopul de a asigura un nivel înalt de susţinere pentru implementarea prezentului Program.

Concordanţa cu Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030

13. Prezentul Program va contribui la realizarea prevederilor Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 şi astfel la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (în continuare – ODD).

14.ODD 10. Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta

Asigurarea oportunităţilor egale şi reducerea inegalităţii rezultatelor, inclusiv prin eliminarea legilor, politicilor şi practicilor discriminatorii, şi promovarea legislaţiei, politicilor şi acţiunilor corespunzătoare în acest sens (ţinta 10.3)

Prezentul Program urmează să se concentreze pe sprijinirea organizaţiilor societăţii civile, inclusiv a celor care lucrează cu comunităţile marginalizate, pentru a le consolida capacităţile în abordarea problemelor sociale şi promovarea valorilor democratice, inclusiv în eliminarea practicilor discriminatorii.

15. ODD 16. Promovarea unor societăţi paşnice şi incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiţie pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile

Asigurarea procesului decizional receptiv, incluziv, participativ şi reprezentativ la toate nivelurile (ţinta 16.7).

Prezentul Program urmăreşte îmbunătăţirea mecanismelor de colaborare dintre stat şi organizaţiile societăţii civile, prin dezvoltarea şi consolidarea platformelor de comunicare şi coordonare. Acest lucru va spori implicarea cetăţenilor şi a organizaţiilor societăţii civile în procesul decizional şi va crea instrumente de monitorizare şi evaluare a implementării politicilor publice, pentru a asigura transparenţa şi responsabilitatea în procesul decizional.

16. ODD 17. Consolidarea mijloacelor de implementare şi revitalizare a parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă

Încurajarea şi promovarea parteneriatelor publice, publice-private şi cu societatea civilă eficiente în baza experienţei şi strategiilor de resurse ale parteneriatelor (ţinta 17.17).

17. Prin finanţarea directă şi contractarea serviciilor sociale de bază, prezentul Program îşi propune să sporească sustenabilitatea financiară a organizaţiilor societăţii civile şi să creeze parteneriate solide între sectorul public şi cel neguvernamental, pentru a îmbunătăţi procesul decizional şi pentru a asigura implementarea politicilor publice eficiente şi durabile.

Concordanţa cu Acordul de Asociere

18. Având în vedere necesitatea implementării angajamentelor internaţionale, prezentul Program va contribui la realizarea Acordului de Asociere (Titlul IV, art.134, 135 şi 136), care stabileşte următoarele priorităţi:

1) asigurarea implicării societăţii civile în relaţiile UE-RM;

2) sporirea participării societăţii civile la procesul de luare a deciziilor;

3) facilitarea procesului de consolidare a instituţiilor şi a organizaţiilor societăţii civile;

4) oferirea posibilităţii reprezentanţilor societăţii civile din UE şi din Republica Moldova de a se familiariza cu procesele de consultare şi dialog între partenerii civili şi sociali din ambele părţi;

5) integrarea societăţii civile în procesul public de elaborare a politicii din Republica Moldova.

19. Totodată, în conformitate cu art.442 din Acordul de Asociere, a fost instituită Platforma societăţii civile, care organizează întâlniri periodice ale reprezentanţilor societăţii civile din ambele părţi, pentru a genera atât contribuţii pentru îmbunătăţirea implementării Acordului de Asociere, cât şi pentru a semnala eventualele provocări în realizarea obiectivelor şi acţiunilor stabilite. Platforma respectivă întruneşte diverşi reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova. Noul document va fi orientat spre dezvoltarea şi îmbunătăţirea colaborării dintre autorităţile publice şi Platforma societăţii civile UE-Moldova.

20. La etapa de elaborare a prezentului Program, s-a ţinut cont de priorităţile trasate în Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană", aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.28/2023. Astfel, modernizarea statului, integrarea europeană şi guvernarea eficientă se vor baza pe procese transparente, care sunt condiţionate, printre altele, de consultări cu societatea civilă, mediul de afaceri şi mediul academic.

21. Prezentul Program răspunde inclusiv obiectivelor stabilite în Foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru angajamentul cu societatea civilă din Republica Moldova pentru perioada 2021-2027, în care s-a evidenţiat faptul că, după finalizarea Strategiei de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2018-2020, nu au fost iniţiate acţiuni imediate pentru elaborarea unui nou document de politici care să ghideze strategic acţiunile prioritare pentru consolidarea societăţii civile.

22. Elaborarea prezentului Program este prevăzută în Planul naţional de dezvoltare pentru anii 2023-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.89/2023, şi în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anul 2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.90/2023, precum şi în Planul de acţiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Concordanţa cu Strategia de reformă a administraţiei

publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030

23. Domeniile de intervenţie ale prezentului Program sunt aliniate şi la priorităţile stabilite în Strategia de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030, ceea ce va asigura un nivel înalt de sinergie al politicilor publice din acest domeniu.

24. Direcţia prioritară 3. Cadrul instituţional privind consultarea şi participarea publică în ceea ce priveşte elaborarea şi implementarea politicilor publice este bine definit, îmbunătăţit, prin platformele de consultare, în concordanţă cu bunele practici internaţionale şi aplicat consecvent de către autorităţile administraţiei publice responsabile.

1) Activitatea 3.1. Evaluarea eficienţei cadrului normativ privind transparenţa în procesul decizional şi ajustarea acestuia pentru asigurarea unui proces participativ şi incluziv în tot ciclul de politici publice.

2) Activitatea 3.2. Dezvoltarea capacităţilor de leadership la nivel central şi local, de comunicare strategică şi consultare activă a părţilor interesate, inclusiv consolidarea dialogului instituţionalizat cu sectorul asociativ şi privat, în scopul sporirii eficienţei, sustenabilităţii şi a relevanţei procesului decizional/politicilor publice.

3) Activitatea 3.3. Evaluarea soluţiilor digitale, a instrumentelor şi platformelor de consultare publică şi eficientizarea acestora, inclusiv dezvoltarea facilităţilor de acces interactiv pentru consultarea părţilor interesate pe principala platformă pentru proiectele de documente de politică şi acte legislative. Dezvoltarea, împreună cu părţile interesate, a unei baze de date relevante pentru diferite domenii de intervenţie ale Guvernului. Dezvoltarea continuă a unei politici privind datele deschise ca instrument de comunicare asupra procesului decizional.

4) Activitatea 3.4. Asigurarea sistematică a unei comunicări eficiente şi accesibile cetăţenilor despre politicile publice promovate, desfăşurarea campaniilor de informare şi educare a societăţii privind procesul decizional şi politicile publice.

25. Părţile implicate nemijlocit în procesul de elaborare a prezentului Program sunt:

1) Cancelaria de Stat – în calitate de autoritate publică centrală în domeniul cooperării cu societatea civilă;

2) Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei, finanţată de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare;

3) Biroul Naţional de Statistică – în calitate de furnizor de date statistice;

4) autorităţile administraţiei publice centrale şi alte instituţii publice interesate;

5) organizaţiile societăţii civile implicate în elaborarea şi publicarea rapoartelor alternative;

6) partenerii de dezvoltare – în calitate de observatori şi furnizori de asistenţă tehnică.

26. Părţile respective au fost consultate la toate etapele procesului de elaborare a prezentului Program. În acest sens, au fost utilizate următoarele instrumente de consultare:

1) grupul de lucru – format din reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice şi ai organizaţiilor societăţii civile, care au prezentat propuneri şi comentarii privind conţinutul acestuia;

2) solicitări de propuneri şi comentarii privind Conceptul Programului, proiectului Programului şi Planului de acţiuni, adresate ministerelor, autorităţilor administrative centrale şi altor instituţii;

3) şedinţe publice de consultare;

4) avizare/expertizare a proiectului;

5) consultări publice, prin intermediul portalului www.particip.gov.md şi al site-lui web oficial al Cancelarie de Stat, la compartimentul "Transparenţa în procesul decizional".

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

27. Potrivit datelor din Registrul de stat al unităţilor de drept privind organizaţiile necomerciale (la data de 5 iunie 2023), în Republica Moldova sunt înregistrate 15 780 de organizaţii necomerciale. Conform Legii nr.86/2020 cu privire la organizaţiile necomerciale, organizaţiile înregistrate până la intrarea în vigoare a acesteia, urmau să-şi ajusteze statutele şi să valideze faptul că persoanele din organele de conducere şi control întrunesc toate condiţiile prevăzute de noul cadru legal. Neconformarea cu prevederile legii trebuie să genereze iniţierea procedurii de lichidare forţată. În baza datelor oferite de către Agenţia Servicii Publice, până la momentul actual, 2 189 (aproximativ 14% din numărul total) de organizaţii necomerciale au reuşit să modifice statutele în conformitate cu prevederile legii (tabelul 1). Totodată, până în prezent, nu au fost iniţiate proceduri de lichidare a organizaţiilor necomerciale.

28. De asemenea, din numărul total al organizaţiilor necomerciale înregistrate, doar 24% (3 745) au prezentat raportul privind situaţiile financiare ale organizaţiei necomerciale la Biroul Naţional de Statistică pentru anul 2021. În urma analizei acestor date, se observă o tendinţă pozitivă a veniturilor raportate de organizaţiile necomerciale (reduceri nesemnificative ale veniturilor au fost înregistrate în 2018 şi 2021, figura 1).

29. În baza informaţiilor de mai sus, numărul de organizaţii necomerciale care sunt active oscilează între 2 000 şi 4 000 (între 13% şi 25% din numărul total de organizaţii necomerciale incluse în Registrul de stat al unităţilor de drept).

Tabelul 1

Numărul de organizaţii necomerciale care au înregistrat

modificări în actele de constituire

30. În ultimii trei ani, deşi s-a observat o diminuare a numărului de organizaţii noi înregistrate (tabelul 2), acesta totuşi este satisfăcător – peste 300 de asociaţii obşteşti înregistrate anual (raportat la numărul de organizaţii necomerciale considerate active, numărul organizaţiilor noi reprezintă între 7,5% şi 15%).

Tabelul 2

Numărul de organizaţii necomerciale noi înregistrate

Figura 1. Suma veniturilor raportate de organizaţiile necomerciale (lei)

Sursa: Rapoartele privind situaţiile financiare ale organizaţiilor

necomerciale oferite de Biroul Naţional de Statistică

Descrierea problemelor din domeniul de activitate şi a cauzelor acestora

31. În anul 2008, pentru prima dată, Parlamentul a adoptat un document de politici în domeniul dezvoltării societăţii civile. Până la momentul actual au fost implementate trei documente de politici publice:

1) Strategia dezvoltării societăţii civile în anii 2009-2011, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.267/2008;

2) Strategia de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2012-2015 şi Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei, aprobate prin Legea nr.205/2012;

3) Strategia de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2018-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2018-2020, aprobate prin Legea nr.51/2018.

32. Scopul documentelor de politici a fost de a contribui la consolidarea capacităţilor organizaţiilor societăţii civile în următoarele trei domenii:

1) elaborarea şi monitorizarea implementării politicilor publice;

2) îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare;

3) dezvoltarea spiritului şi a spaţiului civic.

33. În procesul de implementare a documentelor de politici sus-menţionate evidenţiem următoarele realizări: aprobarea Legii nr.86/2020 cu privire la organizaţiile necomerciale, a Regulamentului-cadru cu privire la mecanismul de finanţare nerambursabilă a proiectelor organizaţiilor necomerciale, prin Hotărârea Guvernului nr.656/2022, şi actualizarea portalului naţional pentru consultări publice particip.gov.md. Totodată, mecanismul de redirecţionare a 2% din impozitul pe venit către o organizaţie necomercială sau entitate religioasă a ajuns la al şaselea an de implementare.

34. Cu toate îmbunătăţirile de-a lungul anilor, dezvoltarea societăţii civile în acest sens încă nu a atins un nivel satisfăcător, iar restanţele în executarea integrală a tuturor acţiunilor din documentele anterioare subminează crearea unui sector dinamic, care să participe atât la elaborarea, cât şi la implementarea politicilor publice. Conform raportului de monitorizare a Strategiei de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2018-2020, elaborate de către Cancelaria de Stat, 50% din acţiuni au fost realizate integral, 20,2% – parţial şi 29,8% – nu au fost realizate.

35. Mai mult decât atât, în perioada 2014-2022, dinamica relaţiei dintre societatea civilă şi autorităţile administraţiei publice a fluctuat destul de mult. Au existat perioade în care a fost înregistrat un nivel acceptabil de colaborare şi cooperare, dar au fost şi perioade cu retorică pe alocuri agresivă din partea actorilor politici asupra organizaţiilor societăţii civile. Astfel, reprezentanţii societăţii civile au atras atenţia asupra pericolului de îngrădire a activităţii organizaţiilor societăţii civile, cum ar fi blocarea accesului la informaţii cu caracter public.

36. În acelaşi timp, în raportul ex post de evaluare a Strategiei de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2018-2020 s-a constatat faptul că progresele obţinute au fost prea timide pentru generarea unei societăţi civile dinamice, durabile şi sustenabile.

37. Problemele principale abordate în prezentul Program sunt: impactul limitat al societăţii civile în elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor publice, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, şi finanţarea nesustenabilă a sectorului asociativ, care îngreunează realizarea misiunii organizaţiilor societăţii civile.

38. Problemele menţionate cuprind două dimensiuni specifice. Pe de o parte, societatea civilă încă nu este pe deplin capacitată şi abilitată cu instrumentele şi cunoştinţele necesare pentru a asigura o implicare activă în procesele decizionale, la diferite niveluri ale administraţiei publice. Pe de altă parte, nivelul actual de implicare şi participare a societăţii civile este împiedicat în continuare de lipsa unei atitudini proactive din partea autorităţilor, inclusiv de abilitatea limitată de a genera mecanisme inovatoare pentru facilitarea participării cetăţenilor şi organizaţiilor societăţii civile în procesul decizional.

39. Prezentul Program abordează ambele dimensiuni ale problemei. Fără soluţionarea eficientă a tuturor cauzelor, rezultatele obţinute vor fi nesatisfăcătoare, generând încă o dată progrese suboptimale, fără schimbări tangibile şi vizibile în modalitatea de funcţionare a organizaţiilor societăţi civile şi în calitatea politicilor publice.

40. Provocările respective sunt cauzate de mai multe cauze, enumerate mai jos.

41. Cauza 1. Existenţa barierelor administrative şi legislative în accesul la procesele decizionale la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale

La nivel normativ sunt prevăzute diferite mecanisme şi instrumente de cooperare a autorităţilor publice cu organizaţiile societăţii civile. Adiţional, la data de 28 iunie 2023, au fost aprobate modificări la Hotărârea Guvernului nr.967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, ce prevăd aprobarea şi includerea anexei nr.2. Regulamentul cu privire la organizarea activităţii platformei consultative permanente în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale. În acelaşi timp, încă nu s-a ajuns la un nivel avansat de cooperare instituţionalizată şi permanentă dintre autorităţile administraţiei publice şi organizaţiile societăţii civile. Potrivit Raportului de ţară CSO Meter Moldova 2022, elaborat de către ECNL Stichting şi Asociaţia "Promo-LEX", unul dintre domeniile cu cel mai scăzut punctaj este cooperarea dintre stat şi organizaţiile societăţii civile, cu un scor general de 4,1 puncte din 7. Pentru partea legislativă, scorul este de 4,3 puncte din 7, iar pentru cea practică – 3,9 puncte din 7.

42. Scorul scăzut pentru cooperarea dintre stat şi organizaţiile societăţii civile, în conformitate cu Raportul de ţară CSO Meter Moldova 2022, evidenţiază o serie de probleme şi deficienţe în modul în care această cooperare este abordată în practică. Scorul redus pentru partea practică (3,9 puncte din 7) în comparaţie cu partea legislativă (4,3 puncte din 7) sugerează că, deşi pot exista norme juridice care să reglementeze cooperarea dintre stat şi organizaţiile societăţii civile, acestea nu sunt implementate corespunzător. Absenţa unor mecanisme practice adecvate determină cooperarea ineficientă şi subutilizarea potenţialului şi a experienţei organizaţiilor societăţii civile în procesul de luare a deciziilor.

Această cauză, la rândul său, este generată de un şir de subcauze, după cum urmează.

43. Subcauza 1.1. Aplicarea neuniformă a cadrului legal şi a mecanismelor ineficiente pentru implicarea societăţii civile în procesele de comunicare

La momentul actual există o necesitate evidentă de stabilire a unui mecanism formal şi bine definit pentru cooperarea, cocrearea şi consultarea regulată între autorităţile publice şi organizaţiile societăţii civile. Chiar dacă au fost iniţiate câteva platforme de dialog şi cooperare în trecut, acestea nu au fost suficient de operaţionalizate şi adesea au fost afectate de schimbările politice şi instituţionale. Lipsa unui cadru instituţional permanent denotă că nu există canale de comunicare bine stabilite între societatea civilă şi autorităţile publice, ceea ce duce la întârzieri în transmiterea informaţiilor, la lipsa implicării eficiente şi la neînţelegeri între cele două părţi.

44. Deşi a fost instituit un punct de contact cu societatea civilă în cadrul Direcţiei drepturile omului şi cooperarea cu societatea civilă în cadrul Cancelariei de Stat, este insuficient ca o singură unitate de personal, cu implicare parţială, pe segmentul relaţiei cu societatea civilă să impulsioneze semnificativ cooperarea cu organizaţiile societăţii civile şi să asigure o operaţionalizare eficientă a platformelor de cooperare cu aceasta. În mod special, acest lucru este dificil în condiţiile în care organizaţiile societăţii civile din Republica Moldova sunt diverse şi numeroase şi, adesea, acţionează în mod fragmentat, făcând şi mai dificilă dezvoltarea unui mecanism de cooperare coerent şi eficient între cele două părţi.

45. Totodată, în lipsa înţelegerii importanţei şi valorii adăugate pe care o poate aduce implicarea societăţii civile în procesul decizional, politicienii şi autorităţile administraţiei publice nu manifestă întotdeauna un angajament ferm şi constant faţă de dialogul cu societatea civilă, iar relaţia dintre autorităţile administraţiei publice cu organizaţiile societăţii civile rămâne, de multe ori, la voinţa politică a unui sau altui actor politic care se află la guvernare.

46. De multe ori, documentele oficiale, cum ar fi documentele de politici publice sau proiectele de acte normative, nu reflectă în mod clar şi detaliat propunerile şi recomandările organizaţiilor societăţii civile. Acest lucru cauzează subevaluarea sau chiar neglijarea rolului organizaţiilor societăţii civile în procesul decizional.

47. Deşi legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional, la actele normative sau la cele care reglementează planificarea strategică prevede un şir de instrumente şi mecanisme cu privire la modul de implicare a organizaţiilor societăţii civile şi la modul de consultare al acestora în procesul de creaţie legislativă, de cele mai multe ori nu se asigură înregistrarea şi evidenţierea contribuţiei societăţii civile în documentele oficiale. Acest lucru descurajează organizaţiile societăţii civile şi face dificilă monitorizarea şi evaluarea impactului activităţilor organizaţiilor societăţii civile în procesul decizional.

48. Subcauza 1.2. Capacitatea redusă a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale de a asigura un proces participativ cu implicarea organizaţiilor societăţii civile

Organizaţiile societăţii civile se confruntă în continuare cu o situaţie în care informaţiile şi consultările oferite de autorităţile administraţiei publice sunt insuficiente şi ineficiente. Această problemă afectează în mod direct capacitatea acestor organizaţii de a fi la curent cu deciziile şi politicile în curs de dezvoltare şi de a-şi exprima punctele de vedere şi recomandările într-un mod adecvat.

49. Unul dintre motivele principale pentru această situaţie este cultura instituţională restrictivă din cadrul autorităţilor publice. De multe ori, autorităţile preferă o abordare unilaterală în luarea deciziilor, limitând comunicarea şi consultările cu organizaţiile societăţii civile la un nivel formal şi superficial. În plus, unele informaţii esenţiale referitoare direct la organizaţiile societăţii civile, cum ar fi accesul la finanţare, programele disponibile şi organizaţiile societăţii civile contractate, nu sunt disponibile pe platformele cu acces public extins. Atitudinea restricţionată nu numai că diminuează transparenţa şi participarea publică, dar şi limitează posibilitatea organizaţiilor de a contribui eficient la dezvoltarea politicilor şi de a-şi exprima preocupările şi sugestiile relevante.

50. De asemenea, se constată o reticenţă din partea autorităţilor publice de a furniza informaţii relevante şi actualizate privind deciziile şi politicile în curs de dezvoltare. Acest lucru afectează direct capacitatea organizaţiilor societăţii civile de a-şi formula opiniile şi de a participa în mod activ în procesul decizional. Lipsa de transparenţă şi acces la informaţii actualizate limitează capacitatea organizaţiilor de a fi bine pregătite şi de a se implica în mod constructiv în dezbaterile şi consultările publice.

51. Adiţional, urmează a fi remarcată şi lipsa cunoştinţelor şi a capacităţilor de a înţelege şi a interacţiona eficient cu organizaţiile societăţii civile. Este esenţial ca angajaţii responsabili de relaţia cu societatea civilă să fie instruiţi să înţeleagă importanţa şi rolul activ al societăţii civile în procesul decizional şi modul de implicare al organizaţiilor societăţii civile în procesul de elaborare, implementare şi monitorizare a politicilor publice.

52. Datele înregistrate în ultimii ani sunt neuniforme, nefiind observată o creştere sustenabilă a implicării organizaţiilor societăţii civile la elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor publice. Dacă în anul 2019 au fost înregistrate 1 319 contribuţii din partea sectorului asociativ (organizaţiile societăţii civile, cetăţeni, patronate şi sindicate), atunci în anul 2021 indicatorul a scăzut la 603. În anul 2022, autorităţile din subordinea Guvernului au recepţionat peste 2 000 de recomandări asupra proiectelor de acte normative elaborate, cu toate acestea nu a fost prezentată o dezagregare a sursei recomandărilor. La momentul actual, nu sunt generate şi analizate sistematic datele cu privire la nivelul de participare a societăţii civile la nivel local, dar rata generală de transparenţă la nivel local este una scăzută. De exemplu, conform datelor din Foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru angajamentul cu societatea civilă din Republica Moldova pentru perioada 2021-2027, în anul 2020, rata de transparenţă la nivel local a constituit aproximativ 38 %. Datele respective confirmă faptul că transparenţa şi participarea societăţii civile şi a cetăţenilor încă mai este percepută ca un simplu proces birocratic, nefiind integrată într-un mod autentic şi sistematic în toate procesele şi activităţile întreprinse de către autorităţile publice. De exemplu, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 a fost aprobat de Guvern în aceeaşi zi în care a şi fost publicat pe portalul naţional de consultare publică.

53. Situaţia în care capacităţile de a interacţiona cu organizaţiile societăţii civile sunt reduse în cadrul autorităţilor publice, iar informaţiile şi consultările sunt insuficiente şi ineficiente din partea acestora subminează principiul unei guvernări deschise şi participative, care este esenţial pentru o democraţie funcţională. Este importantă reconsiderarea abordării şi acordarea unei atenţii mai mari dialogului şi colaborării cu organizaţiile societăţii civile.

54. Cauza 2. Finanţarea nesustenabilă şi insuficientă pentru susţinerea organizaţiilor societăţii civile în realizarea propriei misiuni

Accesul limitat la sursele de finanţare reprezintă una dintre provocările cu care se confruntă organizaţiile societăţii civile, în mod special la nivel local. Conform sondajului elaborat de CBS-Axa, 67% din asociaţiile obşteşti au declarat că aceasta este problema principală cu care se confruntă. Iar conform Indexului sustenabilităţii organizaţiilor societăţii civile, viabilitatea financiară este criteriul care înregistrează cel mai slab scor din cele şapte criterii analizate.

Această cauză este generată de un şir de subcauze, după cum urmează.

55. Subcauza 2.1. Impactul redus al mecanismului de redirecţionare procentuală din impozitul pe venit către organizaţiile societăţii civile

Mecanismul de redirecţionare procentuală a ajuns la al şaselea an de implementare. În anul 2022 a fost înregistrat numărul maxim al desemnărilor validate de către Serviciul Fiscal de Stat. Faţă de anul 2019, este o creştere modestă (2,6%), dar, în contextul crizei cauzate de pandemia Covid-19, este de remarcat tendinţa pozitivă şi capacitatea de recuperare a pierderilor înregistrate. În anul 2022, numărul desemnărilor a fost cu 40% mai mare decât în anul 2020 (figura 2). Rezultate pozitive au fost înregistrate şi privind numărul beneficiarilor desemnării procentuale, care a crescut anual în ultimii patru ani, şi privind sumele redirecţionate de către contribuabili către beneficiari (figura 3 şi 4).

56. Un element îngrijorător, menţionat în rapoartele de monitorizare ale organizaţiilor societăţii civile (Raportul Centrului de Resurse Juridice din Moldova – Stop cadru: trei ani de implementare a mecanismului 2% în Republica Moldova (https://crjm.org/wp-content/uploads/2021/02/Trei-ani-de-implementare-a-mecanismului-2-la-suta.pdf-web.pdf), a fost concentrarea înaltă a sumelor recepţionate de către organizaţiile neguvernamentale care au conexiuni cu instituţiile de stat şi/sau persoanele publice din Republica Moldova. În anul 2022, primii patru cei mai mari beneficiari sunt afiliaţi cu autorităţile publice: Asociaţia Obştească a Veteranilor şi Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova, Asociaţia Obştească a Veteranilor şi Pensionarilor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Federaţia Sportivă Naţională de Sport Aplicativ al Pompierilor şi Salvatorilor şi Asociaţia Obştească a Veteranilor şi Pensionarilor din cadrul Poliţiei de Frontieră. În anul 2022, aceste patru asociaţii au cumulat aproximativ 14% din tot volumul de fonduri redirecţionate (figura 6). Pentru comparaţie, în 2017, primul an de implementare a mecanismului, ponderea sumelor transferate organizaţiilor care au conexiuni cu instituţiile de stat a constituit 50%. Astfel, este de remarcat faptul că, de la iniţierea mecanismului de redirecţionate, ponderea volumului recepţionat de aceste asociaţii obşteşti a fost în continuă scădere.

57. O altă tendinţă pozitivă este diminuarea transferurilor către organizaţiile care sunt localizate în municipiul Chişinău (figura 5). Acest fapt denotă o popularizare mai mare a mecanismului atât în rândul contribuabililor, cât şi în rândul organizaţiilor societăţii civile care activează la nivel local.

Datele pentru anul 2023 prezintă suma totală redirecţionată şi nu suma validată pentru redirecţionare.

O altă constrângere a mecanismului de desemnare procentuală este limitarea posibilităţii redirecţionării doar pentru persoanele fizice rezidente. La momentul actual, persoanele juridice nu au dreptul să beneficieze de acest mecanism.

58. Este de remarcat diversitatea modalităţilor prin care contribuabilul putea să redirecţioneze 2% din impozitul pe venit:

1) în format electronic, prin intermediul serviciului "Declaraţie electronică";

2) prin e-mail, semnând electronic declaraţia sau olograf (scanând declaraţia);

3) pe suport de hârtie, la orice direcţie de deservire fiscală;

4) prin poştă, transmiţând declaraţia printr-o scrisoare recomandată.

59. De notat că, începând cu anul 2024, desemnarea procentuală va putea fi efectuată doar prin depunerea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit exclusiv prin intermediul sistemelor electronice (2procente.info şi art.65din Codul fiscal). Analizând canalele prin care au fost depuse declaraţiile în anul 2022, observăm că doar 24% din contribuabilii care au decis să redirecţioneze 2% din impozitul pe venit au făcut acest lucru electronic, pe când 76% au depus declaraţia pe suport de hârtie. În lipsa unei campanii de informare, această schimbare poate afecta negativ numărul de contribuabili care utilizează mecanismul 2%.

60. Un domeniu la care nu au fost înregistrate progrese notabile ţine de transparenţa monitorizării utilizării fondurilor recepţionate. Rapoartele de utilizare nu sunt uşor accesibile şi disponibile pentru publicul larg. Există asociaţii beneficiare care nu dispun de site web şi care nu comunică în spaţiul public despre activităţile sau rezultatele obţinute ca urmare a utilizării fondurilor obţinute. Sustenabilitatea mecanismului de redirecţionare se bazează inclusiv pe responsabilitatea şi transparenţa organizaţiilor beneficiare. Incertitudinea cu privire la corectitudinea utilizării surselor financiare determină diminuarea interesului şi a atractivităţii acestui mecanism.

61. Analizând indicatorii principali, putem constata că tendinţele şi direcţiile de dezvoltare a mecanismului de redirecţionare sunt pozitive. Cu toate acestea, la momentul actual, potenţialul maxim al acestuia încă nu a fost atins. De exemplu, în anul 2023, doar 24% din toţi contribuabilii care au depus declaraţia pe venit la Serviciul Fiscal de Stat au decis să redirecţioneze 2% din impozitul pe venit. Prin urmare, nivelul de conştientizare şi nivelul de motivare pentru a susţine activitatea organizaţiilor necomerciale este încă redus. Astfel, mecanismul respectiv are încă un potenţial neexplorat. Cu toate acestea, este de remarcat că mecanismul de 2% nu poate rezolva problema sustenabilităţii financiare a organizaţiilor societăţii civile, dar anumite intervenţii adiţionale ar putea accelera tendinţele bune observate, îmbunătăţind impactul acţiunilor, în mod special la nivel local.

62. Subcauza 2.2. Operaţionalizarea lentă şi mai puţin transparentă de către autorităţi a mecanismelor de sprijin financiar şi a beneficiilor fiscale publice pentru activitatea organizaţiilor societăţii civile

Legea nr.86/2020 cu privire la organizaţiile necomerciale prevede câteva mecanisme de sprijin:

1) acordarea de facilităţi fiscale în condiţiile legii;

2) oferirea gratuită sau în condiţii preferenţiale a dreptului de a folosi proprietatea publică;

3) finanţarea nerambursabilă;

4) contractarea de lucrări şi servicii;

5) finanţarea cu destinaţie specială, inclusiv comanda socială.

63. Finanţarea nerambursabilă a fost operaţionalizată prin Hotărârea Guvernului nr.656/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la mecanismul de finanţare nerambursabilă a proiectelor organizaţiilor necomerciale. Regulamentul respectiv a fost aplicat de către puţine autorităţi, din cauza dificultăţilor administrative şi birocratice, precum şi a lipsei resurselor umane competente.

Alocările de surse financiare pentru organizaţiile

societăţii civile (per autoritate publică centrală)

64. La momentul actual, se află în proces de elaborare Metodologia de calcul al costului serviciilor sociale de bază. Documentul urmează să faciliteze procesul de planificare şi elaborare a bugetelor în baza cărora vor fi efectuate achiziţiile publice de servicii sociale. În paralel, este definitivat şi un ghid privind contractarea serviciilor sociale de bază prin intermediul achiziţiilor publice. Aceste instrumente au scopul să ajute atât autorităţile administraţiei publice locale, cât şi organizaţiile societăţii civile care activează la nivel local în domeniul social. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale planifică inclusiv pilotarea acestor mecanisme la nivel local, până la sfârşitul anului.

Alocările de surse financiare pentru organizaţiile societăţii civile

(per autoritate publică centrală)

65. Este important de remarcat faptul că atât Regulamentul-cadru cu privire la mecanismul de finanţare nerambursabilă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.656/2022, cât şi Metodologia de calcul al costului serviciilor sociale, ce urmează a fi aprobată în cadrul reformei sistemului de asistenţă socială RESTART, reprezintă un bun exemplu de colaborare între organizaţiile societăţii civile şi autorităţile publice. Ambele documente au fost elaborate în mod participativ, respectând principiul cocreării politicilor publice.

66. Analizând programele şi subprogramele de cheltuieli ale autorităţilor publice centrale, se observă că şi în lipsa unor regulamente sau metodologii autorităţile publice alocă resurse financiare pentru activităţile desfăşurate de către organizaţiile societăţii civile. În perioada 2020-2022, autorităţile administraţiei publice centrale, prin programele bugetare, au alocat aproximativ 111 milioane de lei pentru finanţarea organizaţiilor societăţii civile. Dar lipsa regulamentelor-cadru sau lipsa de operaţionalizare a acestora nu permite uniformizarea regulilor de acces la sursele financiare din bugetul de stat. Pentru obţinerea unui nivel cât mai înalt de eficienţă a banului public, stabilirea unor reguli de joc exacte pentru toţi actorii reprezintă una dintre condiţiile de bază.

67. În acest sens, acţiunile din prezentul Program sunt orientate spre accelerarea elaborării regulamentelor-cadru prevăzute de legislaţie şi spre asigurarea utilizării regulilor generale de către toate autorităţile administraţiei publice care alocă resurse din diverse programe bugetare.

68. La fel, trebuie îmbunătăţită semnificativ transparenţa datelor privind alocările financiare. La momentul actual nu există date centralizate despre sumele de bani alocate de către autorităţile administraţiei publice locale pentru dezvoltarea organizaţiilor societăţii civile. Chiar şi în cazul autorităţilor administraţiei publice centrale trebuie de accesat un număr mare de documente pentru a cuantifica sursele financiare alocate din bugetul de stat.

Figura 17. Finanţarea organizaţiilor societăţii civile în perioada 2020-2022

(informaţie parţială, în condiţiile în care nu toate autorităţile

administraţiei publice centrale au raportat)

69. În anul 2022, Parlamentul a aprobat modificările la Legea nr.1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare. Modificările au exclus prevederile care nu erau eficiente şi inaplicabile, au clarificat regimul juridic al activităţii de filantropie şi sponsorizare, asigurând o aliniere mai bună la Legea nr.86/2020 cu privire la organizaţiile necomerciale. Dar aceste modificări importante nu au fost urmate şi de ajustarea plafoanelor pentru obţinerea unor beneficii fiscale mai avantajoase pentru organizaţiile societăţii civile. De exemplu, nota informativă la proiectul de modificare menţiona faptul că, pentru implementarea noilor prevederi, nu este necesară alocarea unor surse financiare suplimentare din contul bugetului de stat. Astfel, modificările operate nu au abordat în niciun fel principala schimbare necesară pentru promovarea activităţilor şi încurajarea donaţiilor din partea sectorului pentru organizaţiile societăţii civile. La momentul actual, donatorii au dreptul de a deduce doar 5% din venitul impozabil.

70. Analizele elaborate de organizaţiile societăţii civile (colectare de fonduri din surse autohtone: oportunităţi şi perspective: https://ecnl.org/sites/default/files/files/colectare-de-fonduri-final_2016.pdf) au arătat că acest plafon nu reprezintă un stimulent suficient de bun pentru a motiva persoanele juridice să susţină organizaţiile societăţii civile. În acest context, ca şi în cazul mecanismului de desemnare procentuală, reducerea încasărilor din anumite taxe şi impozite (venituri ratate) trebuie tratate ca o investiţie pentru susţinerea şi dezvoltarea organizaţiilor societăţii civile.

71. Subcauza 2.3. Participarea redusă a organizaţiilor societăţii civile în achiziţiile publice

Deşi achiziţiile publice reprezintă o modalitate sustenabilă de susţinere a organizaţiilor societăţii civile, acestea înregistrează rezulte suboptimale. Conform raportul ex post al Strategiei de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2018-2020, din partea autorităţilor lipseşte abordarea consecventă şi sistematică pentru creşterea implicării societăţii civile în procedurile de achiziţii publice în diverse domenii.

72. Numărul cel mai mare de contracte atribuite organizaţiilor societăţii civile a fost înregistrat în anul 2019, anul în care Cancelaria de Stat a contractat servicii de expertizare şi evaluare a politicilor publice.

Tabelul 3

Contractele atribuite organizaţiilor societăţii

civile în cadrul achiziţiilor publice

(calcule în baza informaţiei de pe

 https://tender.gov.md/ro/documente/rapoarte-de-activitate)

73. Prin urmare, planificarea proactivă a unor asemenea achiziţii şi bugetarea surselor ar permite creşterea numărului de organizaţii care utilizează procedurile de achiziţii publice. Dar la momentul actual, pe lângă pasivitatea autorităţilor publice, există şi problema unor cunoştinţe reduse în domeniul achiziţiilor publice şi conştientizarea valorii adăugate a unor asemenea oportunităţi pentru organizaţiile societăţii civile.

74. Legislaţia privind achiziţiile publice este destul de complexă: pe de o parte, acest fapt asigură achiziţii publice corecte şi mai transparente, pe de altă parte, descurajează actorii mici şi actorii noi care nu au experienţa jucătorilor mari. Procedurile complexe avantajează organizaţiile care au mai multă experienţă şi mai multe resurse financiare. În condiţiile în care executarea anumitor contracte ar putea să dureze mai mult (plata fiind efectuată doar după executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor), organizaţiile care nu au acces la surse financiare, efectiv, nu îşi permit să participe la achiziţiile publice organizate de către autorităţi. În aceste condiţii, dialogul dintre autorităţile şi organizaţiile societăţii civile este important pentru identificarea unui echilibru între complexitatea procedurilor şi pentru accesul primar al actorilor din societatea civilă la achiziţii.

75. La momentul actual, există iniţiative comune ale instituţiilor publice şi organizaţiilor societăţii civile pentru consolidarea capacităţilor în domeniul achiziţiilor publice. Aceste eforturi trebuie continuate şi multiplicate, pentru a obţine un nivel mai mare de înţelegere a sistemului electronic de achiziţie, a etapelor ciclului achiziţiilor publice sau a modalităţii de elaborare a ofertelor tehnice şi financiare.

76. Cauza 3. Mediul de activitate dificil pentru organizaţiile societăţii civile în ceea ce priveşte realizarea, în mod eficient şi durabil, a misiunii propuse

77. Subcauza 3.1. Capacitatea redusă a organizaţiilor societăţii civile, în mod special la nivel local

Organizaţiile societăţii civile, în special cele de la nivel local, se confruntă cu o serie de provocări care le limitează capacitatea de a avea un impact semnificativ în elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor publice, limitarea fiind determinată, în special de lipsa abilităţilor, experienţei şi a pregătirii necesare a actorilor societăţii civile.

78. Lipsa cunoştinţelor specializate şi a experienţei în domenii-cheie, cum ar fi cele juridice, economice şi sociale, îi împiedică să formuleze propuneri relevante şi să susţină argumentele lor bazate pe analize detaliate.

79. Adiţional, organizaţiile societăţii civile din Republica Moldova se confruntă cu o capacitate limitată de a face advocacy eficient în faţa autorităţilor publice centrale şi locale, din cauza lipsei de experienţă, cultură de advocacy şi a lipsei de resurse, ceea ce afectează capacitatea acestora de a-şi face auzită vocea şi de a determina în mod corespunzător deciziile autorităţilor.

80. Subcauza 3.2. Procesul de înfiinţare, aderare sau participare la activităţile entităţilor publice a organizaţiilor societăţii civile complex şi birocratic.

Organizaţiile societăţii civile se confruntă cu un şir de provocări în interacţiunea sa cu statul, chiar de la etapa fondării acestora.

81. După aprobarea Legii nr.86/2022 cu privire organizaţiile necomerciale, acestea urmau să-şi ajusteze actele înregistrate în registrul statului. Cu toate acestea, conform datelor furnizate de către Instituţia Publică Agenţia Servicii Publice, din cele 15,780 de organizaţii necomerciale înregistrate, doar 2,189 (aproximativ 14% din total) au reuşit să-şi aducă statutele în corespundere cu prevederile legii. Totodată, în pofida noii legi, nu a fost iniţiat niciun proces de lichidare a organizaţiilor societăţii civile.

82. Astfel, Ministerul Justiţiei şi Instituţia Publică Agenţia Servicii Publice, împreună cu organizaţiile societăţii civile, trebuie să identifice o soluţie eficientă pentru a depăşi acest impas legat de ajustarea documentelor conform noilor prevederi legislative.

83. În plus, la momentul actual, lipseşte un mediu de interacţiune între organizaţiile societăţii civile şi autorităţi, fiind necesară parcurgerea unui proces de reinginerie a procedurilor şi de digitalizare a serviciilor prestate.

84. În cazul neintervenţiei pentru soluţionarea problemelor, se anticipează următoarele consecinţe:

1) diminuarea participării organizaţiilor societăţii civile în procesul decizional, atât la nivel central, cât şi la nivel local;

2) creşterea în continuare a dependenţei faţă de sursele financiare oferite de către partenerii de dezvoltare;

3) stagnarea dezvoltării organizaţiilor societăţii civile, în mod special la nivel local.

85. Descrierea grupurilor vulnerabile (LNOB)

Principiul "a nu lăsa pe nimeni în urmă" este o parte esenţială a angajamentului statelor semnatare ale Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030. Acest principiu stă la baza eforturilor depuse de către fiecare stat în scopul de a eradica sărăcia în toate formele ei, de a elimina discriminarea şi de a reduce inegalităţile şi vulnerabilităţile caracteristice unor grupuri sociale, care astfel subminează capacitatea fiecărei persoane în atingerea potenţialului său.

86. În cazul prezentului Program, unul dintre grupurile vulnerabile îl reprezintă organizaţiile societăţii civile conduse şi administrate de femei.

Figura 18. Ponderea organizaţiilor societăţii civile administrate de femei la nivel naţional

Sursa: Calcule în baza informaţiilor deţinute de Agenţia Servicii Publice

87. La nivelul raioanelor nu se înregistrează diferenţe atât de mari, fiind înregistrate şi cazuri în care ponderea organizaţiilor administrate de femei este mai mare decât cele administrate de bărbaţi. În raionul Cahul, aproximativ 56,2% de organizaţii sunt conduse de bărbaţi şi 43,8% sunt conduse de femei, pe când în raionul Edineţ 45% sunt conduse de bărbaţi şi 55% – de femei.

88. Este important de remarcat faptul că la nivelul municipiilor diferenţa înregistrată este mai mare decât media la nivel naţional: 64,6% administrate de bărbaţi şi 35,4% administrate de femei. Nivelul cel mai mare este înregistrat în municipiul Chişinău, unde 65,3% au conducători bărbaţi, iar 34,7% sunt conduse de femei. Acest fapt ne arată o tendinţă îngrijorătoare din mai multe considerente:

1) municipiul Chişinău reprezintă localitatea unde se înregistrează cele mai multe organizaţii active în realitate şi nu doar pe hârtie. Conform datelor din CSO Meter, în anul 2021, aproximativ 30% din organizaţiile înregistrate au depus rapoarte la Biroul Naţional de Statistică (acest indicator reprezintă cel mai bine numărul activ al organizaţiilor societăţii civile), din care 80% au sediul în municipiul Chişinău. Astfel, chiar dacă la nivelul raioanelor avem cifre mai bune de reprezentare a organizaţiilor conduse de femei, constatăm că o bună parte din ele nu sunt neapărat active;

2) organizaţiile din municipiul Chişinău au mai multă experienţă şi mai mult acces la diverse surse financiare. Totodată, în condiţiile în care ponderea organizaţiilor conduse de bărbaţi este mai mare, organizaţiile conduse de femei ar putea fi afectate disproporţionat.

Capitolul III

OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE

89. Pentru realizarea Programului au fost stabilite următoarele obiective generale.

90. Obiectivul general 1. Îmbunătăţirea accesului la procesele decizionale la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale

Acest obiectiv are drept scop consolidarea nivelului de cooperare dintre autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi organizaţiile societăţii civile în procesele decizionale. Deşi există mai multe mecanisme şi instrumente stabilite în cadrul normativ, cum ar fi Regulamentul privind platforma consultativă permanentă în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale, este important de transformat această cooperare într-un proces instituţionalizat şi permanent, în care autorităţile publice şi organizaţiile societăţii civile să lucreze împreună într-un mod eficient şi sinergic. Pentru aceasta este necesar de identificat şi de eliminat barierele administrative şi legislative care împiedică o cooperare eficientă, astfel încât experienţa şi contribuţia organizaţiilor societăţii civile să fie integrată în procesul de luare a deciziilor.

91. Obiectivul specific 1.1. Aplicarea uniformă a cadrului legal şi eficientizarea mecanismelor de implicare a societăţii civile în procesele decizionale la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale

92. Deşi există suficiente instrumente legale pentru implicarea societăţii civile, se remarcă o serie de provocări legate de lipsa unei abordări coerente şi a unor mecanisme adecvate pentru integrarea societăţii civile în procesul de luare a deciziilor. Chiar dacă iniţiativele de dialog şi colaborare există, acestea rămân, în mare parte, nefuncţionale şi vulnerabile la perturbările generate de schimbările politice şi instituţionale. Absenţa unui cadru instituţional permanent a condus la dificultăţi în stabilirea unor canale de comunicare stabile între organizaţiile societăţii civile şi autorităţile administraţiei publice, generând astfel implicare redusă şi neînţelegeri reciproce.

93. O parte din aceste provocări se datorează lipsei de resurse în gestionarea acestei relaţii dintre autorităţile publice şi organizaţiile societăţii civile. Aceasta devine o provocare mai ales în contextul diversităţii şi al numărului semnificativ de organizaţii ale societăţii civile din Republica Moldova, care acţionează, de regulă, separat şi fragmentat. Mai mult decât atât, consolidarea rolului Cancelariei de Stat este importantă şi pentru extinderea colectării datelor privind transparenţa decizională şi la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, chiar dacă autorităţile locale dispun de autonomie, pentru buna monitorizare a prevederilor Legii nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional. Raportul Cancelariei de Stat privind nivelul de consultare ar trebui să includă şi date referitoare la documentele aprobate de către autorităţile publice locale.

94. În majoritatea cazurilor, se constată că rămâne formală conştientizarea importanţei implicării societăţii civile în procesul decizional. Politicienii şi autorităţile publice nu manifestă întotdeauna angajamentul necesar faţă de dialog şi colaborare, iar relaţia dintre aceste două părţi este, adesea, influenţată de voinţa politică a factorilor de decizie aflaţi la guvernare, generând astfel o vulnerabilitate la schimbările politice. De asemenea, se observă că implicarea, participarea şi contribuţia organizaţiilor societăţii civile nu se reflectă întotdeauna în documentele oficiale, cum ar fi politici publice sau acte normative, ceea ce subevaluează impactul şi aportul acestor organizaţii în procesul decizional, limitând astfel eficacitatea colaborării. De exemplu, notele informative la proiectele aprobate de către autorităţi pot face referinţe sumare şi formale privind respectarea transparenţei decizionale, specificând doar faptul că proiectul propus spre aprobare a fost plasat pe portalul particip.gov.md sau pe site-ul web oficial al autorităţii administraţiei publice centrale şi locale. În acest context, pentru creşterea gradului de respectare a tuturor cerinţelor transparenţei decizionale, este important de extins informaţia minimă care urmează să fie specificată la capitolul avizarea şi consultarea publică a proiectului în nota informativă, cum ar fi: data publicării pentru consultări, cu indicarea linkului, informaţia detaliată despre organizarea audierilor/dezbaterilor publice, numărul de participanţi dezagregaţi după vârstă, numărul de recomandări recepţionate, numărul de recomandări acceptate etc. În cazul în care nu au fost respectate cerinţele minime stabilite de cadrul legal, autorul proiectului urmează să argumenteze necesitatea aprobării actului. Mai mult decât atât, nota informativă urmează să fie completată cu informaţii adiţionale despre parcursul procesului de consultare în perioada de aprobare. În proiectele de legi iniţiate de către deputaţii în Parlament, la etapa iniţială, se indică în nota informativă că vor fi organizate consultări publice, iar apoi nu se ajustează informaţia din nota informativă şi proiectul se aprobă în lectura a doua cu informaţia originală că urmează să fie organizate consultări. Detalierea informaţiei privind procesul participativ în nota informativă va permite o mai bună monitorizare a nivelului de transparenţă. În acelaşi timp, va genera un grad de responsabilitate mai înalt din partea funcţionarilor publici, aceştia nu vor putea în această situaţie să indice doar faptul formal că documentul a fost plasat pe portalul particip.gov.md.

95. Pentru a remedia provocările identificate, este important să se instituie un cadru instituţional permanent şi robust, care să faciliteze dialogul şi colaborarea dintre societatea civilă şi autorităţile publice, indiferent de schimbările politice, reformele instituţionale sau schimbările funcţionarilor publici. Acest cadru trebuie susţinut de persoane calificate şi dedicate relaţiilor cu organizaţiile societăţii civile, asigurându-se o coordonare mai eficientă şi o abordare mai comprehensivă a nevoilor diverse ale organizaţiilor societăţii civile. În paralel, se impune promovarea transparenţei în procesul decizional, cu asigurarea reflectării adecvate a contribuţiilor societăţii civile în documentele oficiale, pentru a sublinia importanţa lor şi a stimula o colaborare mai productivă între părţi.

96. Acţiuni prioritare:

1) consolidarea Cancelariei de Stat pentru a susţine o cooperare eficientă şi pentru a operaţionaliza platformele de dialog cu societatea civilă la nivelul fiecărei autorităţi publice;

2) elaborarea unor standarde unice cu funcţiile şi atribuţiile personalului responsabil pentru dialogul cu organizaţiile societăţii civile;

3) dezvoltarea soluţiilor digitale care să includă informaţii actualizate privind procesul decizional din cadrul autorităţilor administraţie publice centrale şi locale în toate etapele şi cu toate modificările – de la iniţierea elaborării deciziei până la adoptare;

4) dezvoltarea unor mecanisme eficiente de documentare şi raportare a contribuţiilor organizaţiilor societăţii civile în procesul decizional, atât la nivel central, cât şi la nivel local;

5) implementarea unor mecanisme regulate de evaluare a impactului colaborării dintre organizaţiile societăţii civile şi autorităţile administraţiei publice asupra procesului decizional;

6) stabilirea unor criterii minime privind informaţia ce urmează să fie specificată în nota informativă despre participarea şi consultarea societăţii civile în procesul decizional;

7) colectarea datelor privind transparenţa decizională şi de la autorităţile publice locale.

Tabelul 4

Indicatorii-cheie pentru obiectivul specific 1.1

97. Obiectivul specific 1.2. Consolidarea capacităţilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale de a facilita şi a susţine un proces participativ care să implice activ organizaţiile societăţii civile în luarea deciziilor şi implementarea politicilor publice

Acest obiectiv specific se concentrează pe remedierea problemelor semnificative legate de interacţiunea şi colaborarea insuficientă dintre autorităţile publice centrale şi locale şi organizaţiile societăţii civile. Situaţia actuală reflectă lipsa de transparenţă, consultare şi comunicare eficientă între aceste două părţi, ceea ce afectează în mod direct procesul decizional şi implementarea politicilor publice.

98. Astfel, urmează a fi îmbunătăţită cultura instituţională existentă în cadrul autorităţilor administraţiei publice, astfel încât să fie promovată o abordare mai deschisă şi receptivă faţă de consultările şi sugestiile organizaţiilor societăţii civile. Aceasta determină depăşirea modelului unilateral de luare a deciziilor şi crearea unui mediu favorabil pentru un dialog autentic şi eficient.

99. De asemenea, urmează să se asigure că organizaţiile societăţii civile au acces la informaţii relevante despre deciziile şi politicile în curs de dezvoltare într-un mod transparent şi uşor accesibil. Pentru aceasta este necesară dezvoltarea capacităţilor personalului responsabil de relaţia cu organizaţiile societăţii civile în cadrul autorităţilor publice, pentru a le permite să înţeleagă importanţa şi rolul organizaţiilor societăţii civile în procesul decizional, precum şi modalităţile eficiente de colaborare cu organizaţiile societăţii civile.

100. Totodată, pentru asigurarea participării active a organizaţiilor societăţii civile în procesul decizional şi în implementarea politicilor publice, trebuie oferite spaţii şi resurse pentru a-şi exprima opiniile şi pentru a contribui la modelarea politicilor, care să fie luate în considerare în mod corespunzător.

101. Mai mult decât atât, urmează să se stabilească mecanisme de monitorizare şi evaluare a progresului realizat în ceea ce priveşte interacţiunea dintre autorităţile publice şi organizaţiile societăţii civile.

102. Acţiuni prioritare:

1) crearea ghidurilor detaliate şi a materialelor de suport pentru procesele de consultare şi colaborare între autorităţi şi organizaţiile societăţii civile;

2) stabilirea procedurilor, responsabilităţilor şi termenelor în cadrul autorităţilor pentru cooperarea cu organizaţiile societăţii civile;

3) formarea şi instruirea personalului implicat în gestionarea relaţiilor cu societatea civilă;

4) identificarea şi documentarea cazurilor de succes în colaborarea dintre autorităţile publice şi organizaţiile societăţii civile;

5) promovarea exemplelor pozitive pentru a motiva şi inspira toate părţile implicate;

6) crearea unui mediu propice pentru ca organizaţiile societăţii civile să-şi exprime opiniile şi să contribuie activ la definirea şi dezvoltarea politicilor publice;

7) creşterea accesului la informaţiile de interes public relevante pentru procesul decizional, inclusiv publicarea proactivă, în format reutilizabil, a informaţiei disponibile.

Tabelul 5

Indicatorii-cheie pentru obiectivul specific 1.2

103. Obiectivul general 2. Asigurarea unei finanţări sustenabile pentru organizaţiile societăţii civile, atât din surse publice, cât şi din surse alternative

Acest obiectiv are drept scop reevaluarea abordării faţă de finanţarea organizaţiilor societăţii civile. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale urmează să ofere mai multe tipuri de finanţare, precum granturi pentru perioade mai scurte, dar şi finanţare pentru perioade mai îndelungate, finanţare pentru acoperirea costurilor de bază/operaţionale ale organizaţiei societăţii civile sau finanţare pentru iniţierea/deschiderea organizaţiilor noi (seed funding). Totodată, este important ca organizaţiile societăţii civile să poată participa ca actor cu drepturi depline la modalităţile alternative de finanţare, precum finanţarea participativă sau oricare alt mecanism inovator disponibil. În acest sens, autorităţile urmează să asigure că întregul cadru normativ este periodic revizuit, pentru o mai bună aliniere la tendinţele de dezvoltare a mecanismelor de finanţare disponibile în societate.

104. Pentru buna implementare şi realizare a acestui obiectiv, diversificarea surselor de finanţare trebuie cuplată cu un angajament ferm al autorităţilor pentru creşterea anuală a bugetelor alocate pentru susţinerea şi dezvoltarea organizaţiilor societăţii civile în baza unor reguli simple şi transparente, care să nu compromită independenţa organizaţiilor societăţii civile.

105. Obiectivul specific 2.1. Creşterea, cu cel puţin 15% anual, a sumelor redirecţionate pentru organizaţiile societăţii civile prin intermediul mecanismului de desemnare procentuală

Efortul pentru realizarea acestui obiectiv va fi orientat spre popularizarea mecanismului de desemnare procentuală. Analiza datelor confirmă faptul că acest mecanism încă nu a atins potenţialul maxim. Toţi indicatorii principali, precum suma totală redirecţionată, numărul de contribuabili care utilizează mecanismul procentual şi numărul beneficiarilor mecanismului, pot fi îmbunătăţiţi pentru obţinerea unui impact mai eficient în activitatea organizaţiilor societăţii civile.

106. Cancelaria de Stat urmează să-şi consolideze rolul de coordonare pentru dezvoltarea continuă a acestui mecanism. Serviciul Fiscal de Stat va genera în continuare datele statistice privind utilizarea mecanismului procentual, dar sunt necesare eforturi analitice adiţionale pentru identificarea obstacolelor în utilizarea mecanismului, evaluarea corectitudinii utilizării fondurilor şi monitorizarea publicării rapoartelor de către beneficiari. De exemplu, deşi se anticipează că, din anul 2024, desemnarea procentuală va putea fi efectuată doar prin depunerea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit exclusiv prin intermediul sistemelor electronice, până la momentul actual nu a fost publicată nicio analiză cu privire la potenţialul impact al acestei decizii asupra utilizării mecanismului procentual. Prin urmare, este important ca dezvoltarea acestui mecanism să fie susţinută şi coordonată de către Cancelaria de Stat.

107. Principalele două elemente care urmează să fie analizate şi dezbătute în perioada următoare se referă la examinarea oportunităţii de creştere a cotei procentuale de la 2% la 3% şi de examinare a posibilităţii de utilizare a mecanismului procentual pentru persoanele juridice.

108. Totodată, se planifică organizarea campaniilor de informare despre posibilitatea redirecţionării surselor spre organizaţiile societăţii civile şi despre rezultatele care au fost obţinute şi realizate de către organizaţiile beneficiare. Autorităţile administraţiei publice centrale vor juca un rol mai mare în informarea cetăţenilor despre acest mecanism. Până la momentul actual, efortul substanţial în informarea şi convingerea cetăţenilor să utilizeze acest mecanism a fost pus exclusiv pe umerii organizaţiilor societăţii civile.

109. Acţiuni prioritare:

1) examinarea oportunităţii de majorare a cotei de redirecţionare la mecanismul procentual de la 2% la 3%;

2) examinarea oportunităţii de extindere a utilizării mecanismului procentual pentru persoanele juridice;

3) îmbunătăţirea transparenţei utilizării surselor financiare provenite din mecanismul procentual;

4) analizarea impactului introducerii obligativităţii de utilizare a mecanismului procentual exclusiv în format electronic;

5) organizarea campaniilor de informare în colaborare cu organizaţiile societăţii civile;

6) consolidarea rolului Cancelariei de Stat în coordonarea dezvoltării mecanismului procentual şi a eficienţei impactului acestuia asupra activităţii organizaţiilor societăţii civile.

Tabelul 6

Indicatorii-cheie pentru obiectivul specific 2.1

110. Obiectivul specific 2.2. Diversificarea mecanismelor de sprijin financiar şi beneficii fiscale pentru activitatea organizaţiilor societăţii civile

În perioada anilor 2020-2022, şase ministere şi patru autorităţi administrative centrale au alocat surse financiare pentru activitatea şi/sau proiectele implementate de către organizaţiile societăţii civile. Până la aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la mecanismul de finanţare nerambursabilă a proiectelor organizaţiilor necomercial, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.656/2022, fiecare autoritate publică putea să-şi stabilească propriile reguli şi criterii de alocare. Lipsa de consecvenţă şi claritate în sistemul public a generat anumit bariere şi obstacole, generând întrebări atât la capitolul transparenţei, cât şi al eficienţei. Aprobarea Regulamentului-cadru urmăreşte să simplifice toate regulile, prin unificarea şi transparentizarea acestora. Pe parcursul anului 2023 au fost organizate doar câteva concursuri de finanţare nerabursabilă pentru organizaţiile societăţii civile în baza noilor reglementări. Acest lucru poate fi atribuit atât dificultăţilor administrative şi birocratice, cât şi lipsei planificării resurselor financiare direcţionate spre această activitate. În aceste condiţii, anul 2023 poate fi considerat drept an de pilotare a noului mecanism, care urmează să fie utilizat extins începând cu anul 2024, fiind întreprinse mai multe măsuri de informare şi încurajare a autorităţilor. Pentru buna funcţionare a noului regulament, acesta trebuie să devină instrumentul principal de alocare a resurselor financiare.

111. Totodată, se propune examinarea posibilităţii de extindere a tipurilor de finanţare pentru organizaţiile societăţii civile. Regulamentul-cadru nu permite oferirea finanţării instituţionale pentru acoperirea proceselor/activităţilor operaţionale ale organizaţiilor societăţii civile. Suportul instituţional este extrem de important, în mod special la etapa iniţială de fondare a unei noi organizaţii. Sursele financiare pentru componenta instituţională trebuie să aibă şi maturitate diferită (ex. de la 1 la 5 ani), pentru a oferi mai multă flexibilitate şi previzibilitate pentru organizaţiile societăţii civile.

112. La fel, urmează să fie îmbunătăţită transparenţa alocărilor financiare. La nivelul Cancelariei de Stat va fi instituită o bază de date care să centralizeze toate sumele de bani alocate de către autorităţile administraţiei publice pentru dezvoltarea organizaţiilor societăţii civile.

113. Adiţional la Regulamentul-cadru, autorităţile urmează să examineze şi posibilitatea extinderii altor mecanisme de finanţare, de exemplu finanţarea participativă instituită recent de către Parlament. În acest context, trebuie informate organizaţiile societăţii civile despre procedurile de aplicare a normelor legale şi posibilităţile de a deveni beneficiari ai finanţării participative.

114. Pentru a creşte nivelul de beneficii pentru donaţiile filantropice şi sponsorizare, se planifică analiza oportunităţii creşterii treptate a nivelului maxim permis la deducerea oricăror donaţii efectuate pe parcursul perioadei fiscale (conform art.36 din Codul fiscal, agentul economic are dreptul la deducere de 5% din venitul impozabil).

115. Acţiuni prioritare:

1) alocarea sprijinului financiar neramburabil organismelor necomerciale din resursele bugetare, cu respectarea Regulamentului-cadru;

2) analiza oportunităţii instituirii suportului instituţional pentru organizaţiile societăţii civile;

3) asigurarea finanţării organizaţiilor societăţii civile prin mecanismul finanţării nerambursabile;

4) crearea bazei de date la nivelul Cancelariei de Stat privind transparenţa alocărilor financiare pentru organizaţiile societăţii civile;

5) analiza oportunităţii creşterii treptate a nivelului maxim permis la deducerea oricăror donaţii efectuate pe parcursul perioadei fiscale.

Tabelul 7

Indicatorii-cheie pentru obiectivul specific 2.2

116. Obiectivul specific 2.3. Creşterea participării organizaţiilor societăţii civile la achiziţiile publice desfăşurate de către autorităţile publice

La momentul actual există două domenii unde organizaţiile societăţii civile pot participa mai activ la achiziţiile publice:

1) oferirea serviciilor de consultanţă pentru autorităţile publice centrale şi locale: efectuarea analizelor ex ante şi ex post, elaborarea propunerilor de politici publice, elaborarea rapoartelor de monitorizare sau organizarea instruirilor pentru funcţionarii publici;

2) prestarea serviciilor sociale.

117. La nivelul autorităţilor publice nu există suficiente cunoştinţe privind implicarea organizaţiilor societăţii civile la achiziţiile publice. De exemplu, până la momentul actual nu a fost elaborat un contract-cadru adaptat specificului de organizare al organizaţiilor societăţii civile. Astfel, pe lângă planificarea resurselor financiare în bugetul autorităţilor publice, trebuie ajustat tot pachetul standard de documente-model, pentru a putea fi uşor utilizat şi aplicat de către organizaţiile societăţii civile. (^[1]https://csometer.info/sites/default/files/2023-05/2022%20Moldova% 20CSO% 20Meter%20Country%20Report%20Romanian_0.pdf)

118. În acelaşi timp, în cazul contractării sociale, este necesară ajustarea cadrului legal şi elaborarea întregului set de instrucţiuni ajutătoare, inclusiv a diverselor metodologii care să permită calcularea costurilor serviciilor sociale.

119. Acţiuni prioritare:

1) planificarea surselor financiare în bugetul autorităţilor publice pentru exerciţiul de achiziţii publice;

2) elaborarea caietelor de sarcini-model pentru achiziţiile publice ajustate specificului organizaţiilor societăţii civile;

3) elaborarea metodologiilor de calcul al costurilor pentru serviciile sociale de bază;

4) instituirea mecanismului de reglementare al comenzii sociale;

5) ajustarea cadrului normativ pentru acreditarea organizaţiilor prestatoare de servicii sociale.

Tabelul 8

Indicatorii-cheie pentru obiectivul specific 2.3

120. Obiectivul general 3. Consolidarea mediului de activitate al organizaţiilor societăţii civile pentru a-şi atinge, în mod eficient şi sustenabil, misiunea propusă

Obiectivul specific 3.1. Consolidarea capacităţilor organizaţiilor societăţii civile, în mod special la nivel local

Acest obiectiv are drept scop de a aborda şi de a depăşi provocările cu care se confruntă organizaţiile societăţii civile, cu accent deosebit pe cele de la nivel local, pentru a le spori impactul lor asupra elaborării, implementării şi monitorizării politicilor publice. În prezent, organizaţiile societăţii civile se confruntă cu multiple provocări, care împiedică o participare eficientă în procesul de luare a deciziilor în cadrul autorităţilor publice.

121. Una dintre principalele provocări este lipsa abilităţilor, a experienţei şi a pregătirii corespunzătoare a angajaţilor. Această deficienţă îi privează de capacitatea de a formula propuneri fundamentate şi de a-şi susţine argumentele cu date şi analize solide. Întrucât multe decizii politice se bazează pe aspecte juridice, economice şi sociale, absenţa cunoştinţelor specializate în aceste domenii esenţiale reduce impactul organizaţiilor societăţii civile şi îi împiedică să se implice la dezbaterile publice.

122. Pe lângă aceasta, organizaţiile societăţii civile se confruntă cu o serie de obstacole în realizarea campaniilor de advocacy în relaţia cu autorităţile publice. Aceste obstacole includ lipsa de experienţă în abordarea şi influenţarea deciziilor politice, insuficienta dezvoltare a unei culturi de advocacy şi resurse financiare limitate. Prin urmare, vocea acestor organizaţii nu este suficient auzită, iar abilitatea lor de a determina schimbări semnificative în politici adoptate de autorităţile publice este redusă.

123. Astfel, este necesară contracararea acestor provocări prin dezvoltarea şi implementarea unor instrumente şi programe de dezvoltare a capacităţilor organizaţiilor societăţii civile.

124. Acţiuni prioritare:

1) dezvoltarea unui program de formare şi dezvoltare a competenţelor pentru membrii organizaţiilor societăţii civile, cu accent pe aspecte juridice, economice şi sociale;

2) iniţierea şi dezvoltarea unor programe specializate de mentorat pentru a oferi sprijin şi îndrumare organizaţiilor societăţii civile noi sau tinere care doresc să se formeze;

3) organizarea de seminare şi evenimente pentru a cultiva cultura de advocacy şi pentru a dezvolta abilităţi de comunicare şi influenţare a deciziilor politice;

4) implementarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a impactului pentru a evalua eficacitatea programelor de instruire.

Tabelul 9

Indicatorii-cheie pentru obiectivul specific 3.1

125. Obiectivul specific 3.2. Simplificarea procesului de înfiinţare, aderare sau participare la activităţile entităţilor publice a organizaţiilor societăţii civile

Acest obiectiv specific are drept scop optimizarea şi crearea unui mediu favorabil pentru organizaţiile societăţii civile în relaţiile sale cu statul, pornind chiar de la etapa fondării acestora.

126. Ca urmare a aprobării Legii nr.86/2020 cu privire la organizaţiile necomerciale, organizaţiile societăţii civile urmau să realizeze un şir de ajustări în actele sale înregistrate în registrele statului. Potrivit datelor oferite de către Instituţia Publică Agenţia Servicii Publice, dintr-un total de 15,780 de organizaţii necomerciale înregistrate, până la momentul actual, 2,189 (aproximativ 14% din numărul total) de organizaţii necomerciale au reuşit să-şi modifice statutele în conformitate cu prevederile legii. Totodată, până la momentul actual, nu au fost iniţiate proceduri de lichidare a organizaţiilor necomerciale. Astfel, este necesară identificarea unei soluţii de către Ministerul Justiţiei şi Instituţia Publică Agenţia Servicii Publice, împreună cu organizaţiile societăţii civile, pentru a depăşi problema ajustării documentelor conform prevederilor Legii nr.86/220 cu privire la organizaţiile necomerciale (https://csometer.info/sites/default/files/2023-05/2022%20Moldova%20CSO%20Meter%20Country%20Report%20Romanian_0.pdf)

127. Totodată, pentru crearea unui mediu prietenos de interacţiune a organizaţiilor societăţii civile cu autorităţile şi instituţiile publice, este necesară parcurgerea unui proces de reinginerie a proceselor şi de digitizare a serviciilor prestate pentru organizaţiile societăţii civile, cum ar fi generarea automată a extraselor, transmiterea electronică a documentelor etc.

128. Acţiuni prioritare:

1) digitalizarea procesului de înregistrare a organizaţiilor societăţii civile;

2) reingineria proceselor şi digitalizarea serviciilor prestate către organizaţiile societăţii civile;

3) asigurarea implementării prevederilor art.28 alin.(1) din Legea nr.86/2020 cu privire la organizaţiile necomerciale.

Tabelul 10

Indicatorii-cheie pentru obiectivul specific 3.2

Capitolul IV

IMPACTUL PROGRAMULUI

129. Impacturile pe termen mediu al implementării prezentului Program rezidă în următoarele:

1) procesul de luare a deciziilor este mai transparent în condiţiile în care atât funcţionarii publici din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cât şi reprezentanţii organizaţiilor societăţii civile şi-au îmbunătăţit capacităţile;

2) sistemul de guvernanţă locală este mai inclusiv şi reprezentativ, fiind atins un nivel mai înalt de implicare a organizaţiilor societăţii civile în procesele decizionale;

3) capacitatea mai mare de advocacy din partea organizaţiilor societăţii civile care contribuie activ la elaborarea şi implementarea politicilor publice centrate pe nevoile locuitorilor din comunitate;

4) cunoştinţele îmbunătăţite şi instrumentele practice dezvoltate pentru implicarea şi participarea eficientă a comunităţilor locale în rezolvarea problemelor;

5) stabilitatea financiară mai bună, în condiţiile în care organizaţiile societăţii civile dispun de surse de finanţare diversificate, şi de o previzibilitate mai bună a finanţărilor recepţionate din bugetul de stat;

6) gradul de inovare al organizaţiilor societăţii civile este mai înalt, în măsura în care organizaţiile dezvoltă şi utilizează modele alternative de finanţare;

7) programele şi serviciile îmbunătăţite la nivelul comunităţilor locale, ca urmare a obţinerii unei finanţări durabile.

8) colaborare şi dialog constructiv între organizaţiile societăţii civile, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale şi sectorul privat, pentru finanţarea şi implementarea unor proiecte comune menite să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor;

9) capacităţi consolidate ale organizaţiilor societăţii civile pentru îndeplinirea cu succes a propriei misiuni;

10) colaborarea îmbunătăţită între diferite organizaţii ale societăţii civile pentru creşterea impactului acţiunilor implementate şi pentru partajarea mai bună a lecţiilor de succes obţinute ca urmare a activităţile realizate;

11) mediul de activitate al organizaţiilor societăţii civile acomodează diversitatea acestui sector, excluzând orice barieră pentru realizarea misiunii acestora;

12) organizaţiile societăţii civile au devenit actorii cheie în modelarea schimbărilor sociale şi economice asociate cu procesul de europenizare al Republicii Moldova;

13) mai multe organizaţii ale societăţii civile sunt conduse de femei.

130. Pentru a permite măsurarea impactului implementării prezentului Program, fiecare obiectiv general va fi măsurat printr-un indicator de impact (utilizat în documentele de planificare şi documentele de politici publice, măsoară efectul unei politici publice asupra bunăstării societăţii în ansamblu sau a unei părţi a societăţii).

Tabelul 11

Indicatorii de impact

Capitolul V

COSTURILE

131. Din perspectiva finanţării, prezentului Program este bazat pe principiile de sinergie şi complementaritate dintre resursele financiare bugetare şi cele atrase de la partenerii de dezvoltare. O parte dintre obiectivele şi acţiunile propuse pentru realizarea prezentului Program vor fi acoperite din sursele financiare planificate în cadrul bugetar pe termen mediu 2024-2026 ale Cancelariei de Stat şi ale altor autorităţi publice centrale, precum şi din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în aceste scopuri în bugetele autorităţilor şi instituţiilor responsabile de implementarea Programului, precum şi din sursele externe.

Tabelul 12

Costurile pentru implementarea Programului (mii lei)

132. Costurile estimative ale acţiunilor vor fi ajustate în perioada implementării Planului de acţiuni, în baza volumelor alocaţiilor disponibile în bugetul de stat şi a negocierilor cu partenerii de dezvoltare.

133. Mijloacele financiare repartizate pe surse de finanţare pe ani constituie:

mii lei

134. Acţiunile care prevăd elaborarea de studii, desfăşurarea evenimentelor de informare sau organizarea activităţilor de capacitare a organizaţilor societăţi civile vor fi susţinute de surse de finanţare externă.

135. Pentru realizarea obiectivelor prezentului Program, autorităţile responsabile vor asigura planificarea resurselor financiare în Cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM) şi în proiectul legii bugetului de stat pentru anii respectivi.

Capitolul VI

SURSE DE FINANŢARE

136. Implementarea prezentului Program se va realiza cu suportul financiar de la bugetul de stat, precum şi cu suportul partenerilor de dezvoltare şi al donatorilor (din surse financiare externe).

137. Obiectivele generale vor fi corelate cu programe/subprograme bugetare pentru o mai bună aliniere între priorităţile de politici şi resursele financiare. Cancelaria de Stat va utiliza Planul de acţiuni şi indicatorii stabiliţi pentru o mobilizare a resurselor.

Finanţarea activităţii autorităţilor administraţiilor publice centrale de la bugetul de stat va fi efectuată prin intermediul următoarelor programe/subprograme bugetare:

1) tineret şi sport: subprogramul 8603 "Tineret" – 16 milioane de lei anual (CBTM 2024-2026);

2) protecţia socială; subprogramul 9019 "Protecţia socială a unor categorii de cetăţeni" – Programul de granturi pentru mobilizarea vârstnicilor, 280 mii de lei anual (CBTM 2024-2026);

3) cultura, cultele şi odihna: Subprogramul 8502 "Dezvoltarea culturii" – 7,4 milioane de lei anual (CBTM 2024-2026).

Capitolul VII

RISCURI DE IMPLEMENTARE

138. Implementarea prezentului Program poate fi afectată de următoarele riscuri descrise în tabelul 13, fiind indicate măsurile de atenuare a impactului şi de reducere a probabilităţii apariţiei acestor riscuri.

Tabelul 13

Descrierea riscurilor şi măsurilor de diminuare

Capitolul VIII

AUTORITĂŢILE ŞI INSTITUŢIILE RESPONSABILE

139. Responsabilitatea principală pentru implementarea documentului aparţine Cancelariei de Stat. Totodată, acţiunile din Planul de implementare vor fi partajate şi cu alte autorităţi centrale care au responsabilităţi în domeniul consolidării cooperării cu organizaţiile societăţii civile.

140. Alte părţi implicate în implementarea prezentului Program:

1) Ministerul Finanţelor;

2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;

3) Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării;

4) Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

5) Ministerul Culturii;

6) Instituţia Publică Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică;

7) Instituţia Publică Agenţia de Guvernare Electronică;

8) Biroul Naţional de Statistică;

9) alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

141. Totodată, este important de menţionat şi implicarea organizaţiilor societăţii civile, în mod special, la capitolul monitorizării şi responsabilizării autorităţilor publice implicate direct în proces.

Tabelul 14

Analiza nivelului de distribuţie echitabilă a termenelor de implementare

a acţiunilor pe parcursul perioadei de implementare

Capitolul IX

PROCEDURILE DE RAPORTARE

142. Procesul de monitorizare şi evaluare va asigura că toate acţiunile planificate sunt realizate, iar realizarea acestora duce la atingerea tuturor obiectivelor stabilite.

143. Cancelaria de Stat va coordona implementarea tuturor acţiunilor prevăzute în prezentul Program. Procesul de raportare va permite atât urmărirea progresului şi măsurarea impactului, cât şi identificarea lacunelor şi a provocărilor înregistrate de către autorităţile publice în implementarea acţiunilor. Aplicarea mecanismului de raportare va permite entităţilor publice să identifice lacunele şi provocările şi să genereze cele mai optime măsuri corective. Totodată, procedurile de raportare vor asigura o mai mare transparenţă şi un grad mai înalt de responsabilitate, în condiţiile în care organizaţiile societăţii civile, la fel, vor fi implicate în acest exerciţiu.

144. Monitorizarea: rapoartele de monitorizarea vor fi elaborate semestrial şi se vor prezenta Cancelariei de Stat până la 20 ianuarie (începând cu anul 2025) şi 20 iulie a anului în curs, cu publicarea concomitentă a acestora pe site-urile web oficiale ale autorităţilor. Acestea vor descrie gradul de realizare a activităţilor, resursele utilizate şi produsele obţinute. Documentul va compara rezultatele obţinute în procesul de implementare a prezentului Program cu cele planificate la etapa iniţială. Aceste rezultate vor permite actorilor implicaţi să ajusteze procesul curent de implementare a documentului de politici.

145. Rezultatele monitorizării vor fi incluse în rapoartele anuale de progres privind implementarea Programului, elaborate de către Cancelaria de Stat în baza informaţiilor prezentate de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementare şi plasate pe pagina web oficială a Cancelariei de Stat.

146. Evaluarea intermediară se va realiza în anul 2025 şi rezultatele acesteia vor fi utilizate pentru ajustarea, după caz, a prevederilor prezentului Program şi vor fi luate în considerare în următorul program.

147. Evaluarea finală se va realiza la finalizarea perioadei de implementare a prezentului Program (2027), cu elaborarea Raportului de evaluare ex post. Documentul va descrie gradul şi modul de realizare a obiectivelor, va analiza cauzele schimbărilor obţinute şi va stabili oportunitatea elaborării unor noi intervenţii în acest domeniu.

Capitolul X

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru implementarea Programului de dezvoltare a organizaţiilor

societăţii civile pentru perioada 2024-2027