Hotărâre nr. 863 din 18.12.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional

de combatere a hepatitelor virale B, C şi D

pentru anii 2024-2028

nr. 863  din  18.12.2024

 (în vigoare 31.01.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 564-568 art. 1013 din 31.12.2024

* * *

Abrogat: 24.09.2026

Hotărârea Guvernului nr.496 din 02.09.2026

În temeiul art.9 alin.3 din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2024-2028 (se anexează).

2. Monitorizarea şi realizarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2024-2028 se pun în sarcina Ministerului Sănătăţii, care va prezenta Guvernului anual, până la data de 31 martie, raportul privind măsurile întreprinse.

3. Finanţarea Programului naţional nominalizat se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.863/2024

PROGRAMUL NAŢIONAL

DE COMBATERE A HEPATITELOR VIRALE B, C şi D

PENTRU ANII 2024-2028

I. INTRODUCERE

1. Hepatitele virale sunt una dintre provocările domeniului de sănătate publică, din cauza răspândirii globale, a endemicităţii, a morbidităţii şi a mortalităţii crescute, precum şi a ratei înalte de dizabilitate ca urmare a cronicizării infecţiei, iar prevenirea şi controlul acestora constituie obiective strategice de interes naţional.

2. Programul naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2024-2028 (în continuare - Program) reprezintă un document de politici pe termen mediu în domeniul hepatitelor virale şi reflectă priorităţile Guvernului prin crearea unui cadru de intervenţie bazat pe dovezi, pentru un răspuns cuprinzător şi sistematic al sectorului de sănătate la hepatitele virale, luând în considerare contextul, nevoile şi priorităţile naţionale.

3. Prezentul Program este elaborat în conformitate cu prevederile Legii ocrotirii sănătăţii nr.411/1995, ale Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice şi ale Legii nr.263/2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului.

4. Prezentul Program contribuie la realizarea Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022, obiectivul general 5 al căreia prevede îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi mintală a populaţiei prin dezvoltarea unui sistem de sănătate modern şi eficient, capabil să răspundă nevoilor fiecărui individ. În cadrul acestui obiectiv, acţiunea 5.2 vizează reducerea poverii bolilor transmisibile şi netransmisibile printr-o abordare cuprinzătoare şi transsectorială a determinanţilor sănătăţii. Programul se aliniază şi la Cadrul naţional de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, în special cu Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3: Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă. În acest context, ţinta 3.3.2 prevede reducerea poverii tuberculozei, combaterea hepatitei, bolilor condiţionate de apă şi a altor boli transmisibile până în 2030. Indicatorul 3.3.4 prevede monitorizarea incidenţei hepatitei virale B la 100 000 de locuitori. De asemenea, prezentul Program este aliniat cu Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană”, în mod special cu capitolul V dedicat sănătăţii. Acesta include dezvoltarea programelor de prevenire şi control al bolilor transmisibile şi netransmisibile, promovarea sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate.

5. Prezentul Program contribuie la realizarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 şi la realizarea progresivă a dreptului la sănătate şi, prin aceasta, asigură bunăstarea populaţiei şi implementează viziunea de a pune capăt epidemiei de hepatite, ca o ameninţare la sănătatea publică, unde toate persoanele, indiferent de sex, vârstă, statut social sau oricare alt criteriu vor avea acces la prevenire, tratament şi îngrijire.

6. Prezentul Program sprijină realizarea obiectivelor stabilite în Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030”, în mod special prin obiectivul general care prevede reducerea morbidităţii din cauza hepatitelor virale B, C, D acute şi cronice, a complicaţiilor şi consecinţelor acestora, prin implementarea intervenţiilor cuprinzătoare şi de înaltă calitate, centrate pe persoană, de prevenire, testare, diagnostic, tratament şi îngrijire, bazate pe unităţi de sănătate şi cu implicarea comunităţilor şi a organizaţiilor societăţii civile, prin obiectivul specific 1.1 Reducerea poverii bolilor transmisibile şi netransmisibile prin acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, protecţia şi promovarea sănătăţii, prin obiectivul specific 2.1 Fortificarea cadrului normativ privind testarea şi diagnosticul de laborator a hepatitelor virale şi asigurarea monitorizării acestora, precum şi prin obiectivul specific 5.1 Fortificarea sistemului de supraveghere epidemiologică a hepatitelor virale B, C şi D la nivel naţional şi teritorial. Alinierea obiectivelor prezentului Program la Strategia “Sănătatea 2030” consolidează coerenţa politicilor publice şi sprijinul pentru iniţiativele în domeniul sănătăţii publice şi este esenţială pentru abordarea integrată şi eficace a problemelor de sănătate la nivel naţional, contribuind la sănătatea şi bunăstarea populaţiei pe termen lung.

7. Prezentul Program este elaborat în concordanţă cu Strategia globală a sistemului de sănătate privind infecţia HIV, hepatitele virale şi infecţiile cu transmitere sexuală pentru perioada 2022-2030, cu Planul regional de acţiune pentru sfârşitul SIDA, epidemiei de hepatite virale şi infecţii cu transmitere sexuală 2022-2030 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (în continuare - OMS) şi îşi propune eliminarea hepatitei virale C, transpunând viziunea globală “O lume în care transmiterea hepatitei virale este oprită”, iar toţi cei care trăiesc cu hepatite virale au acces la servicii de prevenire, îngrijire şi tratament, sigure şi eficiente. În acest scop, Programul prevede servicii universal accesibile şi centrate pe nevoile pacienţilor, acţiuni pentru toate populaţiile expuse la risc, infrastructuri dezvoltate pentru testare, diagnostic şi tratament şi implicarea comunităţilor locale şi a sectorului neguvernamental.

8. Acţiunile prevăzute în prezentul Program sunt structurate pe cele cinci direcţii ale Strategiei globale a sistemului de sănătate privind infecţia HIV, hepatitele virale şi infecţiile cu transmitere sexuală pentru perioada 2022-2030 şi urmăresc reducerea morbidităţii şi a mortalităţii cauzate de hepatitele virale, prin acces universal şi facil la servicii de prevenţie, testare şi tratament.

9. Elaborarea prezentului Program a fost realizată în comun cu părţile interesate în procesul de colectare, consultare şi validare a datelor, a constatărilor şi concluziilor formulate, respectând principiul “nimeni să nu fie lăsat în urmă”, şi se bazează pe bunele practici internaţionale care au demonstrat că hepatita virală B poate fi prevenită prin vaccinare, iar hepatita virală C este vindecabilă prin aplicarea unui curs de tratament de scurtă durată, acestea fiind reflectate în acţiunile şi în obiectivele Programului.

10. La baza elaborării prezentului Program au stat lecţiile învăţate la implementarea Programul naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021, care au contribuit la asigurarea accesului la testare şi tratament specific antiviral al populaţiei, la depistarea precoce a persoanelor infectate cu virusurile nominalizate, prin dezvoltarea serviciilor de diagnostic de laborator şi de screening al hepatitelor virale B, C şi D; implementarea măsurilor de prevenire, care au contribuit la reducerea incidenţei şi a prevalenţei hepatitelor virale B, C şi D acute; asigurarea accesului pacienţilor cu hepatite virale B, C şi D la servicii calitative de tratament şi de îngrijire continuă, în baza implementării protocoalelor clinice naţionale, ajustate la recomandările internaţionale; informarea continuă a populaţiei, cu ridicarea gradului de alertă a fiecărei persoane, în rândul grupurilor cu risc sporit, de infectare, şi a comunităţii privind hepatitele virale B, C şi D; realizarea cercetărilor ştiinţifice şi ştiinţifico-practice privind hepatitele virale B, C şi D, cu perfecţionarea măsurilor de supraveghere şi răspuns, pentru a reduce riscul de transmitere.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

11. Republica Moldova a implementat cu succes o serie de politici şi măsuri care vizează prevenirea, depistarea timpurie şi tratamentul antiviral al hepatitelor virale B, C şi D. În prezent, este asigurat accesul universal la testare, diagnostic şi tratament al hepatitelor virale pentru toate persoanele, cu o acoperire geografică completă. În întreaga ţară este accesibil tratamentul cu preparate antivirale cu acţiune directă (DAA), inclusiv în sistemul penitenciar, achiziţionate din sursele bugetului de stat şi distribuite gratuit, indiferent de statutul de asigurat sau de neasigurat al pacientului.

12. Începând cu anul 2020, este implementată testarea screening a hepatitelor virale B şi C cu teste rapide de diagnostic, astfel sporind accesibilitatea populaţiei la testare prin metoda GeneXpert pentru confirmarea diagnosticului şi monitorizarea tratamentului DAA.

13. Conform datelor statistice, în anul 2023 au fost înregistrate cumulativ 75 694 de persoane cu hepatită cronică şi 9 101 cu ciroză hepatică. Totodată,
50 602 (66,9%) cazuri de hepatită cronică sunt de etiologie virală, inclusiv 30 884 de cazuri cu hepatită virală B cronică, 16 538 de cazuri cu hepatita virală C cronică, 1 594 de cazuri cu hepatită virală Delta şi 1 586 de cazuri de altă etiologie şi neprecizată. Din numărul total de cazuri de ciroză hepatică,
5 311 (58,4%) cazuri sunt de etiologie virală, inclusiv 2 374 de cazuri cu hepatită virală B cronică, 2 101 cazuri cu hepatită virală C cronică, 372 de cazuri cu hepatită virală Delta şi 464 de cazuri de altă etiologie şi neprecizată.

14. Din 2 807 cazuri de hepatite virale primar înregistrate în anul 2023 - 1,96 % (55 de cazuri) prezintă forme acute şi 98,04% (2 752 de cazuri) - forme cronice, iar ponderea hepatitelor virale B, C şi D constituie 99,3 % (2 754 de cazuri).

15. Ca rezultat al implementării programelor naţionale anterioare, în ţară se atestă o ameliorare substanţială a morbidităţii prin hepatita virală B acută, cu o reducere de la 10,6 cazuri la 100 de mii populaţie în anul 2004 până la 0,39 cazuri la 100 de mii populaţie în anul 2023; hepatita virală C acută a înregistrat o descreştere de la 2,95 cazuri până la 0,82 cazuri la 100 de mii populaţie şi hepatita virală Delta co-infecţie şi suprainfecţie - de la 0,22 cazuri până la 0,10 cazuri la 100 de mii populaţie.

16. În formele cronice, s-a redus indicele morbidităţii prin hepatita virală B cronică cu Delta antigen primar depistată de la 1,39 cazuri la 100 de mii populaţie în anul 2011 până la 1,31 cazuri în anul 2023, purtători ai Ag HBs primar depistaţi - de la 91,54 cazuri până la 20,43 cazuri, dar s-a majorat prin hepatita virală B cronică fără Delta antigen primar depistată - de la 17,16 cazuri până la 22,99 cazuri, prin hepatita virală C cronică - de la 17,18 cazuri până la 44,28 cazuri.

17. Analiza epidemiologică a morbidităţii prin hepatite virale acute denotă faptul că în ultimii ani ponderea hepatitelor acute provocate de virusul B s-a redus considerabil, de la 96,4% în anul 1991 până la 30,0 % în anul 2023. La etapa actuală, majoritatea cazurilor de hepatită virală acută sunt determinate de virusul hepatic C, ponderea cărora a sporit de la 3,33% în anul 1991 până la 62,5% în anul 2023. Hepatitele virale D şi E acute prezintă o pondere nesemnificativă în structura generală, iar în anul 2023 au fost înregistrate
3 cazuri provocate de virusul Delta şi 3 cazuri de virusul hepatic E.

18. Evoluţia morbidităţii prin hepatită virală B acută evidenţiază o reducere considerabilă a morbidităţii atât la copii, cât şi la adulţi. Realizarea vaccinării contra hepatitei virale B a contribuit semnificativ la reducerea morbidităţii generale prin hepatită virală B acută, de la 76,6 cazuri în anul 1987 (perioada prevaccinală) până la 0,40 cazuri la 100 de mii populaţie în anul 2023. Actualmente, cazuri de hepatită virala B acută printre copii se înregistrează sporadic, variind între 1-2 cazuri anual, procesul epidemic fiind menţinut din contul adulţilor.

19. Hepatita virală acută B la copii s-a redus de la 9,7 cazuri în anul 2000 până la 0,0 cazuri la 100 de mii populaţie în anul 2023, iar la adulţi morbiditatea s-a redus de la 23,94 cazuri în anul 2000 la 0,51 cazuri la 100 de mii populaţie în anul 2023.

20. Procesul epidemic al morbidităţii prin hepatită virală C acută este menţinut de populaţia adultă, unde se înregistrează o incidenţă mai înaltă comparativ cu copiii. Totodată, indicii morbidităţii la adulţi s-au redus de la 3,68 cazuri la 100 de mii populaţie în anul 2008 până la 1,05 cazuri în anul 2023. Printre copii sunt înregistrate cazuri sporadice de infectare, cu o scădere a morbidităţii de la 0,43 cazuri la 100 de mii populaţie în anul 2008 până la 0,00 cazuri în anul 2023. În anii 2020, 2021, 2022 şi 2023 nu au fost înregistrate cazuri de îmbolnăvire printre copii.

21. Hepatitele virale B, C şi D sunt înregistrate mai frecvent în localităţile urbane, comparativ cu cele rurale. În populaţia generală, în anul 2023, în localităţile urbane incidenţa la 100 de mii populaţie a hepatitei virale B acute a constituit 0,42 cazuri, a hepatitei virale C acute - 0,92 cazuri şi a hepatitei virale D acute - 0,07 cazuri, iar în localităţile rurale 0,38; 0,76 şi, respectiv,
0,06 cazuri. Incidenţa la 100 de mii populaţie a hepatitei virale B cronice fără Delta Ag primar depistată a constituit: în localităţile urbane - 25,96 cazuri, comparativ cu localităţile rurale - 21,60 cazuri, a hepatitei virale B cronice cu Delta Ag primar depistată - 1,13 cazuri şi, respectiv, 1,51 cazuri, şi a hepatitei virale C cronice - 67,97 şi, respectiv, 24,52.

22. În pofida reducerii considerabile a cazurilor de hepatită virală B acută, indicii de prevalenţă a hepatitelor virale cronice sunt în continuă creştere şi prezintă o povară semnificativă pentru sănătatea publică, determinată de consecinţele acestei boli. Actualmente, hepatitele virale cronice provocate de virusul B constituie 61,03% din totalul hepatitelor virale cronice înregistrate în Republica Moldova. În dinamica multianuală, indicii de prevalenţă ai morbidităţii prin hepatita virală B cronică au sporit de la 8 817 cazuri (206,4 cazuri la 100 de mii populaţie) în anul 2000 până la 30 884 de cazuri (1 189,8 cazuri la 100 de mii populaţie) în anul 2023.

23. O creştere semnificativă a ratei de infectare cumulative în cazul hepatitei virale C cronice se constată de la 10,94% în anul 2000 până la 32,68 % în anul 2023, iar indicii de prevalenţă a morbidităţii au sporit de la 1 855 de cazuri (43,4 cazuri la 100 de mii populaţie) în anul 2000 până la 16 538 de cazuri (637,1 cazuri la 100 de mii populaţie) în anul 2023.

24. Estimările efectuate în baza datelor privind testările la hepatitele virale B şi C realizate în laboratoare publice şi private pentru anul 2020, concomitent cu datele privind seroprevalenţa hepatitelor virale B şi C în populaţiile cu risc sporit de infectare (utilizatorii de droguri injectabile - UDI, lucrătorii sexuali - LS, bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi - BSB) şi în alte categorii care au un risc redus de infectare, printre care şi donatorii de sânge, au constituit estimativ 43 573 de persoane cu hepatita virală B şi 55 834 de persoane cu hepatita virală C. Aceasta a permis determinarea faptului că, din numărul estimat, doar circa 70,8% dintre pacienţi cunosc că sunt infectaţi cu hepatita virală B şi doar 29,6% - cu hepatita virală C.

25. Analiza studiilor biocomportamentale în rândul populaţiilor-cheie (UDI, LS, BSB), realizate în ţară (2016 şi 2020), denotă o seroprevalenţă înaltă a hepatitei virale B şi C, constituind: în rândurile UDI, seroprevalenţa hepatitei virale B - 3,8 în 2016 şi 3,1 în 2020, iar seroprevalenţa hepatitei virale C - 49,2 şi, respectiv, 49,3; în rândurile LS, seroprevalenţa hepatitei virale B - 11,5 în 2016 şi 3,4 în 2020, iar seroprevalenţa hepatitei virale C - 32,3 şi, respectiv, 8,6; în rândurile BSB, seroprevalenţa hepatitei virale B - 11,5 în 2016 şi 3,4 în 2020, iar seroprevalenţa hepatitei virale C - 32,3 şi, respectiv, 8,6.

26. Asigurarea cu servicii de prevenire a hepatitelor virale pentru persoanele afectate disproporţional/grup cu risc sporit de infectare (persoane UDI, LS, BSB) este prioritară şi se bazează pe recomandările internaţionale elaborate de OMS, de Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA (în continuare - UNAIDS) şi de alte organizaţii internaţionale, precum şi pe o serie de ghiduri şi standarde operaţionale care reglementează furnizarea de servicii de reducere a riscurilor pentru aceste populaţii. Serviciile comprehensive de prevenire, precum programele de schimb de seringi şi de tratament pentru dependenţa de opiacee pot preveni aproximativ 75% din infecţiile cu hepatită virală C.

27. Situaţia epidemiologică privind cirozele hepatice de etiologie virală denotă o creştere a morbidităţii de 3,3 ori mai mare în anul 2023 faţă de anul 2000, numărul de pacienţi cu ciroze hepatice de etiologie virală sporind de la 1 589 de cazuri în anul 2000 până la 5 311 cazuri în anul 2023. În anul 2023, ponderea cirozei hepatice cauzate de virusul B este 44,7%, a cirozei hepatice cauzate de virusul C - 39,6%, a cirozei hepatice cauzate de virusul D - 7,0% şi a cirozei hepatice virale de etiologie necunoscută - 8,7%. Prevalenţa cirozei hepatice cauzate de virusul B a sporit de la 655 de cazuri (15,3 cazuri la 100 de mii populaţie) în anul 2000 până la 2 374 de cazuri (91,5 cazuri la 100 de mii populaţie) în anul 2023, respectiv, a cirozei hepatice cauzate de virusul C, de la 229 de cazuri (5,4 cazuri la 100 de mii populaţie) până la 2 101 cazuri (80,9 cazuri la 100 de mii populaţie), a cirozei hepatice virale cauzate de virusul D, de la 183 de cazuri (4,3 cazuri la 100 de mii populaţie) până la 372 de cazuri (14,3 cazuri la 100 de mii populaţie).

28. Morbiditatea prin ciroze hepatice virale se menţine în creştere din contul adulţilor. Numărul de persoane adulte cu ciroze hepatice virale a sporit, cumulativ, de la 1 542 cazuri (46,8 la 100 de mii populaţie) în anul 2000 până la 5 311 cazuri (260,8 la 100 de mii populaţie) în anul 2023. La copii, morbiditatea prin ciroze hepatice virale a scăzut de la 47 de cazuri (4,8 cazuri la 100 de mii populaţie) în anul 2000 până la 0 cazuri (0,0 la 100 de mii populaţie) în anul 2023.

29. Impactul medical şi socioeconomic în hepatitele virale este determinat de evoluţia cronică a acestor maladii, cu dezvoltarea cirozei hepatice, iar unii pacienţi ajung să fie depistaţi cu cancer hepatic primar. În Republica Moldova, morbiditatea cumulativă prin tumorile maligne ale ficatului şi ale căilor biliare a sporit de la 13,50 cazuri la 100 de mii populaţie în anul 2016 până la 14,60 cazuri în anul 2021, iar incidenţa cazurilor nou-depistate de tumori maligne ale ficatului şi căilor biliare intrahepatice a sporit de la 7,4% în anul 2010 până la 8,5% în anul 2021, cu afectarea preponderentă a bărbaţilor. Totodată, dinamica multianuală a morbidităţii în rândul bărbaţilor a sporit de la 8,9 % în anul 2010 până la 12,3 % în anul 2021, iar în rândul femeilor, respectiv, s-a redus de la 6,0 % până la 5,1 %.

30. Controlul eficient al hepatitelor virale se bazează pe eficienţa sistemului de supraveghere epidemiologică, care asigură stabilirea particularităţilor şi a evoluţiei procesului epidemic în funcţie de componentele de bază (timp real, arie geografică, persoană); stabilirea cauzelor şi condiţiilor apariţiei cazurilor de boală, depistarea izbucnirilor epidemice şi prognozarea evoluţiei lor; monitorizarea realizării programelor naţionale de control al maladiilor şi evaluarea eficacităţii măsurilor de prevenire şi control.

31. Supravegherea epidemiologică a hepatitelor virale B, C şi D acute şi cronice în Republica Moldova asigură circulaţia informaţiei prin colectarea, analiza, interpretarea şi diseminarea datelor, prin efectuarea analizei epidemiologice pentru stabilirea direcţiilor prioritare de profilaxie şi combatere a hepatitelor virale B, C şi D, cu evaluarea eficacităţii activităţilor profilactice şi antiepidemice, scopul final fiind reducerea impactului consecinţelor medicale şi socioeconomice asupra populaţiei.

32. Sistemul de supraveghere epidemiologică a hepatitelor virale B, C şi D acute prevede raportarea cazurilor în corespundere cu Clasificatorul Internaţional al Maladiilor CIM10. Sistemul de evidenţă şi de raportare include declararea cazurilor de hepatită virală acută şi cronică. Conform formularului statistic nr.2 “Boli infecţioase şi parazitare”, aprobat în anul 2011, compartimentul hepatite virale include: hepatita virală A; hepatita virală B acută (total cazuri), inclusiv hepatita virală B acută cu Delta antigen şi separat suprainfecţia acută cu Delta antigen la purtătorii cronici de AgHBs şi bolnavi cu hepatita virală B cronică; hepatita virală C acută; hepatita virală E; alte hepatite virale acute; hepatita virală B cronică cu Delta antigen primar depistată; hepatita virală B cronică fără Delta antigen primar depistată; hepatita virală C cronică primar depistată; alte hepatite cronice primar depistate şi purtătorii cronici de AgHBs primar depistaţi.

33. Prin Darea de seamă nr.29-săn “Privind bolnavii cu hepatite cronice şi ciroze hepatice”, instituţiile medico-sanitare publice (în continuare - IMSP) prezintă date privind prevalenţa şi incidenţa acestor patologii în funcţie de vârstă, doar copii şi adulţi (fără dezagregarea pe categorii de vârstă), numărul de persoane care se află în evidenţă la finele anului gestionar cu hepatite cronice şi ciroze hepatice şi cuprinderea prin supraveghere a bolnavilor cu hepatite cronice. Totodată, acest formular de raportare nu permite efectuarea analizei detaliate a situaţiei epidemiologice în funcţie de vârsta persoanelor afectate, dezagregate după gen, categorii de risc, factori de risc etc.

34. Indicatorii de supraveghere a hepatitelor virale, a cirozelor hepatice şi a cancerului hepatic sunt insuficient dezagregaţi pentru a face estimarea, modelarea, monitorizarea şi evaluarea la nivel de ţară. Sistemul de supraveghere epidemiologică existent necesită a fi ajustat pentru a permite colectarea comprehensivă şi dezagregată a datelor privind hepatitele virale acute şi cronice, precum şi datele despre cirozele hepatice, cancerul hepatic primar şi decesele asociate hepatitelor virale B, C şi D, pentru a asigura evaluarea impactului acestor patologii.

35. Implementarea sistemului informaţional de supraveghere a bolilor transmisibile va permite monitorizarea procesului de colectare, analiză, interpretare şi diseminare sistemică a datelor, astfel sporind eficacitatea procesului de supraveghere epidemiologică a hepatitelor virale B, C şi D şi facilitând evaluarea procesului epidemic privind infecţiile nominalizate.

36. Pentru a sprijini implementarea strategiilor OMS de eliminare a hepatitelor virale până în 2030, este important ca Republica Moldova să dispună de un sistem puternic de supraveghere, pentru a monitoriza impactul intervenţiilor. Acest lucru evidenţiază necesitatea eforturilor continue pentru îmbunătăţirea calităţii datelor colectate şi raportate.

37. Pentru realizarea eficientă a supravegherii epidemiologice, acţiunile de prevenire şi control trebuie aplicate asupra a trei verigi ale procesului epidemic: sursa de infecţie, mecanismul şi factorii de transmitere şi receptivitatea populaţiei.

38. Imunizarea împotriva hepatitei B este una din intervenţiile de bază în prevenirea hepatitei virale B şi a consecinţelor grave ale acesteia, inclusiv ciroza hepatică şi carcinomul hepatocelular. Vaccinarea primară a copiilor împotriva hepatitei virale B este inclusă în Programul naţional de imunizări (PNI), începând cu anul 1995. Studiul de supraveghere a impactului vaccinării împotriva hepatitei virale B asupra copiilor născuţi în anul 2013 în Republica Moldova a constatat o seroprevalenţă a HBsAg de 0,21%, ceea ce documentează impactul eficacităţii vaccinării asupra reducerii transmiterii hepatitei virale B.

39. Vaccinarea împotriva hepatitei virale B a persoanelor cu risc sporit de infectare este parte componentă a Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D. Datorită realizării programelor naţionale şi teritoriale de imunizări, comparativ cu anul 2000, în anul 2023 numărul cazurilor de hepatita virală B acută s-a redus de la 751 la 12 cazuri, iar la copii - de la 85 la
0 cazuri. Proporţia nou-născuţilor care au beneficiat de vaccin împotriva hepatitei virale B în termen de 24 de ore, în anul 2023, este de 97,8%. Conform Strategiei globale de eliminare a hepatitelor virale, acoperirea vaccinală contra hepatitei virale B în primele 24 de ore trebuie să atingă 90% până în 2030.

40. Deşi sunt disponibile vaccinuri sigure şi eficiente împotriva hepatitei virale B, instrumentele de prevenire sunt utilizate insuficient în vaccinarea contra hepatitei virale B a persoanelor cu risc sporit de infectare. În anul 2023, au fost vaccinate cu vaccin contra hepatitei virale B, cu prima doză, 3 372 de persoane, cu a doua doză - 3 138 de persoane, cu a treia doză - 2159 de persoane, cu a patra doză - 945 de persoane. Acoperirea vaccinală contra hepatitei virale B a grupurilor cu risc sporit de infectare, în anul 2023, a avut o tendinţă de creştere comparativ cu anul 2022, constituind cu I doză - 132,4 % şi cu a IV-a doză - 265,4%, dar şi o scădere a acoperirii vaccinale cu a II-a doză - 69,8% şi cu a
III-a doză - 55,8%.

41. Eliminarea transmiterii perinatale a hepatitelor virale B şi C constituie o componentă de bază în eliminarea hepatitelor virale şi atingerea prevalenţei HBsAg ≤ 0.1% la copiii cu vârsta mai mică de 5 ani. Toate femeile de vârstă fertilă sunt testate şi tratate înainte de sarcină, pentru a preveni hepatitele virale perinatale.

42. Hepatitele virale B şi C constituie o problemă determinată de seroprevalenţa înaltă în populaţiile-cheie: UDI, LS şi BSB. Serviciile de prevenire HIV sunt prioritare în mediul populaţiilor-cheie, relevante în prevenirea hepatitelor virale B şi C şi se bazează pe recomandările internaţionale elaborate de OMS, de UNAIDS şi de alte organizaţii internaţionale, precum şi pe o serie de ghiduri şi standarde operaţionale care reglementează furnizarea de servicii de reducere a riscurilor pentru aceste populaţii.

43. În Republica Moldova, programele de reducere a riscurilor pentru populaţiile-cheie îşi direcţionează activităţile asupra minimalizării riscurilor de ordin medico-social, asociate consumului de droguri sau comportamentului sexual riscant/periculos. Serviciile de reducere a riscurilor în mediul acestor populaţii-cheie sunt prestate în puncte de consultanţă şi de schimb al seringilor, în teren, prin programe de distribuire a seringilor şi prezervativelor prin intermediul farmaciilor, prin intermediul unităţilor mobile şi online (în mod special pentru BSB, LS, persoanele transgen - TG), în conformitate cu Standardul de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire HIV în mediul populaţiilor-cheie, inclusiv a tinerilor din aceste grupuri, aprobat de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale prin ordinul nr.278/2020. Profilaxia, vaccinarea, diagnosticul şi tratamentul hepatitelor virale este parte componentă a pachetului de servicii de prevenire HIV acordat UDI, LS, BSB şi TG.

44. În scopul prevenirii transmiterii infecţiei cu HIV, a hepatitelor, a infecţiilor cu transmitere sexuală (în continuare - ITS) în rândul populaţiilor-cheie se implementează activităţi de prevenire, care, geografic, acoperă întreg teritoriul Republicii Moldova. În anul 2023 au beneficiat de servicii de prevenire 29 825 de persoane din grupurile cu risc sporit de infecţie, inclusiv UDI -
16 823, LS - 7 964 şi BSB - 5 038. În perioada respectivă, în proiectele de reducere a riscurilor, au fost testaţi la hepatita virală B 4 276 de persoane, la hepatita virală C - 8 470 de persoane, dintre care, în primul caz, 70 (1,64%) de persoane, iar în al doilea caz, 712 (8,41%) persoane au avut rezultat pozitiv.

45. Hepatitele virale B şi C constituie o problemă pentru sistemul de sănătate, în ceea ce priveşte asocierea cu asistenţa medicală, atât la pacienţi, cât şi la personalul medical, iar asigurarea siguranţei injecţiilor prezintă o intervenţie importantă de prevenire şi de control al acestora. În Republica Moldova este elaborat şi se aplică în practică ghidul “Siguranţa injecţiilor”, aprobat prin ordinul Ministrului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale nr.765/2015, care descrie elementele specifice procedurilor de siguranţă a injecţiilor, bunele practici privind siguranţa injecţiilor şi măsurile de prevenire şi de control al infecţiilor asociate administrării injecţiilor, factorii de risc profesionali şi gestionarea accidentelor ocupaţionale.

46. Comunicarea, informarea, educarea şi formarea comportamentului inofensiv al populaţiei este unul dintre obiectivele primordiale în creşterea gradului de conştientizare a populaţiei despre hepatitele virale şi esenţial în reducerea incidenţei hepatitelor virale. Anual, în Republica Moldova sunt organizate şi desfăşurate activităţi de informare, de educare şi de sensibilizare a populaţiei privind măsurile de prevenire a hepatitelor virale, inclusiv se efectuează testarea la markerii hepatitelor virale şi se asigură accesul la tratamentul specific.

47. Lucrătorii medicali realizează activităţi de informare a populaţiei. În scopul sporirii gradului de alertă a fiecărei persoane, îndeosebi în rândul grupurilor de risc, şi a comunităţii în întregime privind prevenirea hepatitelor virale B, C şi D, în perioada 2016-2022, cu participarea lucrătorilor medicali, au fost organizate 2 826 de seminare de instruire, au fost elaborate 826 de materiale metodico-informative, la posturile de televiziune au fost transmise 205 emisiuni, la radio s-au difuzat 89 de emisiuni, în presă au fost publicate 212 articole. De asemenea, au fost susţinute 21 165 de prelegeri, 688 605 de convorbiri, au fost elaborate 2 012 buletine sanitare şi desfăşurate 498 de activităţi de informare în comunităţi.

48. Prestatorii de servicii medicale recomandă şi oferă vaccinarea şi testarea de screening, precum şi consilierea în scop de prevenire şi informare despre serviciile medicale disponibile. Totodată, asigurarea informării şi a consilierii de către un prestator de servicii de încredere din comunităţile afectate creşte probabilitatea acceptării şi accesării intervenţiilor de prevenire şi de screening, precum şi a confirmării cazurilor noi de infecţie. Astfel, este necesară dezvoltarea parteneriatelor cu organizaţii nonguvernamentale, cu grupuri comunitare, în scopul oferirii informaţiei şi educaţiei asupra hepatitelor virale. Sunt, de asemenea, implicate şi mass-media pentru a sensibiliza fiecare persoană, în mod special pe cele din comunităţile/contingentele afectate în mod disproporţionat/grupurile cu risc sporit de infectare (în continuare - GRSI).

49. Îmbunătăţirea capacităţilor prestatorilor de servicii din instituţiile de sănătate publică, de asistenţă medicală primară, de asistenţă specializată de ambulator şi de asistenţă spitalicească în prevenirea hepatitelor virale implică dezvoltarea instrumentelor de instruire şi realizarea instruirii prin diverse metode.

50. Diagnosticul etiologic de laborator al hepatitelor virale B, C şi D se efectuează în conformitate cu algoritmul de diagnostic şi cu definiţiile de caz standard. În Republica Moldova se realizează testarea de screening la hepatitele virale B şi C cu teste rapide de diagnostic, sporindu-se astfel accesibilitatea populaţiei la testare. În anul 2023, cu teste rapide de diagnostic, au fost testate
80 197 de persoane, din grupele cu risc sporit de infectare, la markerul AgHBs şi 73 632 de persoane la markerul anti-HCV.

51. Testarea screening cu teste rapide şi diagnosticul de laborator la hepatitele virale B şi C sunt esenţiale pentru asigurarea populaţiei cu îngrijiri clinice necesare precoce. Prin urmare, extinderea testării la hepatitele virale B şi C, atât în instituţiile medico-sanitare, cât şi în organizaţiile comunitare, precum şi în punctele de testare mobile, este necesară pentru a spori numărul de persoane care sunt conştiente de statutul lor seropozitiv, în scopul prevenirii transmiterii infecţiei la persoanele cu care vin în contact.

52. Utilizarea testelor screening şi de diagnostic pentru hepatitele virale B, C şi D, inclusiv a testelor rapide de diagnostic, confirmarea prin teste de biologie moleculară, inclusiv GeneXpert, determinarea mutaţiilor asociate cu rezistenţa la tratamentul antiviral prin secvenţierea genelor vor contribui la diagnosticarea şi la iniţierea tratamentului antiviral precoce. Consolidarea sistemului naţional de laborator va contribui la îmbunătăţirea testării şi diagnosticării persoanelor infectate, a asigurării managementului clinic al hepatitelor virale şi, în rezultat, la îmbunătăţirea vieţii celor care necesită asistenţă medicală.

53. Pacienţii cu hepatite virale B, C şi D au acces la servicii calitative de tratament şi de îngrijire continuă, care se realizează în baza protocoalelor clinice naţionale. Tratamentul antiviral al bolnavilor de hepatite cronice şi ciroze hepatice virale B, C, D este accesibil, inclusiv pentru pacienţii din penitenciare, şi se realizează în conformitate cu prevederile ordinului ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale nr.1315/2018 cu privire la modificarea ordinului ministrului sănătăţii nr.641/2016 cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de includere a pacienţilor în terapia antivirală a hepatitelor cronice şi a cirozelor hepatice virale B, C, D la copii şi adulţi, ale ordinului ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale nr.1314/2018 cu privire la instituirea Comisiei specializate a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale pentru iniţierea tratamentului antiviral.

54. Din momentul iniţierii tratamentului antiviral (noiembrie 2016-decembrie 2023) au fost examinate peste 30 de mii de dosare ale pacienţilor cu hepatita virală C şi cu hepatita virală B/hepatita virală D şi au fost incluşi în tratamentul antiviral 30 115 pacienţi (inclusiv în anul 2023 - 2 695 de pacienţi), dintre care, 22 559 de pacienţi cu hepatita virală C (în anul 2023 - 1 468 de pacienţi) şi 7 556 de pacienţi cu hepatita virală B/hepatita virală D (în anul 2023 - 1 227 de pacienţi, dintre care 1 144 cu hepatita virală B şi 83 cu hepatita virală D). În perioada 2016-2023, în tratament antiviral au fost incluşi 87 de copii (inclusiv în anul 2023 - 18 copii), respectiv, 54 de cazuri cu hepatite cronice virale C (inclusiv în anul 2023 - 6 copii) şi 33 de copii cu hepatite cronice virale B/D (inclusiv în anul 2023 - 12 copii).

55. De asemenea, au fost incluşi în tratament antiviral 560 de pacienţi din instituţiile penitenciare (inclusiv în anul 2023 - 77 de pacienţi), respectiv, 539 de pacienţi cu hepatite cronice virale C (inclusiv în anul 2023 -76 de pacienţi) şi 21 de pacienţi cu hepatite cronice virale B/D (inclusiv în anul 2023 - 1 pacient).

56. Administrarea tratamentului antiviral pe termen lung poate preveni evoluţia hepatitelor virale B şi C şi a hepatitelor virale D şi C în ciroză hepatică şi/sau în carcinom hepatocelular, îmbunătăţind astfel calitatea vieţii pacienţilor cu hepatite virale cronice, iar scopul tratamentului infecţiei cu hepatita virală C este vindecarea infecţiei cu hepatita virală C, care corespunde în peste 95% din cazuri.

57. Povara bolilor hepatice continuă să crească în Republica Moldova, iar impactul acestor patologii este determinat de morbiditatea înaltă prin hepatite cronice, care pot evolua în ciroza hepatică şi/sau în cancer hepatic. Durata dezvoltării hepatitei cronice este îndelungată, pacienţii fiind diagnosticaţi în faza destul de avansată a bolii din cauza evoluţiei asimptomatice.

58. Impactul medical şi socioeconomic al hepatitei cronice, al cirozei hepatice şi al cancerului hepatic primar implică costuri directe considerabile pentru serviciile de asistenţă medicală publică. Povara patologiilor hepatice este determinată de numărul mare de ani potenţiali de viaţă pierduţi (APVP): 127,03 ani APVP în hepatita cronică, 23 731 ani APVP în ciroza hepatică şi 2708 ani APVP în cancerul hepatic.

59. Pacienţii cu hepatită cronică pierd în medie 13,1 ani din viaţă, cei cu ciroză hepatică - 11,5 ani şi cei cu cancer hepatic - 9,5 ani până la vârsta de
70 de ani, vârsta medie a speranţei la viaţă.

60. Pe măsură ce numărul pacienţilor cu hepatită cronică, cu ciroză hepatică şi cu cancer hepatic creşte, se observă şi creşterea cheltuielilor suportate atât de stat, cât şi de pacienţi pentru tratamentul acestor afecţiuni. Analiza efectuată pentru perioada 2009-2020 a evidenţiat pierderi economice totale de 5,6 miliarde de lei, generate de hepatita cronică, de ciroza hepatică şi de cancerul hepatic.

III. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROGRAMULUI

61. Prezentul Program are ca scop eliminarea hepatitelor virale ca ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice în Republica Moldova, prin reducerea transmiterii hepatitelor virale şi asigurarea accesului la servicii de prevenire, testare şi diagnostic, tratament, şi îngrijire, sigure, accesibile şi eficiente. Obiectivul general şi obiectivele specifice ale Programului sunt aliniate la obiectivele globale de sănătate, care subliniază eliminarea hepatitei virale ca ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice până în anul 2030, iar ţintele propuse sunt specifice continentului european, fiind concentrate pe virusul hepatitei B şi pe virusul hepatitei C.

62. Obiectivul general al prezentului Program este reducerea morbidităţii din cauza hepatitelor virale B, C, D acute şi cronice, a complicaţiilor şi consecinţelor acestora, prin implementarea intervenţiilor cuprinzătoare şi de înaltă calitate, centrate pe persoană, de prevenire, testare, diagnostic, tratament şi îngrijire, bazate pe unităţi de sănătate şi cu implicarea comunităţilor şi a organizaţiilor societăţii civile.

63. Pentru a atinge scopul şi obiectivul general, sunt stabilite următoarele obiective specifice:

64. Obiectivul specific 1. Prevenirea noilor infecţii cu virusurile hepatice B, C şi D, prin reducerea a 20% din numărul de cazuri de hepatite virale cu forme acute până în anul 2028.

Pentru atingerea acestui obiectiv, vor fi implementate activităţi de profilaxie şi de prevenire a riscurilor de îmbolnăvire, precum şi testarea pentru depistarea precoce a persoanelor infectate. Va fi asigurată vaccinarea împotriva hepatitei B pentru persoanele expuse şi cu risc crescut de infectare, vor fi adoptate măsuri pentru prevenirea transmiterii materno-fetale a hepatitei virale B şi se vor aplica proceduri sigure de administrare a injecţiilor în instituţiile medico-sanitare.

65. Obiectiv specific 2. Asigurarea accesului larg al populaţiei la testarea şi la diagnosticul de laborator al hepatitelor virale B, C şi D şi atingerea a 85 % a gradului de depistare a persoanelor cu hepatita virală B şi a 55 % a persoanelor cu hepatita virală C din numărul estimativ, până în anul 2028.

Obiectivul vizează elaborarea cadrului normativ pentru testarea şi diagnosticul de laborator al hepatitelor virale, asigurarea accesului la testarea şi diagnosticul de laborator pentru hepatitele virale B, C şi D, precum şi înfiinţarea unui laborator naţional de referinţă pentru hepatitele virale, care să contribuie la eficientizarea şi la monitorizarea calităţii testării şi a diagnosticului acestora.

66. Obiectivul specific 3. Asigurarea tratamentului, îngrijirii şi monitorizării persoanelor cu hepatite virale, cu includerea în tratamentul antiviral a 50% din numărul de persoane diagnosticate cu hepatitele virale B şi D eligibile şi a 90% diagnosticate cu hepatita virală C.

Se va asigura tratamentul antiviral pentru toate persoanele diagnosticate cu hepatitele virale B, C şi D, precum şi evaluarea şi monitorizarea continuă a acestora. De asemenea, va fi consolidat cadrul normativ referitor la tratamentul şi monitorizarea pacienţilor cu hepatite virale B, C şi D.

67. Obiectivul specific 4. Asigurarea implicării comunităţilor afectate şi a organizaţiilor societăţii civile în prestarea serviciilor de prevenire, testare şi tratament pentru hepatitele virale B, C şi D într-un mediu incluziv, nediscriminatoriu şi de susţinere.

Pentru atingerea acestui obiectiv, vor fi implementate activităţi integrate destinate reducerii stigmatizării şi discriminării persoanelor din grupurile expuse şi cu risc crescut de infectare cu virusuri hepatice. Se va oferi suport persoanelor din aceste grupuri, inclusiv prin informarea privind statutul lor, prin iniţierea tratamentului şi prin asigurarea continuităţii acestuia.

68. Obiectivul specific 5. Asigurarea supravegherii epidemiologice a hepatitelor virale B, C, D şi a monitorizării “cascadei” serviciilor de testare, tratament şi îngrijire.

Activităţile necesare pentru atingerea acestui obiectiv includ consolidarea sistemului de supraveghere epidemiologică a hepatitelor virale la nivel naţional şi susţinerea cercetărilor ştiinţifice în domeniul prevenirii, controlului şi dezvoltării strategiilor de tratament curativ pentru virusurile hepatitelor
B, C şi D.

IV. IMPACTUL PROGRAMULUI

69. Prezentul Program stabileşte obiectivele pe termen mediu, asigurând evoluţia şi realizarea viziunii pe termen lung, care tind spre eliminarea hepatitelor virale în Republica Moldova.

69.1. Prezentul Program este conceput pentru:

69.1.1. reducerea:

69.1.1.1. infecţiilor acute cu hepatita virală B şi cu hepatita virală C cu 20% către anul 2028;

69.1.1.2. mortalităţii prin ciroze hepatice cu 20% către anul 2028;

69.1.2. atingerea:

69.1.2.1. diagnosticării a 85,6% din numărul de persoane cu infecţie cronică cu virusul hepatic B şi a 55,4% din numărul de persoane cu infecţie cronică cu virusul hepatic C din numărul estimat către anul 2028;

69.1.2.2. ratei de 95% de vindecare în hepatita virală C cronică printre persoanele care au finalizat tratamentul către anul 2028;

69.1.3. asigurarea:

69.1.3.1. informării, comunicării şi conştientizării populaţiei în ceea ce priveşte hepatitele virale;

69.1.3.2. vaccinării împotriva hepatitei virale B a persoanele cu risc sporit de infectare;

69.1.3.3. accesului la testare şi diagnostic de laborator a hepatitelor virale;

69.1.3.4. tratamentului antiviral cu acţiune directă pentru hepatitele virale B şi C;

69.1.3.5. colaborării multisectoriale, cu implicarea factoriilor de decizie, a comunităţilor şi a societăţii civile, în abordarea hepatitelor virale şi a consecinţelor acestora.

70. În tabelul de mai jos sunt redaţi indicatorii de rezultat şi stabilite ţintele intermediare şi finale ale acestora.

Tabelul 1

Indicatorii de rezultat şi ţintele intermediare şi finale ale acestora

71. Prezentul Program reprezintă o viziune pe termen de 5 ani şi subliniază ţintele naţionale trasate în Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030” şi în Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030” prin angajamentul global, asumat de Republica Moldova, de a dezvolta o societate sănătoasă şi de a proteja dreptul fiecăruia de a se bucura de cel mai înalt standard de sănătate fizică şi mintală realizabil, care include priorităţile majore de sănătate reflectate prin cele 20 de ţinte cu 40 de indicatori încorporaţi de ODD 3, ODD 2, ODD 5 şi ODD 16, inclusiv: boli transmisibile, acces pentru toţi la medicamente eficiente, calitative şi sigure.

V. COSTURILE DE IMPLEMENTARE

72. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea şi realizarea prezentului Program a fost efectuată în baza obiectivelor şi activităţilor identificate, a directivelor şi instrumentelor disponibile în experienţa naţională şi internaţională şi în baza determinării costului per serviciu sau a bugetului global, după caz. Costul estimativ al prezentului Program pentru anii 2024-2028 este de 227 855 933,69 lei.

În tabelul de mai jos sunt prezentate costurile estimative pentru fiecare an de implementare, pentru fiecare obiectiv specific.

Tabelul 2

Costurile estimative pentru fiecare an

de implementare, per obiectiv (sume în lei)

73. Implementarea prezentului Program se va efectua în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate, în Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare - FAOAM), din sursele partenerilor de dezvoltare, precum şi din alte surse, conform legislaţiei. În tabelul de mai jos sunt prezentate costurile în funcţie de categorie, de sursă de finanţare şi valorile cumulative ale costurilor preconizate pentru activităţile incluse în prezentul Program.

Tabelul 3

Costurile estimative pentru fiecare an de implementare

în funcţie de sursa de finanţare (sume în lei)

VI. RISCURILE DE IMPLEMENTARE

74. Pentru realizarea prezentului Program, au fost identificate următoarele riscuri:

74.1. risc înalt: capacităţi financiare şi umane limitate, fapt ce va impune implementarea dificilă şi fragmentată a obiectivelor stabilite în Program. Efectele acestui risc vor putea fi diminuate prin coordonarea la nivel guvernamental, monitorizarea şi evaluarea riguroase a procesului de implementare, prin colaborarea cu OMS din ţară şi cu partenerii de dezvoltare;

74.2. risc mediu: lipsa unei unităţi de coordonare a prezentului Program. Efectele acestui risc pot fi diminuate prin constituirea Consiliului de coordonare a implementării Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D, pentru a asigura coordonarea eficientă, partajarea resurselor şi asigurarea expertizei, în scopul evitării duplicării activităţilor, fiind implicate instituţiile responsabile pentru implementarea Programului, activitatea cărora nu va necesita resurse financiare suplimentare;

74.3. risc scăzut: asigurarea insuficientă cu personal medical calificat pentru implementarea Programului la nivel naţional şi teritorial. Efectele acestui risc vor putea fi diminuate prin repartizarea tinerilor specialişti în instituţiile medico-sanitare din teritoriile administrative.

VII. AUTORITĂŢILE/INSTITUŢIILE RESPONSABILE SAU

CARE CONTRIBUIE LA IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

75. Responsabili pentru implementarea prezentului program sunt Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Centrul de achiziţii publice centralizate în sănătate, instituţiile medico-sanitare de asistenţă medicală primară, spitalicească şi de cercetări ştiinţifice în domeniul medicinii, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Toma Ciorbă”, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, IMSP Institutul de Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc”, IMSP Institutul Oncologic, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Organizaţiile nonguvernamentale şi internaţionale, în colaborare cu alte autorităţi publice centrale şi locale şi cu Academia de Ştiinţe a Moldovei.

76. Prevederile prezentului Program sunt valabile şi obligatorii pentru toate instituţiile implicate în combaterea hepatitelor virale, indiferent de statutul juridic, care vor respecta integral cadrul normativ şi vor furniza date necesare evaluării activităţii şi supravegherii epidemiologice în teritoriu.

VIII. PROCEDURILE DE RAPORTARE, DE

MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE A PROGRAMULUI

77. Activităţile de monitorizare, evaluare şi raportare privind prezentul Program au loc pe toată perioada de implementare a acestuia. Acţiunile specificate în Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2024 - 2028 includ atât colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute, cât şi eventualele rectificări de conţinut şi formă ale măsurilor şi activităţilor planificate.

78. Monitorizarea şi evaluarea implementării prezentului Program va fi efectuată de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică (în continuare - ANSP), prin intermediul sistemului de raportare, precum şi prin evaluări selective ale performanţei activităţilor în cadrul instituţiilor medico-sanitare de asistenţă medicală primară şi spitalicească ţi în subdiviziunile teritoriale ale ANSP.

79. Coordonarea întregului proces de monitorizare şi de evaluare este responsabilitatea Ministerului Sănătăţii, cu implicarea altor entităţi guvernamentale, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale şi cu partenerii internaţionali.

80. În cadrul procesului de monitorizare vor fi elaborate rapoarte anuale de progres, care vor include informaţii despre implementarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2024 - 2028.

81. Autorităţile/instituţiile responsabile sau cele care contribuie la implementarea prezentului Program, până la data de 1 martie al fiecărui an, vor remite note informative privind implementarea acestuia în adresa Ministerului Sănătăţii, iar Ministerul Sănătăţii va informa anual, până la data de 31 martie, Guvernul privind implementarea Programului.

82. Performanţa prezentului Program va fi evaluată în baza indicatorilor de progres, care vor reflecta realizarea activităţilor expuse în Planul de acţiuni, a indicatorilor de rezultat, care vor monitoriza îndeplinirea obiectivelor specifice şi a intervenţiilor, precum şi a indicatorilor de impact, care vor reflecta evoluarea schimbărilor în starea de sănătate a populaţiei din Republica Moldova.

Anexă

la Programul naţional de combatere

a hepatitelor virale B, C şi D

pentru anii 2024-2028

Planul de acţiuni

privind implementarea Programului naţional de combatere

a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2024-2028

Scopul: eliminarea hepatitelor virale ca ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice în Republica Moldova, prin reducerea transmiterii hepatitelor virale şi prin asigurarea accesului la servicii de prevenire, testare, diagnostic, tratament şi îngrijire, sigure, accesibile şi eficiente.