Hotărâre nr. 91 din 04.03.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind aprobarea Programului de dezvoltare a infrastructurii

naţionale de date spaţiale pentru anii 2026-2030

nr. 91  din  04.03.2026

 (în vigoare 19.04.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.125-128 art.117 din 19.03.2026

* * *

În temeiul art.14¹ lit.b) din Legea nr.254/2016 privind infrastructura naţională de date spaţiale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.441- 451, art.887), cu modificările ulterioare, precum şi în conformitate cu Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.650/2023 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.383-386, art.900), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de dezvoltare a infrastructurii naţionale de date spaţiale pentru anii 2026-2030 (se anexează).

2. Entităţile publice responsabile de seturile de date spaţiale:

2.1. vor realiza acţiunile incluse în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului de dezvoltare a infrastructurii naţionale de date spaţiale pentru anii 2026-2028;

2.2. vor prezenta anual Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru, până la data de 10 februarie, precum şi la solicitare, rapoarte privind stadiul de realizare a acţiunilor incluse în Planul de acţiuni nominalizat.

3. Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru va prezenta Cancelariei de Stat:

3.1. anual, până la data de 25 februarie, raportul de progres cu privire la implementarea Programului de dezvoltare a infrastructurii naţionale de date spaţiale pentru anii 2026-2030;

3.2. până la data de 15 aprilie 2028, raportul de evaluare intermediară a implementării Programului de dezvoltare a infrastructurii naţionale de date spaţiale pentru anii 2026-2030, pentru perioada 2026-2027;

3.3. până la data de 30 iulie 2028, proiectul Planului de acţiuni pentru implementarea Programului de dezvoltare a infrastructurii naţionale de date spaţiale pentru anii 2029-2030;

3.4. până la data de 15 aprilie 2031, raportul de evaluare finală privind implementarea Programului de dezvoltare a infrastructurii naţionale de date spaţiale pentru anii 2026-2030.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Programul menţionat se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele entităţilor publice responsabile de seturile de date spaţiale, precum şi din alte surse, conform cadrului normativ aplicabil.

5. Monitorizarea şi coordonarea procesului de realizare a Programului de dezvoltare a infrastructurii naţionale de date spaţiale pentru anii 2026-2030 se pune în sarcina Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.91/2026

PROGRAM

de dezvoltare a infrastructurii naţionale

de date spaţiale pentru anii 2026-2030

Capitolul I

INTRODUCERE

Începând cu anul 2014, Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (în continuare – Acord de Asociere), a modelat alinierea caracterului unitar al normelor de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale la nivelul Comunităţii Europene, stabilind principiile de gestionare şi acces la date spaţiale, şi a stat la baza politicii de stat şi a documentelor de politici elaborate. Programul de dezvoltare a infrastructurii naţionale de date spaţiale pentru anii 2026-2030 (în continuare – Program) este strâns legat de angajamentele asumate de către autorităţi în Planul de acţiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Secţiunea 1

Context

1. Datele spaţiale reprezintă informaţii care descriu locaţia, forma şi alte caracteristici ale obiectelor şi fenomenelor de pe suprafaţa Pământului, utilizând coordonate geografice şi atribute asociate. Datele spaţiale pot fi definite ca orice date care sunt direct sau indirect legate de o anumită locaţie sau zonă geografică. Termenul de date spaţiale este deseori folosit în cazurile în care vorbim despre obiecte, evenimente sau alte caracteristici care au locaţie pe suprafaţa Pământului. De obicei, datele spaţiale conţin informaţii despre locaţia precisă a unui obiect, exprimate prin coordonate geografice şi caracteristici ale obiectului în cauză. Ele pot fi, de asemenea, prezentate în timp real şi pot include date meteorologice, date despre recensământul populaţiei, date despre sănătatea publică etc. Vizualizarea lor pe hărţi oferă o înţelegere mai clară a situaţiei care prezintă interes.

2. Însă nu doar coordonatele geografice asigură componenta spaţială. Adresele, numerele cadastrale, bornele şi marcajele rutiere, la fel, constituie o legătură indirectă către locaţia în spaţiu. Aplicaţiile bazate pe date spaţiale sunt utilizate de către publicul larg în diferite situaţii, cum ar fi gestionarea siguranţei publice şi a dezastrelor naturale sau managementul mediului înconjurător. Situaţiile în care avem nevoie de date spaţiale sunt nenumărate şi, respectiv, este necesară construirea unei infrastructuri de date spaţiale consolidate, bazată pe date veridice şi actuale, care răspunde necesităţilor utilizatorilor.

3. În era digitalizării, importanţa datelor spaţiale a crescut exponenţial, acestea devenind un instrument esenţial pentru dezvoltarea economică, eficienţa administrativă şi protecţia mediului. Deci, datele spaţiale sunt fundamentale pentru o gamă largă de domenii, inclusiv pentru urbanism, mediu, transport, agricultură şi gestionarea riscurilor naturale, oferind suport decizional bazat pe informaţii precise şi actualizate. Utilizarea eficientă a datelor spaţiale contribuie la optimizarea proceselor decizionale, la îmbunătăţirea transparenţei în guvernare şi la creşterea responsabilităţii autorităţilor publice.

4. Paralel cu evoluţia datelor spaţiale, societatea modernă trece printr-o transformare profundă sub influenţa digitalizării şi a fluxului continuu de informaţii. Tehnologiile digitale au devenit parte integrantă a activităţilor zilnice, iar accesul rapid la informaţii a schimbat fundamental modul în care luăm decizii, gestionăm resurse şi comunicăm. În acest context, utilizarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligenţa artificială, internetul lucrurilor (Internet of Things)¹ şi analiza datelor, stimulează procesele inovative şi eficientizează interacţiunea dintre indivizi, instituţii şi mediul economic.

__________________________________

¹ https://en.wikipedia.org/wiki/Internet_of_things 

5. Transformarea digitală a generat o societate în care informaţia constituie cea mai valoroasă resursă, iar conectivitatea globală facilitează accesul extins la cunoştinţe şi resurse. Cu toate acestea, interdependenţa digitală este însoţită de provocări privind securitatea informaţiilor, asigurarea accesului echitabil la tehnologie şi necesitatea adaptării rapide la noile realităţi tehnologice.

6. În contextul global dominat de transformări digitale rapide, datele spaţiale joacă un rol crucial în construcţia unei societăţi digitale şi informaţionale. Societatea digitală reprezintă un ecosistem complex, în care informaţiile, inclusiv cele spaţiale, devin resurse strategice pentru inovare, dezvoltare şi luarea deciziilor bazate pe date. În acest ecosistem, integrarea şi interoperabilitatea datelor spaţiale cu alte tipuri de date, alături de utilizarea unor tehnologii precum inteligenţa artificială, big data şi Internet of Things (IoT) deschid noi orizonturi pentru dezvoltarea durabilă şi creşterea calităţii vieţii.

7. Conceptul de societate digitală şi informaţională a fost introdus pentru a sublinia importanţa creării unei societăţi care va folosi date spaţiale digitale în toate domeniile vieţii cetăţenilor, la toate nivelurile de guvernare şi în toate procesele de luare a deciziilor, pentru a stimula dezvoltarea economică şi socială a societăţii în ansamblu.

Astfel, trecerea de la simpla colectare şi utilizare a datelor spaţiale la construirea unei infrastructuri digitale avansate reflectă o evoluţie firească spre o societate care îşi bazează funcţionarea pe accesul deschis la informaţii, pe transparenţă şi conectivitate. Această tranziţie permite dezvoltarea unor soluţii inovatoare în diverse domenii, precum mobilitatea urbană inteligentă, planificarea sustenabilă a teritoriului şi răspunsul rapid la crize şi dezastre.

Societatea digitală şi informaţională reprezintă un stadiu avansat al dezvoltării umane, caracterizat prin utilizarea intensivă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în toate domeniile vieţii economice, sociale şi culturale. Într-o astfel de societate, informaţia devine resursă strategică, iar accesul rapid şi eficient la aceasta este esenţial pentru luarea deciziilor, pentru inovare şi competitivitate.

8. Progresul tehnologic a transformat modul în care oamenii interacţionează, lucrează şi accesează servicii, promovând conectivitatea globală, transparenţa şi eficienţa. Într-o societate informaţională, educaţia, sănătatea, administraţia publică şi economia, în general, devin tot mai dependente de tehnologii digitale care optimizează procesele şi îmbunătăţesc calitatea vieţii.

În acest context, digitalizarea accelerată oferă oportunităţi semnificative pentru dezvoltare, dar şi provocări legate de securitatea cibernetică, protecţia datelor personale şi reducerea decalajului digital. Adoptarea unor politici integrate, care să favorizeze accesul echitabil la tehnologie şi promovarea inovaţiei, este esenţială pentru tranziţia durabilă către o societate digitală şi informaţională.

9. Infrastructura naţională de date spaţiale (în continuare – INDS) reprezintă ansamblul tehnologiilor, al standardelor, al protocoalelor, al sistemelor de acces şi al politicilor necesare pentru colectarea, stocarea, gestionarea, partajarea şi utilizarea datelor spaţiale. Datele spaţiale constituie resursa esenţială în multiple domenii, având rolul strategic în susţinerea proceselor decizionale, dezvoltarea economică, eficientizarea serviciilor publice şi îmbunătăţirea interacţiunilor dintre cetăţeni şi autorităţi.

10. În Republica Moldova, dezvoltarea şi utilizarea eficientă a datelor spaţiale necesită alinierea la standardele internaţionale, adaptarea cadrului legal naţional şi implementarea tehnologiilor avansate. INDS facilitează accesul la date spaţiale standardizate şi interoperabile, contribuind astfel la transformarea digitală a sectorului public şi la integrarea în infrastructura europeană de date spaţiale în conformitate cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (în continuare – Directiva 2007/2/CE (Inspire)).

Prezentul Program reprezintă un angajament strategic al Republicii Moldova de a promova utilizarea eficientă a datelor spaţiale pentru dezvoltarea durabilă şi modernizarea administraţiei publice în conformitate cu obiectivele stabilite în Acordul de Asociere. Acest Program este conceput pentru a sprijini colectarea, gestionarea şi accesul la datele spaţiale conform standardelor internaţionale şi cerinţelor stabilite de către Uniunea Europeană.

11. INDS constituie mecanismul de bază care facilitează dezvoltarea societăţii digitale şi informaţionale. Cu toate acestea, există o multitudine de provocări pentru Guvern şi pentru cetăţeni, care, odată soluţionate, vor asigura abilitarea digitală a societăţii în viitor. Una dintre acestea este construirea infrastructurii dezvoltate de date spaţiale ca element fundamental pentru realizarea obiectivelor societăţii informaţionale. INDS va facilita partajarea datelor spaţiale, va reduce costurile lor de producţie, va preveni dublarea acestora şi, mai ales, va sprijini cooperarea şi parteneriatul între părţile interesate, pentru a atinge un obiectiv comun – dezvoltarea durabilă şi bunăstarea ţării.

12. Scopul prezentului Program este de a consolida infrastructura naţională de date spaţiale prin definirea etapelor şi a obiectivelor necesare, promovând utilizarea datelor spaţiale ca instrument strategic pentru modernizarea serviciilor publice, creşterea competitivităţii economice şi facilitarea integrării Republicii Moldova în cadrul european al datelor spaţiale.

Totodată, prezentul Program urmăreşte să asigure accesul facil la date spaţiale pentru autorităţile publice, sectorul privat, mediul academic şi pentru cetăţeni, încurajând interoperabilitatea şi utilizarea eficientă a acestora.

13. Prin implementarea prezentului Program se urmăreşte şi promovarea utilizării datelor spaţiale în procesul de luare a deciziilor şi planificare strategică, creşterea utilizării datelor spaţiale în toate domeniile relevante, cum ar fi urbanismul, agricultura, protecţia mediului, gestionarea dezastrelor şi transportul, pentru a susţine politici publice fundamentate pe informaţii actualizate şi relevante.

14. Elaborarea în comun şi participarea activă a tuturor părţilor implicate în implementarea prezentului Program sunt esenţiale pentru:

14.1. identificarea rapidă şi soluţionarea timpurie a problemelor legate de utilizarea şi accesibilitatea datelor spaţiale;

14.2. creşterea calităţii deciziilor publice prin utilizarea datelor spaţiale precise şi actualizate;

14.3. creşterea responsabilităţii autorităţilor şi a altor părţi interesate de gestionarea şi utilizarea datelor;

14.4. generarea ideilor noi, aplicaţiilor, priorităţilor şi iniţiativelor bazate pe utilizarea inovativă a datelor spaţiale;

14.5. obţinerea sprijinului comunităţii şi al sectorului privat pentru deciziile şi proiectele bazate pe date spaţiale;

14.6. creşterea transparenţei şi a încrederii publicului în activităţile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, bazate pe utilizarea deschisă a datelor spaţiale.

15. Direcţiile prioritare de reformă din prezentul Program sunt aliniate la documentele de politici şi la angajamentele internaţionale asumate de către Republica Moldova la capitolul dezvoltării societăţii digitale şi informaţionale. Obiectivele şi acţiunile din Program sunt structurate în cadrul a trei obiective generale:

15.1. Obiectivul general 1. Dezvoltarea şi consolidarea unei platforme naţionale integrate pentru gestionarea datelor spaţiale, care să garanteze interoperabilitatea şi standardizarea informaţiilor;

15.2. Obiectivul general 2. Eficientizarea accesului deschis şi echitabil la date spaţiale pentru toate părţile interesate: autorităţi publice, mediul academic, mediul de afaceri şi cetăţeni;

15.3. Obiectivul general 3. Promovarea cooperării eficiente între toate părţile interesate ale INDS şi a schimbului de bune practici pentru utilizarea optimă a datelor spaţiale.

Secţiunea a 2-a

Descrierea modului în care Programul va contribui la atingerea obiectivelor

din documentele de politici publice şi documentele de planificare

Subsecţiunea 1

Conformitatea cu Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”

16. Prezentul Program contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030” (în continuare – SND), aprobată prin Legea nr.315/2022, ce derivă inclusiv din prevederile Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030. Dezvoltarea şi implementarea infrastructurii naţionale de date spaţiale se aliniază priorităţilor naţionale şi internaţionale prin promovarea unei guvernări eficiente, transparente şi centrate pe cetăţean, utilizând tehnologii digitale avansate. Programul susţine direct următoarele obiective generale şi obiective specifice din SND:

16.1. Obiectivul general 1. Creşterea veniturilor din surse durabile şi atenuarea inegalităţilor

16.1.1. Creşterea accelerată a productivităţii muncii (obiectivul specific 1.1)

Prin oferirea accesului la date spaţiale precise, INDS sprijină luarea deciziilor bazate pe date pentru dezvoltarea infrastructurii economice şi sociale, ceea ce contribuie la creşterea eficienţei activităţilor de producere, iar utilizarea tehnologiilor spaţiale permite companiilor să îmbunătăţească gestionarea resurselor, contribuind la sporirea productivităţii muncii.

16.1.2. Dezvoltarea oportunităţilor pentru inovaţii şi antreprenoriat (obiectivul specific 1.2)

INDS contribuie la stimularea inovaţiei. Prin punerea la dispoziţie a platformelor de date deschise, INDS facilitează inovarea în domenii precum agricultura, transporturile, urbanismul şi turismul. Datorită INDS, antreprenoriatul este susţinut prin tehnologie. Accesul la date spaţiale sporeşte oportunităţile pentru start-upuri şi întreprinderi mici şi mijlocii de a dezvolta soluţii inovative în diverse sectoare economice.

16.1.3. Ameliorarea condiţiilor de muncă şi reducerea ocupării informale (obiectivul specific 1.3)

INDS sprijină procesul de elaborare a politicilor publice şi a proiectelor care creează locuri de muncă formale, îmbunătăţind condiţiile de muncă.

Datele spaţiale permit identificarea zonelor marginalizate şi implementarea măsurilor de integrare economică şi socială a acestora, fapt ce contribuie la reducerea inegalităţilor regionale.

16.2. Obiectivul general 2. Îmbunătăţirea condiţiilor de trai

16.2.1. Sporirea mobilităţii prin sisteme de transport eficiente, durabile şi sigure (obiectivul specific 2.1)

INDS poate susţine extinderea şi modernizarea infrastructurii de transport, inclusiv drumuri, căi ferate şi transport public, prin prioritizarea investiţiilor strategice.

Soluţiile inovatoare pentru monitorizarea traficului şi prevenirea accidentelor sunt în sinergie cu obiectivul specific ce vizează mobilitatea şi calitatea vieţii cetăţenilor şi urmăresc îmbunătăţirea siguranţei şi utilizării infrastructurii publice.

16.2.2. Asigurarea accesului universal la internet şi la servicii electronice (obiectivul specific 2.2)

INDS contribuie la transformarea electronică a guvernării, a societăţii şi a economiei. INDS poate sprijini implementarea proiectelor de digitalizare în cadrul administraţiei publice şi a serviciilor pentru cetăţeni.

Prin dezvoltarea platformelor de e-guvernare şi educaţie online, INDS asigură incluziunea digitală şi reducerea disparităţilor la accesarea resurselor. Programele de alfabetizare digitală adresate populaţiei, în special persoanelor în etate, sunt esenţiale pentru a garanta că nimeni nu este lăsat în urmă în procesul de digitalizare.

16.3. Obiectivul general 3. Garantarea educaţiei corespunzătoare şi de calitate pentru toţi pe tot parcursul vieţii

16.3.1. Dezvoltarea cuprinzătoare a copiilor în educaţia timpurie pentru învăţarea şi bunăstarea pe tot parcursul vieţii (obiectivul specific 3.1)

Datele spaţiale pot fi utilizate pentru a identifica localităţile cu acces deficitar la instituţiile de educaţie timpurie. Suportul oferit prin infrastructura de date spaţiale permite planificarea strategică a dezvoltării infrastructurii educaţionale, precum şi identificarea zonelor vulnerabile care necesită intervenţii rapide.

Parteneriatele educaţionale, colaborarea dintre instituţiile de învăţământ şi întreprinderi permite instruirea practică a cadrelor didactice, diversificând tematicile abordate în curriculum şi contribuind la crearea unui sistem atractiv şi performant.

16.3.2. Formarea unor competenţe transformatoare în sistemul educaţional, axate pe nevoile de cunoştinţe şi aptitudinile de viitor (obiectivul specific 3.2)

Platformele bazate pe date spaţiale pot fi utilizate pentru a dezvolta curricula educaţionale axate pe competenţe digitale şi tehnice. INDS susţine utilizarea tehnologiilor moderne în educaţie (de exemplu, SIG – sisteme informaţionale geografice), oferind elevilor şi studenţilor acces la instrumente inovative.

Integrarea datelor spaţiale în educaţie încurajează învăţarea bazată pe proiecte şi dezvoltarea competenţelor practice. Platformele bazate pe date spaţiale facilitează învăţarea activă şi dezvoltarea competenţelor interdisciplinare, inclusiv prin promovarea incluziunii digitale pentru grupuri vulnerabile şi persoane cu nevoi speciale.

16.3.3. Dezvoltarea unui sistem accesibil, flexibil şi relevant de educaţie continuă a adulţilor în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii (obiectivul specific 3.3)

Platformele permit crearea unor soluţii de e-learning personalizate, care pot fi accesate de oriunde, facilitând educaţia continuă pentru adulţi.

INDS sprijină dezvoltarea unor competenţe interdisciplinare prin conectarea utilizatorilor cu resurse educaţionale relevante. Hărţile şi datele spaţiale pot fi utilizate în diverse programe de instruire pentru profesionişti, inclusiv în domenii precum urbanism, mediu, agricultură şi gestionarea riscurilor naturale.

În consecinţă, prezentul Program sprijină implementarea obiectivului general 3 din SND prin optimizarea planificării educaţionale bazate pe date spaţiale, promovarea competenţelor digitale şi tehnice esenţiale, facilitarea accesului echitabil la resurse educaţionale, diversificarea şi modernizarea ofertei educaţionale pentru toate categoriile de vârstă, inclusiv pentru grupurile vulnerabile.

16.4. Obiectivul general 4. Ridicarea nivelului de cultură şi de dezvoltare personală

Obiectivul menţionat vizează creşterea nivelului de cultură şi dezvoltare personală, punând accent pe extinderea accesului la activităţi culturale, valorificarea patrimoniului, precum şi pe promovarea dezvoltării personale şi a cetăţeniei active. Prezentul Program poate contribui la atingerea acestui obiectiv prin mai multe direcţii relevante care corespund obiectivelor specifice:

16.4.1. Extinderea accesului la oportunităţi şi activităţi culturale (obiectivul specific 4.1)

Digitalizarea şi dezvoltarea bazelor de date spaţiale pot facilita accesul publicului la informaţii geografice despre patrimoniul cultural, localizarea instituţiilor culturale şi evenimentele din regiuni. Oferirea datelor precise şi accesibile sprijină dezvoltarea aplicaţiilor interactive care pot integra elemente educaţionale şi culturale, atrăgând atât localnicii, cât şi turiştii.

16.4.2. Punerea în valoare a patrimoniului, tradiţiilor şi diversităţii culturale (obiectivul specific 4.2)

Programul permite înregistrarea şi monitorizarea patrimoniului cultural imobil şi mobil, contribuind la protejarea şi promovarea acestuia prin utilizarea tehnologiilor spaţiale. Cartografierea zonelor cu tradiţii specifice sau cu monumente istorice ajută autorităţile locale şi centrale să prioritizeze investiţiile.

Impactul posibil al prezentului Program constă în promovarea patrimoniului cultural prin utilizarea hărţilor interactive şi a platformelor spaţiale, îmbunătăţirea atractivităţii turistice şi în posibilitatea de a facilita conservarea patrimoniului cultural.

16.4.3. Asigurarea oportunităţilor de dezvoltare personală şi cetăţenie activă (obiectivul specific 4.3)

Oferind acces la date deschise, INDS poate sprijini educaţia informală şi participarea activă a cetăţenilor la dezvoltarea proiectelor de educaţie civică bazate pe cunoştinţe legate de spaţiul local, infrastructura culturală şi impactul acestora asupra comunităţii.

Impactul posibil ar putea fi reflectat prin faptul că elaborarea hărţilor educaţionale interactive poate stimula implicarea cetăţenilor în dezvoltarea locală şi poate încuraja cetăţenia activă, contribuind totodată la consolidarea sentimentului de apartenenţă şi a spiritului comunitar.

16.5. Obiectivul general 5. Îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi mintală a populaţiei

Prezentul Program este în conformitate cu obiectivul general 5 din SND, prin sprijinirea planificării şi implementării serviciilor medicale eficiente, reducerea inechităţilor în sănătate şi sporirea capacităţii sistemului de sănătate de a răspunde provocărilor. Utilizarea datelor spaţiale poate accelera transformarea sistemului de sănătate în unul mai modern şi orientat către nevoile populaţiei.

16.5.1. Asigurarea acoperirii universale cu servicii medicale de înaltă calitate (obiectivul specific 5.1)

Prezentul Program menţionat facilitează accesul la date spaţiale actualizate şi precise, care pot sprijini planificarea optimă a infrastructurii medicale (de exemplu, amplasarea spitalelor, a clinicilor mobile, a unităţilor de intervenţie în funcţie de nevoile locale şi a punctelor de vaccinare, în funcţie de nevoile comunităţilor). Utilizarea datelor spaţiale pentru alocarea resurselor în funcţie de densitatea populaţiei şi distribuţia bolilor va contribui la îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la servicii medicale.

16.5.2. Sporirea rezilienţei sistemului de sănătate (obiectivul specific 5.3)

Infrastructura naţională de date spaţiale permite o reacţie rapidă în situaţii de urgenţă medicală, cum ar fi epidemii sau dezastre naturale, prin:

16.5.2.1. localizarea rapidă a resurselor medicale disponibile;

16.5.2.2. monitorizarea în timp real a răspândirii bolilor;

16.5.2.3. integrarea datelor spaţiale în strategiile de pregătire şi răspuns pentru îmbunătăţirea rezilienţei comunităţilor şi instituţiilor medicale.

Utilizarea INDS în domeniul sănătăţii publice va contribui la reducerea timpului de răspuns şi la creşterea eficienţei în gestionarea situaţiilor critice pentru sănătatea publică.

Sprijinirea dezvoltării unui sistem de sănătate modern, bazat pe date spaţiale accelerează progresul către un sistem medical mai funcţional, accesibil şi orientat spre nevoile populaţiei.

16.6. Obiectivul general 6. Un sistem de protecţie socială solid şi incluziv

16.6.1. Consolidarea durabilităţii sistemului de asigurări sociale (obiectivul specific 6.2)

Acesta poate avea loc prin:

16.6.1.1. utilizarea datelor spaţiale pentru a evalua riscurile asociate cu factorii demografici şi economici (de exemplu, îmbătrânirea populaţiei, migraţia forţei de muncă);

16.6.1.2. planificarea sustenabilă a resurselor financiare necesare pentru pensii, indemnizaţii şi alte plăţi sociale;

16.6.1.3. integrarea datelor climatice şi spaţiale pentru a preveni riscurile care afectează comunităţile vulnerabile (de exemplu, secetă, inundaţii).

16.6.2. Asigurarea unui sistem de protecţie a copilului care să răspundă prompt şi eficient la nevoile fiecărui copil (obiectivul specific 6.3)

INDS poate fi utilizată la monitorizarea distribuţiei geografice a copiilor vulnerabili şi a accesului acestora la servicii (de exemplu, centre de plasament, şcoli, servicii medicale), la identificarea zonelor cu risc crescut de abandon şcolar, malnutriţie sau abuz, la facilitarea intervenţiilor rapide în cazuri de urgenţă sau criză.

De asemenea, IDNS poate fi utilizată pentru asigurarea unui răspuns prompt şi eficient la nevoile individuale ale fiecărui copil, reducând excluziunea socială.

Prin utilizarea INDS, sistemul de protecţie socială devine mai eficient, mai incluziv şi mai rezilient, răspunzând prompt nevoilor tuturor grupurilor vulnerabile din societate. Această abordare contribuie la reducerea sărăciei şi la creşterea echităţii sociale pe termen lung.

16.7. Obiectivul general 7. Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente

16.7.1. Edificarea unei administraţii publice integre, responsabile, eficiente, transparente şi deschise pentru participarea cetăţenilor la procesele de luare a deciziilor (obiectivul specific 7.1)

INDS sprijină crearea unui sistem de administraţie publică bazat pe accesul liber la date spaţiale interoperabile prin platforme precum Sistemul informaţional geografic de stat la nivel local (SIGSNL), pentru autorităţile administraţiei publice locale, care va permite autorităţilor administraţiei publice locale să stocheze şi să asigure interoperabilitatea datelor spaţiale cu alte sisteme informaţionale geografice de stat prin servicii de reţea, fără dublarea datelor spaţiale.

16.7.2. Centrarea serviciilor publice pe nevoile oamenilor (obiectivul specific 7.2)

Prezentul Program sprijină dezvoltarea unor servicii publice digitale personalizate, integrate cu date spaţiale. Soluţiile digitale, precum e-Cadastru, îmbunătăţesc eficienţa serviciilor cartografice şi cadastrale, prin reducerea birocraţiei şi a timpului de procesare. Totodată, utilizarea tehnologiilor spaţiale în managementul infrastructurii publice permite identificarea optimă a locaţiilor pentru centrele de servicii şi pentru alte resurse necesare comunităţii.

16.7.3. Integrarea ştiinţei, a tehnologiilor şi a datelor în procesul de guvernanţă (obiectivul specific 7.3)

INDS creează o platformă comună pentru utilizarea datelor spaţiale, integrând tehnologiile moderne de analiză şi predicţie, asigură interoperabilitatea între diferite baze de date guvernamentale şi promovează schimbul de informaţii între instituţii, reducând birocraţia şi sporind eficienţa.

Utilizarea geoportalelor tematice în procesele educaţionale, de cercetare şi de luare a deciziilor contribuie la aplicarea unei guvernări bazate pe dovezi şi analize avansate.

16.7.4. Asigurarea drepturilor şi libertăţilor civile (obiectivul specific 7.4)

Prezentul Program promovează transparenţa şi accesul cetăţenilor la informaţii relevante prin intermediul hărţilor interactive şi al vizualizărilor spaţiale. Instrumentele de consultare publică dezvoltate în cadrul INDS susţin luarea deciziilor participative şi implicarea comunităţii.

16.7.5. Prezentul Program contribuie substanţial la atingerea obiectivului general 7 din SND prin sprijinirea unei guvernări moderne, transparente şi performante. Integrarea datelor spaţiale în procesul de luare a deciziilor şi furnizarea de servicii publice bazate pe tehnologii inovatoare este o componentă-cheie pentru realizarea unei administraţii publice orientate spre nevoile oamenilor şi pentru respectarea principiilor bunei guvernări.

16.8. Obiectivul general 9. Promovarea unei societăţi paşnice şi sigure

16.8.1. Reducerea vulnerabilităţii în faţa ameninţărilor şi a riscurilor de orice tip (obiectivul specific 9.2)

INDS facilitează identificarea şi gestionarea riscurilor prin integrarea datelor privind dezastrele naturale, infrastructurile critice şi alte ameninţări. Aceste informaţii pot fi utilizate pentru a dezvolta planuri de urgenţă şi pentru a reduce vulnerabilitatea comunităţilor.

Platformele geospaţiale pot integra date despre riscuri seismice, inundaţii sau alte fenomene naturale, pentru a sprijini măsurile de protecţie civilă şi a preveni crizele.

16.8.2. Sporirea securităţii în funcţionarea infrastructurilor şi a sistemelor critice (obiectivul specific 9.3)

INDS joacă un rol esenţial în maparea şi gestionarea infrastructurilor critice, cum ar fi reţele de transport, comunicaţii şi utilităţi publice. Prezentul Program permite monitorizarea stării acestor infrastructuri şi anticiparea vulnerabilităţilor. Utilizarea datelor spaţiale pentru detectarea timpurie a defecţiunilor în infrastructurile critice şi intervenţia rapidă poate preveni crize majore.

16.8.3. De asemenea, prezentul Program contribuie semnificativ la realizarea obiectivului general 9 din SND prin furnizarea de date şi instrumente esenţiale pentru reducerea riscurilor, sporirea securităţii şi îmbunătăţirea guvernanţei. Integrarea acestei infrastructuri de date în procesele de guvernanţă este o condiţie prealabilă pentru o societate paşnică şi sigură, în acord cu principiile dezvoltării durabile.

16.9. Obiectivul general 10. Asigurarea unui mediu sănătos şi sigur

16.9.1. Îmbunătăţirea calităţii apei, a aerului şi a solurilor (obiectivul specific 10.1)

INDS poate integra şi analiza date spaţiale despre calitatea apei, a aerului şi a solului, oferind suport autorităţilor în procesul de monitorizare a poluării şi de planificare a măsurilor de reducere a acesteia. Hărţile digitale care indică sursele de poluare şi zonele afectate pot ajuta la dezvoltarea strategiilor locale şi regionale de remediere a problemelor de mediu.

16.9.2. Creşterea durabilă a suprafeţei pădurilor şi ariilor protejate (obiectivul specific 10.2)

INDS poate fi utilizată la identificarea terenurilor potrivite pentru împăduriri şi la extinderea ariilor protejate. De asemenea, INDS poate cartografia ariile defrişate şi poate supraveghea, în timp real, extinderea suprafeţelor împădurite.

16.9.3. Asigurarea unui consum responsabil al resurselor natural (obiectivul specific 10.3)

INDS contribuie la gestionarea eficientă a resurselor naturale, prin oferirea informaţiilor precise despre exploatarea resurselor şi impactul acesteia asupra mediului. Cartografierea resurselor naturale, cum ar fi zăcămintele de apă subterană sau depozitele de materii prime, poate sprijini deciziile pentru utilizarea durabilă a acestora.

16.9.4. Tranziţia activă spre economia verde şi circulară (obiectivul specific 10.4)

INDS sprijină planificarea şi implementarea proiectelor de economie verde, cum ar fi identificarea locaţiilor adecvate pentru infrastructuri de reciclare. Analiza datelor spaţiale privind fluxurile de deşeuri poate contribui la dezvoltarea soluţiilor de gestionare integrată şi circulară a deşeurilor.

Prin integrarea datelor spaţiale în procesele de monitorizare, analiză şi planificare, INDS sprijină tranziţia către un mediu sănătos, gestionarea durabilă a resurselor naturale şi implementarea unei economii verzi.

17. Acţiunile prezentului Program ţintesc realizarea direcţiei de politici şi intervenţii prioritare stabilite în SND, şi anume:

Transformarea electronică a guvernării, societăţii şi economiei (subcapitolul 5.3)

17.1. Digitalizarea serviciilor publice reprezintă o prioritate esenţială în realizarea unei guvernări eficiente, transparente şi orientate către cetăţeni şi mediul de afaceri. În acest sens, prezentul Program promovează digitalizarea integrală a proceselor administrative şi a serviciilor publice, astfel încât accesul la acestea să fie facilitat pentru toate categoriile de populaţie, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

17.2. Interconectarea şi interoperabilitatea sistemelor informaţionale sunt elemente centrale în transformarea digitală a Republicii Moldova. Programul îşi propune asigurarea interoperabilităţii tuturor sistemelor administraţiei publice, accesibilitatea surselor de date administrative pentru autorităţi, precum şi eliminarea obligativităţii de a prezenta documentele pe suport fizic de către cetăţeni şi antreprenori.

17.3. Transparenţa şi trasabilitatea datelor deschise sunt promovate prin crearea unor mecanisme clare de gestionare a informaţiilor oficiale şi deschiderea acestora către public. Prezentul Program va dezvolta un mecanism electronic unificat pentru recepţionarea petiţiilor şi a solicitărilor de informaţii, facilitând astfel dialogul între autorităţi şi cetăţeni.

17.4. Implementarea principiului “o singură dată” la furnizarea datelor către autorităţi publice, precum şi digitalizarea completă a proceselor administrative sunt măsuri menite să reducă birocraţia şi să îmbunătăţească experienţa cetăţenilor şi a antreprenorilor în raport cu administraţia publică.

18. Pe lângă direcţia prioritară de transformare electronică a guvernării, a societăţii şi a economiei (subcapitolul 5.3), prezentul Program sprijină şi alte direcţii stabilite în Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”. Acestea sunt:

18.1. Reforma administraţiei publice (subcapitolul 5.2)

18.1.1. Platforma INDS facilitează accesul la date spaţiale deschise, promovând transparenţa şi implicarea societăţii civile în procesul decizional, ceea ce duce la îmbunătăţirea mecanismelor de cooperare a statului cu societatea civilă.

18.1.2. Prezentul Program contribuie la dezvoltarea platformelor de comunicare şi coordonare. Prin geoportalul INDS, autorităţile publice şi cetăţenii pot accesa şi utiliza date spaţiale actualizate, îmbunătăţind comunicarea şi coordonarea între diferite părţi interesate.

18.2. Politici şi management în domeniul dezvoltării regionale, locale şi construcţiilor (subcapitolul 5.17)

18.2.1. Sprijinirea proceselor de planificare teritorială şi de dezvoltare regională şi locală prin utilizarea infrastructurii naţionale de date spaţiale la elaborarea documentaţiilor de urbanism, amenajare a teritoriului şi dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare.

18.2.2. Susţinerea îmbunătăţirii accesului la servicii publice şi infrastructură, prin integrarea şi analiza datelor spaţiale necesare pentru identificarea disparităţilor teritoriale, prevenirii riscurilor şi consolidării coeziunii teritoriale.

18.3. Politici şi management în domeniul protecţiei mediului (subcapitolul 5.23)

18.3.1. Sprijinirea monitorizării şi evaluării calităţii mediului (apă, aer, sol), prin utilizarea seturilor de date spaţiale necesare pentru fundamentarea politicilor de protecţie a mediului, prevenirea poluării şi gestionarea durabilă a resurselor naturale.

18.3.2. Susţinerea proceselor de planificare, conservare şi extindere a fondului forestier şi a ariilor naturale protejate, prin furnizarea de date spaţiale relevante pentru adaptarea la schimbările climatice, protecţia biodiversităţii şi reducerea impactului antropic asupra mediului.

19. Deci, acţiunile incluse în prezentul Program se aliniază direcţiilor stabilite în SND şi urmăresc să sprijine transformarea digitală a guvernării, a societăţii şi a economiei, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă şi incluzivă a Republicii Moldova. Această corelare subliniază importanţa transformării digitale în modernizarea guvernării, în sprijinirea unei economii bazate pe inovaţie şi în crearea unei societăţi mai conectate şi eficace.

20. Îmbunătăţirea colaborării dintre entităţile publice² responsabile de gestionarea datelor spaţiale este esenţială pentru dezvoltarea INDS şi pentru utilizarea eficientă a datelor spaţiale, de aceea este necesară dezvoltarea unui mecanism de armonizare a standardelor şi protocoalelor pentru colectarea, stocarea şi utilizarea datelor spaţiale la nivel naţional.

__________________________________

² În sensul prezentului Program, noţiunea “entitate publică” se utilizează conform definiţiei de la art.2 din Legea nr.254/2016 cu privire infrastructura naţională de date spaţiale şi desemnează:

entitate publică:

a) autoritate a administraţiei publice centrale sau locale, altă autoritate administrativă centrală (inclusiv autoritate administrativă din subordine, serviciu public desconcentrat sau aflat în subordine, instituţie publică în care o autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator) responsabilă de seturile de date spaţiale;

b) instituţie publică autonomă sau persoană juridică de drept privat care, în limitele competenţelor prevăzute de lege, prestează servicii publice, care nemijlocit cuprind activităţi şi servicii specifice legate de datele spaţiale;

c) operator de servicii şi utilităţi publice sau de reţele edilitare care dispune de reţele edilitare şi competenţe pentru operarea acestora, confirmate prin licenţă eliberată de autoritatea de reglementare din Republica Moldova în scopul prestării serviciilor comunale şi necomunale, şi este responsabil de exploatarea, întreţinerea, modernizarea, retehnologizarea şi dezvoltarea pe termen lung a reţelelor.

21. În acest sens, creşterea capacităţii administrative a entităţilor publice responsabile de gestionarea datelor spaţiale prin alocarea resurselor necesare şi dezvoltarea capacităţilor, inclusiv prin organizarea instruirilor, sunt două mecanisme care pot să faciliteze colaborarea şi să permită entităţilor să-şi atingă obiectivele.

22. Totodată, prevederile prezentului Program contribuie la atingerea obiectivelor din SND prin:

22.1. detalierea obiectivelor generale şi specifice;

22.2. dezvoltarea şi elaborarea planurilor de acţiuni care să stabilească paşii şi activităţile specifice pentru atingerea tuturor obiectivelor;

22.3. identificarea şi alocarea resurselor necesare pentru buna implementare, precum resursa umană şi resursa financiară;

22.4. stabilirea indicatorilor de performanţă pentru a măsura progresul şi gradul de realizare;

22.5. indicarea autorităţilor responsabile, prin atribuirea rolurilor şi a responsabilităţilor clare pentru implementarea planului de acţiuni aferent;

22.6. monitorizarea şi evaluarea progresului pe toată durata de implementare a documentului, cu efectuarea ajustărilor şi modificărilor necesare;

22.7. comunicarea atât a problemelor şi provocărilor, cât şi a progresului şi rezultatelor părţilor interesate şi publicului general, în scopul asigurării unui nivel înalt de susţinere pentru implementarea prezentului Program.

Subsecţiunea a 2-a

Conformitatea cu Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030

23. Prezentul Program este aliniat la principiile de bază ale Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, având la bază idei precum utilizarea corectă şi eficientă a datelor spaţiale, accesul echitabil la informaţii şi tehnologii, dezvoltarea durabilă prin integrarea datelor spaţiale în procesele decizionale.

Prezentul Program va contribui la realizarea prevederilor Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 şi, astfel, la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (în continuare – ODD).

24. ODD 9: Construirea unei infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei

24.1. Dezvoltarea infrastructurii de calitate, fiabile, durabile şi puternice în regiunile ţării pentru a susţine dezvoltarea economică şi creşterea bunăstării populaţiei, cu accent pe accesul larg şi echitabil pentru toţi (ţinta 9.1)

INDS joacă un rol important în planificarea şi gestionarea infrastructurii naţionale, oferind date esenţiale pentru identificarea zonelor prioritare de dezvoltare şi pentru prevenirea riscurilor de mediu. Aceasta contribuie la crearea unei infrastructuri reziliente care sprijină dezvoltarea durabilă pe termen lung.

24.2. Fortificarea cercetării ştiinţifice, modernizarea capacităţilor tehnologice ale sectoarelor industriale, precum şi încurajarea inovaţiilor în vederea creşterii competitivităţii economiei naţionale şi a gradului de bunăstare a populaţiei (ţinta 9.5)

Implementarea INDS stimulează inovarea prin integrarea tehnologiilor moderne de colectare şi analiză a datelor spaţiale. Acest lucru contribuie la îmbunătăţirea capacităţilor tehnologice ale Republicii Moldova, promovând dezvoltarea durabilă şi colaborarea intersectorială.

INDS susţine fortificarea cercetării ştiinţifice şi modernizarea capacităţilor tehnologice prin furnizarea de date spaţiale standardizate, interoperabile şi de înaltă calitate, utilizabile în activităţi de cercetare, inovare şi dezvoltare tehnologică. Accesul deschis la aceste date facilitează dezvoltarea de soluţii digitale avansate, aplicaţii geospaţiale şi modele analitice care sprijină procesele industriale, planificarea investiţiilor şi luarea deciziilor bazate pe dovezi.

Prin dezvoltarea infrastructurii digitale de date spaţiale şi stimularea reutilizării acestora de către mediul academic, sectorul privat şi administraţia publică, prezentul Program contribuie la creşterea competitivităţii economice, la transferul de cunoştinţe şi la promovarea inovării tehnologice, cu impact direct asupra bunăstării populaţiei.

25. ODD 11: Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile

25.1. Până în 2030, asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, echitabile, accesibile şi durabile pentru toţi, îmbunătăţirea siguranţei rutiere, în special prin extinderea reţelelor de transport public (ţinta 11.2)

INDS sprijină planificarea şi optimizarea sistemelor de transport prin furnizarea de date spaţiale actualizate privind reţelele de transport, mobilitatea urbană şi siguranţa rutieră. Aceste date susţin analiza accesibilităţii, identificarea zonelor deficitare şi fundamentarea deciziilor pentru extinderea şi modernizarea transportului public.

25.2. Susţinerea dezvoltării durabile a regiunilor, asigurarea unui sistem urban policentric şi asigurarea localităţilor cu documentaţie de urbanism (ţinta 11.3)

INDS asigură suport informaţional pentru dezvoltarea urbană durabilă şi planificarea teritorială prin integrarea documentaţiilor de urbanism, a datelor privind utilizarea terenurilor şi structura aşezărilor. Programul facilitează coordonarea interinstituţională şi utilizarea coerentă a datelor în procesul de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de planificare urbană şi regională.

25.3. Până în 2030, creşterea substanţială a numărului oraşelor şi localităţilor care au adoptat şi implementează politici şi planuri integrate de incluziune, eficienţă a resurselor, atenuare şi adaptare la schimbările climatice, rezilienţă la situaţii excepţionale, în conformitate cu Cadrul Sendai pentru reducerea riscurilor dezastrelor 2015-2030 (ţinta 11.b)

INDS contribuie la elaborarea şi implementarea politicilor urbane integrate prin furnizarea de date spaţiale relevante pentru managementul riscurilor, adaptarea la schimbările climatice şi creşterea rezilienţei locale. Accesul la date interoperabile sprijină evaluarea riscurilor, planificarea măsurilor de prevenire şi răspuns la situaţii excepţionale în conformitate cu Cadrul Sendai.

26. ODD 16: Promovarea unor societăţi paşnice şi incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiţie pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile

26.1. Dezvoltarea eficienţei, responsabilităţii şi transparenţei instituţiilor la toate nivelurile (ţinta 16.6)

INDS sprijină eficienţa instituţiilor prin furnizarea unei baze de date spaţiale coerente şi integrate, care facilitează procesul de luare a deciziilor pe baza informaţiilor actualizate şi precise. De asemenea, infrastructura naţională de date spaţiale promovează transparenţa, permiţând accesul public la date relevante despre teritoriu, resurse şi infrastructură, reducând astfel riscurile de corupţie şi sprijinind monitorizarea activităţilor guvernamentale.

Prezentul Program contribuie la creşterea eficienţei, responsabilităţii şi transparenţei instituţiilor publice prin asigurarea unei infrastructuri digitale de date spaţiale interoperabile, care sprijină procesele decizionale bazate pe date şi utilizarea eficientă a resurselor publice. Accesul la date spaţiale standardizate permite fundamentarea planificării investiţiilor publice şi monitorizarea implementării acestora, inclusiv în domenii cu impact bugetar şi teritorial.

Prin integrarea datelor spaţiale în serviciile publice digitale şi dezvoltarea mecanismelor de partajare interinstituţională, prezentul Programul susţine modernizarea serviciilor publice şi extinderea accesului acestora în format electronic. Acest fapt contribuie la îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate, la creşterea nivelului de satisfacţie al beneficiarilor şi la sporirea transparenţei interacţiunii dintre autorităţi şi cetăţeni, în conformitate cu indicatorii naţionali aferenţi ţintei 16.6;

26.2. Asigurarea procesului decizional receptiv, incluziv, participativ şi reprezentativ la toate nivelurile (ţinta 16.7)

INDS contribuie la procesul decizional participativ prin accesibilitatea datelor spaţiale către toţi actorii interesaţi, inclusiv către societatea civilă, mediul academic şi sectorul privat. Prin utilizarea acestei platforme, deciziile pot fi fundamentate pe informaţii spaţiale clare şi obiective, sprijinind, astfel, procese decizionale reprezentative şi incluzive. Pe lângă accesul liber la datele spaţiale guvernamentale, dezvoltarea societăţii informaţionale este susţinută de furnizarea de către administraţia guvernamentală a unui număr de e-servicii disponibile cetăţenilor (de exemplu, serviciul public de semnătură electronică sau accesarea datelor spaţiale prin serviciile de reţea).

Prezentul Program sprijină procesul decizional receptiv, incluziv şi participativ prin asigurarea accesului deschis la date spaţiale relevante pentru politici publice, planificare teritorială şi dezvoltare locală. Disponibilitatea datelor spaţiale dezagregate teritorial facilitează analiza impactului deciziilor publice asupra diferitelor grupuri ale populaţiei şi susţine fundamentarea deciziilor bazate pe dovezi la nivel naţional şi local.

Prin integrarea datelor spaţiale în platforme digitale şi procese de consultare publică, prezentul Program contribuie la creşterea transparenţei şi a reprezentativităţii procesului decizional, oferind autorităţilor şi publicului instrumente pentru monitorizarea distribuţiei teritoriale a serviciilor, a resurselor şi a oportunităţilor. Astfel, INDS susţine participarea informată şi evaluarea echitabilă a politicilor publice în conformitate cu indicatorii naţionali aferenţi ţintei 16.7.

27. ODD 17: Consolidarea mijloacelor de implementare şi revitalizare a parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă

27.1. Consolidarea cooperării regionale şi internaţionale privind accesul la ştiinţă, tehnologie şi inovaţii şi îmbunătăţirea schimbului de cunoştinţe în condiţii agreate în comun, inclusiv printr-o mai bună coordonare între mecanismele existente (ţinta 17.6)

Prezentul Program contribuie la consolidarea cooperării regionale şi internaţionale în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovaţiilor prin alinierea infrastructurii naţionale de date spaţiale la standarde europene şi internaţionale (INSPIRE, ISO, OGC), facilitând schimbul de date şi interoperabilitatea transfrontalieră. INDS sprijină utilizarea infrastructurii digitale şi a serviciilor online bazate pe date spaţiale ca parte a ecosistemului naţional de acces la tehnologie şi conectivitate.

27.2. Operaţionalizarea completă a băncii de tehnologii, a mecanismului de consolidare a capacităţilor în ştiinţă, tehnologie şi inovare, inclusiv sporirea utilizării tehnologiei generice, în special a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (ţinta 17.8)

Prin dezvoltarea şi utilizarea infrastructurii digitale de date spaţiale, prezentul Program sprijină valorificarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în sectorul public şi privat. INDS contribuie la extinderea utilizării soluţiilor digitale, a aplicaţiilor geospaţiale şi a serviciilor online bazate pe date ca elemente ale modernizării tehnologice şi ale transformării digitale.

27.3. Până în 2030, sporirea semnificativă a disponibilităţii datelor calitative, în timp util, fiabile şi dezagregate, caracteristici relevante în contextul naţional (ţinta 17.18)

Prezentul Program îmbunătăţeşte colectarea, analiza şi diseminarea datelor spaţiale, sprijinind astfel procesul de monitorizare şi evaluare a progresului în implementarea Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030. Parteneriatele naţionale şi internaţionale pentru implementarea INDS contribuie la consolidarea cooperării globale.

INDS contribuie direct la sporirea disponibilităţii datelor calitative, fiabile, actualizate şi dezagregate teritorial, inclusiv pentru monitorizarea indicatorilor ODD. Integrarea datelor spaţiale cu datele statistice sprijină Biroul Naţional de Statistică şi alte instituţii responsabile în producerea şi diseminarea indicatorilor de dezvoltare durabilă.

28. Astfel, prezentul Program se aliniază în mod direct cu mai multe dintre ODD, sprijinind eficienţa instituţională, planificarea sustenabilă şi utilizarea inovativă a datelor în beneficiul societăţii.

Subsecţiunea a 3-a

Conformitatea cu Acordul de Asociere

29. Prezentul Program contribuie la realizarea angajamentelor Republicii Moldova asumate în cadrul Acordului de Asociere, în special cele din titlul V (art. 84-87 din capitolul 3,) şi titlul VI (art. 452 din capitolul 10), care includ:

29.1. dezvoltarea infrastructurii naţionale de date spaţiale:

29.1.1. prin implementarea prezentului Program, Republica Moldova urmăreşte crearea unui sistem naţional interoperabil de date spaţiale, în conformitate cu standardele europene şi cu principiile stabilite în Directiva 2007/2/CE (Inspire);

29.2. consolidarea cooperării internaţionale în domeniul datelor spaţiale:

29.2.1. Programul promovează alinierea Republicii Moldova la reţelele europene de date spaţiale, facilitând integrarea în proiecte regionale şi internaţionale;

29.3. promovarea guvernării transparente şi bazate pe date:

29.3.1. utilizarea datelor spaţiale contribuie la fundamentarea deciziilor publice, fapt care sprijină angajamentele Republicii Moldova de a asigura transparenţă şi eficienţă în administraţia publică, aşa cum sunt stipulate în Acordul de Asociere.

30. În conformitate cu prevederile art.452 din Acordul de Asociere, prezentul Program sprijină armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul Uniunii Europene în domeniul datelor spaţiale, ceea ce implică:

30.1. crearea unui cadru normativ şi instituţional pentru managementul datelor spaţiale, în conformitate cu Directiva 2007/2/CE (Inspire);

30.2. promovarea accesului deschis la date spaţiale şi facilitarea schimbului de informaţii între instituţiile naţionale şi organizaţiile internaţionale.

31. Acordarea pentru Republica Moldova a statutului de ţară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană (la 23 iunie 2022) este un alt factor de mobilizare pentru integrarea ţării în cadrul legal al Uniunii Europene şi în piaţa unică digitală. În acest context, trebuie accelerate procesele transformaţionale iniţiate deja, aliniate măsurile strategice naţionale la tendinţele europene şi globale şi implementate noi politici bazate pe cele mai recente priorităţi transversale ale Uniunii Europene, precum şi pe necesităţile specifice ale Republicii Moldova.

32. Prezentul Program reflectă priorităţile stabilite în Planul de acţiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de către Comisia Naţională pentru Integrare Europeană pe data de 4 august 2022, având tangenţă cu acţiunea 6.1.2 care vizează continuarea procesului de transformare a guvernării electronice prin digitalizarea serviciilor publice, cu accent pe furnizarea serviciilor publice în format electronic în mod implicit (digital-first) şi pe primirea rezultatului furnizării serviciilor publice în format electronic (digital-by-default).

33. La elaborarea prezentului Program s-a ţinut cont de priorităţile stabilite în Programul de activitate al Guvernului “UE, PACE, DEZVOLTARE”, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.269/2025, în special cele din prioritatea sectorială Guvernare eficientă, precum:

Prioritatea 1. Modernizarea administraţiei publice la nivel central şi local pentru a asigura gestionarea eficientă a fondurilor naţionale şi europene, transpunerea şi implementarea acquis-ului Uniunii Europene;

Prioritatea 4. Eficientizarea proceselor de modernizare a serviciilor publice, alinierea la standardele europene de e-guvernare;

Prioritatea 7. Consolidarea securităţii cibernetice şi a infrastructurii IT critice.

33.1. În raport cu prioritatea 1 şi prioritatea 2 (fortificarea mecanismelor de transparenţă şi facilitarea participării publice), prezentul Program susţine procesele decizionale fundamentate pe date, creşte transparenţa utilizării informaţiilor publice şi consolidează cooperarea interinstituţională la nivel central şi local, contribuind la dezvoltarea unei administraţii publice mai eficiente şi mai responsabile;

33.2. în corelare cu prioritatea 4, prezentul Program sprijină digitalizarea serviciilor publice prin dezvoltarea infrastructurii naţionale de date spaţiale, prin asigurarea interoperabilităţii sistemelor informaţionale şi extinderea accesului la servicii electronice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri în conformitate cu principiile digital-first şi digital-by-default;

33.3. totodată, în conformitate cu prioritatea 7, prezentul Program contribuie la consolidarea infrastructurii critice a IT prin implementarea unor platforme digitale sigure şi fiabile pentru gestionarea, partajarea şi utilizarea datelor spaţiale.

34. Prezentul Program răspunde inclusiv acţiunilor de reformă prevăzute în Planul naţional de dezvoltare pentru anii 2025-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.361/2024. Conformitatea se manifestă, în special, prin alinierea la obiectivul general 7. Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente. În acest context, Programul contribuie la implementarea:

34.1. Acţiunii de reformă 69. Actualizarea şi menţinerea hărţilor digitale şi a ortoimaginilor pentru Republica Moldova, asigurând o bază de date spaţială modernă şi accesibilă pentru utilizatori;

34.2. Acţiunii de reformă 76. Dezvoltarea noilor soluţii guvernamentale partajate prin consolidarea ecosistemului de e-Guvernare, promovând inovarea şi integrarea soluţiilor digitale în serviciile publice:

34.2.1. în subsidiar, proiectul de dezvoltare a acţiunii de reformă 76 “Geoportalul tematic al Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru” (geodata.gov.md), indicat la poziţia 211 din Partea operaţională a Planului naţional de dezvoltare pentru perioada 2025-2027, este un exemplu concret de implementare a acestor reforme, sprijinind modernizarea infrastructurii digitale şi creşterea accesibilităţii datelor spaţiale la nivel naţional.

35. Elaborarea prezentului Program este prevăzută în Planul naţional de reglementări pentru anul 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.841/2024 (Acţiunea nr.6. Aprobarea Programului pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale de date spaţiale pentru anii 2026-2030).

Subsecţiunea a 4-a

Trasabilitatea cu Strategia naţională de dezvoltare a societăţii

informaţionale din Republica Moldova pentru anii 2023-2030

36. Domeniile de intervenţie ale prezentului Program sunt aliniate şi la priorităţile stabilite în Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.650/2023, fapt care asigură un nivel înalt de sinergie al politicilor publice din acest domeniu.

37. Obiectivul general 1. Dezvoltarea unei societăţi digitale

37.1. Obiectivul general 1 se axează pe dezvoltarea unei societăţi digitale, centrată pe cetăţean, prin utilizarea pe scară largă a tehnologiilor şi serviciilor digitale. Acesta include:

37.1.1. reducerea decalajului digital prin asigurarea accesului la internet de calitate, la dispozitive inteligente şi alfabetizare digitală;

37.1.2. incluziunea digitală ca metodă de combatere a inegalităţilor socioeconomice;

37.1.3. promovarea competenţelor digitale ca abilităţi fundamentale. Prezentul Program are obiective şi măsuri similare, cum ar fi crearea unui mediu favorabil pentru transformarea digitală, ceea ce indică o aliniere strategică.

38. Obiectivului general 2. Dezvoltarea unui sector TIC robust şi competitiv

Prezentul Program este o iniţiativă strategică care contribuie la digitalizarea societăţii şi la dezvoltarea unui sector TIC competitiv în Republica Moldova. Obiectivul general 2 susţine aceste eforturi printr-o abordare multidimensională a problemelor de infrastructură, de competenţe TIC, de reglementări şi dezvoltarea ecosistemului de afaceri, prin implementarea următoarelor direcţii prioritare:

38.1. dezvoltarea unor condiţii favorabile pentru sectorul TIC şi pentru comunitatea start-upurilor. Dezvoltarea competenţelor avansate şi stimularea start- upurilor contribuie direct la consolidarea ecosistemului TIC, în care portalul INDS poate juca un rol important prin furnizarea de date şi suport tehnologic;

38.2. consolidarea arhitecturii digitale în sectorul public. Programele de interoperabilitate promovate de INDS susţin consolidarea serviciilor digitale prin integrarea datelor şi utilizarea cloudului;

38.3. utilizarea şi reutilizarea în comun a datelor şi serviciilor, astfel INDS facilitând schimbul de date între instituţii publice şi private, contribuind la optimizarea serviciilor şi inovaţia digitală;

38.4. stimularea utilizării serviciilor digitale. Prin modernizarea infrastructurii şi simplificarea interacţiunilor digitale, INDS poate contribui la creşterea gradului de utilizare a serviciilor digitale;

38.5. atragerea întreprinderilor digitale şi a investiţiilor străine în Republica Moldova. Legislaţia favorabilă şi parcul IT virtual sunt fundamentale pentru a atrage investitori şi companii. INDS poate fi folosită ca punct de sprijin pentru a facilita deciziile investiţionale bazate pe date precise;

38.6. promovarea la scară largă a serviciilor digitale şi a utilizării identităţii electronice. Promovarea identităţii electronice este în creştere, dar adoptarea pe scară largă necesită o educare a cetăţenilor. INDS sprijină crearea unui cadru digital coeziv, care facilitează utilizarea serviciilor electronice şi promovarea identităţii digitale.

39. Obiectivul general 3. Crearea unei economii digitale inovatoare şi reziliente

39.1. Obiectivul general 3 din strategia menţionată subliniază dezvoltarea unei economii digitale inovatoare, iar INDS este instrumentul esenţial pentru susţinerea unei economii digitale prin digitalizarea proceselor economice şi administrative, contribuind în acest sens la:

39.1.1. integrarea datelor şi eficienţa operaţională. Digitalizarea şi transformarea întreprinderilor, promovate prin obiectivul general 3 necesită utilizarea unor seturi de date spaţiale pentru optimizarea lanţurilor de aprovizionare, a distribuţiei sau a gestiunii resurselor;

39.1.2. creşterea accesului la date pentru sectorul public şi privat. INDS oferă acces la date deschise şi standardizate, facilitând implementarea soluţiilor tehnologice complexe menţionate în obiectivul privind start-upurile şi industria IT;

39.1.3. promovarea comerţului electronic. Infrastructura INDS poate sprijini digitalizarea logisticii prin integrarea datelor spaţiale în reţelele de livrare şi comerţ.

39.2. Obiectivul general 3 din strategia numită susţine aceste eforturi printr-o abordare multidimensională a problemelor de infrastructură, competenţe TIC, reglementări şi dezvoltare a ecosistemului de afaceri, prin implementarea următoarelor direcţii prioritare:

39.2.1. transformarea digitală a întreprinderilor. Utilizarea INDS poate susţine digitalizarea ciclului operaţional al companiilor prin aplicarea unor soluţii bazate pe localizare geografică pentru monitorizare, planificare şi luarea deciziilor;

39.2.2. dezvoltarea şi promovarea serviciilor publice digitale esenţiale pentru companii. Integrarea datelor spaţiale în serviciile publice digitale (de exemplu, reglementarea utilizării terenurilor, înregistrarea proprietăţilor sau interacţiunile legate de autorizaţii) poate reduce constrângerile administrative;

39.2.3. dezvoltarea în continuare a industriei locale IT şi asimilarea produselor lor pe piaţa internă. Accesul la date spaţiale standardizate prin INDS poate stimula dezvoltarea de soluţii software avansate, cu aplicabilitate locală şi internaţională;

39.2.4. stimularea pieţei serviciilor de plăţi electronice se realizează prin contribuţia indirectă la optimizarea reţelelor de logistică, sprijinind astfel infrastructura necesară pentru comerţ electronic;

39.2.5. reducerea deficitului de forţă de muncă din domeniul TIC în toate sectoarele economiei. Crearea soluţiilor bazate pe date spaţiale poate stimula cererea pentru specialişti TIC cu competenţe avansate în procesarea şi utilizarea datelor spaţiale;

39.2.6. promovarea cooperării în domeniul cercetării şi dezvoltării dintre subiecţii de cercetare şi inovare, sectorul public şi cel privat. Integrarea INDS cu Cloudul European pentru Ştiinţa Deschisă şi alte iniţiative europene va permite utilizarea eficientă a datelor spaţiale pentru cercetare;

39.2.7. dezvoltarea mediului de afaceri favorabil start-upurilor digitale. INDS poate deveni un suport esenţial pentru start-upuri, oferind acces la infrastructura necesară pentru dezvoltarea unor produse tehnologice competitive (de exemplu, GIS-based solutions, monitorizare şi planificare urbană etc.).

40. Obiectivul general 4. Crearea unui stat digital eficient, inteligent şi transparent

40.1. Prin digitalizare se urmăreşte eficientizarea serviciilor publice, creşterea transparenţei şi securitatea proceselor, eliminând barierele birocratice şi reducând costurile administrative. Această viziune susţine priorităţile europene precum interoperabilitatea, protecţia datelor şi accesul facil la servicii publice, aliniindu-se standardelor şi practicilor internaţionale:

40.1.1. prezentul Program are un rol central în implementarea direcţiilor prioritare ale obiectivului general 4. INDS asigură cadrul pentru schimbul operativ de date între instituţii şi registrele de stat. Utilizarea principiului “o singură dată” depinde de interoperabilitatea tehnică şi semantică între sistemele informaţionale;

40.1.2. prin centralizarea datelor în geoportaluri tematice care pot fi interconectate, Programul elimină redundanţele în procesul de colectare a datelor şi simplifică procesele administrative;

40.1.3. INDS contribuie la standardizarea şi automatizarea datelor spaţiale deţinute de către autorităţile publice, inclusiv prin atribuirea unui identificator unic;

40.1.4. Programul sprijină implementarea principiilor “implicit digital” şi “sigur prin design”, fundamentale pentru un stat digital. Contribuţiile includ securitatea, întrucât stocarea datelor în cloudul guvernamental asigură protecţie împotriva pierderii şi accesului neautorizat.

40.2. Obiectivul menţionat promovează utilizarea tehnologiilor emergente şi a cloud computingului, în care INDS poate servi ca platformă pentru analiza datelor spaţiale şi luarea deciziilor:

40.2.1. planificarea utilizării terenurilor sau analiza infrastructurii poate beneficia de date spaţiale precise gestionate prin INDS, ceea ce contribuie la luarea deciziilor mai bine informate în sectoare critice precum urbanism, transport şi mediu.

41. Obiectivul general 5. Crearea unui mediu digital accesibil, sigur şi incluziv

41.1. Prezentul Program contribuie direct la crearea unui mediu digital accesibil, sigur şi incluziv prin:

41.1.1. accesibilitate digitală, întrucât dezvoltarea unei infrastructuri de date spaţiale permite accesul larg la date spaţiale relevante pentru cetăţeni, autorităţi şi mediul privat;

41.1.2. securitate cibernetică, aşa cum datele spaţiale sunt un element critic al infrastructurii digitale şi necesită protecţie avansată împotriva ameninţărilor cibernetice;

41.1.3. incluziune, deoarece promovarea utilizării datelor spaţiale prin platforme deschise şi formate interoperabile sprijină implicarea tuturor actorilor societăţii în dezvoltarea digitală;

41.2. prezentul Program are trasabilitate cu direcţia prioritară şi este importantă fortificarea conlucrării cu autoritatea competentă în domeniul securităţii cibernetice la nivel naţional, aşa cum INDS necesită să coordoneze securitatea cibernetică pentru infrastructura de date critice, inclusiv a datelor spaţiale;

41.3. INDS este parte integrantă a infrastructurii critice digitale, iar documente precum Planul naţional de răspuns la incidente cibernetice şi crize în domeniul securităţii cibernetice trebuie să includă măsuri specifice pentru protejarea datelor spaţiale şi a platformelor asociate.

Subsecţiunea a 5-a

Sinergia cu alte documente de politici publice

42. Prezentul Program se corelează cu alte documente de politici publice conexe, precum:

42.1. Programul naţional de specializare inteligentă al Republicii Moldova pentru anii 2024-2027 “Smart Moldova”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.588/2024, care are drept obiectiv principal consolidarea colaborării dintre sectorul de afaceri şi domeniile de cercetare şi inovare, concentrându-se pe patru domenii prioritare: agricultura durabilă, sănătatea, energia şi tehnologiile informaţionale şi de comunicaţiile (TIC);

42.1.1. conformitatea dintre aceste două programe se manifestă în special în domeniul agriculturii durabile şi al TIC. Programul “Smart Moldova” îşi propune crearea şi dezvoltarea infrastructurii de cercetare şi inovare în aceste domenii, oferind mediului academic şi sectorului privat posibilitatea de a participa la proiecte comune, inclusiv în domeniul transferului tehnologic. Geoportalul INDS constituie punctul unic de acces pentru căutarea, vizualizarea şi descărcarea datelor spaţiale din diferite surse, descrise prin metadate. Una dintre funcţiile de bază ale Geoportalului INDS este posibilitatea de combinare şi vizualizare a datelor produse de diferite entităţi publice;

42.1.2. astfel, INDS sprijină implementarea obiectivelor Programului “Smart Moldova” prin asigurarea accesului la date spaţiale de înaltă calitate, facilitând dezvoltarea soluţiilor inovatoare în domeniile prioritare identificate;

42.2. Programul naţional în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2024- 2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1049/2023, stabileşte priorităţi strategice şi obiective de dezvoltare în domeniile cercetării şi inovării, aliniate la procesul de integrare europeană a Republicii Moldova;

42.2.1. conformitatea dintre Programul naţional în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2024-2027 şi prezentul Program se manifestă prin faptul că au la bază obiective comune de promovare a cercetării, inovării şi digitalizării. Ambele programe urmăresc modernizarea infrastructurii de date şi promovarea utilizării tehnologiilor avansate pentru a sprijini dezvoltarea economică şi socială a ţării. De exemplu, integrarea Geoportalului INDS în Geoportalul UE INSPIRE facilitează accesul la date spaţiale standardizate, care sunt esenţiale pentru cercetare şi inovare;

42.3. Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale este evidentă, întrucât Programul INDS este fundamentat pe cadrul normativ stabilit de această lege. Legea nominalizată oferă baza juridică şi principiile pentru organizarea, dezvoltarea şi funcţionarea INDS, iar Programul INDS stabileşte măsurile specifice şi direcţiile de implementare pentru atingerea obiectivelor prevăzute de lege:

42.3.1. prezentul Program este un instrument de implementare a prevederilor Legii nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale, fiind conceput pentru a transpune în practică cerinţele legale şi pentru a oferi soluţii concrete la provocările de administrare a datelor spaţiale în Republica Moldova. Sinergia este asigurată prin alinierea obiectivelor, a principiilor şi a măsurilor propuse, contribuind astfel la dezvoltarea unei infrastructuri naţionale moderne şi eficiente de date spaţiale.

43. Prin urmare, prezentul Program contribuie la integrarea Republicii Moldova în spaţiul european al datelor spaţiale, consolidând capacităţile naţionale şi creând premise pentru utilizarea inovativă a datelor în sprijinul dezvoltării economice, protecţiei mediului şi planificării teritoriale eficiente.

44. Prezentul Program acoperă perioada anilor 2026-2030, iar implementarea acestuia este prevăzută pentru aceeaşi perioadă, asigurând o abordare coerentă şi sustenabilă în dezvoltarea, gestionarea şi utilizarea infrastructurii naţionale de date spaţiale pentru sprijinirea proceselor decizionale şi promovarea inovaţiei în domeniul administrării datelor spaţiale.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

45. La nivel global, conceptul modern de infrastructură a datelor spaţiale a început să prindă contur în a doua jumătate a secolului XX, în special în statele occidentale. În SUA, primele iniţiative privind utilizarea datelor spaţiale în scopuri civile au apărut perioada în 1960-1970, odată cu dezvoltarea primelor sisteme informaţionale geografice şi lansarea satelitului Landsat în 1972, care a permis colectarea imaginilor satelitare pentru agricultură, mediu şi urbanism.

46. De la începutul anilor ʼ90 a fost înregistrat un progres impresionant în domeniul infrastructurilor de date spaţiale regionale şi globale. Primele eforturi de creare a unor astfel de infrastructuri sunt legate de ordinul executiv al preşedintelui SUA, Bill Clinton “Coordonarea colectării datelor spaţiale şi a accesului la acestea: Infrastructura Naţională de Date Spaţiale (INDS)” (“Coordinating Geographic Data Acquisition and Access: The National Spatial Data Infrastructure (NSDI)”). Ordinul menţionat a presupus implementarea unei infrastructuri de date spaţiale naţionale în cooperare cu autorităţile publice centrale, locale şi cu cele din sectorul privat, pentru susţinerea utilizării datelor spaţiale de către sectorul public şi privat.

47. Ulterior, aceste demersuri iniţiale au fost completate de o serie de iniţiative regionale şi globale ce au contribuit la dezvoltarea infrastructurilor de date spaţiale la nivel internaţional. Printre cele mai importante se numără: Iniţiativa privind Infrastructura Globală de Date Spaţiale (GSDI), susţinută de organizaţii de referinţă precum Comitetul Federal pentru Date Geografice din SUA (FGDC), Organizaţia Europeană pentru Informaţie Geografică (EUROGI), Comitetul Permanent pentru GIS din Asia şi Pacific (PCGIAP), Consiliul pentru Informaţie Spaţială din Australia (ANZLIC) şi altele.

48. Începând cu anul 1996, la Bonn (Germania), aceste organizaţii şi-au consolidat cooperarea printr-o serie de conferinţe internaţionale Global Spatial Data Infrastructure (GSDI), care au stimulat progresul în direcţia creării unui acces global, durabil şi coordonat la date spaţiale, prin colaborarea activă între state şi instituţii. În Europa, agenţiile naţionale de cartografie şi cadastru au început, în aceeaşi perioadă, să exploreze utilizarea acestor date pentru planificarea urbană şi gestionarea teritoriului, însă accesul public la aceste informaţii rămânea încă limitat.

49. Istoria şi evoluţia IDNS în Republica Moldova are o perspectivă lungă şi complexă, care a fost influenţată de mai mulţi factori:

49.1. perioada sovietică (până în anul 1991), Republica Sovietică Socialistă Moldovenească era parte a sistemului geodezic şi cartografic centralizat al URSS, orientat preponderent către scopuri administrative şi militare. Datele spaţiale erau considerate informaţii de stat cu regim secret, iar accesul public la hărţi şi la alte resurse cartografice era strict limitat. Activităţile de cartografiere, geodezie şi inventariere a resurselor naturale erau realizate la nivel centralizat, iar produsele acestora erau păstrate în Fondul Naţional Cartografic. Lipsa unor mecanisme de partajare a acestor date a limitat utilizarea acestor informaţii în dezvoltarea social- economică;

49.2. tranziţia postsovietică şi primele iniţiative naţionale (anii ʼ90). Odată cu obţinerea independenţei în 1991, Republica Moldova a preluat responsabilitatea pentru administrarea datelor spaţiale, moştenind infrastructura şi datele din perioada sovietică. Au fost înfiinţate instituţii naţionale de profil, precum Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru (în continuare – ARFC), iar primele iniţiative vizau dezvoltarea sistemului cadastral naţional. Accesul la date spaţiale a rămas limitat, iar dezvoltarea infrastructurii a fost îngreunată de resursele financiare şi tehnice reduse;

49.3. digitalizarea şi modernizarea infrastructurii (anii 2000). Progresele tehnologice au favorizat implementarea sistemelor informatice pentru cadastru şi urbanism, precum şi dezvoltarea bazelor de date spaţiale. Sistemele informaţionale geografice au început să fie utilizate atât de instituţiile publice, cât şi de sectorul privat, stimulând modernizarea serviciilor de geodezie şi cartografie. Proiectele internaţionale, inclusiv cele sprijinite de Banca Mondială, au contribuit la consolidarea infrastructurii şi la dezvoltarea capacităţilor tehnice;

49.4. alinierea la standardele europene şi crearea infrastructurii naţionale (2010-2020). Adoptarea Legii nr.254/2016 privind infrastructura naţională de date spaţiale a marcat un moment de referinţă, aliniindu-se parţial la Directiva 2007/2CE (Inspire). A fost creat Geoportalul INDS, oferind acces public la date spaţiale, iar instituţiile au început să colaboreze pentru integrarea datelor spaţiale din diverse sectoare. Participarea Moldovei la iniţiative regionale şi internaţionale, precum INSPIRE, şi la alte proiecte europene a consolidat procesul de interoperabilitate şi schimb de date;

49.5. transformarea digitală şi integrarea europeană (2020 – până în prezent). Utilizarea datelor spaţiale s-a extins în diverse sectoare, precum urbanism, agricultură, mediu, gestionarea calamităţilor naturale şi a situaţiilor de urgenţă, dezvoltarea economică şi a mediului de afaceri, sănătatea şi siguranţa publică. Actualizarea legislaţiei pentru o aliniere mai completă la cerinţele Directivei 2007/2/CE (Inspire) a permis promovarea accesului deschis la date spaţiale.

50. Prin urmare, IDNS reprezintă un domeniu relativ nou în Republica Moldova, înregistrând o evoluţie semnificativă în ultimele decenii. În ultimii ani, partenerii internaţionali de dezvoltare împreună cu actorii naţionali au desfăşurat multiple analize şi consultări pentru a evalua stadiul actual al INDS şi impactul său asupra economiei şi administraţiei publice. Aceste eforturi au evidenţiat atât provocările existente, cât şi oportunităţile de îmbunătăţire, subliniind necesitatea adoptării unei abordări coordonate pentru consolidarea şi extinderea infrastructurii datelor spaţiale în Republica Moldova.

Secţiunea 1

Descrierea problemelor din domeniul infrastructurii naţionale de date spaţiale

51. În conformitate cu Directiva 200/2/CE (Inspire) şi cu Ghidurile ONU privind managementul datelor geospaţiale, dezvoltarea şi gestionarea infrastructurii naţionale de date spaţiale trebuie să respecte principii clare de guvernanţă. Statul trebuie să asigure un cadru eficient, transparent şi interoperabil pentru colectarea, partajarea şi utilizarea datelor spaţiale, în conformitate cu standardele internaţionale.

52. Pentru o gestionare eficientă a INDS este esenţială delimitarea clară a competenţelor între instituţiile responsabile de administrarea şi utilizarea datelor spaţiale, precum şi definirea unor mecanisme funcţionale de colaborare dintre autorităţile publice, sectorul privat şi utilizatorii finali. Cadrul European pentru Guvernanţa Datelor (Data Governance Act, 2022) subliniază necesitatea unor politici coerente pentru accesul şi reutilizarea datelor, inclusiv în domeniul datelor spaţiale.

53. În Republica Moldova, până în anul 2014, aproape toate lucrurile bune care s-au întâmplat în domenii legate de INDS s-au făcut datorită voluntariatului şi entuziasmului specialiştilor şi, de regulă, au fost realizate de către una sau două persoane din instituţiile care efectuează lucrări topografo-geodezice şi cartografice. Nu exista o abordare sistematică privind consolidarea capacităţilor în domeniul infrastructurii de date spaţiale. Republica Moldova nu a avut un geoportal naţional real din punct de vedere mai larg, adică un geoportal care ar acţiona drept interfaţă pentru un catalog naţional de metadate, care să permită utilizatorilor căutarea şi găsirea datelor spaţiale existente în ţară şi care să poată fi utilizate pentru scopurile lor. De asemenea, nu existau geoportaluri tematice.

54. Înainte de a introduce conceptul de INDS bazat pe principiile fundamentale ale INSPIRE, ARFC (actualmente Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru) a avut încheiate doar câteva acorduri bilaterale privind utilizarea datelor spaţiale. Acordurile se axau, în special, pe schimbul de date între instituţii. Au existat, de asemenea, unele eforturi de a apropia instituţiile şi a le convinge să coopereze, însă acest lucru nu a fost făcut într-un mod oficial şi coordonat. Gradul de cunoaştere şi de înţelegere a INDS în cadrul instituţiilor era destul de redus.

55. Datele spaţiale de bază, aşa ca ortofoto şi hărţile de bază, precum şi alte date spaţiale erau disponibile în format digital, însă nu au fost create în baza vreunui standard internaţional. Astfel, multe date se regăseau în formate inacceptabile pentru diseminare pe cale digitală.

56. Conceptul de descriere a datelor spaţiale prin metadate nu era recunoscut sau utilizat pe larg. Metadate existau doar pentru câteva seturi de date spaţiale disponibile. Dacă aceste metadate existau, ele aveau funcţia de a îndeplini necesităţile interne ale instituţiilor. Nu exista niciun document care să definească utilizarea standardelor în domeniul datelor spaţiale. Serviciile de reţea WMS şi WFS pentru partajarea datelor erau disponibile, însă beneficiile utilizării serviciilor de reţea erau conştientizate doar în instituţiile care aveau legătură cu Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru. Cu toate acestea, schimbul de date între instituţii se realiza prin transferul datelor pe suport CD/DVD, ceea ce limita accesibilitatea şi actualizarea operativă a informaţiilor.

57. În acest sens, se atestă doar două iniţiative definite prin cadrul juridic, care servesc drept predecesori pentru instituirea INDS în Republica Moldova, şi anume crearea Fondului Naţional de Date Geospaţiale şi ideea unui sistem naţional de informaţii geografice:

57.1. prin Hotărârea Guvernului nr.731/1997 cu privire la aprobarea Regulamentului Fondului Naţional de Date Geospaţiale, în scopul evidenţei centralizate, al păstrării şi utilizării documentelor topografo-geodezice, aerocosmice şi cartografice, a fost creat, în cadrul aparatului central al Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru, Fondul Naţional de Date Geospaţiale (în continuare – FNDG) cu statut de serviciu;

57.1.1. Regulamentul cu privire la Fondul Naţional de Date Geospaţiale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.731/1997, constituie un act normativ şi executoriu pentru toate întreprinderile, organizaţiile, instituţiile, indiferent de forma lor de proprietate şi apartenenţa departamentală, care efectuează lucrări topografo- geodezice şi cartografice sau utilizează materialele acestor lucrări;

57.1.2. organizaţiile executoare de lucrări cartografo-geodezice pot fi doar proprietate a statului, iar producţia acestora constituie patrimoniu de stat şi prezintă o parte din Fondul Arhivistic de Stat al Republicii Moldova;

57.1.3. organizaţiile nestatale pot îndeplini numai o parte din tipurile de lucrări geodezice (în special cele de prospecţiuni tehnico-geodezice şi unele tipuri de lucrări geodezice aplicate);

57.1.4. Fondul Naţional de Date Geospaţiale acumulează materialele topografo-geodezice şi cartografice de pe întreg teritoriul ţării, care prezintă interes etnic, ştiinţific, economic, istoric, social şi cultural. Accesul la datele spaţiale (de exemplu, hărţi topografice scanate la diferite scări, reţele geodezice, hărţi digitale, ortofoto etc.) se oferă autorităţilor publice, sectorului privat şi cetăţenilor;

57.2. prin Hotărârea Guvernului nr.1298/2003 (actualmente abrogată prin Hotărârea Guvernului nr.959/2023), în scopul realizării prevederilor Legii nr.778/2001 cu privire la geodezie, cartografie şi geoinformatică, al utilizării raţionale a resurselor financiare, de timp şi umane, precum şi al reglementării procesului de realizare, de utilizare şi de întreţinere a sistemelor informaţionale bazate pe date geografice, a fost aprobată Concepţia Sistemului Informaţional Geografic Naţional, precum şi lista instituţiilor responsabile de formarea sistemelor informaţionale geografice de ramură ce urmează a fi integrate în acest sistem;

57.2.1. Sistemul Informaţional Geografic Naţional (SIGN) reprezintă un complex de resurse informaţionale integrate într-un sistem unic, create de către instituţiile de ramură, ţinând cont de competenţa lor şi de repartizarea ramurală a împuternicirilor;

57.2.2. Concepţia Sistemului Informaţional Geografic Naţional (SIGN) a inclus următoarele principii de colectare de bază, de acumulare, de prelucrare, de modelare şi de analiză a datelor spaţiale, precum şi modalităţile de reprezentare şi furnizare a acestora către utilizatori, exigenţele faţă de menţinerea funcţională a sistemului menţionat, aspectele integrării resurselor informaţionale, mijloacele tehnice şi infrastructura organizaţională a spaţiului informaţional;

57.3. aceste acte normative au pus bazele dezvoltării infrastructurii de date spaţiale în Republica Moldova, facilitând ulterior implementarea INDS conform standardelor europene.

58. În perioada anilor 2014-2016, Republica Moldova a beneficiat de implementarea Proiectului Twinning pentru ARFC – Organizarea, Eficientizarea şi Computerizarea Procesului de Cartografiere, iniţiativă menită să sprijine Guvernul Republicii Moldova în procesul de modernizare a infrastructurii pentru gestionarea şi utilizarea datelor spaţiale.

59. Prin asistenţa oferită, Proiectul Twinning a stat la baza procesului de aliniere a Republicii Moldova la principiile europene privind infrastructura de date spaţiale, promovate prin Directiva 2007/2/CE (Inspire). Intervenţiile realizate au avut drept scop îmbunătăţirea sistemului de cartografiere în conformitate cu standardele Uniunii Europene şi cu bunele practici internaţionale de management al datelor geografice, prin facilitarea accesului la datele spaţiale, optimizarea proceselor de colectare şi gestionare a acestora, precum şi prin crearea unui sistem integrat care să asigure schimbul de date între instituţiile publice şi utilizatorii finali.

60. Acest scop a fost atins ca urmare a realizării următoarelor acţiuni:

- crearea permiselor de bază pentru instituirea INDS în conformitate cu Directiva 2007/2/CE (Inspire) şi cu cele mai bune practici internaţionale în domeniul managementului datelor geografice;

- dezvoltarea capacităţilor tehnice şi administrative ale AGCC pentru a-şi îndeplini una dintre sarcinile sale majore de coordonator naţional al INDS;

- dezvoltarea capacităţilor atât tehnice, cât şi administrative ale AGCC şi ale instituţiilor participante la proiect în misiunea lor de furnizori de date spaţiale;

- îmbunătăţirea înţelegerii conceptului de “infrastructură de date spaţiale” şi sporirea cooperării între autorităţile publice care au luat parte la proiect.

60.1. Implementarea INDS fundamentată pe principiile Directivei 2007/2/CE (INSPIRE) a avut ca rezultat instituirea unui cadru standardizat de partajare şi acces facil la datele spaţiale, necesare pentru cartografiere, precum şi la valorificarea unor modalităţi noi de combinare a acestor date, pentru realizarea diverse analize. Acest lucru a fost efectuat prin intermediul următoarelor activităţi:

- creşterea gradului de informare despre INDS;

- elaborarea proiectului de lege cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale;

- crearea catalogului de metadate, în care datele spaţiale sunt bine descrise;

- susţinerea dezvoltării geoportalului INDS, unde pot fi găsite şi evaluate datele spaţiale;

- acordarea suportului în procesul de armonizare a datelor spaţiale, bazat pe standarde comune;

- susţinerea dezvoltării serviciilor de reţea standardizate pentru partajarea datelor spaţiale;

- asigurarea cooperării între instituţiile participante la proiectul Twinning, adică autorităţile publice ce sunt parte a INDS;

- consolidarea capacităţilor în domeniul INDS.

60.2. A fost creat un geoportal naţional temporar al Republicii Moldova. Acesta oferă informaţii despre datele spaţiale şi serviciile puse la dispoziţie de către autorităţile publice participante la proiect. Acest portal oferă posibilitatea de a căuta, a vizualiza şi a descărca date spaţiale de la diferite surse (autorităţi publice) şi este considerat un element-cheie al INDS în Republica Moldova.

61. Cea mai importantă sarcină a INDS este de a spori partajarea datelor spaţiale între autorităţile publice, lucru necesar pentru activităţile de cartografiere. Totuşi, în acea etapă sistemele de cartografiere din Republica Moldova necesitau o înţelegere sporită a conceptului de IDNS, o coordonare corectă a acestei infrastructuri şi o bună cooperare între participanţii la INDS.

62. În pofida realizărilor obţinute pe parcursul implementării Proiectului Twinning (unde au fost definite principalele roluri şi responsabilităţi ale diferitor actori în cadrul INDS, a fost concepută structura de coordonare a INDS, iar scopurile şi responsabilităţile diferitor actori în cadrul acestei infrastructuri au fost definite şi au fost descrise sarcinile şi angajamentele), doar 10 autorităţi publice de nivel central au fost implicate ca participanţi (AGCC, Ministerul Mediului, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Agenţia Moldsilva, Agenţia “Apele Moldovei”, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Institutul de Ecologie şi Geografie, Biroul Naţional de Statistică, Î.S. Centrul Informaţional Agricol).

63. În continuare (în perioada anilor 2017-2019), AGCC a rămas responsabilă de consolidarea INDS, extinzând comunicarea conceptului către alte autorităţi publice responsabile de date spaţiale. Printre sarcinile asumate s-au numărat elaborarea regulilor de implementare pentru INDS, coordonarea activităţii de instituire şi dezvoltare a INDS în Republica Moldova, implicarea şi instruirea personalului de la alte autorităţi publice responsabile de date spaţiale şi desfăşurarea activităţilor de informare la nivel naţional şi local, pentru a spori gradul de conştientizare şi de utilizare a infrastructurii de date spaţiale. În acest proces, AGCC a creat grupuri de lucru pentru diferite aspecte asociate INDS, în conformitate cu structura de coordonare stabilită.

64. Prin urmare, fundamentul pentru instituirea unei INDS eficiente în Republica Moldova a fost alcătuit în conformitate cu principiile de bază ale Directivei 2007/2/CE (INSPIRE), ulterior fiind acoperite toate componentele principale ale unei INDS: cadrul juridic, cooperare, portal, metadate, date spaţiale, servicii de reţea, competenţe şi standarde.

Subsecţiunea 1

Cadrul normativ de reglementare al INDS

65. Cadrul normativ ce reglementează INDS în Republica Moldova este în mare parte adoptat, fiind structurat pe baza unui set de acte normative primare şi subsecvente, care contribuie semnificativ la conturarea şi funcţionarea eficientă a acesteia. Cadrul normativ privind INDS cuprinde următoarele:

65.1. Legea nr.778/2001 cu privire la geodezie, cartografie şi geoinformatică, care reglementează activităţile de geodezie, cartografie şi geoinformatică şi stabileşte cerinţele pentru crearea, gestionarea şi utilizarea datelor spaţiale la nivel naţional;

65.2. Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale, care constituie cadrul normativ de bază pentru INDS în Republica Moldova, asigurând conformitatea cu cerinţele Directivei 2007/2/CE (INSPIRE), prin transpunerea parţială a acesteia:

65.2.1. Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale reglementează măsurile ce vizează schimbul, partajarea, accesul şi utilizarea datelor şi a serviciilor spaţiale interoperabile pentru toate autorităţile publice, stabileşte cadrul normativ pentru colectarea, partajarea şi utilizarea seturilor de date spaţiale, pentru asigurarea accesului deschis la date. De asemenea, nominalizează autoritatea coordonatoare, Consiliul INDS, entităţile publice şi atribuie responsabilităţile acestora privind categoriile tematice de date spaţiale;

65.2.2. în conformitate cu legea sus-menţionată, datele spaţiale sunt grupate în trei anexe şi sunt distribuite în 32 de categorii tematice, necesare pentru constituirea cu succes a unui mecanism de gestionare a datelor spaţiale la nivel naţional. Aceste date sunt administrate de către entităţile publice responsabile şi sunt utilizate inclusiv la realizarea sarcinilor publice;

65.3. Hotărârea Guvernului nr.458/2017 pentru aprobarea responsabilităţilor entităţilor publice privind seturile de date spaţiale, care stabileşte entităţile publice şi seturile de date spaţiale de care sunt responsabile:

65.3.1. entităţile publice vizate participă la instituirea şi promovarea INDS prin acordarea accesului la seturile şi serviciile de date spaţiale deţinute, asigurarea descrierii acestora, precum şi asigură conţinutul complet, calitatea şi disponibilitatea datelor spaţiale, a serviciilor de reţea şi a metadatelor;

65.3.2. metadatele pentru datele spaţiale şi serviciile de reţea sunt completate de către entităţile publice responsabile, cu sprijinul operaţional al personalului AGCC;

65.4. Hotărârea Guvernului nr.459/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului infrastructurii naţionale de date spaţiale, precum şi a componenţei acestuia, care stabileşte rolul acestuia ca organ de coordonare interinstituţională pentru implementarea INDS;

65.5. Hotărârea Guvernului nr.737/2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la normele de creare a serviciilor de reţea şi termenul de implementare a acestora;

65.6. Hotărârea Guvernului nr.738/2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la normele de creare şi actualizare a metadatelor pentru seturile şi serviciile de date spaţiale;

65.7. Hotărârea Guvernului nr.254/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la normele de partajare a seturilor de date spaţiale şi a serviciilor aferente între entităţile publice şi terţi;

65.8. Hotărârea Guvernului nr.683/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la normele de aplicare care stabilesc modalităţile tehnice de interoperabilitate şi armonizare a seturilor şi serviciilor de date spaţiale, precum şi termenul de implementare;

65.9. Hotărârea Guvernului nr.212/2022 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional geografic de stat “Geoportalul tematic pentru datele spaţiale ale Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru” şi a Regulamentului privind modul de ţinere a Sistemului informaţional geografic de stat “Geoportalul tematic pentru datele spaţiale ale Agenţiei Geodeziei, Cartografie şi Cadastru”;

65.10. Hotărârea Guvernului nr.663/2023 cu privire la Sistemul informaţional geografic de stat “Geoportalul infrastructurii naţionale de date spaţiale”;

65.11. Hotărârea Guvernului nr.36/2024 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional geografic de stat la nivel local pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a Regulamentului resursei informaţionale formate de Sistemul informaţional geografic de stat la nivel local pentru autorităţile administraţiei publice locale;

65.12. Hotărârea Guvernului nr.739/2024 pentru aprobarea Listei seturilor de date spaţiale şi a periodicităţii de actualizare a acestora, prin care a fost aprobată Lista seturilor de date spaţiale şi periodicitatea de actualizare a acestora, stabilind un cadru normativ clar pentru gestionarea şi actualizarea datelor spaţiale relevante pentru diferite domenii de activitate. Implementarea acestui cadru este esenţială pentru asigurarea unei administrări durabile a teritoriului, pentru dezvoltarea infrastructurii critice, precum şu pentru protecţia mediului şi dezvoltarea economică;

65.13. Hotărârea Guvernului nr.766/2024 cu privire la aprobarea cerinţelor de creare a sistemelor informaţionale geografice de stat de către entităţile publice;

65.14. Ordinul nr.23/2020 al directorului general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru cu privire la aprobarea mecanismului de monitorizare a implementării infrastructurii naţionale de date spaţiale;

65.15. Ordinul nr.61/2023 al directorului general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru cu privire la crearea Grupurilor de lucru în domeniul infrastructurii naţionale de date spaţiale;

65.16. Ordinul nr.79/2023 al directorului general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru cu privire la aprobarea Ghidurilor în domeniul infrastructurii naţionale de date spaţiale;

65.17. Ordinul nr.54/2024 al directorului general al Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru cu privire la aprobarea Acordurilor-tip privind publicarea datelor spaţiale pe sisteme informaţionale geografice de stat.

Subsecţiunea a 2-a

Cooperarea dintre autorităţile responsabile

66. O infrastructură eficientă de date spaţiale nu poate fi stabilită în lipsa unei cooperări dintre autorităţile publice responsabile de datele spaţiale. Astfel, Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale defineşte clar rolurile în cadrul constituirii INDS, obligaţiile care decurg din aceste roluri şi cadrul organizatoric, în general, precum şi stabileşte competenţele autorităţii coordonatoare, organul consultativ, cine sunt debitorii actului şi care sunt obligaţiile acestora, datele spaţiale la care se referă şi care reprezintă geoportalul naţional. Atât entităţile publice responsabile pentru seturile de date spaţiale, cât şi terţii au atribuţii similare să participe la elaborarea şi la implementarea politicii de stat privind infrastructura naţională de date spaţiale, precum şi să colaboreze şi să conlucreze pentru soluţionarea problemelor ce ţin de infrastructura naţională de date spaţiale.

66.1. Unul dintre elementele de bază al componentei de cooperare îl prezintă cadrul organizatorico-instituţional din care fac parte:

66.1.1. AGCC, care, conform Legii nr.254/2016, are un rol central în toate procesele legate de instituirea şi dezvoltarea INDS, de la elaborarea cadrului normativ până la crearea şi administrarea Geoportalului INDS, asigurarea compatibilităţii geoportalului sus-menţionat cu geoportalul comunitar, formarea şi conducerea grupurilor de lucru. Astfel, în cadrul INDS propriu-zise, AGCC îndeplineşte trei funcţii esenţiale: organ central de specialitate în domeniul infrastructurii naţionale de date spaţiale; creator de date spaţiale; şi autoritate coordonatoare responsabilă de dezvoltarea acesteia;

66.1.2. Consiliul INDS, conform Hotărârii Guvernului nr.459/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului infrastructurii naţionale de date spaţiale, precum şi a componenţei acestuia, are un rol consultativ în ceea ce priveşte direcţiile şi priorităţile de dezvoltare ale INDS, oferind recomandări grupurilor de lucru pentru realizarea sarcinilor stabilite:

66.1.2.1. Consiliul INDS este compus din câte un reprezentant de nivel decizional delegat de către entităţile publice, structurile reprezentative ale autorităţilor publice locale şi societatea civilă;

66.1.2.2. principalele sale atribuţii includ aprobarea planului anual al grupurilor de lucru, monitorizarea progresului acestuia, oferirea consultanţei autorităţii coordonatoare, entităţilor publice şi terţilor la stabilirea conţinutului şi utilizarea seturilor de date spaţiale, precum şi la stabilirea componenţei şi conţinutului unor noi seturi de date spaţiale. De asemenea, Consiliul INDS recomandă standarde pentru interoperabilitatea datelor, condiţii de acces şi protecţie a informaţiilor clasificate, examinează raportul anual privind dezvoltarea INDS şi contribuie la gestionarea surselor de date spaţiale şi a metadatelor;

66.1.2.3. atribuţiile Consiliului INSD au fost recent actualizate (prin Hotărârea Guvernului nr.12/2023 cu privire la modificarea unor acte normative (în domeniul infrastructurii naţionale de date spaţiale)), modificările esenţiale vizând introducerea obligaţiei de a aproba anual planul grupurilor de lucru privind implementarea Programului de dezvoltare a INDS, precum şi responsabilitatea de a examina şi a aproba raportul anual privind instituirea şi dezvoltarea acestei infrastructuri;

66.1.3. Grupurile de lucru INDS, care se instituie de către autoritatea coordonatoare, în conformitate cu Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale, în vederea realizării Programului de dezvoltare a INDS, care se ocupă cu soluţionarea problemelor şi cerinţele identificate în domeniu. Aceste grupuri de lucru au rolul de a analiza aspectele tehnice, juridice şi organizatorice relevante pentru INDS şi propun soluţii concrete pentru optimizarea şi dezvoltarea acesteia:

66.1.3.1. în prezent, prin Ordinul directorului general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr.61/2023, au fost create trei grupuri de lucru în domeniul INDS:

- Grupul de lucru pentru partajarea seturilor de date spaţiale şi a serviciilor de reţea;

- Grupul de lucru tehnic pentru realizarea infrastructurii naţionale de date spaţiale; şi

- Grupul de lucru pentru ridicarea capacităţii în domeniul INDS;

66.1.3.2. de asemenea, prin ordinul sus-menţionat a fost aprobat Regulamentul privind activitatea Grupurilor de lucru pentru partajarea seturilor de date spaţiale şi a serviciilor de reţea, pentru asigurarea suportului tehnic şi pentru creşterea capacităţii în domeniul infrastructurii naţionale de date spaţiale, care stabileşte cadrul de funcţionare a acestora;

66.1.3.3. Ordinul nominalizat a fost elaborat pentru a aborda şi a remedia obiecţiile anterioare referitoare la funcţionarea grupurilor de lucru în cadrul INDS. Acest ordin introduce măsuri specifice menite să îmbunătăţească eficienţa şi claritatea activităţilor desfăşurate de către aceste grupuri de lucru;

66.1.3.4. planificarea şi raportarea activităţilor, care presupune că grupurile de lucru au obligaţia de a elabora anual planuri de implementare a Programului de dezvoltare a INDS, care sunt ulterior prezentate Consiliului INDS pentru aprobare. Această măsură asigură o direcţie clară şi obiective bine definite pentru fiecare grup. De asemenea, grupurile de lucru sunt responsabile de întocmirea rapoartelor anuale privind activităţile desfăşurate, care sunt transmise ulterior autorităţii coordonatoare, promovând astfel transparenţa şi evaluarea continuă a progresului;

66.1.3.5. componenţa şi conducerea grupurilor de lucru este specificată în ordinul menţionat anterior şi specifică faptul că grupurile de lucru sunt formate din specialişti desemnaţi de către entităţile publice, conform Hotărârii Guvernului nr.458/2017 pentru aprobarea responsabilităţilor entităţilor publice privind seturile de date spaţiale. Aceşti membri sunt experţi în domeniile lor de activitate, asigurând astfel un nivel înalt de competenţă şi expertiză în cadrul grupurilor. De asemenea, este prevăzută posibilitatea ca fiecare entitate să desemneze un reprezentant alternativ, garantând continuitatea participării. Conducerea fiecărui grup este asigurată de un preşedinte desemnat de către autoritatea coordonatoare responsabil de organizarea şi desfăşurarea productivă a şedinţelor;

66.1.3.6. deşi nu este specificat un număr exact de membri pentru fiecare grup de lucru, se subliniază importanţa unei componenţe eficiente. Prin desemnarea specialiştilor relevanţi şi prin posibilitatea numirii unor reprezentanţi alternativi, se urmăreşte menţinerea unei structuri operative care să faciliteze colaborarea şi atingerea obiectivelor propuse, aspecte esenţiale pentru asigurarea unei coordonări operative şi a unei dezvoltări sustenabile a infrastructurii naţionale de date spaţiale în Republica Moldova.

Figura 1. Cadrul organizatoric general al INDS în Republica Moldova

66.2. Partajarea datelor este un alt element fundamental al componentei cooperare, care asigură schimbul de informaţii între entităţile publice şi terţi, contribuind astfel la realizarea unei infrastructuri eficiente şi interoperabile de date spaţiale:

66.2.1. în cadrul INDS, partajarea datelor presupune colaborarea între diverse instituţii publice şi private, permiţând accesul şi utilizarea seturilor de date spaţiale şi a serviciilor conexe. Aceasta îmbunătăţeşte coordonarea între instituţii şi facilitează înţelegerea comună a datelor, promovând un cadru de transparenţă şi colaborare interinstituţională;

66.2.2. partajarea seturilor şi a serviciilor de date spaţiale trebuie să permită entităţilor publice să obţină accesul la acestea, să facă schimb şi să utilizeze seturile şi serviciile respective, în scopul satisfacerii necesităţilor publice, precum şi al realizării INDS. Pentru a realiza partajarea seturilor de date spaţiale, entităţile publice încheie între ele acorduri de colaborare, asigurând astfel accesul coordonat şi utilizarea eficientă a acestor resurse;

66.2.3. Regulamentul cu privire la normele de partajare a seturilor de date spaţiale şi a serviciilor aferente între entităţile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.254/2018, defineşte norme precise pentru procesul de partajare, asigurându-se că datele sunt accesibile şi utilizabile într-un mod uniform şi controlat de toate părţile implicate. Regulamentul menţionat se aplică numai datelor spaţiale care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.4 alin.(2) din Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale.

Subsecţiunea a 3-a

Evoluţia Geoportalului INDS şi a altor geoportale tematice

67. Geoportalul INDS prezintă calea de acces către datele spaţiale din reţeaua internet. Acesta este un portal web pentru căutarea, găsirea şi accesul la date spaţiale şi la serviciile de reţea asociate datelor spaţiale prin intermediul reţelelor internet. Geoportalul INDS serveşte drept interfaţă unificată, care permite utilizatorilor să identifice şi să acceseze rapid date spaţiale dintr-o varietate de surse. Datele spaţiale nu sunt stocate direct în Geoportalul menţionat, ci sunt deţinute de instituţiile responsabile şi sunt accesibile prin servicii de reţea. Acestea sunt:

67.1. Geoportalul INDS (http://geoportalinds.gov.md) şi o serie de geoportaluri tematice. Toate aceste geoportaluri tematice au ca scop furnizarea datelor spaţiale prin servicii de reţea, fie de la o singură instituţie, fie de la mai multe:

67.1.1. iniţial, în cadrul Proiectului Twinning “Organizarea, raţionalizarea şi computerizarea procesului de cartografiere în Republica Moldova” (2014-2016), a fost creat un geoportal provizoriu de metadate INDS (http://geoportalinds.gov.md) pentru publicarea metadatelor aferente tuturor seturilor de date spaţiale şi serviciilor de reţea;

67.1.2. cu suportul Proiectului Uniunii Europene Twinning “Îmbunătăţirea serviciilor de date spaţiale în Republica Moldova conform standardelor UE” (2020-2023) şi cu acoperire financiară din cadrul Proiectului de înregistrare şi evaluare funciară a fost creat Geoportalul INDS. Metadatele pentru datele spaţiale şi serviciile de reţea sunt completate de către entităţile publice, cu sprijinul operaţional al personalului AGCC;

67.1.3. începând cu data de 14 octombrie 2024, Geoportalul INDS a fost integrat în Geoportalul UE INSPIRE, fapt care permite accesarea şi schimbul eficient de metadate între nivelul naţional şi cel european. Această integrare sporeşte interoperabilitatea sistemelor şi facilitează accesul la date spaţiale standardizate la nivel european;

67.1.4. Geoportalul INDS reprezintă punctul unic de acces către datele spaţiale existente în Republica Moldova şi oferă informaţii despre datele spaţiale şi serviciile de reţea ale unei sau a mai multe entităţi publice. Geoportalul INDS oferă, de asemenea, capacitatea de a căuta, de a vizualiza şi de a descărca date spaţiale din diverse surse, care sunt descrise prin metadate;

67.1.5. conform situaţiei din anul 2023, existau 178 de seturi de date spaţiale descrise prin metadate înregistrate şi 87 de servicii de reţea validate şi publicate pe Geoportalul INDS, din partea a 37 subiecţi INDS.

Actualmente, există 346 de seturi de date spaţiale descrise prin metadate înregistrate şi 155 de servicii de reţea, din partea a 30 de subiecţi INDS³. De remarcat faptul că numărul de subiecţi INDS a fost diminuat în urma procesului de migrare şi transferare a metadatelor de pe vechiul geoportal pe cel actual, în cadrul căruia au fost identificate şi eliminate situaţiile de dublare a unor entităţi;

__________________________________

³ https://geoportalinds.gov.md/ro/geoportal-ro/

67.1.6. totuşi, Geoportalul INDS nu este completat în întregime cu metadate şi este utilizat într-un mod limitat, deoarece necesită fortificarea şi implicarea tuturor părţilor interesate;

67.1.7. pe lângă portalul Geoportalul INDS, autoritatea coordonatoare dezvoltă şi menţine site-ul web oficial al INDS (www.inds.gov.md) care constituie sursa informaţională principală din domeniu şi gestionează platforma pe colaborare pentru toţi participanţii la infrastructură.

67.2. Responsabilităţile principale ale FNDG includ arhivarea şi partajarea diferitelor tipuri de date spaţiale: topografo-geodezice, gravimetrice, măsurări de bază, nivelare, geodezice şi topografice. FNDG gestionează, de asemenea, materiale asociate cu fotografiile aeriene, cartografierea teritoriului şi cu sondajele de teledetecţie utilizate în scopuri cartografice:

67.2.1. Geoportalul tematic “Geodata” (https://geodata.gov.md) este cel mai nou geoportal dintre geoportalurile tematice de date spaţiale şi servicii de reţea deţinute de către AGCC, instituit în baza Conceptului Sistemului informaţional geografic de stat “Geoportalul tematic pentru datele spaţiale ale Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru” şi a Regulamentului privind modul de ţinere a Sistemului informaţional geografic de stat “Geoportalul tematic pentru datele spaţiale ale Agenţiei Geodeziei, Cartografie şi Cadastru⁴;

__________________________________

⁴ Hotărârea Guvernului nr.212/2022 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional geografic de stat “Geoportalul tematic pentru datele spaţiale ale Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru” şi a Regulamentului privind modul de ţinere a Sistemului informaţional geografic de stat “Geoportalul tematic pentru datele spaţiale ale Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru”.

67.2.2. Geoportalul tematic pentru datele spaţiale ale Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru “Geodata” (https://geodata.gov.md) conţine o varietate mare de date spaţiale, permite vizualizarea compoziţiilor tematice pregătite în prealabil, de exemplu: date spaţiale legate de cadastrul bunurilor imobile, de topografie sau de modelul digital al reliefului şi alte date spaţiale sau produse cartografice de care este responsabilă AGCC şi alte instituţii. Acesta se bazează pe o combinaţie de software open source/programe libere şi gratuite (MapStore, GeoServer, PostgreSQL+PostGIS) şi software licenţiat (Microsoft Windows Server);

67.2.3. Sistemul informaţional “Cadastrul bunurilor imobile” (https://www.cadastru.md/ecadastru). Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, mai exact Direcţia generală tehnologii informaţionale, administrează geoportalul tematic care oferă date spaţiale despre parcele, limite administrativ-teritoriale, clădiri, adrese, linii, puncte de adresă, precum şi evaluări de proprietăţi, fiind actualizat zilnic.

67.2.3.1. Sistemul informaţional “Cadastrul bunurilor imobile” este stocat pe un server separat, de sine stătător, nu poate fi transferat cu uşurinţă pe platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud) datorită complexităţii şi tehnologiei de creare.

67.3. Cu toate acestea, potrivit angajamentelor instituţionale şi obiectivelor incluse în Planul de activitate al AGCC pentru anul 2025, sunt în derulare acţiuni care vizează integrarea treptată a tuturor sistemelor IT în platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud), inclusiv a Geoportalului tematic cadastru⁵.

__________________________________

⁵ Planul de activitate al Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru pentru anul 2025, aprobat prin ordinul directorului general al AGCC (disponibil la: https://www.agcc.gov.md), prevede ca indicator instituţional “Ponderea sistemelor IT ale autorităţii plasate în platforma tehnologică guvernamentală comună MCloud” – cu ţinta de 100% pentru anul 2025.

68. Geoportaluri tematice ale altor entităţi publice. Pe lângă geoportalurile tematice menţionate ale AGCC, există o serie de alte geoportaluri tematice dezvoltate de către entităţile publice pentru vizualizarea şi partajarea datelor spaţiale prin servicii de reţea, după cum urmează:

68.1. Geoportal tematic “Soluri”. Geoportalul tematic “Soluri” al Întreprinderii de Stat “Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT)”, al cărui posesor este Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, constituie un geoportal tematic de stat stocat pe Platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud) cu metadate publicate. Acest geoportal tematic este mai mult dedicat experţilor în domeniul pedologiei sau agriculturii.

68.2. Geoportalul tematic cu date spaţiale (https://geologie.gov.md/). Geoportalul tematic www.geologie.gov.md a fost creat în anul 2020 cu harta de fundal de la OpenStreetMap. La întreţinerea acestuia sunt implicaţi reprezentanţii Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale, geoportalul tematic fiind stocat pe platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud). Este construit pe sistemul GeoNode şi conţine datele spaţiale ale Agenţiei Geologie şi Resurse Minerale;

68.3. Geoportalul tematic privind drumurile naţionale şi regionale (https://harta.asd.md/). S.A. “Administraţia Naţională a Drumurilor” , care se ocupă de reparaţia şi întreţinerea calitativă a reţelei de drumuri publice naţionale (deciziile asupra lucrărilor de proiectare, construcţie, întreţinere şi modernizare a drumurilor, a podurilor de interes local ţine de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale) a lansat un portal care prezintă informaţii despre drumurile regionale şi naţionale, precum şi infrastructura rutieră asociată (poduri, intersecţii, semafoare etc.);

68.4. Geoportalul tematic al autorităţilor administraţiei publice locale (https://www.gislocal.md/#/). Sistemul informaţional geografic de stat la nivel local pentru autorităţile administraţiei publice locale (SIGSNL), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.36/2024, reprezintă totalitatea de resurse şi tehnologii informaţionale interdependente, de metode şi personal, destinată pentru păstrarea şi furnizarea informaţiilor privind seturile de date spaţiale aflate în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. Geoportalul tematic permite autorităţilor administraţiei publice locale să stocheze şi să asigure interoperabilitatea datelor spaţiale cu alte sisteme informaţionale geografice de stat prin servicii de reţea, fără dublarea datelor spaţiale.

69. Metadatele. O componentă importantă a INDS este capacitatea de a căuta şi de a găsi date folosind metadate. Metadatele sunt un set de informaţii standardizate despre date, cum ar fi descrierea setului de date, rezoluţia, sistemul de coordonate, dreptul de autor, cuvintele-cheie aplicate acestuia, modul în care au fost colectate, conţinutul setului de date (caracteristici intrinseci), modul în care datele pot fi accesate, termenele şi condiţiile aplicabile pentru utilizarea datelor, precum şi instituţia responsabilă.

69.1. În prezent, există 155 de servicii de reţea care au metadate validate şi publicate prin Geoportalul INDS. Metadatele sunt introduse de către părţile interesate şi cu sprijinul operaţional al personalului AGCC. Aceste metadate au fost produse în mare măsură pentru a îndeplini responsabilităţile şi sarcinile interne ale fiecărei autorităţi şi conţin informaţii despre modalitatea de colectare a datelor, anumite termene şi condiţii de utilizare a datelor, accesul la informaţii etc.

70. Datele spaţiale reprezintă orice date cu referinţă directă sau indirectă la o anumită locaţie sau zonă geografică. Datele spaţiale de bază, cum ar fi planurile ortofoto, sunt disponibile în format electronic, dar multe date, cum ar fi hărţile tradiţionale negeoreferenţiate pe format de hârtie, sunt încă în formate incompatibile pentru diseminarea electronică. În acelaşi timp, unele seturi de date spaţiale pot fi deţinute concomitent de mai multe autorităţi şi instituţii publice.

70.1. Fiind evaluate, în cadrul Proiectului Twinning-1, s-a constatat creşterea volumului de date create şi stocate (dar deseori organizate neadecvat). La fel, calitatea datelor este joasă, foarte multe date spaţiale fiind pe format de hârtie. De asemenea, autorităţile publice nu dispun de specificaţii tehnice, datele spaţiale aflându-se în formate diferite. Este necesar ca datele spaţiale să urmeze anumite standarde internaţionale şi să fie armonizate. De asemenea, trebuie îmbunătăţită situaţia legată de specificaţiile privind datele spaţiale.

70.2. Armonizarea datelor este un proces ce consumă multe resurse şi timp, iar AGCC a lucrat în direcţia îmbunătăţirii cadrului tehnic şi metodologic pentru alinierea datelor spaţiale la standardele internaţionale. În acest sens, AGCC a iniţiat proiecte de digitalizare şi georeferenţiere a hărţilor tradiţionale, facilitând conversia acestora în formate compatibile cu sistemele informatice moderne.

70.3. De asemenea, AGCC a elaborat specificaţii tehnice pentru standardizarea seturilor de date spaţiale şi a promovat utilizarea formatelor interoperabile, pentru a asigura integrarea şi accesibilitatea acestora pe platformele naţionale de date spaţiale. Cu toate acestea, procesul de armonizare este încă în desfăşurare, iar principale provocări rămân lipsa resurselor financiare şi umane.

70.4. Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.458/2017 pentru aprobarea responsabilităţilor entităţilor publice privind seturile de date spaţiale, entităţile publice responsabile de seturile de date spaţiale au obligaţia de a participa la instituirea şi promovarea INSD prin acordarea accesului la seturile şi serviciile de date spaţiale deţinute, precum şi prin asigurarea descrierii acestora. De asemenea, au obligaţia de a asigura conţinutul complet, calitatea şi disponibilitatea datelor spaţiale, a serviciilor de reţea şi a metadatelor.

71. Serviciile de reţea. Acestea reprezintă operaţii tehnice ce pot fi executate cu invocarea unei aplicaţii de computer asupra datelor spaţiale. Serviciile de reţea fac posibilă obţinerea accesului la date de către utilizator.

71.1. Serviciile de reţea constituie un element esenţial pentru asigurarea interoperabilităţii între seturile de date spaţiale, reprezentând principala modalitate de acces şi de utilizare a acestora într-o INDS. În Republica Moldova, serviciile de reţea sunt reglementate în Regulamentul cu privire la normele de creare a serviciilor de reţea şi termenul de implementare a acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.737/2017. Legislaţia Republicii Moldova conţine referinţe la standardele ISO care asigură că protocoalele INDS publică servicii conform cerinţelor tehnice recunoscute.

71.1.1. Adresele serviciilor web disponibile (WFS, WMS şi altele) pot fi accesate pe Geoportalul INDS ca informaţii din metadatele setului de date spaţiale. Aceste servicii sunt utilizate pe scară largă de către alte autorităţi şi instituţii. Serviciile de căutare şi vizualizare sunt gratuite pentru toate scopurile şi pentru toţi utilizatorii, în timp ce pentru serviciile de descărcare se poate percepe o taxă, dacă furnizorul de date decide astfel.

Tabelul 1

Accesibilitatea metadatelor, datelor şi serviciilor de reţea

şi ţintele pentru următorii ani

71.2. Republica Moldova dispune de o platformă guvernamentală comună de tip Infrastructură ca serviciu (IaaS), denumită platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud). Aceasta este deţinută de stat şi utilizată în mod obligatoriu de către autorităţile publice în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.128/2014 privind platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud) şi, respectiv, stă la baza implementării sistemelor acoperite de conceptul INDS. Platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud) valorifică cheltuielile guvernamentale şi consolidează centrele de date într-o formă de management comun. Astfel, costurile sunt reduse semnificativ, munca funcţionarilor devine mai productivă, fapt care contribuie la generarea serviciilor publice de calitate.

72. Standarde. Institutul de Standardizare din Moldova impune anumite standarde generale care includ şi domeniul datelor spaţiale, dar aceste standarde nu sunt utilizate într-un mod sistematic, fapt care generează rezultate diferite. În Republica Moldova există o politică naţională privind utilizarea standardelor de date spaţiale şi a seturilor de date spaţiale. AGCC, în calitate de autoritate coordonatoare, recunoaşte importanţa standardelor pentru datele spaţiale şi contribuie la iniţiative concrete de standardizare.

72.1. În Republica Moldova, specificaţiile tehnice sunt elaborate şi menţinute, dar, în mod implicit, acestea nu sunt disponibile online. Totodată, acestea nu sunt considerate proprietate intelectuală şi sunt furnizate, la cerere, oricărei părţi interesate. În general, seturile de date spaţiale menţinute în Republica Moldova sunt considerate conforme cu specificaţiile de date corespunzătoare.

72.2. În contextul activităţii “Utilizarea datelor existente în cadrul Infrastructurii Naţionale de Date Spaţiale” desfăşurate în cadrul Proiectului “Îmbunătăţirea serviciilor de date spaţiale în Republica Moldova conform standardelor UE”, finanţat de către Uniunea Europeană în perioada 2020-2023, AGCC, în calitate de autoritate coordonatoare a INDS, a elaborat ghiduri şi specificaţii tehnice privind crearea metadatelor pentru datele spaţiale, a modelelor de date spaţiale şi armonizarea acestora.

72.3. Prin Ordinul directorului general ARFC nr.79/2023 cu privire la aprobarea Ghidurilor în domeniul infrastructurii naţionale de date spaţiale, au fost aprobate următoarele ghiduri de specialitate:

72.3.1. Ghidul privind conversia analog – digital a datelor spaţiale;

72.3.2. Ghidul privind georeferenţierea datelor spaţiale;

72.3.3. Ghidul privind specificaţiile de date spaţiale;

72.3.4. Ghidul privind modelarea datelor spaţiale;

72.3.5. Ghidul pentru armonizarea datelor între diferite seturi de date spaţiale.

Aceste ghiduri asigură un cadru metodologic unitar pentru gestionarea şi integrarea datelor spaţiale în geoportaluri tematice. Prin adoptarea acestor documente au fost stabilite regulile clare privind crearea şi utilizarea metadatelor, georeferenţierea şi armonizarea seturilor de date, contribuind astfel la creşterea interoperabilităţii şi accesibilităţii informaţiilor spaţiale. Implementarea acestor ghiduri urmează să sprijine autorităţile publice şi instituţiile implicate în procesul de modernizare a infrastructurii naţionale de date spaţiale, facilitând schimbul de date şi reducerea fragmentării informaţionale.

73. Competenţe. Pentru a institui INDS, sunt necesare cunoştinţe de specialitate legate de crearea, întreţinerea, utilizarea, partajarea şi integrarea datelor spaţiale. În prezent, experienţa în gestionarea şi partajarea datelor spaţiale este limitată, deşi s-au făcut eforturi considerabile pentru a îmbunătăţi nivelul de calificare necesar. În cadrul activităţilor desfăşurate au avut loc (i) instruiri pentru entităţile INDS care vizează aprofundarea cunoştinţelor despre INDS; (ii) au fost create trei grupuri de lucru pentru consolidarea capacităţilor care se concentrează pe creşterea gradului de conştientizare şi aplicare a domeniului INDS în Republica Moldova.

73.1. Acţiunile de creştere a nivelului de informare cu privire la INDS au fost iniţiate în anul 2016, prin organizarea unor conferinţe, ateliere şi mese rotunde susţinute de mecanismul TAIEX, precum şi activităţile desfăşurare în cadrul a două proiecte Twinning ale UE. Site-ul web oficial al INDS (https://inds.gov.md/ro/nsdi-homepage-ro/) are un rol important în diseminarea informaţiilor despre INDS. Acesta este, de asemenea, unul dintre instrumentele de conştientizare şi promovare a INDS, conţine informaţii despre cadrul legal, acorduri de cooperare între instituţiile care utilizează INDS şi noutăţi. Totodată site-ul oficial al AGCC, precum şi profilul pe reţeaua de socializare a autorităţii constituie o platformă de informare inclusiv cu privire la evoluţia INDS.

73.2. Având în vedere atribuţia funcţională privind organizarea instruirilor, inclusiv seminare şi conferinţe tematice, în domeniile de competenţă deţinute, AGCC desfăşoară permanent activităţi privind seturile de date spaţiale, cu implicarea entităţilor publice, asigurând actualizarea şi gestionarea continuă a acestor date.

73.3. AGCC este autoritatea responsabilă de promovarea cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniile geodeziei, cartografiei, topografiei, geoinformaticii şi teledetecţiei, precum şi de infrastructura de date spaţiale, cadastrul bunurilor imobile, evaluarea şi reevaluarea bunurilor imobile pentru ridicarea capacităţii instituţionale a specialiştilor în domeniu. În acest scop, AGCC organizează periodic sesiuni de instruire, seminare şi conferinţe tematice pentru profesionişti din sectorul public şi privat, asigurând actualizarea constantă a cunoştinţelor privind cele mai recente tehnici şi tehnologii. Printre subiectele abordate se numără metode avansate de cartografiere, utilizarea sistemelor SIG şi strategii inovative de teledetecţie. Totodată, AGCC coordonează iniţiative pentru gestionarea infrastructurii naţionale de date spaţiale, facilitând interoperabilitatea şi accesibilitatea datelor spaţiale.

73.4. Cu toate acestea, domeniul infrastructurii de date spaţiale se confruntă cu o lipsă acută de specialişti, ceea ce impune o intensificare a eforturilor de instruire şi atragere a resursei umane calificate.

74. Problemele principale abordate în prezentul Program sunt: capacitatea limitată a infrastructurii naţionale de date spaţiale de a furniza informaţii actualizate, precise şi interoperabile, ceea ce afectează procesele decizionale şi eficienţa administraţiei publice, precum şi finanţarea insuficientă şi fragmentată a acestui domeniu, care împiedică dezvoltarea durabilă a sistemelor de gestionare a datelor spaţiale.

75. Aceste probleme includ două dimensiuni specifice. Pe de o parte, infrastructura naţională de date spaţiale nu este pe deplin dezvoltată şi operaţională, existând lacune în standardizare, integrare şi interoperabilitate între diferite baze de date gestionate de instituţii publice şi private. Aceasta reduce eficienţa utilizării datelor spaţiale în planificarea teritorială, protecţia mediului, transport, agricultură şi alte sectoare strategice. Pe de altă parte, utilizarea şi accesul la date spaţiale sunt îngreunate de lipsa respectării şi implementării unitare a cadrului normativ existent, precum şi de absenţa unor politici coerente care să sprijine partajarea şi valorificarea eficientă a acestor date.

76. De asemenea, cea mai mare barieră în valorificarea datelor spaţiale o constituie lipsa deschiderii la nivel de autorităţi publice centrale, ceea ce afectează negativ colaborarea cu mediul academic şi cu sectorul privat şi limitează dezvoltarea unor soluţii inovatoare.

77. Prezentul Program abordează ambele dimensiuni ale problemei. Fără soluţionarea eficientă a tuturor cauzelor, rezultatele obţinute vor fi nesatisfăcătoare, menţinând un sistem fragmentat şi ineficient. Acest lucru va duce la progrese suboptime, fără impact real asupra capacităţii administraţiei publice de a utiliza datele spaţiale pentru luarea deciziilor şi dezvoltarea durabilă a infrastructurii critice.

78. Problemele asociate cu dezvoltarea şi implementarea INDS derivă din următoarele considerente:

78.1. lipsa unui program naţional coerent privind gestionarea şi utilizarea datelor spaţiale în conformitate cu Directiva 200/2/CE (Inspire);

78.2. lipsa unor obiective clare pentru dezvoltarea INDS, corelate cu nevoile administraţiei publice şi ale sectorului privat;

78.3. politica fragmentată de colectare şi partajare a datelor spaţiale, ceea ce limitează eficienţa utilizării acestora;

78.4. implementarea deficitară a reglementărilor existente, ceea ce împiedică accesul liber şi transparent la datele spaţiale;

78.5. alocările bugetare pentru acest domeniu limitate.

79. Provocările respective sunt cauzate de mai mulţi factori, grupaţi în trei categorii:

79.1. deficienţe tehnice şi de infrastructură:

79.1.1. lipsa unui sistem unitar şi integrat de gestionare a datelor spaţiale;

79.1.2. standardizarea insuficientă a formatelor şi metodelor de colectare a datelor;

79.1.3. capacităţile tehnologice limitate pentru actualizarea şi întreţinerea bazelor de date;

79.2. probleme instituţionale:

79.2.1. aplicarea limitată a mecanismelor existente de partajare a datelor între instituţii, determinată de lipsa de deschidere şi cooperare interinstituţională;

79.2.2. colaborare limitată între sectorul public, privat şi mediul academic;

79.3. finanţare şi resurse umane:

79.3.1. finanţarea insuficientă pentru dezvoltarea infrastructurii de date spaţiale;

79.3.2. lipsa unor programe de formare şi perfecţionare a specialiştilor în domeniu;

79.3.3. investiţiile reduse în soluţii inovatoare şi tehnologii emergente pentru prelucrarea datelor spaţiale.

80. Prezentul Program urmăreşte să răspundă acestor provocări prin măsuri specifice menite să asigure o infrastructură naţională de date spaţiale modernă, interoperabilă şi eficientă.

Secţiunea a 2-a

Cauzele problemelor din domeniul INDS

81. Cauzele care au dus la apariţia şi persistenţa problemelor menţionate anterior sunt multiple şi complexe, fiind determinate de factori instituţionali, financiari şi tehnici, precum şi de lipsa unei culturi consolidate privind valorificarea datelor spaţiale în procesele decizionale.

Subsecţiunea 1

Cauza 1. Interoperabilitatea datelor spaţiale deţinute existente între

autorităţile publice şi instituţii este minimă sau absentă

82. Unul dintre principalele obstacole în dezvoltarea şi funcţionarea eficientă a INDS este lipsa unui mecanism instituţional clar şi coerent care să asigure coordonarea între entităţile implicate în procesul de colectare, gestionare şi partajare a datelor spaţiale. Deşi cadrul legal prevede anumite norme privind schimbul de date, în practică persistă dificultăţi care împiedică accesul uniform şi transparent la aceste informaţii.

83. Un factor esenţial care generează această disonanţă este lipsa unei coordonări eficiente între instituţiile publice. În prezent, fiecare autoritate gestionează propriile seturi de date spaţiale conform unor proceduri interne, fără o strategie unificată de interoperabilitate şi standardizare. Această fragmentare determină incoerenţa în structura datelor, dificultăţi în corelarea informaţiilor din diferite surse şi, implicit, accesul limitat pentru utilizatorii finali, inclusiv pentru sectorul privat şi societatea civilă.

84. Diferenţele de format, de metodologii şi lipsa unor protocoale standardizate de acces îngreunează colaborarea interinstituţională, afectând procesele decizionale bazate pe date spaţiale. Utilizarea unor formate diferite de colectare a datelor generează dificultăţi semnificative în schimbul de informaţii între instituţii.

85. Deşi reutilizarea datelor spaţiale este reglementată prin Legea nr.254/2016 cu privire la structura naţională de date spaţiale, în practică persistă lacune privind aplicabilitatea şi claritatea condiţiilor tehnice, procedurale şi instituţionale, ceea ce creează bariere administrative şi juridice în accesarea şi valorificarea acestor date. În mod particular, lipsa unor mecanisme clare pentru interoperabilitate, schimb automatizat de date între entităţi şi condiţii unitare de reutilizare limitează eficienţa colaborării interinstituţionale şi accesul publicului larg.

86. Totodată, cooperarea insuficientă între autorităţi publice, mediul academic şi sectorul privat împiedică dezvoltarea parteneriatelor şi soluţiilor inovatoare pentru colectarea şi utilizarea datelor spaţiale.

87. Ţinând cont de calitatea sa de posesor al Geoportalului tematic pentru seturile de date spaţiale (geodata.gov.md), AGCC s-a îngrijit să asigure condiţiile juridice şi organizatorice pentru administrarea şi dezvoltarea acestuia, prin emiterea Ordinului nr.54/2024 cu privire la aprobarea Acordurilor-tip privind publicarea datelor spaţiale pe sisteme informaţionale geografice de stat şi a Ordinului nr.131/2024 cu privire la aprobarea Acordului-tip privind solicitarea de transmitere a Sistemului Informaţional Geografic de Stat în administrare şi integrarea acestuia pe Geoportalul tematic al AGCC (geodata.gov.md).

88. În acest sens, ordinul menţionat la pct.87 aprobă două acorduri-tip:

88.1. Acordul pentru publicarea datelor spaţiale pe Sistemul informaţional geografic de stat “Geodata”, care stabileşte procedurile prin care entităţile publice responsabile de datele spaţiale şi terţii solicită publicarea datelor lor spaţiale pe Geoportalul tematic “Geodata”, asigurând standardizarea şi accesibilitatea acestor date la nivel naţional;

88.2. Acordul pentru publicarea datelor spaţiale pe Sistemul informaţional geografic de stat la nivel local (SIGSNL), care oferă un cadru pentru autorităţile publice locale care doresc să-şi publice datele spaţiale pe platforme geografice locale, facilitând astfel gestionarea şi accesul la date la nivel local.

89. Este îmbucurător faptul că procesul de publicare a datelor spaţiale avansează, reflectând un interes crescut din partea instituţiilor publice pentru transparenţă şi accesibilitate. Până în prezent au fost deja încheiate cinci acorduri pentru publicarea datelor spaţiale pe Sistemul informaţional geografic de stat “Geodata” şi 36 de acorduri pentru publicarea datelor spaţiale pe Sistemul informaţional geografic de stat la nivel local (SIGSNL).

90. În acelaşi context, Ordinul directorului general al AGCC nr.131/2024 cu privire la aprobarea Acordului-tip privind solicitarea de transmitere a Sistemului informaţional geografic de stat în administrare şi integrarea acestuia pe geoportalul tematic al AGCC detaliază paşii şi condiţiile prin care diferite sisteme informaţionale geografice pot fi integrate pe platforma naţională, promovând centralizarea şi accesul unificat la datele spaţiale.

91. Cu toate că măsurile întreprinse prin aprobarea ambelor ordine urmăresc să standardizeze şi să faciliteze procesul de publicare şi integrare a datelor spaţiale, implementarea sistemului naţional eficient de gestionare şi partajare a datelor spaţiale rămâne o provocare semnificativă. Unul dintre principalele obstacole este că, deşi aceste acorduri-tip stabilesc proceduri clare pentru publicarea şi transmiterea datelor pe platformele naţionale şi locale, multe autorităţi publice, în special cele locale, se confruntă cu resurse limitate şi cu capacitate tehnică insuficientă pentru a implementa aceste proceduri. Alte obstacole sunt lipsa personalului calificat în domeniul tehnologiilor informaţionale şi infrastructura pentru susţinerea integrării datelor învechită sau insuficientă.

92. De asemenea, există o dificultate semnificativă în asigurarea fluxului continuu şi coordonat de date între instituţiile publice şi autorităţile locale. Chiar dacă ordinul menţionat la pct.87 stabileşte nişte reglementări, cooperarea interinstituţională continuă să fie fragmentată. Multe instituţii încă nu au capacitatea de a schimba şi de a publica datele într-un mod standardizat, fapt care face ca procesul de integrare a datelor spaţiale în platformele naţionale şi locale să fie ineficient şi de lungă durată. Acest lucru poate genera întârzieri şi ineficienţe administrative care afectează grav domenii precum planificarea urbană, gestionarea resurselor naturale şi intervenţiile rapide în caz de urgenţă.

93. Astfel, cu toate progresele realizate prin reglementările recente, se impune întreprinderea unor măsuri suplimentare pentru a asigura implementarea completă şi eficientă a infrastructurii naţionale de date spaţiale. Sunt necesare investiţii suplimentare în capacitatea tehnică a instituţiilor publice şi a autorităţilor locale, de formare continuă a personalului şi de o coordonare mai bună între toate părţile implicate.

94. În plus, este esenţială dezvoltarea unui mecanism de monitorizare şi evaluare a implementării acestor acorduri, pentru a asigura că datele publicate sunt relevante, actualizate şi uşor accesibile pentru toţi utilizatorii.

Subsecţiunea a 2-a

Cauza 2. Lipsa unei descrieri complete şi

standardizate a metadatelor pentru datele spaţiale

95. Din perspectivă tehnică, datele spaţiale existente sunt adesea incomplete, neactualizate şi nu sunt descrise prin metadate conforme standardelor internaţionale, ceea ce reduce considerabil posibilitatea de utilizare eficientă. În plus, calitatea datelor (Data Quality Management – DQM) rămâne o provocare, întrucât lipsesc proceduri clare şi resurse adecvate pentru asigurarea acurateţei şi a fiabilităţii acestora. Lipsa descrierii complete şi standardizate a metadatelor pentru datele spaţiale îngreunează identificarea şi accesibilitatea acestora pentru utilizatori. În absenţa unor metadate detaliate, potenţialii utilizatori întâmpină dificultăţi în determinarea disponibilităţii şi evaluarea calităţii datelor, fapt ce afectează utilizarea eficientă a acestora în procesul decizional.

96. Deşi unele seturi de date sunt disponibile în format electronic, altele, precum hărţile tradiţionale pe suport hârtie negeoreferenţiate, nu pot fi utilizate direct în aplicaţii digitale fără prelucrare suplimentară. În plus, datele spaţiale sunt deţinute concomitent de mai multe autorităţi şi instituţii publice, ceea ce duce la fragmentare şi dificultăţi în accesarea şi utilizarea eficientă a acestora.

Această cauză, la rândul său, este generată de un şir de subcauze, după cum urmează:

96.1. subcauza 2.1. Incompatibilitatea formatelor de date. Multe date sunt încă în formate negeoreferenţiate sau neuniforme, ceea ce îngreunează utilizarea acestora în aplicaţii SIG (Sistem informaţional geografic);

96.2. subcauza 2.2. Acces restricţionat la seturile de date. Deşi infrastructura naţională de date spaţiale prevede accesibilitatea acestora, în practică, există bariere administrative şi tehnice în obţinerea datelor relevante;

96.3. subcauza 2.3. Lipsa standardizării şi a actualizării periodice. Datele spaţiale nu sunt actualizate în mod constant, ceea ce afectează precizia informaţiilor utilizate pentru planificare şi decizii strategice;

96.4. subcauza 2.4. Lipsa unor instrumente moderne de analiză şi vizualizare a datelor spaţiale. Aceasta limitează capacitatea autorităţilor publice, a instituţiilor şi a altor utilizatori de a interpreta şi de a utiliza eficient datele spaţiale. În absenţa unor soluţii avansate de prelucrare, datele disponibile nu sunt valorificate la adevăratul lor potenţial, ceea ce afectează luarea deciziilor bazate pe evidenţe.

97. Un aspect critic al acestei probleme este utilizarea unor soluţii tehnice cu funcţionalităţi limitate, care nu permit analiza avansată a datelor, modelarea scenariilor sau integrarea eficientă a diverselor surse de date spaţiale. De asemenea, multe instituţii nu dispun de capacităţi tehnice adecvate pentru procesarea volumelor mari de date, ceea ce face dificilă generarea hărţilor interactive, a analizelor spaţiale predictive sau a simulărilor complexe necesare în domenii precum urbanismul, gestionarea riscurilor de dezastre sau protecţia mediului.

98. Această lipsă de instrumente moderne contribuie la utilizarea ineficientă a datelor, împiedică interoperabilitatea între diferite platforme şi reduce transparenţa şi accesibilitatea informaţiilor pentru factorii de decizie şi publicul larg. În plus, fără tehnologii adecvate, nu este posibilă integrarea cu sistemele bazate pe inteligenţă artificială sau big data, ceea ce limitează inovarea şi dezvoltarea unor soluţii digitale performante în gestionarea datelor spaţiale.

Subsecţiunea a 3-a

Cauza 3. Nivelul scăzut de înţelegere a INDS. Gradul redus de

conştientizare privind importanţa şi beneficiile utilizării datelor spaţiale

99. Dezvoltarea infrastructurii naţionale de date spaţiale eficientă este influenţată şi de percepţia actorilor instituţionali asupra rolului şi a utilităţii acestor date. În multe cazuri, utilizarea datelor spaţiale nu este percepută ca o prioritate, iar decidenţii nu sunt pe deplin conştienţi de avantajele pe care le oferă un sistem bine structurat şi interoperabil de informaţii spaţiale. Această lipsă de conştientizare duce la o utilizare fragmentată şi ineficientă a datelor spaţiale. În lipsa unei culturi organizaţionale bazate pe utilizarea datelor spaţiale, iniţiativele pentru dezvoltarea INDS sunt adesea tratate ca fiind secundare în raport cu alte priorităţi instituţionale.

100. De asemenea, se atestă un nivel scăzut de înţelegere a conceptului, a beneficiilor şi a mecanismelor INDS de către instituţiile publice, autorităţile locale şi chiar unii actori din sectorul privat. Această lipsă de înţelegere generează multiple subcauze, printre care:

100.1. subcauza 3.1. Percepţia limitată asupra importanţei INDS. Multe instituţii şi autorităţi consideră datele spaţiale ca fiind doar un instrument intern, destinat strict propriilor nevoi operaţionale, fără a conştientiza valoarea acestora într- un cadru interinstituţional mai larg. Acest lucru determină o reticenţă în partajarea datelor şi o abordare izolată, ceea ce împiedică crearea unui ecosistem integrat de informaţii spaţiale;

100.2. subcauza 3.2. Lipsa unei culturi instituţionale privind utilizarea datelor spaţiale. În multe cazuri, datele spaţiale sunt subutilizate sau utilizate doar de către specialiştii TIC şi SIG, fără ca factorii de decizie sau alte departamente să fie implicaţi activ în valorificarea acestora. Astfel, potenţialul INDS nu este pe deplin exploatat, iar procesele de luare a deciziilor bazate pe dovezi rămân limitate;

100.3. subcauza 3.3. Integrare slaba a INDS în strategiile de dezvoltare şi în politicile publice. Deşi INDS poate contribui semnificativ la eficientizarea administraţiei publice, la dezvoltarea urbană, la protecţia mediului sau la gestionarea riscurilor de dezastre, aceasta nu este întotdeauna inclusă în strategiile sectoriale. Lipsa de conştientizare a avantajelor INDS determină integrarea deficitară a acesteia în politicile publice şi subfinanţarea iniţiativelor legate de datele spaţiale;

100.4. subcauza 3.4. Lipsa spiritului inovativ şi a iniţiativei în utilizarea datelor spaţiale de către actorii din sectoarele strategice. În domenii precum ocrotirea sănătăţii, dezvoltarea urbană, protecţia mediului şi gestionarea riscurilor de dezastre, utilizarea datelor spaţiale ar putea contribui semnificativ la luarea deciziilor informate, la optimizarea resurselor şi la creşterea eficienţei serviciilor publice. Cu toate acestea, factorii de decizie nu manifestă suficient entuziasm şi iniţiativă în adoptarea acestor soluţii inovatoare, fie din lipsă de conştientizare a beneficiilor, fie din reticenţă faţă de schimbare:

100.4.1. evidenţiem eventuala conformitate a INDS cu obiectivul general 5. Îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi mintală a populaţiei din SND prin posibilitatea de a sprijini planificarea şi implementarea serviciilor medicale de calitate, sporirea capacităţii sistemului de sănătate de a răspunde provocărilor. Utilizarea datelor spaţiale poate accelera transformarea sistemului de sănătate într-unul mai modern şi orientat spre nevoile populaţiei;

100.4.2. prezentul Program ar facilita accesul la date spaţiale actualizate şi precise, care pot sprijini planificarea optimă a infrastructurii medicale (de exemplu, amplasarea spitalelor, a clinicilor mobile, a unităţilor de intervenţie în funcţie de nevoile locale şi a punctelor de vaccinare, în funcţie de nevoile comunităţilor). Utilizarea datelor spaţiale pentru alocarea resurselor în funcţie de densitatea populaţiei şi distribuţia bolilor va contribui la îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la servicii medicale (asigurarea acoperirii universale cu servicii medicale de înaltă calitate (obiectivul specific 5.1 din SND);

100.5. subcauza 3.5. Deficienţe în educaţie şi formare profesională. Nivelul scăzut de înţelegere a INDS este amplificat şi de lipsa unor programe de instruire specializate, destinate factorilor de decizie şi personalului tehnic. De multe ori, funcţionarii publici şi specialiştii care lucrează cu date spaţiale nu au acces la cursuri de formare continuă, ceea ce limitează dezvoltarea competenţelor necesare pentru utilizarea, partajarea şi integrarea datelor spaţiale;

100.6. subcauza 3.6. Rezistenţa la schimbare şi lipsa unei viziuni unitare. În unele instituţii, schimbările legate de digitalizare şi adoptarea unui sistem deschis de date sunt percepute ca provocări birocratice suplimentare, iar unele structuri administrative sunt reticente în a adopta noi mecanisme de gestionare a datelor. Această atitudine contribuie la o implementare fragmentată şi ineficientă a INDS.

101. Nivelul scăzut de înţelegere a INDS rămâne un obstacol semnificativ în dezvoltarea unei infrastructuri eficiente de date spaţiale, iar soluţiile propuse trebuie să vizeze atât componenta tehnică, cât şi schimbarea mentalităţii şi a culturii instituţionale privind utilizarea datelor spaţiale.

Subsecţiunea a 4-a

Cauza 4. Lipsa resurselor umane specializate în cadrul

autorităţilor publice, instituţiilor şi mediului academic

102. Implementarea şi gestionarea eficientă a INDS necesită experienţă avansată în geodezie, cartografie, SIG şi tehnologii de date spaţiale. Cu toate acestea, administraţia publică, instituţiile de cercetare şi mediul academic se confruntă cu un deficit major de specialişti, ceea ce limitează capacitatea de a colecta, a analiza şi a partaja datele spaţiale într-un mod performant. Lipsa personalului calificat duce la luarea unor decizii fără fundament tehnic adecvat, creşte dependenţa de consultanţi externi şi generează costuri ridicate.

103. De asemenea, subutilizarea tehnologiilor moderne şi absenţa unor standarde clare de management al datelor afectează interoperabilitatea şi accesibilitatea acestora, încetinind modernizarea sistemelor geoinformaţionale. În acest context, dezvoltarea infrastructurii de date spaţiale riscă să nu ţină pasul cu cerinţele economiei şi administraţiei publice.

104. Deficitul de specialişti în domeniul infrastructurii datelor spaţiale, ca de altfel şi în domeniul disciplinelor conexe (geodezie, cartografie, SIG, teledetecţie şi cadastru) poate fi atribuit mai multor subcauze, precum:

104.1. subcauza 4.1. Lipsa programelor educaţionale specializate, întrucât oferta educaţională în universităţile din Republica Moldova este limitată în ceea ce priveşte programele actualizate şi adaptate cerinţelor din domeniul infrastructurii datelor spaţiale.

Deşi Universitatea Tehnică a Moldovei (în continuare – UTM) oferă programe de studii în domenii conexe precum geodezia, cartografia şi SIG, acestea nu sunt întotdeauna aliniate la cerinţele actuale ale pieţei muncii şi la tendinţele tehnologice internaţionale. Curriculumul necesită o actualizare constantă, iar accesul la echipamente moderne şi programe performante de specialitate este limitat. Această discrepanţă dintre cerinţele angajatorilor şi competenţele absolvenţilor face ca mulţi dintre aceştia să nu fie pe deplin pregătiţi pentru provocările practice ale domeniului infrastructurii datelor spaţiale.

UTM menţine statutul de centru academic şi ştiinţific de referinţă la nivel naţional şi internaţional, se bucură de o recunoaştere internaţională notabilă, ocupând poziţia 103 în clasamentul QS Europe University Rankings – Europa de Est 2025. De asemenea, în 2024, UTM s-a clasat pe locul 921 în clasamentul RUR World University Rankings, evaluând performanţa a peste 1 200 de instituţii de învăţământ superior la nivel global. Mai mult decât atât, UTM este singura universitate din Republica Moldova inclusă în Times Higher Education Impact Ranking 2024, reflectând angajamentul său faţă de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Naţiunilor Unite. Cu toate acestea, în domeniul infrastructurii datelor spaţiale, se constată o lipsă de programe educaţionale specializate care să pregătească studenţii pentru cerinţele specifice ale acestui sector;

104.2. subcauza 4.2. Finanţarea insuficientă a domeniilor de cercetare şi dezvoltare. Lipsa unor investiţii constante în domeniul geospaţial limitează atât atragerea specialiştilor noi, cât şi dezvoltarea competenţelor celor existenţi. Iar faptul că cercetarea în domeniul geospaţial este subfinanţată descurajează tinerii specialişti să se orienteze către acest domeniu. Multe universităţi nu au acces la infrastructură modernă şi software SIG actualizat, ceea ce afectează calitatea formării specialiştilor;

104.3. subcauza 4.3. Interesul scăzut din partea tinerilor. Profesiile legate de geoinformaţie şi infrastructura de date spaţiale nu sunt promovate suficient, ceea ce face ca un număr redus de studenţi să aleagă acest domeniu pentru carieră;

104.4. subcauza 4.4. Adoptarea lentă a noilor tehnologii. În unele instituţii publice şi private, integrarea tehnologiilor moderne SIG şi teledetecţie este realizată cu întârziere, ceea ce reduce atractivitatea domeniului pentru specialiştii tineri care preferă un mediu dinamic şi inovator;

104.5. subcauza 4.5. Migraţia “creierelor”. Succesul în domeniul datelor spaţiale atrage profesioniştii talentaţi în mediul privat, care oferă adesea salarii mai mari şi condiţii de muncă mai bune decât cele disponibile în sectorul public. Această migrare generează lipsa specialiştilor în autorităţile publice;

104.6. subcauza 4.6. Exodul forţei de muncă. Chiar şi în condiţiile în care unii absolvenţi ai UTM obţin competenţe solide în domeniul infrastructurii datelor spaţiale, mulţi dintre aceştia aleg să emigreze, atraşi de oportunităţi profesionale mai avantajoase din punct de vedere financiar şi de posibilităţile de dezvoltare a carierei. Salariile competitive, infrastructura tehnologică avansată şi posibilităţile extinse de cercetare şi inovare din alte ţări determină specialiştii să emigreze în ţări care investesc activ în acest sector. Fenomenul agravează deficitul de specialişti din Republica Moldova şi creează un cerc vicios, în care lipsa resurselor umane calificate împiedică dezvoltarea IDNS.

105. Pe lângă lipsa specialiştilor, capacitatea instituţională de a dezvolta şi a administra un sistem naţional de date spaţiale este limitată din cauza nivelului redus de formare profesională continuă şi a lipsei unor programe dedicate pentru dezvoltarea competenţelor necesare în acest domeniu. Deşi există iniţiative de instruire organizate de AGCC şi alte instituţii, acestea nu sunt suficient de frecvente şi cuprinzătoare pentru a asigura o dezvoltare profesională continuă adaptată cerinţelor pieţei.

106. Mai mult decât atât, colaborarea dintre mediul academic şi autorităţile publice pentru dezvoltarea programelor de formare specializate este deficitară. Oferirea unor cursuri de formare continuă şi specializări în geoinformatică şi analiza datelor spaţiale este esenţială pentru a pregăti profesionişti capabili să răspundă nevoilor actuale.

107. Pentru a aborda aceste provocări, este necesară o strategie integrată, care să includă actualizarea curricula universitare, stimularea cercetării, dezvoltarea unor programe educaţionale adaptate cerinţelor pieţei muncii în domeniul infrastructurii datelor spaţiale, crearea parteneriatelor internaţionale şi promovarea activă a profesiilor din domeniul geospaţial, precum şi implementarea unor politici eficace, care să reţină talentele în ţară.

Subsecţiunea a 5-a

Cauza 5. Caracterul formal al Consiliului INDS

108. Un alt factor important îl reprezintă sprijinul insuficient acordat Consiliului INDS. Acesta nu este perceput ca o autoritate de coordonare cu atribuţii bine definite de către toate entităţile implicate, fapt ce reduce coerenţa eforturilor de dezvoltare a INDS şi limitează colaborarea interinstituţională.

109. Atribuţiile Consiliului INDS au fost recent actualizate prin Hotărârea Guvernului nr.12/2023 cu privire la modificarea unor acte normative (în domeniul infrastructurii naţionale de date spaţiale), fiind extinse pentru a consolida rolul său strategic în coordonarea şi monitorizarea dezvoltării INDS. Modificările esenţiale includ introducerea obligaţiei de a aproba anual planul grupurilor de lucru pentru implementarea Programului de dezvoltare a INDS, precum şi responsabilitatea de a examina şi a aproba raportul anual privind instituirea şi evoluţia acestei infrastructuri.

110. Cu toate acestea, organizarea şi funcţionarea Consiliului INDS prezintă anumite deficienţe care limitează eficienţa acestuia în coordonarea şi implementarea politicilor din domeniu, precum rolul predominant consultativ fără atribuţii decizionale, lipsa unei structuri clar definite a membrilor acestuia, lipsa planificării activităţii şi a unui mecanism de raportare şi asigurare a transparenţei, frecvenţa redusă a şedinţelor, lipsa unui sistem flexibil de participare la şedinţe şi lipsa unui mecanism de motivare a membrilor:

110.1. deşi Consiliul INDS este format din reprezentanţi de nivel decizional din diverse instituţii, acestuia său rămâne preponderent consultativ, fără o capacitate reală de luare a deciziilor cu impact direct asupra dezvoltării INDS;

110.2. componenţa Consiliului INDS este stabilită conform anexei nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.459/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului infrastructurii naţionale de date spaţiale, precum şi a componenţei acestuia, fără a specifica poziţiile exacte ale reprezentanţilor, ceea ce poate duce la variaţii în nivelul de expertiză şi de influenţă a membrilor acesteia. În vederea consolidării capacităţii de decizie şi reprezentativităţii Consiliului, se recomandă desemnarea unor membri cu funcţii clar definite, preferabil de nivel înalt;

110.3. pentru asigurarea unei coordonări mai bune între activităţile Consiliului INDS şi obiectivele generale ale dezvoltării infrastructurii de date spaţiale, ar fi oportună alinierea activităţilor acestuia cu Planul de acţiuni pentru INDS.

111. Această lipsă de conştientizare şi de claritate asupra atribuţiilor şi beneficiilor pe care le poate aduce Consiliul INDS determină un sprijin insuficient din partea actorilor relevanţi, afectând integrarea eficientă a datelor spaţiale în strategiile sectoriale şi politicile publice şi ducând la:

111.1. implicarea redusă a instituţiilor-cheie în iniţiativele INDS, ceea ce limitează colaborarea interinstituţională;

111.2. lipsa unei viziuni comune privind dezvoltarea şi utilizarea datelor spaţiale;

111.3. dificultăţi în asigurarea resurselor necesare pentru implementarea iniţiativelor INDS, din cauza unei susţineri insuficiente la nivel politic şi administrativ.

112. Fără o recunoaştere clară a rolului său şi fără un sprijin adecvat, Consiliul INDS nu îşi poate exercita pe deplin funcţia de coordonare, ceea ce perpetuează o integrare deficitară a datelor spaţiale în politicile publice.

Secţiunea a 2-a

Posibilele consecinţe în cazul neintervenţiei

în soluţionarea problemelor

113. În cazul neintervenţiei pentru soluţionarea problemelor şi al tergiversării privind implementarea INDS în Republica Moldova, se anticipează numeroase consecinţe negative care ar afecta diverse domenii socioeconomice şi de mediu, după cum urmează:

113.1. Planificarea urbană şi dezvoltare teritorială deficitară

Fără o infrastructură de date spaţiale dezvoltată şi actualizată, planificarea urbană şi dezvoltarea teritorială ar putea fi realizate ineficient. Acest lucru poate duce la o utilizare necorespunzătoare a terenurilor, la dezvoltarea haotică a oraşelor şi la lipsa unor planuri coerente de dezvoltare urbană şi rurală.

113.2. Cheltuieli suplimentare pentru implementarea proiectelor de infrastructură şi colectarea datelor

Fără date spaţiale precise şi actualizate, implementarea proiectelor de infrastructură (cum ar fi drumuri, poduri, reţele de utilităţi) poate fi întârziată sau realizată cu erori, ceea ce creşte costurile şi timpul de realizare al acestor proiecte. De asemenea, colectarea şi gestionarea datelor spaţiale implică costuri umane şi financiare considerabile. Lipsa unei abordări naţionale privind dezvoltarea INDS va duce în continuare la dublarea costurilor pentru crearea şi actualizarea seturilor de date de către diferite entităţi în conformitate cu temele INSPIRE.

113.3. Ineficienţa în administrarea publică

O administraţie publică modernă se bazează pe date precise şi accesibile. Neimplementarea infrastructurii de date spaţiale poate genera ineficienţe la colectarea impozitelor şi gestionarea proprietăţilor publice. Lipsa unui sistem integrat de date spaţiale va continua să afecteze procesul decizional în administraţia publică, limitând capacitatea de a elabora politici bazate pe date exacte şi actualizate şi generând decizii administrative şi investiţionale ineficiente. Acest lucru va duce la alocarea neperformantă a resurselor şi la întârzieri în dezvoltarea proiectelor strategice.

113.4. Pierderea oportunităţilor economice

Mediul de afaceri şi investitorii se bazează pe date spaţiale pentru a lua decizii informate. Lipsa unei astfel de infrastructuri sau accesul limitat al companiilor private la datele spaţiale esenţiale pentru planificarea şi desfăşurarea activităţilor economice va descuraja investiţiile şi va duce la pierderea unor oportunităţi economice importante, în special în sectoare precum agricultura, turismul şi dezvoltarea imobiliară, ceea ce va afecta competitivitatea ţării.

113.5. Eficienţa scăzută în gestionarea situaţiilor de urgenţă

În absenţa unor date spaţiale precise şi uşor accesibile, instituţiile responsabile de managementul riscurilor şi al dezastrelor naturale vor avea dificultăţi prevenirea şi intervenţia rapidă în caz de inundaţii, alunecări de teren, incendii sau alte situaţii critice.

113.6. Impactul negativ asupra mediului şi a gestionării resurselor naturale

Lipsa unor date spaţiale fiabile va împiedica monitorizarea eficientă a mediului, a zonelor protejate şi a resurselor naturale, favorizând degradarea acestora şi cauzând dificultăţi în aplicarea măsurilor de protecţie şi de conservare.

113.7. Lipsa integrării cu iniţiativele regionale şi internaţionale

Republica Moldova riscă să rămână izolată în ceea ce priveşte iniţiativele regionale şi internaţionale legate de schimbul de date spaţiale şi interoperabilitate. Acest lucru poate afecta cooperarea transfrontalieră, gestionarea resurselor comune, implementarea proiectelor de dezvoltare regională şi a celor de cercetare paneuropene, ca urmare a procesului de integrare.

113.8. Probleme în domeniile cercetare şi educaţie

Accesul oamenilor de ştiinţă, al profesorilor şi al studenţilor la date spaţiale veridice şi actuale este primordială într-o eră a digitalizării. Cercetarea ştiinţifică şi educaţia în domeniile geografie, geologie, urbanism şi alte domenii conexe pot fi afectate negativ fără acces la date spaţiale, ceea ce poate limita dezvoltarea cunoştinţelor şi a competenţelor în aceste domenii fundamentale.

113.9. Transparenţa decizională

Limitarea accesului la date spaţiale, care sunt esenţiale pentru asigurarea transparenţei decizionale, ar împiedica furnizarea unei baze de informaţii clare, accesibile şi uşor de vizualizat pentru toate părţile interesate din cadrul INDS.

Transparenţa decizională ar putea fi afectată de lipsa unei baze de date spaţiale clare, accesibile şi vizualizabile, care este esenţială pentru fundamentarea deciziilor şi informarea tuturor părţilor interesate din cadrul INDS.

113.10. Fragmentarea instituţională continuă

Lipsa unei strategii coerente pentru gestionarea şi utilizarea datelor spaţiale va perpetua problema bazelor de date izolate, administrate fără interoperabilitate între instituţii, ceea ce va creşte costurile şi va reduce eficienţa administraţiei publice.

113.11. Dificultăţile în dezvoltarea soluţiilor smart şi inovative

Sectorul tehnologic, care include dezvoltatorii de soluţii SIG, inteligenţa artificială şi oraşele inteligente, va fi afectat de accesul limitat la date spaţiale de calitate, încetinind astfel digitalizarea şi inovarea în multiple domenii.

113.12. Îngrădirea accesului la fonduri europene şi internaţionale

Neimplementarea INDS va limita conformitatea Republicii Moldova cu standardele Uniunii Europene, inclusiv cu Directiva 2007/2/CE (Inspire), reducând astfel şansele de atragere a finanţărilor externe pentru modernizarea infrastructurii de date spaţiale.

114. În concluzie, neimplementarea la timp a INDS ar perpetua deficienţele existente, ar limita progresul tehnologic şi economic al ţării şi ar afecta capacitatea administraţiei publice de a răspunde provocărilor contemporane.

Secţiunea a 3-a

Descrierea grupurilor vulnerabile (LNOB)

115. Principiul “a nu lăsa pe nimeni în urmă” este o parte esenţială a angajamentului statelor semnatare ale Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030. Principiul stă la baza eforturilor depuse de către fiecare stat pentru a eradica sărăcia în toate formele ei, a elimina discriminarea şi a reduce inegalităţile şi vulnerabilităţile caracteristice unor grupuri sociale, care, astfel, subminează capacitatea fiecărei persoane în atingerea potenţialului său. Implementarea prezentului Program este esenţială pentru reducerea inegalităţilor şi facilitarea accesului echitabil la date spaţiale. În cazul neintervenţiei, principalele grupuri vulnerabile vor fi afectate disproporţionat, ceea ce va accentua excluziunea socială şi economică.

116. În contextul dezvoltării INDS, grupurile vulnerabile includ:

116.1. persoane din mediul rural – acces limitat la informaţii şi servicii esenţiale din cauza lipsei de infrastructură digitală;

116.2. persoane în vârstă – acces dificil la date digitale din cauza barierei tehnologice. Lipsa infrastructurii de date spaţiale eficiente împiedică dezvoltarea serviciilor publice adaptate nevoilor acestor grupuri, cum ar fi accesibilitatea la transportul public sau la serviciile medicale. 65% dintre vârstnici depind de infrastructura publică pentru acces la servicii esenţiale, conform Biroului Naţional de Statistică;

116.3. persoane cu statut socioeconomic (venituri şi nivelul de trai redus). Lipsa accesului la informaţii spaţiale afectează posibilitatea de a beneficia de proiecte de dezvoltare urbană, de servicii publice şi de măsuri de protecţie împotriva dezastrelor naturale. Circa 30% dintre gospodăriile cu venituri reduse nu au acces la infrastructură de bază, conform studiilor Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării;

116.4. persoane cu dizabilităţi – dificultăţi în accesarea resurselor digitale şi a serviciilor publice bazate pe date spaţiale;

116.5. grupuri etnice minoritare şi imigranţi – bariere lingvistice şi acces redus la informaţii despre resursele locale şi infrastructura disponibilă.

117. Implementarea prezentului Program va genera beneficii semnificative pentru grupurile vulnerabile, după cum urmează:

117.1. Îmbunătăţirea accesului la servicii publice

Digitalizarea datelor spaţiale va permite o planificare mai bună a infrastructurii publice (de exemplu: drumuri, şcoli, spitale), facilitând accesul grupurilor vulnerabile la servicii esenţiale. Crearea unor hărţi interactive accesibile va ajuta persoanele cu mobilitate redusă să identifice traseele sigure şi infrastructura adaptată nevoilor lor.

117.2. Reducerea decalajului digital

Implementarea unor platforme intuitive, uşoare de utilizat va sprijini persoanele cu competenţe digitale reduse în accesarea datelor spaţiale relevante. Organizarea instruirilor privind utilizarea datelor spaţiale va ajuta grupurile vulnerabile să beneficieze de resursele disponibile.

117.3. Creşterea incluziunii economice şi sociale

Accesul la date precise despre terenuri şi resurse naturale va permite agricultorilor din mediul rural să-şi îmbunătăţească productivitatea şi să acceseze programe de sprijin. Datele actualizate despre zonele afectate de dezastre naturale vor facilita intervenţiile rapide şi ajutorul pentru comunităţile vulnerabile.

117.4. Transparenţă şi participare crescută

Oferirea de date spaţiale deschise va permite societăţii civile şi grupurilor de advocacy să monitorizeze politicile publice şi să susţină drepturile grupurilor vulnerabile. Persoanele din zone defavorizate vor putea accesa informaţii clare despre proprietăţi, infrastructură şi resurse, reducând astfel riscurile de marginalizare.

118. Impactul prezentului Program asupra grupurilor vulnerabile este susţinut de date din multiple surse şi evidenţe, inclusiv:

118.1. surse primare: studii de teren, interviuri cu reprezentanţi ai comunităţilor vulnerabile, chestionare aplicate în mediul rural;

118.2. surse secundare: rapoarte guvernamentale privind accesul la infrastructură şi servicii publice, studii realizate de către organizaţii internaţionale (de exemplu: ONU, Banca Mondială) privind digitalizarea şi incluziunea socială, precum şi date statistice oficiale privind distribuţia geografică a populaţiei vulnerabile şi accesul la servicii esenţiale.

119. Prin digitalizarea şi standardizarea datelor spaţiale, prezentul Program va contribui semnificativ la reducerea inegalităţilor sociale şi economice. Accesul îmbunătăţit la date spaţiale va permite grupurilor vulnerabile să participe activ la dezvoltarea comunităţilor lor, să beneficieze de servicii mai bune şi să-şi îmbunătăţească condiţiile de viaţă.

Secţiunea a 4-a

Analiza celor mai bune practici internaţionale

120. Pentru a depăşi obstacolele menţionate anterior, este esenţială adoptarea unor practici internaţionale de succes, aplicabile în condiţiile naţionale. Printre exemplele relevante se numără:

120.1. Modelul INSPIRE (UE) – Directiva 2007/2/CE (Inspire) stabileşte un cadru coerent pentru infrastructura de date spaţiale în Uniunea Europeană, promovând interoperabilitatea, standardizarea şi accesul deschis la datele spaţiale. Implementarea unor principii similare ar facilita integrarea datelor naţionale în context european şi internaţional;

120.2. US National Spatial Data Infrastructure (NSDI) – NSDI oferă, în SUA, un cadru eficient pentru colectarea, gestionarea şi utilizarea datelor spaţiale, implicând atât sectorul public, cât şi cel privat. Un astfel de model ar putea contribui la dezvoltarea parteneriatelor şi la optimizarea resurselor;

120.3. Modele de guvernanţă descentralizată a datelor spaţiale – implementate cu succes de către ţările nordice, bazate pe partajarea responsabilităţilor între diferite niveluri administrative şi pe promovarea colaborării interinstituţionale;

120.4. Utilizarea standardelor OGC (Open Geospatial Consortium) – aplicarea acestora facilitează interoperabilitatea şi schimbul de date între diferite platforme şi sisteme.

121. Pentru a îmbunătăţi INDS din Republica Moldova şi pentru a prelua bunele practici internaţionale, au fost analizate experienţele Croaţiei, Poloniei şi Ţărilor de Jos. Aceste state, pe lângă faptul că au implementat reforme semnificative în domeniul infrastructurii de date spaţiale, au fost şi partenere într-un consorţiu dedicat Proiectului “Îmbunătăţirea serviciilor de date spaţiale în Republica Moldova conform standardelor UE (2020- 2023)”, finanţat de Uniunea Europeană.

122. Croaţia a întâmpinat dificultăţi de interoperabilitate între instituţii, deoarece fiecare instituţie folosea standarde proprii. Pentru a remedia această problemă, a fost creat un geoportal naţional unic (Geoportalul DGU), gestionat centralizat. În plus, programul naţional de digitalizare şi implementare a tehnologiilor GNSS au accelerat actualizarea datelor. Finanţarea a fost asigurată, în principal, prin fonduri europene, dar menţinerea sistemului după finalizarea proiectelor rămâne o provocare.

123. Polonia dispune de o infrastructură avansată (PZGiK), accesibilitatea datelor fiind limitată de reglementări restrictive. Pentru a facilita reutilizarea acestora, a fost introdus un cadru de date deschise. De asemenea, gestionarea fragmentată a fost unificată printr-un sistem standardizat, iar integrarea datelor spaţiale în procesele administrative a îmbunătăţit eficienţa decizională.

124. Ţările de Jos au dezvoltat un model de interoperabilitate avansat prin platforma PDOK, adoptând Standardele OGC. Spre deosebire de alte state dependente de fonduri europene, finanţarea sistemului se bazează pe o combinaţie de surse guvernamentale şi taxe pentru utilizatorii comerciali. Totodată, utilizarea datelor spaţiale este larg integrată în procesele administraţiei publice din domeniul urbanismului, infrastructurii şi protecţiei mediului, ca urmare a implementării Standardelor INSPIRE, a interoperabilităţii sistemelor informatice şi a politicilor naţionale de date deschise.

125. Pentru Republica Moldova, aceste experienţe arată importanţa unui geoportal naţional, a unui cadru clar de acces la date, a standardizării gestionării acestora şi a unui model de finanţare sustenabil (tabelul 2).

Tabelul 2

Problemele identificate şi soluţiile propuse

126. Sinteza observaţiilor cu privire la starea curentă a INDS este prezentată în analiza SWOT de mai jos (tabelul 3), care evidenţiază punctele forte şi slabe, oportunităţile şi ameninţările cu care se confruntă aceasta. În urma acestei analize, se identifică problema centrală care limitează dezvoltarea productivă a INDS şi se propun măsuri strategice pentru optimizarea utilizării datelor spaţiale. Această evaluare constituie fundamentul pentru formularea obiectivelor şi a acţiunilor concretizate în cadrul prezentului Programului, asigurând o abordare orientată spre rezultate pe termen lung.

Tabelul 3

Analiza SWOT a domeniului INDS în Republica Moldova

Capitolul III

OBIECTIVE GENERALE

127. Viziunea prezentului Program constă în dezvoltarea şi consolidarea unei INDS moderne, reziliente şi eficiente, care sprijină dezvoltarea sustenabilă prin utilizarea inovativă a datelor spaţiale şi a tehnologiilor, asigurând accesul echitabil la informaţie şi contribuind la politici publice bazate pe dovezi. Se propune consolidarea capacităţii instituţionale şi crearea unui ecosistem digital interconectat, în care datele sunt utilizate pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor şi pentru a stimula progresul economic şi social.

128. Dezvoltarea componentelor INDS cu ajutorul obiectivelor generale este de o importanţă majoră în realizarea viziunii prezentului Program. Acesta detaliază şi concretizează acţiunile care urmează a fi întreprinse în domeniul INDS pentru atingerea obiectivelor şi direcţiilor prioritare stabilite. Obiectivele sunt descrise în Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program (capitolul X).

129. Pentru realizarea prezentului Program au fost stabilite următoarele obiective generale:

129.1. Obiectivul general 1. Dezvoltarea şi consolidarea unei platforme naţionale integrate pentru gestionarea datelor spaţiale, care să garanteze interoperabilitatea şi standardizarea informaţiilor

129.1.1. Acest obiectiv vizează consolidarea şi optimizarea utilizării platformei naţionale existente pentru gestionarea datelor spaţiale, Geoportalul INDS (geoportalinds.gov.md), prin îmbunătăţirea interoperabilităţii şi a standardizării informaţiilor între instituţiile publice şi sectoarele relevante. Deşi platforma oferă acces la diverse baze de date şi sisteme utilizate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, persistă provocări legate de fragmentarea informaţiilor, lipsa unor proceduri clare de actualizare şi dificultăţi în corelarea datelor din surse multiple.

129.1.2. Pentru a asigura un schimb de date eficient şi securizat, este necesară consolidarea statutului instituţional al geoportalului şi integrarea acestuia ca instrument principal în procesul decizional. În acest sens, se impune identificarea şi eliminarea barierelor tehnice, administrative şi legislative care împiedică interoperabilitatea, precum şi promovarea unor politici unitare de gestionare a datelor spaţiale. Acest obiectiv propune dezvoltarea unei infrastructuri digitale unificate pentru gestionarea eficientă a datelor spaţiale, asigurând compatibilitatea între diferite sisteme şi instituţii. O astfel de platformă va facilita colectarea, actualizarea şi partajarea datelor spaţiale în conformitate cu standardele internaţionale şi naţionale. Implementarea acesteia va permite o colaborare mai bună între autorităţile publice, mediul academic, sectorul privat şi cetăţeni, sprijinind luarea deciziilor bazate pe date exacte şi actualizate.

129.2. Obiectivul general 2. Eficientizarea accesului deschis şi echitabil la date spaţiale pentru toţi actorii interesaţi: autorităţile publice, mediul academic, mediul de afaceri şi cetăţeni

129.2.1. Acest obiectiv urmăreşte facilitarea accesului liber şi echitabil la datele spaţiale pentru toate părţile interesate, inclusiv pentru autorităţile publice, mediul academic, sectorul privat şi cetăţeni. În prezent, accesul la aceste date este adesea fragmentat şi inegal, ceea ce limitează utilizarea lor eficientă în procesele decizionale, de cercetare, de dezvoltare economică şi de participare civică.

129.2.2. Pentru a atinge acest obiectiv, este esenţială dezvoltarea INDS, astfel încât să se asigure colectarea, stocarea şi distribuirea standardizată a acestor date. Aceasta implică colaborarea între diferite instituţii şi organizaţii pentru a elimina barierele tehnice şi administrative care împiedică accesul deschis la date spaţiale.

129.2.3. De asemenea, este importantă promovarea culturii de partajare a datelor şi educarea utilizatorilor cu privire la beneficiile accesului deschis la date spaţiale. Acest lucru poate fi realizat prin organizarea workshopurilor, a seminarelor şi a campaniilor de informare destinate diferitelor categorii de utilizatori.

129.2.4. Pentru a asigura sustenabilitatea şi actualitatea datelor, este necesară implementarea unor mecanisme de actualizare periodică şi de asigurare a calităţii acestora. În plus, trebuie stabilite politici clare privind protecţia datelor sensibile şi respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.

129.2.5. Prin asigurarea accesului deschis şi echitabil la date spaţiale, se va facilita inovarea, se vor sprijini deciziile informate şi se va încuraja participarea activă a cetăţenilor în procesele de planificare şi dezvoltare comunitară.

130. Obiectivul general 3. Promovarea cooperării eficiente între toate părţile interesate ale INDS şi a schimbului de bune practici pentru utilizarea optimă a datelor spaţiale

130.1. Un sistem eficient de infrastructură a datelor spaţiale necesită o cooperare strânsă între toate părţile implicate – autorităţile publice, mediul academic, sectorul privat şi societatea civilă. Îmbunătăţirea colaborării, atât în ceea ce priveşte partajarea datelor spaţiale, cât şi a costurilor asociate colectării acestora, va permite o utilizare mai rentabilă şi sustenabilă a resurselor existente.

130.2. AGCC, în calitate de autoritate coordonatoare a INDS, are rolul esenţial în facilitarea colaborării prin:

130.2.1. stabilirea unor modele unitare de acorduri pentru partajarea datelor spaţiale între entităţile publice;

130.2.2. elaborarea protocoalelor tehnice care să standardizeze procesul de schimb şi interoperabilitate a datelor;

130.2.3. definirea unui model clar de cooperare, incluzând părţile implicate, responsabilităţile acestora, aspectele financiare şi modalităţile concrete de implementare.

130.3. În prezent, cooperarea între instituţiile publice, inclusiv cele din mediul academic, este bine conturată şi contribuie la reducerea duplicării datelor şi a costurilor aferente furnizării serviciilor. Cu toate acestea, parteneriatele se află în fază incipientă, necesitând măsuri suplimentare pentru a le stimula şi a le eficientiza.

130.4. De asemenea, implicarea societăţii civile în procesul de gestionare a datelor spaţiale este încă limitată, însă există exemple de bune practici care pot fi preluate şi extinse. Reprezentanţii părţilor interesate sunt activ implicaţi în grupurile de lucru ale INDS, participând la ateliere, conferinţe, mese rotunde şi sesiuni de instruire.

130.5. De asemenea, Moldova a iniţiat şi a consolidat mai multe colaborări internaţionale relevante, având parteneriate în cadrul unor organizaţii precum EuroGeographics, FIG, EUREF şi EUPOS. Aceste iniţiative contribuie la integrarea ţării în reţelele europene de date spaţiale şi la alinierea la Standardele INSPIRE.

130.6. Prin consolidarea acestor colaborări şi prin extinderea parteneriatelor, infrastructura naţională de date spaţiale va deveni un instrument strategic esenţial pentru dezvoltarea durabilă şi inovarea în multiple sectoare economice şi administrative.

Capitolul IV

OBIECTIVE SPECIFICE

131. Obiectivul specific 1.1. Revizuirea şi actualizarea cadrului normativ naţional privind infrastructura datelor spaţiale, pentru alinierea completă la cerinţele europene şi la Standardele INSPIRE, astfel încât 100% din seturile de date spaţiale să respecte cadrul legal revizuit

131.1. În contextul alinierii infrastructurii naţionale de date spaţiale la cerinţele Directivei 270/2/CE (Inspire), este esenţială identificarea şi clasificarea seturilor de date spaţiale cu valoare ridicată. Aceste seturi de date joacă un rol strategic în sprijinirea procesului decizional, dezvoltarea durabilă, inovarea tehnologică şi furnizarea de servicii publice performante. În acest sens, este necesară revizuirea şi actualizarea cadrului normativ naţional pentru a include reglementări clare referitoare la clasificarea, publicarea şi interoperabilitatea seturilor de date spaţiale, ceea ce va asigura accesibilitatea şi reutilizarea acestora.

131.2. Pentru o gestionare eficientă a infrastructurii naţionale de date spaţiale, este esenţial să existe mecanisme clare de colectare, actualizare şi diseminare a datelor spaţiale. Standardizarea acestor procese va contribui la îmbunătăţirea accesului la date spaţiale, reducerea redundanţei informaţiilor şi creşterea interoperabilităţii între instituţiile responsabile.

131.3. Totodată, este necesară stabilirea unor norme clare pentru furnizarea şi actualizarea datelor, precum şi a mecanismelor de supraveghere şi control asupra utilizării acestora.

131.4. În acest context, este necesară modificarea Legii nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale prin introducerea unor dispoziţii specifice referitoare la criteriile de identificare a seturilor de date cu valoare ridicată, la gestionarea acestora şi la accesul instituţiilor publice, al sectorului privat şi al cetăţenilor. Această acţiune va contribui la îmbunătăţirea interoperabilităţii datelor spaţiale şi va crea oportunităţi pentru dezvoltarea unor parteneriate publice-private, stimulând totodată inovarea şi digitalizarea serviciilor publice.

131.5. Un element esenţial pentru asigurarea interoperabilităţii şi eficienţei INDS este adoptarea unor modele de date standardizate. Uniformizarea acestor modele va facilita integrarea şi utilizarea datelor de către administraţia publică, sectorul privat şi mediul academic, permiţând dezvoltarea unor soluţii inovatoare bazate pe date spaţiale fiabile şi actualizate.

131.6. Pentru a stimula dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată de către terţi, în beneficiul atât al autorităţilor publice, cât şi al publicului, este necesar să se faciliteze accesul la datele spaţiale/seturi de date interoperabile care depăşesc graniţele administrative sau naţionale. În acest sens, AGCC, în calitate de autoritate coordonatoare a INDS, are un rol esenţial în:

- coordonarea entităţilor responsabile de gestionarea seturilor de date spaţiale, inclusiv a entităţilor publice care colectează şi administrează date spaţiale;

- identificarea seturilor de date esenţiale pentru utilizatorii din sectorul public, privat şi academic, astfel încât acestea să fie standardizate şi accesibile;

- corelarea cerinţelor utilizatorilor cu standardele tehnice şi legislative, asigurând conformitatea cu Directiva 2007/2/CE (Inspire) şi cu bunele practici europene;

- facilitarea comunicării şi a schimbului de date între instituţiile naţionale şi structurile europene pentru interoperabilitatea INDS;

- promovarea celor mai bune practici în colectarea, gestionarea şi utilizarea datelor spaţiale, inclusiv prin implicarea sectorului privat în dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată.

131.7. Acţiuni prioritare:

131.7.1. modificarea Legii nr.254/2016 privind infrastructura naţională de date spaţiale pentru integrarea şi reglementarea seturilor de date cu valoare ridicată;

131.7.2. elaborarea hotărârii Guvernului privind mecanismele de raportare a datelor spaţiale pentru consolidarea procesului de colectare, actualizare şi diseminare a datelor spaţiale;

131.7.3. aprobarea modelelor de date utilizate în INDS.

132. Obiectivul specific 1.2. Crearea şi validarea tehnică, până în anul 2027, a 17 seturi de date spaţiale inexistente, în scopul asigurării unei acoperiri de 100% din seturile de date spaţiale prevăzute de cadrul normativ

132.1. Conform art.7 alin.(3) din Legea nr.254/2016 privind infrastructura naţională de date spaţiale, entităţile publice urmau să creeze metadatele pentru seturile de date spaţiale (care sunt grupate în trei anexe la lege şi distribuite în 32 de categorii tematice) de la data intrării în vigoare a Regulamentului cu privire la normele de creare şi actualizare a metadatelor pentru seturile şi serviciile de date spaţiale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.738/2017, conform următorului program:

132.1.1. pentru seturile de date de la anexa nr.1 – în termen de 2 ani;

132.1.2. pentru seturile de date de la anexa nr.2 – în termen de 3 ani;

132.1.3. pentru seturile de date de la anexa nr.3 – în termen de 4 ani.

132.2. Având în vedere că aceste termene au expirat, este oportună evaluarea gradului de implementare a acestor obligaţii de către entităţile publice responsabile şi stimularea creării metadatelor pentru seturile de date spaţiale unde acestea nu au fost încă generate. De asemenea, este necesară asigurarea actualizării constante a metadatelor deja existente, astfel încât să reflecte, în mod corect şi complet, modificările survenite în seturile de date, respectând cerinţele de standardizare şi interoperabilitate la nivel internaţional.

132.3. În prezent, INDS include un număr limitat de seturi complet dezvoltate şi standardizate. Analiza datelor scoate în evidenţă un decalaj semnificativ între obligaţiile legale şi situaţia practică, printre care se enumeră:

132.3.1. seturi cu metadate şi date complete (seturi existente):

1) sisteme de coordonate de referinţă;

2) sisteme de caroiaj geografic;

3) unităţi administrativ-teritoriale;

4) adrese;

5) terenuri;

6) reţele de transport;

7) elevaţie;

8) acoperire terestră;

9) ortoimagini;

10) geologie;

11) clădiri;

12) soluri (parţial învechite);

13) repartizarea populaţiei;

14) resurse minerale.

Aceste seturi pot fi considerate “existente” şi utilizabile, dar necesită întreţinere periodică şi actualizare a metadatelor pentru a reflecta schimbările din teren;

132.3.2. seturi cu metadate, dar fără date pentru utilizare şi reutilizare:

1) hidrografie;

2) instalaţii de monitorizare a mediului;

3) condiţii atmosferice;

4) caracteristici meteorologice;

5) zone de risc natural (asigurare cu metadate doar pe anumite domenii);

6) resurse energetice (asigurare cu metadate doar pe anumite domenii).

Acestea reflectă un progres parţial prin faptul că există o bază de metadate, dar nu există date accesibile/utilizabile, ceea ce limitează interoperabilitatea reală.

132.3.3. set cu date, dar fără metadate – categorii de terenuri. Situaţia este problematică. Cu toate că există informaţii de fond, lipsa metadatelor standardizate le face greu de descoperit şi integrat în infrastructura INDS.

132.3.4. Seturi fără metadate şi fără date (seturi neexistente), printre care:

1) denumiri geografice;

2) arii naturale protejate şi zone de protecţie;

3) unităţi statistice;

4) sănătate şi siguranţă umană;

5) servicii de utilităţi publice şi alte servicii publice;

6) instalaţii de producţie şi industriale;

7) instalaţii agricole şi pentru acvacultură;

8) zone de administrare/reglementare şi unităţi de raportare;

9) regiuni biogeografice;

10) habitate;

11) arealul speciilor.

Aceste seturi sunt critice pentru funcţionalitatea INDS, dar nu au fost deloc implementate, necesitând un efort prioritar de creare.

132.4. În cazul a 15 seturi de date spaţiale existente, acestea pot fi supuse unui audit tehnic detaliat, care va evalua calitatea, plenitudinea şi corectitudinea datelor, precum şi conformitatea elementelor de metadate existente cu standardele naţionale şi europene. Auditul va permite identificarea eventualelor deficienţe şi va propune măsuri pentru remedierea lor, asigurând, astfel, interoperabilitatea şi reutilizarea eficientă a datelor existente.

132.5. În acelaşi timp, atestăm 17 seturi de date spaţiale care nu au fost încă create. Lipsa acestor date sau existenţa lor parţială limitează capacitatea entităţilor publice de a asigura interoperabilitatea, actualizarea şi reutilizarea datelor spaţiale la standarde naţionale şi europene. Crearea acestor seturi de date spaţiale presupune un proces complex, care include colectarea datelor, digitizarea, în cazul în care este necesară, definirea structurii seturilor, validarea tehnică şi semantică, testarea şi pregătirea pentru publicare. Aceasta va permite completarea INDS şi asigurarea accesului public şi al interoperabilităţii la nivel naţional şi european.

132.6. Realizarea acestui obiectiv specific urmăreşte consolidarea capacităţilor instituţionale şi tehnice ale entităţilor publice în vederea asigurării unei INDS şi aliniate la Standardele europene INSPIRE. Procesul presupune atât formarea şi instruirea specialiştilor implicaţi, cât şi dezvoltarea unui cadru metodologic şi operaţional unitar pentru crearea şi validarea seturilor de date.

132.7. Prin consultări tematice cu furnizorii şi utilizatorii de date se vor identifica domeniile prioritare şi se vor corela necesităţile reale ale beneficiarilor cu obligaţiile instituţionale. În acest context, elaborarea unor instrumente practice de sprijin, precum ghiduri de validare, va contribui la uniformizarea şi creşterea calităţii datelor produse.

132.8. Activitatea principală constă în dezvoltarea efectivă a seturilor de date spaţiale lipsă, acoperind întregul ciclu de procesare – de la colectarea şi digitizarea datelor, până la validarea tehnică şi semantică, precum şi pregătirea pentru publicare. Rolul de coordonare şi de verificare îi revine AGCC, care va asigura respectarea specificaţiilor tehnice şi omogenitatea rezultatelor. Implementarea obiectivului va permite atât completarea infrastructurii naţionale de date spaţiale, cât şi creşterea gradului de accesibilitate, transparenţă şi utilitate a datelor pentru mediul public, privat şi academic.

132.9. Acţiuni prioritare:

132.9.1. organizarea sesiunilor de instruire pentru specialişti privind crearea seturilor de date spaţiale conforme INSPIRE.

132.9.2. organizarea consultărilor tematice cu furnizorii şi utilizatorii de date (autorităţi publice, instituţii de cercetare, sector privat) pentru identificarea seturilor de date spaţiale prioritare şi înţelegerea nevoilor reale ale beneficiarilor;

132.9.3. crearea (colectarea datelor, digitizarea, dacă e cazul, definirea structurii, validarea tehnică şi semantică, testarea şi pregătirea pentru publicare) a seturilor de date;

132.9.4. verificarea tehnică a seturilor de date spaţiale nou create de către AGCC, în calitate de autoritate coordonatoare.

133. Obiectivul specific 1.3. Instituirea, până la sfârşitul anului 2026, a unui cadru funcţional pentru evaluarea calităţii şi actualizarea continuă a metadatelor pentru seturile şi serviciile de reţea, în vederea asigurării conformităţii cu cerinţele INSPIRE şi interoperabilităţii la nivel naţional

133.1. Metadatele reprezintă coloana vertebrală a INDS, oferind informaţii esenţiale despre sursa, structura, calitatea şi actualitatea seturilor de date şi a serviciilor de reţea. Fără un sistem coerent şi actualizat de metadate, utilizatorii nu pot evalua relevanţa şi fiabilitatea datelor, iar interoperabilitatea între instituţii şi platforme digitale devine dificil de realizat.

133.2. În Republica Moldova, situaţia actuală relevă existenţa unor seturi de date spaţiale utilizabile, dar în multe cazuri acestea nu sunt descrise prin metadate conforme sau actualizate. Această lipsă generează dificultăţi în accesarea şi integrarea datelor la nivel interinstituţional şi reduce valoarea lor pentru reutilizare în scopuri economice, academice sau administrative. Prin urmare, este necesară instituirea unui cadru funcţional care să permită crearea, menţinerea şi armonizarea permanentă a metadatelor.

133.3. Un astfel de cadru presupune atât mecanisme clare de evaluare a calităţii şi conformităţii metadatelor existente, cât şi instrumente pentru auditarea şi monitorizarea continuă a progresului fiecărei entităţi publice responsabile de date spaţiale. În paralel, capacitatea entităţilor publice responsabile trebuie consolidată prin instruirea specialiştilor în aplicarea standardelor internaţionale (ISO, OGC) şi în utilizarea instrumentelor tehnice de validare şi actualizare.

133.4. Asigurarea unui proces durabil de creare şi actualizare a metadatelor va contribui la creşterea transparenţei şi a încrederii în datele spaţiale publice, va facilita interoperabilitatea acestora la nivel naţional şi european, precum şi va permite integrarea infrastructurii naţionale în reţelele regionale şi internaţionale. Totodată, menţinerea metadatelor la standarde înalte va sprijini atât autorităţile publice, cât şi mediul privat, academic şi societatea civilă în luarea deciziilor bazate pe date de calitate.

133.5. Realizarea unui cadru funcţional pentru gestionarea metadatelor constituie o condiţie esenţială pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale de date spaţiale. Metadatele asigură atât descrierea corectă şi uniformă a seturilor şi serviciilor de date, cât şi accesibilitatea, interoperabilitatea şi reutilizarea acestora, conform cerinţelor cadrului normativ naţional şi european.

133.6. Analiza situaţiei actuale, conform datelor colectate, arată că următoarele 15 seturi de date spaţiale sunt efectiv disponibile pentru utilizare şi reutilizare şi, prin urmare, pot fi incluse în procedurile de audit:

1) sisteme de coordonate de referinţă;

2) sisteme de caroiaj geografic;

3) unităţi administrativ-teritoriale;

4) adrese;

5) terenuri;

6) reţele de transport;

7) elevaţie;

8) acoperire terestră;

9) ortoimagini;

10) geologie;

11) clădiri;

12) soluri;

13) categorii de terenuri;

14) repartizarea populaţiei;

15) resurse minerale.

133.7. Prezenţa datelor pentru utilizare şi reutilizare constituie criteriul esenţial pentru includerea unui set în procesul de audit, chiar dacă pentru unele dintre acestea metadatele nu sunt încă complet generate sau actualizate. Prin verificarea acestor seturi existente se va putea evalua calitatea şi conformitatea datelor, precum şi gradul de completitudine a metadatelor asociate, stabilind măsuri pentru remedierea eventualelor deficienţe şi actualizarea permanentă a acestora.

133.8. Auditul tehnic al acestor seturi va permite entităţilor publice responsabile să identifice lacunele în crearea şi actualizarea metadatelor, să consolideze conformitatea cu standardele tehnice naţionale şi europene şi să asigure interoperabilitatea şi reutilizarea datelor spaţiale în cadrul infrastructurii naţionale de date spaţiale. În acest mod, prezentul Program asigură un cadru funcţional pentru gestionarea eficientă şi standardizată a datelor spaţiale, facilitând utilizarea lor în procesele decizionale şi în sprijinul politicilor publice.

133.9. Acţiuni prioritare:

133.9.1. stabilirea mecanismului de evaluare a calităţii şi conformităţii seturilor de date spaţiale şi a metadatelor existente;

133.9.2. efectuarea analizei privind starea şi calitatea seturilor de date şi generalizarea într-un raport, cu stabilirea măsurilor pentru înlăturarea deficienţelor.

133.9.3. organizarea instruirilor pentru personalul entităţilor publice responsabile privind specificaţiile tehnice şi procedurile de creare şi actualizare a metadatelor.

134. Obiectivul specific 2.1. Până în anul 2027, armonizarea metadatelor a 18 seturi de date spaţiale existente şi completarea profilurilor de metadate pentru 17 seturi de date spaţiale nou-create, în vederea asigurării calităţii, interoperabilităţii şi publicării acestora pe Geoportalul INDS

134.1. Metadatele reprezintă elementul central al INDS, asigurând descrierea, identificarea, localizarea şi accesul la seturile de date. În prezent, o parte din seturile de date spaţiale dispune de metadate incomplete, neactualizate sau nearmonizate cu standardele tehnice naţionale şi europene, ceea ce limitează interoperabilitatea şi reduce valoarea practică a acestor resurse. În acelaşi timp, seturile de date nou-create nu pot fi integrate şi utilizate productiv fără un profil de metadate complet şi standardizat.

134.2. Revizuirea, actualizarea şi armonizarea metadatelor existente reprezintă etapa ulterioară a auditului realizat asupra seturilor de date spaţiale, prin care se corectează eventualele neconformităţi, se aliniază descrierile la cerinţele standardelor naţionale şi europene şi se asigură consistenţa informaţiilor între diferite seturi de date. Totodată, revizuirea, actualizarea şi armonizarea metadatelor existente urmăreşte eliminarea discrepanţelor, creşterea acurateţei şi asigurarea compatibilităţii cu Directiva 2007/2/CE (Inspire), ceea ce va facilita integrarea acestora în infrastructura naţională şi schimbul de date la nivel internaţional.

134.3. Concomitent, completarea profilurilor de metadate se aplică seturilor de date spaţiale nou-create, imediat după elaborarea acestora, pentru a garanta documentarea completă a caracteristicilor, astfel facilitând integrarea lor în INDS şi asigurând accesul uniform al utilizatorilor. Completarea profilului de metadate pentru seturile de date spaţiale nou-create reprezintă un pas esenţial pentru garantarea transparenţei, a trasabilităţii şi a accesului deschis, oferind utilizatorilor informaţiile necesare pentru localizarea şi utilizarea eficientă a datelor.

134.4. Implementarea acestui obiectiv presupune depăşirea unor provocări precum: inventarierea şi analiza critică a metadatelor existente, pentru identificarea lacunelor şi a neconformităţilor; armonizarea descrierilor şi a terminologiei în raport cu Standardele INSPIRE şi cu specificaţiile naţionale; resurse umane specializate, capabile să asigure atât partea tehnică, cât şi cea semantică a procesului de actualizare; menţinerea metadatelor la zi, prin stabilirea unor mecanisme clare de actualizare periodică.

134.5. Astfel, prin acţiunile propuse – revizuirea, actualizarea şi armonizarea metadatelor aferente seturilor de date existente, respectiv completarea profilurilor de metadate pentru cele nou-create – se va asigura fundamentul unei infrastructuri naţionale de date spaţiale deschise, interoperabile şi conforme cu cerinţele europene.

134.6. Acţiuni prioritare:

134.6.1. revizuirea, actualizarea şi armonizarea metadatelor existente aferente seturilor de date spaţiale;

134.6.2. completarea profilurilor de metadate pentru seturile de date spaţiale nou-create.

135. Obiectivul specific 2.2. Implementarea, până în 2027, a unui mecanism sistematizat pentru identificarea tuturor seturilor de date spaţiale existente în format analogic şi conversia acestora în format digital interoperabil, georeferenţiat şi armonizat cu standardele tehnice

135.1. În prezent, o mare parte a datelor spaţiale relevante sunt disponibile doar în format analogic, sub formă de hărţi tipărite, planuri cadastrale sau documente arhivate, ceea ce limitează accesul şi reutilizarea acestora în cadrul sistemelor moderne de analiză spaţială. Conversia acestora în format digital, alături de georeferenţierea lor conform unui sistem standardizat, va permite integrarea acestor date în infrastructurile digitale existente şi utilizarea lor în aplicaţii SIG, monitorizare teritorială şi planificare urbanistică.

135.2. Implementarea unui sistem standardizat de conversie şi georeferenţiere contribuie la îmbunătăţirea calităţii şi fiabilităţii datelor spaţiale, sprijinind dezvoltarea unor politici publice eficiente bazate pe date spaţiale corecte. De asemenea, acest proces permite alinierea la cerinţele europene privind gestionarea şi utilizarea datelor spaţiale, facilitând schimbul de informaţii între diferite instituţii şi state membre ale Uniunii Europene.

135.3. Conversia şi georeferenţierea datelor spaţiale analogice sprijină şi iniţiativele de guvernare deschisă, oferind acces extins la date spaţiale şi stimulând inovarea în domeniul soluţiilor digitale bazate pe date spaţiale.

135.4. Procesul de conversie şi de georeferenţiere implică numeroase provocări tehnice, administrative şi financiare, printre care:

135.4.1. inventarierea şi clasificarea datelor existente, deoarece identificarea seturilor de date analogice relevante şi stabilirea criteriilor pentru conversia acestora într-un format digital standardizat necesită o coordonare eficientă între diferite instituţii şi deţinători de date;

135.4.2. asigurarea unei acurateţe ridicate a georeferenţierii, aşa cum transformarea datelor analogice în informaţii digitale georeferenţiate trebuie să respecte standarde riguroase, pentru a evita erori de poziţionare care ar putea compromite utilizarea lor ulterioară;

135.4.3. resursele financiare şi logistice, întrucât procesul de digitizare şi georeferenţiere presupune investiţii semnificative în infrastructura IT, software specializat şi resurse umane calificate;

135.4.4. necesitatea unor specificaţii tehnice clare, deoarece definirea unor standarde unitare pentru conversia şi validarea datelor este esenţială pentru a asigura interoperabilitatea şi integrarea funcţională în sistemele digitale existente;

135.4.5. actualizarea şi validarea periodică a datelor, mentenanţa seturilor de date convertite reprezintă aspectul esenţial pentru menţinerea relevanţei şi a acurateţei acestora în timp.

135.5. Implementarea unui sistem standardizat de conversie şi de georeferenţiere a datelor spaţiale analogice contribuie la modernizarea INDS. Acest proces permite integrarea informaţiilor istorice şi analogice în sistemele digitale actuale, facilitând accesul şi utilizarea acestora în diverse domenii, de la urbanism şi mediu, până la securitate naţională şi cercetare. Depăşirea provocărilor identificate necesită o abordare strategică, o colaborare interinstituţională şi alocarea unor resurse adecvate pentru a asigura succesul acestei iniţiative.

135.6. Astfel, se preconizează implementarea unui mecanism sistematizat de conversie a seturilor de date spaţiale existente în format analogic şi în format digital interoperabil, georeferenţiat şi armonizat cu standardele tehnice naţionale şi europene. Chiar dacă numărul seturilor analogice identificate este redus (de exemplu, hidrografie, instalaţii de monitorizare a mediului), digitalizarea acestora asigură accesul deschis, utilizarea şi reutilizarea completă a datelor spaţiale, consolidând calitatea şi interoperabilitatea INDS. Acţiunile vor include inventarierea seturilor analogice, stabilirea priorităţilor de conversie, aplicarea procedurilor de digitizare şi georeferenţiere, armonizarea specificaţiilor tehnice şi publicarea seturilor digitalizate pe geoportalurile oficiale sau tematice.

135.7. Acţiuni prioritare:

135.7.1. inventarierea seturilor de date spaţiale existente în format analogic;

137.7.2. efectuarea conversiei în format digital a seturilor de date spaţiale în format analogic;

135.7.3. armonizarea specificaţiilor tehnice pentru seturile de date spaţiale dezvoltate;

135.7.4. publicarea seturilor de date convertite pe geoportalurile oficiale sau tematice.

136. Obiectivul specific 2.3. Armonizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de date spaţiale prin alinierea tuturor seturilor de date şi serviciilor de reţea la standardele tehnice naţionale şi europene, până în 2030

136.1. Armonizarea INDS cu standardele europene reprezintă un pas important pentru integrarea eficientă a Republicii Moldova în ecosistemul digital european şi pentru optimizarea utilizării datelor spaţiale în procesele decizionale. Directiva 2007/2/CE (Inspire) stabileşte cadrul unitar pentru interoperabilitatea şi accesibilitatea seturilor de date spaţiale la nivel european, reducând astfel fragmentarea şi costurile asociate schimbului de date între instituţii.

136.2. În plus, utilizarea standardelor internaţionale general acceptate (precum cele dezvoltate de Organizaţia Internaţională pentru Standardizare – ISO şi Open Geospatial Consortium – OGC) facilitează integrarea datelor în diverse aplicaţii SIG, sporind astfel eficienţa utilizatorilor din sectorul public şi privat.

136.3. Metadatele joacă un rol esenţial în asigurarea transparenţei şi accesibilităţii datelor, permiţând utilizatorilor să evalueze corect sursa, actualitatea şi calitatea seturilor de date. Geoportalul INDS reprezintă principalul instrument pentru gestionarea şi diseminarea acestor date, iar menţinerea sa la standarde înalte este esenţială pentru atingerea obiectivelor strategice în domeniul geospaţial.

136.4. Armonizarea seturilor de date spaţiale şi a serviciilor de reţea în conformitate cu Directiva 2007/2/CE (Inspire), precum şi actualizarea conformităţii elementelor de metadate pe Geoportalul INDS reprezintă un proces esenţial pentru integrarea INDS în reţeaua europeană. Acest demers contribuie la creşterea interoperabilităţii între instituţiile publice şi private care utilizează date spaţiale, asigură o structură standardizată a acestora şi facilitează integrarea lor în sistemele europene şi internaţionale, sporind totodată transparenţa şi accesibilitatea prin metadate structurate.

136.5. Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri presupune provocări semnificative, precum necesitatea actualizării continue a conformităţii datelor şi serviciilor, pentru a menţine alinierea la standardele europene şi internaţionale, ceea ce implică alocarea unor resurse financiare şi umane adecvate, precum şi dezvoltarea unei capacităţi instituţionale care să susţină acest proces pe termen lung.

136.6. Crearea serviciilor de reţea pentru vizualizarea şi descărcarea seturilor de date spaţiale prin intermediul Geoportalului INDS constituie un pas esenţial în asigurarea unui acces facil şi standardizat la datele spaţiale. Implementarea serviciilor conforme cu standardele OGC Web Services (OWS) permite utilizatorilor din diverse domenii, precum urbanism, transport, protecţia mediului şi siguranţă publică, să utilizeze eficient datele spaţiale în procesele decizionale. Prin dezvoltarea acestor servicii se îmbunătăţeşte accesibilitatea la date atât pentru instituţii, cât şi pentru cetăţeni, se optimizează utilizarea resurselor prin eliminarea redundanţelor şi se reduce necesitatea stocării locale a volumelor mari de informaţii.

136.7. Acest proces implică provocări semnificative, printre care necesitatea dezvoltării unei infrastructuri IT robuste, care să susţină volumul mare de date şi cerinţele de interoperabilitate, precum şi implementarea unor mecanisme de securizare pentru protejarea informaţiilor cu acces restricţionat, prevenind utilizările neautorizate şi asigurând respectarea reglementărilor privind protecţia datelor.

136.8. Publicarea seturilor de date armonizate şi crearea serviciilor de reţea contribuie la consolidarea guvernării deschise şi la stimularea inovaţiei în sectorul privat, facilitând utilizarea extinsă a datelor spaţiale. Prin această măsură, transparenţa instituţională este îmbunătăţită, iar datele devin un instrument valoros pentru dezvoltarea unor soluţii SIG avansate şi pentru fundamentarea strategiilor de planificare şi management teritorial.

136.9. Totodată, accesibilitatea crescută la date spaţiale sprijină atât autorităţile publice, cât şi mediul de afaceri şi societatea civilă în procesul de luare a deciziilor bazate pe date obiective. Implementarea acestui proces necesită însă elaborarea unor politici clare privind publicarea şi utilizarea datelor, precum şi dezvoltarea unor mecanisme riguroase de control al calităţii, menite să asigure exactitatea şi actualizarea constantă a informaţiilor furnizate.

136.10. Elaborarea unui mecanism care să garanteze accesul la date în formate deschise şi standardizate reprezintă aspectul esenţial pentru alinierea la cerinţele europene privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public. Facilitarea descărcării şi integrării acestor date în diverse aplicaţii SIG sprijină dezvoltarea soluţiilor digitale inovatoare şi contribuie la extinderea interoperabilităţii dintre infrastructurile naţionale şi cele europene de date spaţiale.

136.10.1. În acelaşi timp, un astfel de sistem oferă oportunităţi sporite pentru mediul academic şi pentru sectorul privat de a valorifica datele spaţiale în scopuri analitice şi operaţionale.

136.10.2. Cu toate acestea, este necesară asigurarea compatibilităţii între formatele deschise şi aplicaţiile software utilizate, precum şi definirea unor politici clare de gestionare a datelor pentru protejarea informaţiilor sensibile.

136.11. Stabilirea unui sistem de autentificare şi monitorizare a utilizatorilor pentru serviciile cu acces restricţionat sau cu caracter sensibil este esenţială pentru protejarea informaţiilor critice şi menţinerea securităţii datelor. Un astfel de mecanism previne accesul neautorizat la date strategice, asigură conformitatea cu prevederile legislaţiei şi oferă posibilitatea de a analiza utilizarea serviciilor de reţea pentru îmbunătăţirea acestora.

136.12. Totuşi, este necesară o abordare echilibrată, care să permită un sistem de autentificare robust, fără a limita accesibilitatea pentru utilizatorii autorizaţi, precum şi o gestionare eficientă a drepturilor de acces în funcţie de nivelul de responsabilitate şi de necesităţile fiecărei categorii de utilizatori.

136.13. Realizarea obiectivului specific 2.3 este crucială pentru modernizarea şi eficientizarea utilizării datelor spaţiale în Republica Moldova. Prin alinierea seturilor de date şi a serviciilor de reţea la standardele europene, Republica Moldova îşi poate îmbunătăţi capacitatea de a partaja date spaţiale la nivel naţional şi internaţional, reducând, în acelaşi timp, costurile asociate duplicării şi incompatibilităţii acestora.

136.14. Acţiuni prioritare:

136.14.1. armonizarea seturilor de date spaţiale şi a serviciilor de reţea în conformitate cu Directiva 2007/2/CE (Inspire) şi actualizarea conformităţii elementelor de metadate pe Geoportalul INDS;

136.14.2. crearea serviciilor de reţea pentru vizualizare şi descărcare prin intermediul Geoportalului INDS pentru seturi de date spaţiale proprii/deţinute şi descrise prin metadate;

136.14.3. instituţionalizarea mecanismului de publicare a seturilor de date spaţiale armonizate prin servicii de reţea conforme cu Standardele INSPIRE;

136.14.4. elaborarea unui instrument tehnic pentru asigurarea accesului la date în formate deschise şi standardizate pentru descărcare şi integrare în diverse aplicaţii SIG;

136.14.5. implementarea unui sistem de autentificare şi monitorizare a utilizatorilor pentru servicii cu acces restricţionat sau cu caracter sensibil.

137. Obiectivul specific 3.1. Facilitarea, până în anul 2028, a schimbului de date spaţiale între entităţile publice responsabile şi alte părţi interesate, prin instituirea unui cadru de partajare bazat pe acorduri şi protocoale tehnice, în vederea reducerii duplicării seturilor de date şi a alinierii la bunele practici internaţionale

137.1. Colaborarea eficientă între instituţiile publice şi alte părţi interesate va reduce fragmentarea informaţiilor, va îmbunătăţi interoperabilitatea şi va asigura utilizarea optimizată a resurselor digitale. În prezent, numeroase entităţi publice colectează, stochează şi utilizează date spaţiale, însă lipsa unui mecanism funcţional de partajare şi standardizare duce la duplicarea informaţiilor, la costuri suplimentare şi la ineficienţă administrativă. Pentru evitarea duplicării informaţiilor este necesară optimizarea procesului de colectare şi actualizare a datelor.

137.2. Acest obiectiv urmăreşte să faciliteze schimbul de date spaţiale, evitând redundanţa şi promovând utilizarea unor formate comune, standardizate şi accesibile. Formalizarea colaborării prin acorduri şi protocoale va reglementa modalitatea de partajare a datelor şi responsabilităţile fiecărei entităţi.

137.3. Pentru a facilita schimbul de bune practici, accesul la resurse tehnice şi la oportunităţi de formare se atrage o atenţie deosebită activităţilor ce vizează consolidarea relaţiilor cu United Nations Committee of Experts on Global Geospatial Information Management (UN-GGIM). Colaborarea cu UN-GGIM contribuie direct la dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale entităţilor publice responsabile de datele spaţiale. Sprijinul tehnic şi schimbul de bune practici vor permite optimizarea proceselor şi standardizarea infrastructurii de date spaţiale conform normelor internaţionale. Implicarea activă în iniţiativele UN-GGIM poate facilita finanţarea unor proiecte de dezvoltare a INDS şi creşterea expertizei naţionale în acest domeniu.

137.4. Acţiuni prioritare:

137.4.1. încheierea acordurilor bilaterale şi a protocoalelor tehnice pentru partajarea datelor spaţiale şi a serviciilor de reţea între entităţile publice responsabile de datele spaţiale şi alte părţi interesate;

137.4.2. încheierea acordurilor unilaterale şi a protocoalelor tehnice pentru partajarea datelor spaţiale şi a serviciilor de reţea între entităţile publice şi alte părţi interesate privind furnizarea datelor spaţiale de care sunt responsabile;

137.4.3. elaborarea instrucţiunii pentru gestionarea şi standardizarea schimbului de date spaţiale, formatele de date interoperabile şi mecanismele de validare a informaţiilor partajate;

137.4.4. elaborarea mecanismului de colaborare pentru colectarea coordonată a datelor;

137.4.5. extinderea colaborării continue cu UN-GGIM şi implicarea altor entităţi publice responsabile de datele spaţiale.

138. Obiectiv specific 3.2. Creşterea cu cel puţin 30%, până în 2028, a gradului de conştientizare a factorilor de decizie şi a publicului larg asupra importanţei şi beneficiilor datelor spaţiale, în scopul utilizării eficiente a infrastructurii naţionale de date spaţiale.

138.1. Pentru a maximiza impactul utilizării datelor spaţiale, este esenţială creşterea gradului de conştientizare în rândul instituţiilor, mediului de afaceri, organizaţiilor neguvernamentale şi al publicului larg. Mediatizarea beneficiilor şi a aplicabilităţii acestor date poate încuraja utilizarea mai extinsă şi inovativă în diverse domenii, de la protecţia mediului şi urbanism până la gestionarea situaţiilor de urgenţă şi dezvoltarea infrastructurii.

138.2. Pentru a facilita integrarea mai largă a INDS în procesele administrative şi în cele de planificare strategică, este necesară desfăşurarea unei campanii susţinute de informare şi sensibilizare. Aceasta trebuie să vizeze atât funcţionarii publici şi specialiştii tehnici, cât şi factorii de decizie, actorii din sectorul privat şi societatea civilă, astfel încât datele geospaţiale să fie percepute ca un instrument esenţial pentru elaborarea politicilor publice şi pentru optimizarea resurselor.

138.3. Vizibilitatea mai bună a avantajelor utilizării datelor spaţiale poate stimula colaborarea interinstituţională, favorizând schimbul de informaţii şi utilizarea optimizată a resurselor disponibile. Campaniile de promovare vor contribui la crearea unei culturi organizaţionale în care datele spaţiale să fie integrate în mod firesc în strategiile de dezvoltare economică, de planificare urbană, de protecţie a mediului sau de gestionare a riscurilor de dezastre.

138.4. Totodată, iniţiativele de conştientizare trebuie completate cu activităţi de formare profesională şi de dezvoltare a competenţelor, pentru a asigura că utilizatorii, indiferent de domeniul de activitate, dispun de cunoştinţele necesare pentru interpretarea şi valorificarea acestor date. Adoptarea bunelor practici internaţionale şi colaborarea cu experţii în domeniu vor facilita acest proces şi vor accelera tranziţia către un model decizional bazat pe dovezi şi pe tehnologii avansate.

138.5. Astfel, promovarea şi mediatizarea rolului datelor spaţiale vor contribui atât la creşterea gradului de utilizare a acestora, cât şi la consolidarea unui cadru instituţional mai robust, capabil să răspundă provocărilor actuale şi viitoare prin soluţii inovatoare şi sustenabile.

138.6. În subsidiar, în procesul de promovare a rolului datelor spaţiale se va pune accent pe responsabilizarea factorilor de decizie. În acest sens, responsabilizarea reprezintă integrarea datelor spaţiale în procesele administrative şi strategice ca instrument fundamental pentru formularea unor politici eficiente şi bazate pe dovezi. Prin promovarea unei abordări proactive, liderii instituţionali trebuie încurajaţi să sprijine utilizarea şi partajarea datelor spaţiale, să aloce resurse adecvate şi să prioritizeze iniţiativele legate de INDS.

138.7. Acest lucru poate fi realizat prin mecanisme de raportare clar definite, prin includerea utilizării datelor spaţiale în indicatorii de performanţă instituţională şi prin stimularea colaborării interinstituţionale. Consolidarea culturii organizaţionale care valorifică datele spaţiale va permite planificarea optimizată, alocarea optimă a resurselor şi adaptarea mai bună la provocările actuale şi viitoare.

138.8. Acţiuni prioritare:

138.8.1. organizarea campaniilor de informare şi sensibilizare privind rolul şi beneficiile datelor spaţiale pentru factorii de decizie şi publicul larg;

138.8.2. dezvoltarea unor programe de formare şi ateliere dedicate autorităţilor publice şi altor actori relevanţi pentru utilizarea eficientă a datelor spaţiale;

138.8.3. crearea şi promovarea unor ghiduri şi materiale informative accesibile despre aplicabilitatea datelor spaţiale în diverse sectoare;

138.8.4. dezvoltarea unei platforme online pentru diseminarea bunelor practici şi facilitarea schimbului de experienţă între instituţii şi utilizatori;

138.8.5. organizarea evenimentelor tematice (conferinţe, mese rotunde, workshopuri) pentru a stimula dialogul interinstituţional şi colaborarea în domeniul datelor spaţiale;

138.8.6. implementarea unui mecanism de monitorizare şi evaluare a gradului de conştientizare şi a impactului iniţiativelor de promovare a INDS.

Capitolul V

INDICATORI DE MONITORIZARE

Capitolul VI

IMPACTUL PROGRAMULUI

139. Implementarea prezentului Program va genera, pe termen mediu, efecte măsurabile care vor contribui direct la atingerea indicatorilor de rezultat şi a indicatorilor de impact prevăzuţi în Program şi corelaţi cu obiectivele SND. Impactul Programului se va reflecta asupra capacităţii instituţionale, a calităţii procesului decizional, a gradului de digitalizare a administraţiei publice şi a nivelului de acces la date spaţiale.

140. Un efect major pe termen mediu îl constituie consolidarea cadrului normativ şi instituţional în domeniul datelor spaţiale prin alinierea acestuia la acquis- ul Uniunii Europene şi la cerinţele Directivei 2007/2/CE (Inspire). Această armonizare contribuie la realizarea indicatorilor de rezultat privind interoperabilitatea seturilor de date şi creşterea nivelului de integrare a INDS în reţelele europene de date spaţiale, asigurând totodată respectarea principiilor de securitate, confidenţialitate şi acces deschis la informaţie.

141. Implementarea prezentului Program va duce, pe termen mediu, la consolidarea cooperării interinstituţionale între autorităţile publice, instituţiile de cercetare şi educaţie, precum şi furnizorii de date spaţiale. Efectul constă în crearea unui model funcţional de guvernanţă a datelor spaţiale, cu responsabilităţi clar delimitate, contribuind la atingerea indicatorilor privind coordonarea instituţională şi sustenabilitatea infrastructurii de date spaţiale.

142. Accesul sporit la date spaţiale de calitate, standardizate şi interoperabile va avea ca efect direct eficientizarea proceselor decizionale la nivel central şi local. Acest impact se reflectă prin reducerea costurilor operaţionale, diminuarea duplicării colectării datelor şi îmbunătăţirea fundamentării politicilor publice, contribuind la realizarea indicatorilor de impact privind eficienţa administraţiei publice şi calitatea guvernării.

143. Prezentul Program va contribui, pe termen mediu, la accelerarea transformării digitale a sectorului public prin utilizarea sistematică a tehnologiilor geospaţiale şi a serviciilor electronice. Impactul se va manifesta inclusiv în domeniul educaţiei şi formării profesionale, prin dezvoltarea competenţelor în domeniul datelor spaţiale, asigurând acces egal pentru femei şi bărbaţi la oportunităţi de instruire şi specializare, în conformitate cu principiul egalităţii de gen.

144. Impacturile preconizate pe termen mediu privind implementarea prezentului Program se manifestă prin următoarele efecte corelate cu indicatorii de rezultat şi de impact:

144.1. îmbunătăţirea accesului la date spaţiale, prin extinderea şi optimizarea geoportalului naţional şi a geoportalelor tematice, facilitând utilizarea informaţiilor în procesul decizional;

144.2. creşterea interoperabilităţii infrastructurii de date spaţiale, prin aplicarea standardelor comune şi utilizarea catalogului de metadate;

144.3. consolidarea capacităţilor instituţionale, prin desemnarea responsabililor de domeniul datelor spaţiale în cadrul entităţilor publice;

144.4. utilizarea mai eficientă a resurselor financiare şi umane în implementarea politicilor publice bazate pe date;

144.5. sporirea transparenţei şi participării publice în procesul decizional, inclusiv prin acces egal la informaţie pentru femei şi bărbaţi;

144.6. îmbunătăţirea comunicării şi cooperării între autorităţi, sectorul privat şi societatea civilă;

144.7. reducerea barierelor administrative şi tehnice prin digitalizare şi utilizarea tehnologiilor moderne.

145. Pe termen mediu, prezentul Program va genera un impact pozitiv asupra poziţionării Republicii Moldova în iniţiativele europene şi internaţionale din domeniul guvernanţei datelor spaţiale, inclusiv prin cooperarea privind implementarea INSPIRE şi UN-GGIM, contribuind la recunoaşterea internaţională INDS.

146. Prin efectele descrise, prezentul Programul contribuie la atingerea obiectivelor strategice naţionale privind guvernarea eficientă, digitalizarea administraţiei publice, transparenţa decizională şi dezvoltarea durabilă, în condiţii de incluziune şi respectare a principiului egalităţii de gen.

Capitolul VII

COSTURILE PROGRAMULUI

147. Din perspectiva finanţării, prezentul Program se bazează pe principiile de sinergie şi complementaritate dintre resursele financiare bugetare şi cele atrase de la partenerii de dezvoltare. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea şi realizarea prezentului Program este efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate. Costurile financiare aferente fiecărui obiectiv specific sunt prevăzute în Planul de acţiuni al prezentului Program. În plus, faţă de costurile directe de implementare, vor exista costuri indirecte acoperite nemijlocit de către întreprinderile cu capital de stat şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale implicate, după caz, în procesul de implementare a acţiunilor prevăzute în Planul sus-menţionat.

148. O parte dintre obiectivele şi acţiunile propuse pentru realizarea prezentului Program vor fi acoperite din sursele financiare planificate în Cadrul bugetar pe termen mediu 2025-2027 ale AGCC şi ale altor autorităţi publice centrale, precum şi din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în aceste scopuri în bugetele autorităţilor şi instituţiilor responsabile de implementarea Programului, precum şi din surse externe.

149. În general, costurile pentru dezvoltarea INDS sunt la nivelul producătorilor de date spaţiale şi al părţilor interesate, în timp ce majoritatea utilizatorilor obţin beneficii. Părţile interesate ale INDS vor avea, în mare parte, beneficii sub formă de câştiguri de eficienţă (de exemplu, economisirea de zile lucrătoare pentru întreţinerea datelor spaţiale şi partajarea acestora). Sectorul de afaceri şi cetăţenii vor beneficia de un acces mai bun la informaţia despre date spaţiale, servicii de reţea etc.

150. Nu există reguli cu privire la modul de realizare a analizei cost-beneficiu pentru INDS, dar cercetările anterioare din Uniunea Europeană sugerează că beneficiile sunt duble în raport cu costurile. Oricum, multe ţări din Uniunea Europeană, în rapoartele lor şi fişele de ţară pentru Comisia Europeană, afirmă că beneficiile sunt vizibile, dar foarte greu de măsurat.

151. Costurile includ toate elementele necesare de înfiinţare a INDS pentru pregătirea şi crearea metadatelor, transformarea seturilor de date pentru conformitatea cu specificaţiile de date spaţiale ale Directivei 2007/2/CE (Inspire), precum şi punerea la dispoziţie a datelor spaţiale şi a serviciilor de reţea prin intermediul Geoportalului INDS: servicii de căutare, vizualizare şi descărcare.

152. Autoritatea coordonatoare asigură elaborarea acordurilor standard, a licenţelor de utilizare a seturilor de date spaţiale şi a serviciilor de reţea, pentru stabilirea şi dezvoltarea legăturilor cu politicile de e-Guvernare, implementarea specificaţiilor tehnice şi asigurarea suportului în gestionarea datelor spaţiale.

153. De asemenea, sunt luate în calcul dezvoltarea funcţiilor Geoportalului INDS, îmbunătăţirea abilităţilor şi cunoştinţelor persoanelor care lucrează cu INDS, precum şi coordonarea şi managementul dezvoltării INDS.

154. Valoarea estimativă a resurselor financiare necesare pentru implementarea prezentului Program constituie circa 16 695,15 mii de lei, dintre care cu finanţare din bugetul de stat – 10 555,15 mii de lei, din asistenţă externă – 5 900,00 mii de lei şi costuri neacoperite – 240,00 mii de lei.

Costurile aferente prezentului Program sunt planificate pentru autoritatea coordonatoare/AGCC în volum de 9 020,15 mii de lei, inclusiv: din asistenţa externă – 3 800,00 mii de lei, costuri neacoperite – 210,00 mii de lei, din contul mijloacelor alocate în bugetul de stat – 5 010,15 mii de lei, dintre care – 2 024,25 mii de lei din Subprogramul 6901 “Politici şi management în domeniul geodeziei, cartografiei şi cadastrului” şi 2 225,9 mii de lei din Subprogramul 6905 “Geodezie, cartografie şi geoinformatică”.

Pentru autorităţile administraţiei publice implicate, din bugetul de stat se prevăd alocaţii în volum de 5 545,00 mii de lei, precum şi 2 100,00 mii de lei din asistenţa externă, iar 30,00 mii de lei sunt costuri neacoperite (care urmează a fi identificate din asistenţa externă).

Tabelul 4

Valoarea estimativă a resurselor financiare necesare

155. Costurile estimative ale acţiunilor vor fi ajustate în perioada implementării Planului de acţiuni din capitolul X, în baza volumelor alocaţiilor disponibile în bugetul de stat şi a negocierilor cu partenerii de dezvoltare.

156. Acţiunile care prevăd elaborarea studiilor, desfăşurarea evenimentelor de informare sau organizarea activităţilor de promovare şi diseminare a beneficiilor accesului la INDS vor fi susţinute de surse de finanţare externă.

157. Pentru realizarea obiectivelor prezentului Program, autorităţile responsabile vor asigura planificarea resurselor financiare în cadrul bugetar pe termen mediu şi în proiectul legii bugetului de stat pentru anii respectivi.

158. Implementarea prezentului Program se va realiza cu suportul financiar de la bugetul de stat, precum şi cu suportul partenerilor de dezvoltare şi al donatorilor (din surse financiare externe).

159. Obiectivele generale vor fi corelate cu programele/subprogramele bugetare pentru o mai bună aliniere cu priorităţile de politici şi resursele financiare. AGCC va utiliza Planul de acţiuni şi indicatorii stabiliţi pentru o mobilizare a resurselor.

160. Astfel, activităţile planificate în prezentul Program vor fi ajustate la Programul bugetar 69 “Geodezie, Cartografie şi Cadastru”, subprogramul 6905 “Geodezie, cartografie şi geoinformatică”, acţiunile căruia sunt în conformitate directă cu scopul propus al Programului şi subprogramul 6901 “Politici şi management în domeniul geodeziei, cartografiei şi cadastrului”. Pentru activităţile aferente dezvoltării INDS pentru anii 2026-2027, au fost estimate costuri în sumă de 10 097,7 mii de lei conform Cadrului bugetar pe termen mediu, în scopul asigurării cu date spaţiale de referinţă actuale, cu servicii de reţea disponibile şi interoperabile, armonizate şi descrise prin metadate, accesibile şi partajate eficient.

161. Totodată, entităţile responsabile (conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.458/2017 pentru aprobarea responsabilităţilor entităţilor publice privind seturile de date spaţiale) participă la instituirea şi promovarea INDS prin acordarea accesului la seturile şi serviciile de date spaţiale deţinute, precum şi prin asigurarea descrierii acestora. În acest sens, ele asigură conţinutul complet, calitatea şi disponibilitatea datelor spaţiale, a serviciilor de reţea şi a metadatelor în limitele bugetului alocat sau din alte surse legale.

162. Tabelul 5 oferă o prezentare succintă a principalelor acţiuni şi măsuri de politică din sector, care beneficiază de acoperire financiară în cadrul liniei bugetare de bază, defalcate pe programe/subprograme şi bugete dedicate dezvoltării INDS pentru anii 2026-2028.

Tabelul 5

Prezentare generală a principalelor acţiuni/măsuri de politică din sector

care au acoperire financiară pentru anii 2026-2027 (mii de lei)

163. Alocările bugetare exacte vor fi stabilite anual, în funcţie de priorităţile identificate şi de disponibilitatea resurselor financiare.

164. Pe lângă finanţarea de la bugetul de stat, prezentul Program va beneficia de sprijin financiar din partea partenerilor de dezvoltare şi a donatorilor internaţionali, printre care se enumeră:

164.1. Programul “Europa Digitală” al Uniunii Europene, unde Republica Moldova poate beneficia de fonduri pentru digitalizare, inclusiv pentru dezvoltarea infrastructurii de date spaţiale;

164.2. programe de cooperare bilaterală, proiecte comune cu ţări precum România, Polonia şi Ţările de Jos, axate pe îmbunătăţirea serviciilor de date spaţiale conform standardelor Uniunii Europene;

164.3. alte iniţiative internaţionale, AGCC va participa la programe şi proiecte finanţate de către organizaţiile internaţionale care susţin dezvoltarea infrastructurii de date spaţiale.

165. AGCC va utiliza Planul de acţiuni menţionat în capitolul X şi indicatorii stabiliţi pentru o mobilizare a resurselor necesare pentru implementarea prezentului Program prin:

165.1. identificarea şi accesarea oportunităţilor de finanţare externe;

165.2. colaborarea cu partenerii de dezvoltare pentru cofinanţarea proiectelor;

165.3. alinierea obiectivelor prezentului Program cu priorităţile strategice naţionale şi europene pentru a asigura coerenţa şi eficienţa utilizării resurselor.

166. Pentru perioada 2029-2030, estimările preliminare se vor baza pe proiecţiile aferente acţiunilor deja planificate, cu ajustări în funcţie de dinamica necesităţilor tehnologice, şi pe priorităţile Guvernului. Estimativ, menţinerea activităţilor de bază ale INDS ar necesita o alocare anuală similară cu media perioadei 2026-2028, adică aproximativ 3 615,0 mii de lei/an, implicând un necesar total estimat de 7 200,0 mii de lei pentru perioada anilor 2029-2030.

167. Se va urmări activ valorificarea oportunităţilor de finanţare din partea Uniunii Europene şi a altor donatori internaţionali, în special pentru activităţi precum armonizarea datelor spaţiale conform Directivei 2007/2/CE (INSPIRE), dezvoltarea funcţionalităţilor Geoportalului INDS, instruirea personalului, digitalizarea şi partajarea datelor spaţiale cu autorităţile locale şi centrale.

168. În contextul evoluţiei cerinţelor privind interoperabilitatea datelor şi integrarea cu politicile de e-Guvernare, se estimează necesitatea unei alocări suplimentare pentru dezvoltarea modulelor avansate în Geoportalul INDS (de exemplu, aplicaţii tematice pentru administraţia publică), mentenanţa extinsă şi actualizarea permanentă a seturilor de date spaţiale. Valoarea totală a costurilor neacoperite urmează a fi determinată în funcţie de extinderea prezentului Program, însă, estimativ, aceasta poate atinge aproximativ 2,5-3 milioane de lei până în 2030.

Capitolul VIII

RISCURI DE IMPLEMENTARE

169. Implementarea prezentului Program poate fi afectată de următoarele riscuri descrise în tabelul 6, fiind indicate măsurile de atenuare a impactului şi de reducere a probabilităţii apariţiei acestor riscuri.

Tabelul 6

Descrierea riscurilor şi a măsurilor de diminuare

Capitolul IX

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

170. Implementarea prezentului Program este asigurată de către entităţile publice responsabile de seturile de date spaţiale, potrivit prevederilor art.5 din Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale şi conform responsabilităţilor repartizate prin Hotărârea Guvernului nr.458/2017 pentru aprobarea responsabilităţilor entităţilor publice privind seturile de date spaţiale.

171. Astfel, în procesul implementării prezentului Program sunt implicate următoarele autorităţi/instituţii publice şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, care deţin calitatea de entitate publică responsabilă de seturi de date spaţiale:

171.1. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale;

171.2. Ministerul Afacerilor Interne;

171.3. Ministerul Mediului;

171.4. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;

171.5. Ministerul Sănătăţii;

171.6. Ministerul Energiei;

171.7. Ministerul Culturii;

171.8. Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru;

171.9. Biroul Naţional de Statistică;

171.10. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

171.11. Agenţia “Moldsilva”;

171.12. Agenţia de Mediu;

171.13. Instituţia Publică Administraţia Naţională “Apele Moldovei”;

171.14. Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale;

171.15. Serviciul Hidrometeorologic de Stat;

171.16. Institutul de Ecologie şi Geografie;

171.17. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare;

171.18. Agenţia Naţională Arheologică;

171.19. Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor;

171.20. Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile;

171.21. Instituţia Publică Centrul Naţional pentru Energie Durabilă;

171.22. Întreprinderea de Stat “Institutul de proiectări pentru organizarea teritoriului”;

171.23. Întreprinderea de Stat “INGEOCAD”;

171.24. Societatea pe Acţiuni “Administraţia Naţională a Drumurilor”;

171.25. Întreprinderea de Stat “Calea Ferată din Moldova”;

171.26. Întreprinderea de Stat “MoldATSA”;

171.27. Întreprinderea de Stat “Moldelectrica”;

171.28. autorităţile administraţiei publice locale;

171.29. operatorii de servicii şi utilităţi publice.

172. Entităţile publice responsabile de seturile de date spaţiale au obligaţia de a participa la instituirea şi promovarea INDS prin acordarea accesului la seturile şi serviciile de date spaţiale deţinute, precum şi prin asigurarea descrierii acestora. De asemenea, entităţile publice vizate trebuie să asigure conţinutul complet, calitatea şi disponibilitatea datelor spaţiale, a serviciilor de reţea şi a metadatelor.

173. În cazul în care pentru un set de date spaţiale sunt responsabile mai multe entităţi publice, prima entitate indicată va avea rol de autoritate/instituţie responsabilă şi va coordona implementarea acţiunii.

174. Rolurile în realizarea părţii operaţionale a prezentului Program sunt stabilite pentru fiecare acţiune în parte. Entitatea publică indicată la rubrica autoritate/instituţie responsabilă va coordona implementarea acţiunii, iar entităţile publice indicate ca autorităţi/instituţii coresponsabile vor contribui la realizarea acesteia.

175. AGCC, pe lângă calitatea de creator de date spaţiale propriu-zise în cadrul INDS, deţine şi calitatea de autoritate coordonatoare responsabilă de implementarea politicii în domeniul INDS, având rolul de coordonator în realizarea sarcinilor stabilite conform prevederilor Legii nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale.

176. Alte părţi implicate la implementarea prezentului Program sunt:

176.1. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, prin rolul său în elaborarea şi promovarea politicilor de digitalizare, transformare digitală şi interoperabilitate la nivel naţional împreună cu Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii, prin atribuţiile sale în domeniul reglementării şi monitorizării reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, inclusiv în ceea ce priveşte acoperirea teritorială;

176.2. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin activităţi de cercetare, de formare profesională şi de dezvoltare a competenţelor în domeniile conexe;

176.3. Universitatea Tehnică a Moldovei şi Universitatea de Stat din Moldova, prin activităţi de cercetare, de inovare şi de formare academică, care pot contribui indirect la dezvoltarea capacităţilor naţionale;

176.4. Ministerul Finanţelor, prin gestionarea domeniului finanţelor publice.

Capitolul X

PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

177. Prezentul Program urmează să fie implementat prin Planurile de acţiuni pentru anii 2026-2028 şi ulterior pentru anii 2029-2030. Procesul de monitorizare şi evaluare va asigura realizarea tuturor acţiunilor planificate, care va contribui la atingerea tuturor obiectivelor stabilite.

178. AGCC va coordona implementarea tuturor acţiunilor prevăzute în prezentul Program. Procesul de raportare va permite atât urmărirea progresului şi măsurarea impactului, cât şi identificarea cauzelor nerealizării în termen a acţiunilor planificate, precum şi întreprinderea măsurilor pentru îmbunătăţirea procesului de implementare.

179. Procesul de monitorizare şi raportare se va realiza pe parcursul perioadei de implementare a prezentului Program, în vederea stabilirii gradului de realizare a acţiunilor, a conformităţii acţiunilor întreprinse cu cele planificate, a identificării cauzelor nerealizării în termen a acţiunilor planificate şi a modificărilor, pentru îmbunătăţirea procesului de implementare.

180. Rezultatele implementării se includ în raportul de progres, care se elaborează anual de către AGCC, în baza informaţiilor prezentate de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementare (entităţile publice responsabile de seturile de date spaţiale).

181. Termenul-limită pentru transmiterea rapoartelor este data de 10 februarie a fiecărui an, iar expedierea datelor şi a rapoartelor se realizează exclusiv prin intermediul sistemului informatic de monitorizare, pentru a asigura uniformitatea, transparenţa şi accesibilitatea informaţiilor.

182. În cazul acţiunilor cu mai mulţi responsabili de implementare, rolul de coordonator/executor primar al implementării îi revine primei autorităţi/instituţii indicate. Executorul primar va generaliza informaţiile executorilor secundari şi le va prezenta în termenele stabilite AGCC. Rapoartele de progres trebuie să ofere inclusiv date cantitative cu privire la progresul realizării obiectivelor specifice şi al indicatorilor de rezultat.

183. Anual, până pe data de 25 februarie a anului următor celui de raportare, AGCC va întocmi şi va prezenta Cancelariei de Stat rapoartele de progres privind implementarea prezentului Program. Principalele realizări şi restanţe înregistrate pe parcursul implementării prezentului Program vor fi menţionate şi în raportul anual privind instituirea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de date spaţiale, elaborat şi prezentat Guvernului în conformitate cu prevederile art.14¹ lit. d) din Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale.

184. Procesul de evaluare a implementării prezentului Program va fi desfăşurat pentru formularea unei imagini obiective bazate pe relevanţa, efectivitatea, eficienţa, durabilitatea şi impactul prezentului Program pe termen mediu. Activităţile de evaluare privind implementarea prezentului Program vor fi incluse în următoarele rapoarte:

184.1. raportul de evaluare pentru doi ani (2026-2027) – evaluarea intermediară se va realiza în anul 2028 şi rezultatele acesteia vor fi utilizate pentru ajustarea, după caz, a prevederilor prezentului Program şi vor fi luate în considerare la elaborarea Planului de acţiuni. AGCC va prezenta raportul de evaluare intermediară Cancelariei de Stat până la data de 15 aprilie 2028;

184.2. raportul de evaluare pentru cinci ani – va fi întocmit după finalizarea perioadei de realizare a prezentului Program, în termen de 12 luni de la expirarea perioadei de implementare, în conformitate cu prevederile acestuia şi cu legislaţia cu privire la planificarea strategică. AGCC va prezenta raportul de evaluare finală Cancelariei de Stat până la data de 15 aprilie 2031.

185. Rapoartele de evaluare vor conţine:

185.1. sumarul executiv (descrierea scopului şi a obiectivelor prezentului Program, rezultatele obţinute în procesul de implementare, concluziile şi recomandările principale);

185.2. introducere (descrierea succintă a prezentului Program, a scopului evaluării, a metodelor de evaluare şi a constrângerilor în procesul de evaluare);

185.3. constatări (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării în conformitate cu criteriile de relevanţă, efectivitate, eficienţă, durabilitate şi, în cazul evaluării finale, a impactului prezentului Program);

185.4. concluzii (descrierea succintă a concluziilor făcute în baza evaluării);

185.5. recomandări (descrierea activităţilor recomandate pentru îmbunătăţirea situaţiei din domeniul INSD, în cazul evaluării intermediare).

186. Rapoartele de evaluare internă vor fi elaborate de către AGCC, cu suportul autorităţilor/instituţiilor responsabile de implementarea prezentului Program.

187. În cazul în care evaluarea intermediară atestă devieri de la activităţile planificate (acţiuni, indicatori de rezultat şi monitorizare), raportul evaluării intermediare poate constitui temei pentru iniţierea procesului de modificare a Planului de acţiuni privind implementarea prezentului Program.

188. Este binevenită implicarea societăţii civile în aprecierea nivelului de atingere a obiectivelor documentului de politici. Rapoartele alternative reprezintă un indicator important în procesul de evaluare a impactului documentului de politici asupra populaţiei şi o sursă de informaţii utilă pentru orientarea corectă a acţiunilor autorităţilor implementatoare.

189. La sfârşitul fiecărei perioade de raportare şi evaluare vor fi întreprinse măsuri de diminuare a riscurilor reflectate în capitolul VII “Riscuri de implementare”, precum şi cele de remediere a deficienţelor apărute pe parcursul implementării obiectivelor/acţiunilor.

190. Pentru asigurarea transparenţei, progresul dezvoltării INDS va fi publicat în mod regulat pe site-ul web oficial al INDS (https://inds.gov.md/ro/nsdi-homepage-ro/), prin actualizarea informaţiilor despre INDS. Progresul dezvoltării INDS va fi prezentat la conferinţe de presă şi alte evenimente relevante organizate în acest scop. Toate aceste măsuri vor contribui la asigurarea transparenţei în procesul de implementare a acţiunilor de dezvoltare a INDS, prin care entităţilor publice interesate de INDS li se va oferi posibilitatea de a se implica şi de a participa în procesul decizional.

191. Prezentul Program va servi drept document-cheie pentru coordonarea activităţii tuturor entităţilor cu competenţe în domeniul dezvoltării INDS, iar implementarea se va realiza prin implicarea entităţilor publice interesate, precum şi cu participarea activă a mediului academic, a mediului de afaceri şi a societăţii civile, în etape distincte.

Prima etapă vizează punerea bazelor, care vor evidenţia problemele organizatorice ce decurg din cadrul normativ armonizat.

A doua etapă se va axa pe dezvoltarea unei INDS durabile, în care datele spaţiale vor fi intens create şi partajate prin intermediul serviciilor de reţea.

A treia etapă este marcată de acceptarea INDS şi se va baza pe conştientizarea beneficiilor şi cunoştinţelor oferite sistemului de învăţământ, mediul academic şi publicului larg.

Capitolul XI

PLAN DE ACŢIUNI

pentru implementarea Programului de dezvoltare a infrastructurii

naţionale de date spaţiale pentru anii 2026-2028