Hotărâre nr. 954 din 28.12.2022

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare

a sistemului statistic naţional pentru perioada

2023-2030

nr. 954  din  28.12.2022

 (în vigoare 17.02.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 49-52 art. 89 din 17.02.2023

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi al art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, precum şi al art.11 alin.(1) şi (2) din Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.216-228, art.349), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional pentru perioada 2023-2030 (se anexează).

2. Ministerele şi instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniile de implementare a Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional pentru perioada 2023-2030, alte autorităţi administrative centrale, în limitele competenţelor atribuite, vor întreprinde măsurile necesare în vederea realizării obiectivelor stabilite în aceasta şi vor informa anual, până la data de 1 martie, Biroul Naţional de Statistică cu privire la gradul de implementare a obiectivelor.

3. Biroul Naţional de Statistică va elabora, în comun cu ministerele, cu alte autorităţi administrative centrale şi instituţii publice responsabile de punerea în aplicare a Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional pentru perioada 2023-2030, rapoarte de monitorizare şi le va prezenta Guvernului anual, până la data de 1 iulie.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se va efectua în limitele alocaţiilor financiare aprobate prin legea bugetară anuală prevăzute în aceste scopuri în bugetele autorităţilor şi instituţiilor publice de resort, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Biroului Naţional de Statistică.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.954/2022

STRATEGIA

de dezvoltare a sistemului statistic naţional

pentru perioada 2023-2030

Capitolul I

INTRODUCERE

Secţiunea 1

Importanţa documentului

Elaborarea Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional pentru perioada 2023-2030 (în continuare – Strategie) este justificată de rolul central al statisticilor oficiale pentru actul de guvernare, inclusiv în ceea ce ţine de asigurarea cu informaţii statistice de calitate şi relevante, necesare pentru elaborarea, monitorizarea şi evaluarea impactului politicilor economice, sociale şi de mediu, a deciziilor autorităţilor publice şi mediului de afaceri, pentru cercetările ştiinţifice, precum şi pentru informarea societăţii în ansamblu. Datele statistice sunt imperative pentru procesul de luare a deciziilor informate de evidenţe şi dezagregate în conformitate cu criteriile relevante.

Strategia răspunde priorităţii privind creşterea calităţii guvernării, pentru care este indispensabilă colectarea şi transparentizarea datelor statistice şi administrative pentru monitorizarea implementării politicilor, serviciilor publice şi proiectelor, inclusiv cu prezentarea datelor într-o formă uşor de înţeles pentru utilizatori. Pentru realizarea acestui obiectiv, este necesară dezvoltarea Sistemului Statistic Naţional (în continuare – SSN), în concordanţă cu prevederile prezentei Strategii. Elaborarea Strategiei este prevăzută în acţiunea 1.7.1. "Elaborarea şi aprobarea proiectului Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional până în anul 2030" din Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.235/2021.

Elaborarea Strategiei este motivată şi de faptul că statistica este un domeniu explicit de activitate al Guvernului (art. 4 lit.q) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern). Documentul constituie cadrul strategic de bază pentru alinierea în continuare a statisticii naţionale la acquis-ul comunitar în domeniul statistic (art. 44, capitolul 6, titlul IV, Acordul de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112/2014), contribuind la obiectivul de furnizare în timp util a unor informaţii statistice fiabile şi coerente, comparabile la nivel internaţional cu respectarea principiilor fundamentale ale statisticilor oficiale (Principiile fundamentale ale statisticilor oficiale adoptate de Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 15 aprilie 1992 şi de Comisia de statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 14 aprilie 1994) şi ale Codului de bune practici al statisticilor europene (https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-catalogues/-/ks-02-18-142).

Elaborarea Strategiei este imperativă în contextul aspiraţiilor Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană. Statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană dictează accelerarea armonizării statisticii naţionale cu standardele Uniunii Europene pentru a asigura utilizatorii interni şi externi cu statistici de calitate, comparabile la nivel european.

Intervenţiile propuse în document se referă la SSN, care, conform art.6 alin.(1) din Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială, constă din Biroul Naţional de Statistică (în continuare – BNS), ca autoritate centrală în domeniul statisticii şi coordonator al sistemului, Banca Naţională a Moldovei (în continuare – BNM) şi alţi producători de statistici oficiale.

Necesitatea elaborării Strategiei este determinată şi de Agenda globală pentru dezvoltare durabilă 2030 (Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development, Resolution adopted by the General Assembly on 25 September 2015, https://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/70/1&Lang=E) (în continuare – Agenda globală 2030), adoptată de către ţările membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite în septembrie 2015. Una dintre ţintele trasate în Agenda globală 2030 este: "Până în 2030, sporirea semnificativă a disponibilităţii datelor calitative, în timp util şi fiabile, dezagregate după venit, sexe, vârstă, rasă, etnie, statut migraţional, dizabilitate, localizare geografică şi alte caracteristici relevante în contexte naţionale". Contribuţia Republicii Moldova la realizarea Agendei globale 2030 se va materializa prin implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", având drept scop strategic sporirea calităţii vieţii oamenilor, precum şi prin alte politici şi documente strategice sectoriale ce integrează obiectivele şi ţintele de dezvoltare durabilă (https://cancelaria.gov.md/ro/apc/nationalizarea-obiectivelor-de-dezvoltare-durabila). Aceste documente se bazează pe aplicarea principiului "nimeni să nu fie lăsat în urmă", fapt care creşte necesitatea de date statistice dezagregate multidimensional.

Potrivit Raportului privind naţionalizarea indicatorilor de monitorizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (în continuare – ODD) (https://cancelaria.gov.md/ro/apc/nationalizarea-indicatorilor-pentru-monitorizarea-obiectivelor-de-dezvoltare-durabila), elaborat în 2017, circa jumătate dintre indicatorii de monitorizare a ţintelor ODD nu erau disponibili în cadrul SSN. Totodată, Raportul de evaluare naţională voluntară a progresului privind implementarea Agendei globale 2030 (https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/vnr_2020_ro.pdf) concluzionează că producerea indicatorilor pentru măsurarea ODD trebuie să fie o prioritate pentru Guvernul Republicii Moldova. Aceasta relevă necesitatea unei abordări strategice clare şi a unor acţiuni coordonate privind consolidarea întregului SSN, fiind imperativă asigurarea datelor pentru indicatorii de monitorizare şi evaluare a strategiilor şi politicilor ţării, informate de evidenţe calitative, relevante şi oportune.

Scopul elaborării Strategiei rezidă în asigurarea cadrului normativ şi instituţional relevant, precum şi în crearea condiţiilor necesare pentru alocarea strategică a resurselor umane, financiare, tehnice şi tehnologice pentru consolidarea şi modernizarea SSN.

Viziunea Strategiei este ca la orizontul anului 2030, SSN să funcţioneze ca o structură consolidată, capabilă să furnizeze produse şi servicii statistice de înaltă calitate, în corespundere cu standardele europene, răspunzând necesităţilor unui spectru larg de utilizatori.

Documentul va ghida elaborarea unor programe cu planuri de acţiuni integrate, planificarea bugetelor şi strategiilor de cheltuieli sectoriale şi instituţionale, coordonarea mai eficientă de către BNS a dezvoltării SSN şi a asistenţei externe oferite pentru acest sector.

Implementarea Strategiei va contribui la realizarea misiunii SSN de a oferi în timp util date calitative pentru a susţine informarea, cercetarea şi procesele decizionale informate de evidenţe, atât în mediul public, cât şi în cel privat.

Elaborarea Strategiei este susţinută de Consiliul Naţional pentru Statistică care, conform deciziei din 30 iunie 2022, a recomandat promovarea acesteia, urmate de programe de dezvoltare a SSN pe termen mediu (care să încorporeze planurile de acţiuni şi resursele estimate pentru implementarea acestora).

Secţiunea a 2-a

Concordanţa cu Strategia naţională de dezvoltare

"Moldova Europeană 2030"

Strategia susţine în mod direct procesul de implementare a documentelor-cheie ale cadrului naţional de planificare strategică. Furnizând statistici oficiale necesare pentru un proces de politici bazat pe evidenţe, SSN va susţine eforturile Guvernului în implementarea, monitorizarea continuă şi evaluarea intermediară şi finală a impactului Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" şi a politicilor sectoriale, asupra societăţii, în particular asupra grupurilor de populaţie vulnerabile, în vederea atingerii obiectivelor şi ţintelor de dezvoltare durabilă. Strategia va contribui în special la realizarea obiectivului general 7 al Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" –"Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente", inclusiv a obiectivelor specifice 7.1. "Edificarea unei administraţii publice integre, responsabile, eficiente, transparente şi deschise participării cetăţenilor în procesele de luare a deciziilor" şi 7.3. "Integrarea ştiinţei, tehnologiilor şi datelor în procesul de guvernanţă".

Lipsa dezagregărilor conform criteriilor relevante ale unor indicatori de monitorizare a Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", necesari pentru măsurarea inegalităţilor şi identificarea măsurilor de politici în vederea îmbunătăţirii situaţiei anumitor grupuri vulnerabile şi a respectării principiului Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 de "a nu lăsa pe nimeni în urmă", dar şi capacităţile limitate de setare şi monitorizare a ţintelor de către elaboratorii şi implementatorii de politici, figurează printre constrângerile (Raport de evaluare a Strategiei naţionale de dezvoltare (SND) "Moldova 2020", https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/raport_evaluare_2020_rom.pdf) care au subminat calitatea politicilor publice în ultimele trei decenii. Totodată, realizarea sporadică a analizei impactului politicilor este considerată o lacună majoră în dezvoltarea şi coordonarea politicilor (https://eeas.europa.eu/archives/delegations/moldova/documents/press_corner/20160512_1_ro.pdf).

Fără intervenţii substanţiale, precise şi strategice, asigurarea calităţii datelor statistice la nivelul întregului SSN va fi tot mai dificilă. Or, Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" subliniază că monitorizarea progresului şi evaluarea impactului de dezvoltare a acesteia va fi realizată prin intermediul indicatorilor statistici dezagregaţi, inclusiv indicatori ODD. Iar în procesul de elaborare a strategiilor sectoriale, precum şi de monitorizare şi evaluare, fiecare indicator urmează a fi dezagregat după criteriile relevante pentru a reflecta gradul efectiv de cuprindere a oamenilor în procesul de dezvoltare. SSN va asigura colectarea datelor dezagregate conform criteriilor relevante, astfel încât decidenţii de politici, sectorul asociativ şi cel privat, precum şi partenerii de dezvoltare, să valorifice aceste date transformându-le în informaţii utile comunităţii şi în bun public.

Astfel, Strategia va contribui în mod direct la monitorizarea implementării fiecărui din cele 10 obiective prevăzute de Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", inclusiv la implementarea nemijlocită a obiectivului care se referă la asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente (obiectivul general 7), al cărei instrument indispensabil îl constituie statisticile ca o condiţie primordială pentru luarea deciziilor în baza evidenţelor şi transparenţa acestora.

Secţiunea a 3-a

Concordanţa cu Cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM)

Domeniul noii Strategii corespunde Programului bugetar 12. "Sistemul statistic, de arhivare şi stare civilă" şi, respectiv, subprogramelor 1201. "Politici şi management în domeniul statisticii", 1202. "Lucrări statistice", 1204. "Desfăşurarea recensămintelor" şi 1207. "Cercetări ştiinţifice aplicate în domeniul statisticii". Programele respective se referă în special la BNS. Finanţarea activităţilor statistice realizate de alţi membri ai SSN este realizată în limitele bugetelor acestor instituţii alocate în cadrul altor programe bugetare decât cele dedicate statisticii, dar şi cu suportul partenerilor de dezvoltare. Proiectele în cauză deseori nu reflectă suportul acordat pentru activităţi statistice, acestea nefiind raportate la sectorul "Construirea capacităţii statistice" (cod 16062 conform Clasificării sectoarelor a Comitetului pentru asistenţă externă DAC/OECD (https://www.oecd.org/development/financing-sustainable-development/development-finance‑standards/purposecodessectorclassification.htm) în cadrul mecanismului de coordonare şi management al asistenţei externe (Platforma guvernamentală pentru gestionarea asistenţei externe, http://amp.gov.md). Respectiv, nici în Cadrul bugetar pe termen mediu şi nici în strategiile sectoriale de cheltuieli implementate de membrii SSN nu sunt specificate suficient de detaliat sau în genere lipsesc datele privind cheltuielile pentru lucrările statistice.

Strategia a luat în considerare constrângerile bugetare şi sursele disponibile din partea potenţialilor donatori şi a partenerilor de dezvoltare. Detaliile privind finanţarea implementării Strategiei vor fi reflectate în programele pe termen mediu, care vor fi elaborate suplimentar (în baza unui concept separat, conform Hotărârii Guvernului nr.386/2020).

Secţiunea a 4-a

Concordanţa cu priorităţile guvernamentale şi alte

documente de planificare şi de politici publice

Pe lângă Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", Strategia propusă a luat în considerare şi prevederile din alte documente de planificare strategică care se află în proces de elaborare sau implementare, în vederea asigurării unei abordări unice şi consistente asupra domeniului în cauză.

Strategia are tangenţe şi cu alte documente de planificare şi de politici publice în proces de implementare sau de elaborare, în care s-au integrat obiective legate de suport necesar în dezvoltarea statisticilor specifice anumitor domenii, precum:

1) Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.301/2014), care prevede crearea şi dezvoltarea unui sistem informaţional integrat de mediu, elaborarea şi aprobarea listei indicatorilor de mediu;

2) Programul pentru anii 2022-2025 privind implementarea Strategiei de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1464/2016) şi Programul pentru susţinerea populaţiei de etnie romă pentru anii 2022-2025 (în proces de elaborare), cu includerea activităţilor privind consultarea cu instituţiile responsabile de politicile în domeniul minorităţilor naţionale/etnice, organizaţiile societăţii civile, a asociaţiilor minorităţilor etnice cu privire la subiectele ce urmează să fie colectate în cadrul următorului Recensământ al populaţiei şi locuinţelor (RPL sau recensământ) şi la promovarea participării reprezentanţilor minorităţilor etnice la desfăşurarea recensământului (în calitate de recenzori), dar şi la RPL propriu-zis;

3) Programul naţional pentru protecţia copilului pe anii 2022-2026 (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.347/2022), care include obiectivul specific 1.2. "Eficientizarea coordonării de către autoritatea centrală de protecţie a copilului a sistemului de protecţie a copilului în baza evidenţelor furnizate de un sistem informaţional automatizat în domeniul protecţiei copilului ce va fi funcţional în anul 2024 şi a unui set de 50 de indicatori naţionali instituţionalizaţi până în anul 2023";

4) Planul de acţiuni pentru anii 2021-2022 privind implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a violenţei faţă de femei şi a violenţei în familie pentru anii 2018-2023 (Hotărârea Guvernului nr.318/2021), cu includerea activităţilor privind consolidarea sistemelor de colectare, analiză şi diseminare a datelor statistice sectoriale şi asigurarea monitorizării regulate a dinamicii fenomenului violenţei faţă de femei şi violenţei în familie;

5) Setul de măsuri privind realizarea Observaţiilor finale cu privire la cel de-al şaselea raport periodic al Republicii Moldova oferite de către Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva femeilor (în proces de implementare) – cu acţiuni de îmbunătăţire a datelor care să fie dezagregate în funcţie de sex, vârstă, dizabilitate, etnie, locaţie geografică şi alţi factori relevanţi;

6) Strategia de dezvoltare "Educaţia-2030" (în proces de elaborare);

7) Strategia naţională de sănătate 2031 (în proces de definitivare);

8) Programul naţional de dezvoltare a turismului "Turism 2026" (în proces de definitivare).

Mai mult decât atât, instituţiile publice şi partenerii de dezvoltare sunt încurajaţi să integreze obiectivele legate de dezvoltarea SSN în cadrul politicilor publice şi a proiectelor de asistenţă, în concordanţă cu viziunea şi obiectivele din prezenta Strategie. BNS va monitoriza acest proces pentru a asigura o coordonare interinstituţională eficientă, inclusiv a asistenţei externe, pe marginea implementării acesteia şi pentru a evita posibile suprapuneri şi inconsistenţe.

Rezultatele Strategiei sunt importante nu doar la nivel de documente strategice, ci şi la nivel operaţional, inclusiv pentru planul naţional de dezvoltare şi pentru planificarea eficientă a bugetului public naţional şi a componentelor acestuia. O importanţă particulară pentru alocarea resurselor bugetare o are asigurarea utilizatorilor cu date dezagregate, inclusiv pe sexe, privind populaţia la nivel teritorial, precum şi date calitative în sfera economică, socială şi de mediu.

Secţiunea a 5-a

Autorităţi şi instituţii implicate în procesul de elaborare a Strategiei

Părţile implicate nemijlocit în procesul de elaborare a Strategiei sunt:

1) BNS – în calitate de autoritate centrală în domeniul statisticii şi coordonator strategic al procesului de elaborare a Strategiei;

2) BNM – în calitate de autoritate independentă, ce dezvoltă şi produce statistica oficială din domeniul său de competenţă potrivit Legii nr.548/1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei şi potrivit principiilor fundamentale ale statisticii oficiale prevăzute în Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială;

3) autorităţile publice centrale şi alte instituţii publice interesate;

4) deţinătorii surselor de date administrative şi private, relevante pentru producerea statisticilor oficiale;

5) partenerii de dezvoltare din sistemul ONU – în calitate de finanţatori şi susţinători ai procesului;

6) experţi naţionali şi internaţionali ai agenţiilor ONU şi ai altor organisme internaţionale – care sprijină elaborarea Strategiei;

7) Consiliul Naţional pentru Statistică – în calitate de organ consultativ în domeniul statisticii care avizează proiectul Strategiei;

8) autorităţile publice locale;

9) ONG-uri, instituţii academice şi grupuri analitice – în calitate de utilizatori de date statistice;

10) mediul de afaceri – în calitate de respondenţi/furnizori, dar şi utilizatori de date statistice.

Părţile vizate au fost consultate pe parcursul întregului proces de elaborare a Strategiei. În acest sens, au fost utilizate următoarele instrumente de consultare:

1) crearea grupurilor de lucru coordonatoare şi tehnice formate din reprezentanţii instituţiilor publice care fac parte din şi care interacţionează cu SSN, în cadrul cărora documentul a fost discutat în repetate rânduri în vederea finalizării acestuia;

2) realizarea unei cercetări online cu participarea instituţiilor publice – partenerilor SSN pentru evaluarea situaţiei curente şi pentru identificarea provocărilor şi priorităţilor de politici în domeniu.

La sondaj au participat 42 de respondenţi din următoarele instituţii: Agenţia "Apele Moldovei", Agenţia "Moldsilva", Agenţia Naţională Asistenţă Socială, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Agenţia Servicii Publice, Autoritatea Aeronautică Civilă, Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne, Banca Naţională a Moldovei, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Mediului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, Serviciul Tehnologii Informaţionale al Ministerului Afacerilor Interne;

3) consultarea online, prin plasarea pe pagina web oficială www.particip.gov.md şi www.statistica.gov.md a materialelor relevante aferente Strategiei;

4) colectarea şi sistematizarea avizelor din partea instituţiilor publice consultate;

5) organizarea atelierelor consultative separate în funcţie de părţile interesate, după cum urmează:

a) producătorii de statistici oficiale şi deţinătorii de date administrative;

b) utilizatorii de date din sectorul privat, academic şi asociativ;

c) utilizatorii de date din domeniul public;

d) comunitatea partenerilor de dezvoltare;

6) organizarea atelierelor consultative online cu participarea subdiviziunilor teritoriale ale BNS în regiunile ţării;

7) consultarea opiniei experţilor internaţionali în domeniul statisticii asupra proiectului strategiei;

8) sondajul de opinie online cu privire la asigurarea utilizatorilor cu produse şi servicii BNS (organizat în iunie–iulie 2021, https://statistica.gov.md/ro/sondaj-de-opinie-online-privind-gradul-de-satisfactie-al-utilizatorilor-9933_3824.html);

9) sondajul de opinie a utilizatorilor de date (https://statistica.gov.md/ro/sondaj-de-opinie-privind-gradul-de-satisfactie-al-utilizatorilor-9933_59958.html) în cadrul SSN, ale cărui rezultate vor servi drept bază pentru elaborarea indicatorilor de monitorizare şi evaluare a Strategiei.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

Secţiunea 1

Definirea problemelor SSN

Majoritatea acţiunilor prevăzute în cadrul Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional pentru perioada precedentă, anii 2016-2020 (în continuare – SD SSN 2016-2020), conform raportului de monitorizare a implementării Strategiei (https://statistica.gov.md/files/files/despre/Consiliul%20National%20pentru%20Statistica/24_iunie_2021/Anexa_1_Raport_monitorizare_implementarea_SDSSN_2016-2020.pdf), au fost implementate integral sau parţial (din totalul acţiunilor/sub-acţiunilor planificate pentru anii 2016–2020, peste 44% au fost realizate integral, 45% – parţial, iar 11% – nu au fost realizate). Printre priorităţile care rămân actuale şi de importanţă critică se numără consolidarea resurselor umane, implementarea de metode inovative şi dezvoltarea sistemului informaţional statistic integrat al BNS. Prezenta Strategie îşi propune să vină cu măsuri de remediere a acestor probleme.

Printre factorii esenţiali care au împiedicat realizarea integrală a SD SSN 2016-2020 se numără finanţarea insuficientă a domeniului statisticii oficiale, întârzierile majore privind demararea şi implementarea unor proiecte de asistenţă tehnică pentru BNS, capacităţile statistice instituţionale limitate (de producere şi de utilizare a datelor), în special ca urmare a reformei administraţiei publice centrale din 2018, precum şi constrângerile funcţionale cauzate de pandemia de COVID-19.

La momentul actual, SSN se confruntă cu probleme majore care erodează capacitatea acestuia de a produce şi furniza în mod eficient statistici oficiale necesare pentru luarea unor decizii şi elaborarea de politici informate de evidenţe, dar şi pentru raportarea îndeplinirii angajamentelor internaţionale în statistică şi în alte domenii de activitate ale Guvernului. Printre cele mai dificile probleme abordate în prezenta Strategie sunt:

1) recunoaşterea insuficientă a valorii datelor statistice ca resursă informaţională indispensabilă actului de guvernare şi protecţie a drepturilor omului şi persoanelor vulnerabile, ca bun public pentru dezvoltarea durabilă şi echitabilă a societăţii;

2) independenţa instituţională incompletă;

3) nivelul de dezvoltare instituţională şi de independenţă profesională suficient pentru asigurarea dezvoltării durabile a SSN;

4) alocările de resurse financiare şi umane insuficiente pentru funcţionarea unui SSN durabil şi eficient;

5) oportunităţi şi resurse limitate pentru atragerea şi menţinerea personalului statistic calificat, în special în cadrul BNS, în calitate de autoritate centrală în domeniul statisticii, pentru a răspunde cererii de date în creştere, cerinţelor metodologice internaţionale şi necesităţilor de suport ale altor producători de date statistice;

6) lipsa unui sistem eficient şi durabil de formare iniţială şi instruire continuă în statistică, pentru dezvoltare profesională şi abilitare cu capacităţi de inovare, tehnologii informaţionale, ştiinţă a datelor şi know-how;

7) rolul nevalorificat pe deplin al BNS în coordonarea SSN;

8) utilizarea limitată şi sporadică a sistemelor, tehnologiilor, soluţiilor TIC şi a surselor noi de date în contextul revoluţiei datelor (https://www.undatarevolution.org/2014/09/26/deputy-secretary-generals-data-revolution/) (e.g. Big Data, date deschise, sisteme informaţionale geografice, inteligenţă artificială) care împiedică asigurarea unui nivel optimal de automatizare şi inovare în cadrul proceselor şi metodelor statistice (ex.: web scraping, machine learning etc.);

9) nevalorificarea surselor existente de date şi a resurselor informaţionale disponibile prin limitarea accesului producătorilor de date statistice la surse de date administrative şi private în scopul producerii statisticilor oficiale, care pot fi soluţionate prin fortificarea capacităţilor tehnice, operaţionale, regulatorii şi umane cerute de legislaţia statistică şi de cea privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi asigurarea interpretării uniforme a prevederilor legislaţiei respective;

10) lipsa abordării unice cu privire la asigurarea implementării standardelor de calitate şi a recomandărilor metodologice internaţionale privind procesele statistice şi elaborarea produselor statistice la nivelul fiecărui producător de statistici oficiale şi la nivelul SSN în ansamblu;

11) gradul redus al culturii statistice şi al cunoştinţelor în domeniul datelor în instituţiile de stat şi în societate în ansamblu, precum şi abilităţi limitate de diseminare eficientă şi utilizare conformă a datelor.

Secţiunea a 2-a

Analiza prin prisma principiilor din Codul

de bune practici al statisticilor europene

În continuare sunt prezentate rezultatele evaluării SSN prin prisma principiilor expuse în Codul de bune practici al statisticilor europene (cu referire la mediul instituţional, la procesele statistice şi la produsele statistice), fiind astfel prezentată o actualizare a evaluării reflectate în Raportul de evaluare globală a SSN, realizate de către EUROSTAT şi Comisia Economică a ONU pentru Europa în 2019 (https://statistica.gov.md/files/files/despre/evaluare_opinii/externe/GA_Moldova_Final_Report_Ro.pdf). Cadrul analitic pentru evaluarea SSN s-a bazat pe analiza sistemică a principalilor factori determinanţi pentru activitatea statistică care influenţează pozitiv sau negativ performanţa SSN, precum şi pe analiza interconexiunilor dintre aceştia.

Subsecţiunea 1

Independenţa profesională

Independenţa profesională a BNS ca autoritate centrală în domeniul statisticii, în calitate de coordonator al SSN, este un principiu fundamental care determină gradul de încredere a utilizatorilor în calitatea datelor statistice. Pentru a asigura credibilitatea datelor, independenţa trebuie să fie asigurată atât în raport cu alte entităţi publice, cât şi în raport cu entităţile private. În Codul de bune practici al statisticilor europene, independenţa profesională figurează ca prim principiu, ceea ce o dată în plus îi subliniază importanţa.

În calitate de autoritate centrală în domeniul statisticii, BNS se bucură de un nivel relativ înalt de independenţă profesională. Principiul respectiv este prevăzut în mod expres în Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială, care prevede că BNS este o autoritate administrativă independentă instituţional şi profesional subordonată direct Guvernului. Conducătorii BNS sunt numiţi în funcţie pe baza criteriilor profesionale, ceea ce asigură un nivel profesional corespunzător funcţiei. În vederea prezervării independenţei, BNS păstrează neutralitatea politică, aşa cum prevede legea, totodată neutralitatea politică este şi parte a culturii organizaţionale. Astfel, la elaborarea Programului lucrărilor statistice decizia de a include sau exclude unele lucrări statistice trebuie să aparţină BNS în calitate de autoritate centrală în domeniul statisticii.

Câteva elemente cumulative pot fi riscante pentru independenţa profesională. BNS se confruntă cu unele constrângeri care îl împiedică să decidă în mod plenar, în calitate de autoritate statistică naţională, asupra metodelor, standardelor şi procedurilor statistice, aşa cum prevede Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială, deoarece unele acte normative naţionale în vigoare impun reguli obligatorii pentru BNS în ceea ce priveşte modalitatea de colectare, accesare şi stocare a datelor (de exemplu ghişeul unic de raportare electronică, dificultăţi în accesarea datelor individuale, în special a datelor cu caracter personal), fără a ţine cont de specificul activităţii statistice. Aceste reguli sunt rigide şi nu oferă flexibilitatea necesară pentru adaptarea şi îmbunătăţirea continuă a instrumentelor de colectare a datelor. De asemenea, vizibilitatea şi imaginea publică a BNS pe plan naţional, în mod regretabil, nu se ridică la nivelul poziţiei sale înalte în ierarhia instituţională şi a imaginii sale foarte favorabile pe plan internaţional. Împreună cu finanţarea insuficientă a BNS, aceste neajunsuri pot crea, pe termen lung, un mediu propice pentru erodarea independenţei. De asemenea, BNS nu dispune de capacităţi suficiente de a interveni cu regularitate şi prompt prin informarea corespunzătoare a publicului cu privire la utilizarea incorectă a statisticilor oficiale. La nivel mai tehnic, aşa cum arată rezultatele Evaluării Globale a SSN prevederile cadrului normativ privind securitatea funcţiilor deţinute de directorii adjuncţi şi cele privind competenţele exclusive ale directorului general privind aprobarea metodelor statistice nu sunt suficient de solide.

Guvernul respectă independenţa profesională a BNS. Totodată, caracterul funcţional al independenţei este în relaţie directă cu volumul şi calitatea statisticilor oficiale pentru procesul decizional, de nivelul de cost-eficienţă demonstrat de BNS. Unele din aceste elemente, în primul rând, cost-eficienţa, urmează a fi îmbunătăţite în mod activ de BNS, ceea ce va consolida şi independenţa sa profesională. Totodată, aceasta implică investiţii în volum şi la timpul oportun pentru îmbunătăţirea sistemelor informaţionale, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi majorarea substanţială a salariilor angajaţilor BNS până la nivelul remunerării poziţiilor de calificare similară în alte instituţii publice din Republica Moldova.

 Figura 1. Reprezentarea grafică a factorilor care influenţează independenţa profesională

Subsecţiunea a 2-a

Mandat pentru colectarea datelor

Existenţa unor instrumente extinse şi bine definite în cadrul normativ pentru autoritatea statistică naţională este un principiu fundamental şi imperativ pentru realizarea eficientă a activităţii. Procesul acesta presupune interacţiune largă cu gospodăriile populaţiei, mediul de afaceri, autorităţile publice centrale şi locale, şi publicul larg, motiv pentru care atenţia acordată colectării datelor în cadrul sistemului statistic naţional trebuie să fie una majoră.

Cadrul legal actual, prin Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială, defineşte în mod explicit mandatul BNS privind colectarea datelor. Astfel, conform acestei reglementări, deţinătorii de date administrative, precum şi alte persoane juridice, care gestionează baze de date cu privire la persoanele fizice şi juridice, au obligaţia de a prezenta, în mod gratuit, datele solicitate de autoritatea centrală în statistică pentru elaborarea statisticilor oficiale în corespundere cu programul de lucrări statistice. Aceeaşi lege oferă şi cadrul juridic pentru derularea cercetărilor statistice de colectare a datelor de la persoane fizice şi juridice. În pofida existenţei acestor norme în legislaţia naţională, care sunt în spiritul Codului de bune practici al statisticilor europene, realitatea denotă vulnerabilităţi majore în capacitatea de a pune în aplicare prevederile legale referitoare la mandatul de accesare a datelor cu caracter personal de către BNS, în special din surse de date administrative, dar şi private, pentru producerea statisticilor oficiale.

În acest sens, se impune operarea, în corespundere cu standardele şi bunele practici europene ale modificărilor în cadrul legal existent, inclusiv în Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială, care ar oferi BNS un acces efectiv la seturile de date individuale necesare, inclusiv la cele ce conţin date cu caracter personal, ce se regăsesc în resursele informaţionale/bazele de date gestionate de deţinătorii de date din sectorul public şi cel privat. De exemplu, accesul restricţionat la datele cu caracter personal privind traversările frontierei de stat de către persoanele fizice periclitează estimarea la timp a fluxului migraţional şi, respectiv, a numărului populaţiei cu reşedinţa obişnuită la nivel naţional şi teritorial. Recepţionarea alternativă a datelor anonimizate împiedică integrarea datelor din diverse surse de date administrative şi ca rezultat eficienţa şi calitatea producerii de statistici oficiale. Totodată, în cazurile accesului datelor individuale, BNS pune în aplicare măsuri organizatorice şi tehnice necesare în vederea asigurării unui nivel adecvat de protecţie a datelor, proporţional riscurilor şi mijloacelor utilizate, iar în cazul diseminării datelor statistice oficiale cu respectarea confidenţialităţii statistice.

Dificultăţile care împiedică BNS de a beneficia pe deplin de respectarea prevederilor legii privind statistica oficială de către subiecţii vizaţi sunt amplificate şi de insuficienţa specialiştilor în subdiviziunile de deservire ale sistemului statistic (jurişti, auditori, specialişti în domeniul finanţelor, specialişti de înaltă calificare TIC, metodologi şi specialişti în analiza datelor).

De menţionat că exercitarea mandatului de colectare a datelor de către BNS indică asupra unui nivel scăzut al cooperării interinstituţionale. Ca rezultat, în pofida multiplelor discuţii purtate de BNS cu unii deţinători de registre şi de alte resurse informaţionale, accesul BNS la datele individuale în scopuri statistice, inclusiv la date cu caracter personal, conform prevederilor din Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială, rămâne în prezent în mare măsură nevalorificat.

În acelaşi timp, există anumite ambiguităţi şi în interpretarea prevederilor legale referitoare la obligativitatea deţinătorilor privaţi de date de a oferi acces la ele la solicitarea BNS în scopuri statistice, iar refuzul unor operatori privaţi (ex.: în domeniul furnizării energiei electrice, operatorilor de telefonie) de a permite utilizarea a astfel de date este un exemplu elocvent în acest sens.

Totodată, este necesară îmbunătăţirea în continuare, în particular din perspectiva dialogului cu deţinătorii datelor şi a explicării compatibilităţii scopurilor statistice la utilizarea ulterioară a datelor individuale, a activităţilor de producere a statisticilor oficiale, dar şi a capacităţilor şi a procedurilor BNS de a asigura un nivel adecvat de protecţie în cazul utilizării acestor date. Concomitent, este necesară intensificarea dialogului pe subiect cu Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal şi cu deţinătorii de resurse informaţionale pentru unificarea practicilor de punere în aplicare a legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal în conformitate cu principiile fundamentale ale statisticii şi cu principiile de protecţie a datelor cu caracter personal regăsite în legislaţia Uniunii Europene şi a celor mai bune practici în aceste domenii. De asemenea, sporirea independenţei profesionale şi nivelul de adecvare a resurselor umane pot contribui la o mai bună punere în aplicare a legislaţiei statistice.

Având în vedere că unul dintre pilonii de bază pe care este construită actuala Strategie se referă la integrarea plenară a tuturor producătorilor de statistici oficiale în cadrul SSN, a fost realizat un studiu de evaluare a necesităţilor şi provocărilor de producere şi diseminare a datelor statistice cu participarea instituţiilor din cadrul SSN şi partenerilor acestora. Studiul, care a cuprins 42 de respondenţi – reprezentanţi ai 30 de instituţii, relevă că mandatul de a produce statistici în domeniile relevante instituţiei este cel mai frecvent indicat în hotărâri de Guvern – 14 răspunsuri, urmat de legi (7) şi alte acte normative (5), în timp ce 7 participanţi au menţionat despre lipsa unor prevederi exprese în legislaţie.

Totodată, când vine vorba despre etapele procesului statistic în care sunt implicaţi, etapa de colectare/obţinere a datelor este indicată de cei mai mulţi respondenţi (32 de răspunsuri), în timp ce un număr aproape similar de participanţi la sondaj au bifat că instituţiile pe care le reprezintă se ocupă şi de procesarea şi analiza datelor (31). La acest capitol trebuie accentuat faptul că 3/4 din cei antrenaţi în colectarea şi obţinerea datelor întâmpină dificultăţi semnificative în acest proces, în timp ce 58% întâmpină dificultăţi în faza de procesare şi analiză a datelor. Esenţa acestor dificultăţi este explicată prin răspunsurile la întrebarea privind principalele constrângeri cu care se confruntă instituţia în producerea şi/sau diseminarea datelor statistice. Astfel, răspunsurile care s-au desprins detaşat în opţiunile respondenţilor sunt insuficienţa de personal (24 de răspunsuri) şi sistemul informaţional cu funcţionalităţi limitate (21). În acelaşi timp, 1 din 3 respondenţi au menţionat despre calitatea necorespunzătoare a datelor primare colectate, în timp ce finanţarea insuficientă şi colaborarea defectuoasă cu alte instituţii se regăseşte în răspunsurile a 1 din 4 participanţi.

Referitor la sursa datelor, informaţiile statistice elaborate de instituţiile vizate în sondaj se bazează în multe cazuri pe informaţii din mai multe surse de date. Cel mai des au fost invocate datele obţinute din surse administrative deţinute de instituţie de sine stătător (29 răspunsuri), urmate de datele obţinute direct de la alte entităţi (22). De asemenea, alte 18 instituţii au indicat că fac uz şi de alte surse publice (surse de date administrative deţinute de alte instituţii etc.), în timp ce doar 4 instituţii au menţionat inclusiv despre colectarea datelor direct de la populaţie.

În aceeaşi ordine de idei, domeniile pentru care instituţiile intervievate produc date statistice sunt diverse, iar cele care au fost enunţate cel mai des includ protecţia socială, populaţia şi procesele demografice, mediul, finanţele, justiţia şi infracţionalitatea, salarizarea şi sănătatea.

Figura 2. Reprezentarea grafică a factorilor care influenţează

exercitarea mandatului pentru colectarea datelor

Subsecţiunea a 3-a

Suficienţa şi pregătirea resurselor umane

Resursele umane reprezintă resursa-cheie a sistemului statistic naţional. Personalul angajat în sistem trebuie să fie suficient, sub aspect numeric, pentru a răspunde în mod efectiv sarcinilor de lucru stabilite. În acest context, este de menţionat tendinţa clară de creştere şi de diversificare a cererii de date statistice din partea unui spectru tot mai larg de utilizatori, ceea ce implică angajarea a şi mai mult personal nou. În al doilea rând, este extrem de important şi aspectul calitativ al resurselor umane, inclusiv gradul de calificare profesională, domeniul de pregătire, nivelul şi spectrul de cunoştinţe ale ştiinţei datelor, precum şi abilităţile practice. Nivelul de pregătire profesională al staffului determină măsura în care sistemul statistic poate ţine pasul cu modificările metodologice şi tehnologice, precum şi eficienţa utilizării altor resurse pentru a produce date cu valoare informaţională pe potriva necesităţilor societăţii şi ale oamenilor.

Analiza efectuată arată că problema resurselor umane este una critică şi cu impact pe termen lung pentru sistemul statistic naţional, situaţia fiind relativ mai dificilă decât în alte sectoare. Datele privind fluctuaţia şi necesarul cadrelor sunt disponibile doar pentru BNS, însă nu sunt motive pentru a crede că situaţia este cu mult mai bună în cazul altor potenţiali producători de statistici oficiale.

Conform statelor de personal în vigoare la începutul anului 2022, în cadrul BNS erau prevăzute 705 unităţi, dintre care 242 – în aparatul central şi 463 – în subdiviziunile sale teritoriale (centrele regionale pentru statistică). La data în cauză erau efectiv ocupate doar 635 de posturi, inclusiv 216 în aparatul central (89,3 % grad de completare a posturilor) şi 419 în structura regională (90,5%). Totodată, 51 de posturi din statele de personal ale BNS erau incluse în moratoriul temporar (dar care continuă de 2 ani) privind încadrarea personalului din sectorul bugetar. Aceste date arată că presiunea asupra specialiştilor BNS, în special din aparatul central este mare, în timp ce cerinţele de calificare profesională înaintate faţă de ei sunt înalte. În plus, nivelul de fluctuaţie a cadrelor în anii 2019-2021 a înregistrat de la 6% până la 7,4%. Vârsta medie a personalului BNS a crescut de la 41,4 ani în 2016 la 47,0 ani în 2019, 48,1 ani în 2020 şi 48,6 ani în 2021.

Deşi BNS mizează, în mod tradiţional, pe aportul de tineri specialişti de la specialităţile de statistică, perspectivele acestei surse generatoare de resurse umane potenţiale în domeniu au devenit mai incerte. În primul rând, numărul de studenţi admişi la facultatea de statistică în ultimul deceniu a fost foarte mic, iar începând cu 2017 nu s-au mai format grupe noi. În al doilea rând, datele arată că doar puţin peste jumătate din cei admişi ajung să finalizeze cu succes specialitatea statistică şi încă mai puţini optează pentru începerea carierei în sistemul statistic. Cauza fundamentală este, din nou, nivelul foarte mic de salarizare la poziţiile de intrare în profesia de statistician în comparaţie cu oportunităţile de complexitate şi profil similar în sectorul public şi cel privat. Acest factor este şi mai important în cazul unor specialităţi tradiţional considerate "auxiliare" pentru SSN, dar care devin în mod clar tot mai importante, cum ar fi specialiştii în domeniile TIC, GIS, suportul juridic sau comunicarea. Pentru deţinătorii acestor specialităţi, nivelul salariilor de intrare în alte instituţii publice şi în sectorul privat raportat la nivelul oferit de BNS este şi mai mare decât în cazul statisticienilor. Acest fapt a cauzat existenţa de posturi vacante la sfârşitul anului 2021 (70 de funcţii), chiar şi peste moratoriu (51 de funcţii).

Pe de altă parte, câteva refluxuri reduc în mod constant stocul de resurse umane angajate în BNS. O parte din personal pleacă în urma pensionării, iar creşterea, observată în ultimul deceniu, a vârstei medii a personalului din sistem, sugerează că în timp influenţa acestui factor va creşte. De asemenea, persistă un reflux de personal de vârstă tânără şi medie, cu un nivel înalt de calificare, care optează pentru posturi mai bine plătite în alte entităţi publice şi private din ţară şi de peste hotare. Din nou, BNS este dezavantajat de un raport salarial nefavorabil, în ultimii ani pierzând în acest mod o serie de specialişti-cheie. Sindromul de epuizare profesională ("burnout") este o altă cauză semnificativă a exodului specialiştilor. Explicaţia epuizării este o combinaţie nefavorabilă dintre mobilitatea intrainstituţională relativ redusă (deţinerea aceluiaşi loc de muncă pe parcursul unei lungi perioade de timp) şi a presiunii înalte care cade pe personalul angajat, ceea ce declanşează un cerc vicios al surmenajului şi al plecării precoce din sistem. Asumarea de către BNS a noilor obligaţii de produse şi procese statistice sporeşte şi mai mult necesarul de personal în aparatul central şi amplifică presiunea pe personalul prezent, în situaţia în care nivelul de automatizare a proceselor statistice şi de colectare a datelor este redus, iar sistemul TIC este fragmentat şi în mare parte depăşit moral şi fizic.

Cu intenţia de a compensa, cel puţin parţial, nivelul mic al salariilor, BNS depune eforturi substanţiale pentru a oferi personalului motivaţii nefinanciare, inclusiv oportunităţi de instruire şi dezvoltare profesională. Pregătirea profesională a personalului BNS poate fi apreciată ca fiind înaltă în domeniile pur statistice, dar există deficienţe pe alte planuri, cum ar fi abilităţile TIC, de comunicare în limbile străine (în special engleză), precum şi o serie de deprinderi soft, legate de autoorganizare, prezentare şi comunicare publică, lucru în echipă, gestionarea stresului, gestionarea timpului, managementul proiectelor etc. Cerinţa pentru aceste deprinderi "auxiliare" creşte tot mai vizibil, lucru scos în evidenţă de pandemia de COVID-19 şi de schimbările pe care le-a produs în cultura şi organizarea muncii. De asemenea, o eventuală automatizare şi standardizare cuprinzătoare a proceselor statistice va spori necesarul de abilităţi TIC.

Nivelul de instruire al personalului depinde atât de formarea iniţială, precum şi de intensitatea, calitatea şi relevanţa procesului de instruire continuă. Instruirea, inclusiv autoinstruirea şi instruirea continuă organizată de angajator, presupune că personalul dispune de timpul necesar pentru instruire, BNS confruntându-se aici cu constrângere critică, timpul de lucru deja fiind sub presiune majoră din cauza sarcinilor curente în continuă creştere. BNS valorifică în mod prioritar oportunităţile ad-hoc de instruire, în timp ce oportunităţile de instruire programată sunt mai puţin utilizate, dat fiind faptul că în urma ultimei reorganizări, în anul 2018, a fost privat de oportunitatea de constituire a unui centru de instruire dedicat statisticii, deoarece nu dispunea de personal responsabil de organizarea instruirilor. Raportul nefavorabil dintre instruirea ad‑hoc şi instruirea programată face ca oportunităţile de instruire să fie neuniforme, discontinue şi accesibile unui număr limitat de angajaţi şi reduce relevanţa, actualitatea şi durabilitatea instruirii anterioare. Durabilitatea abilităţilor obţinute depinde şi de valorificarea lor practică în procesul de lucru – de exemplu, în situaţia în care sistemele TIC ale BNS rămân în urma tendinţelor metodologice, tehnice şi tehnologice, multe dintre abilităţile învăţate rămân la nivel teoretic şi nu pot fi utilizate la modul practic. Astfel, cunoştinţele obţinute şi abilităţile învăţate sunt rapid uitate.

După cum sugerează rezultatele sondajului efectuat în rândul altor producători de date statistice, problema personalului este la fel de acută şi pentru aceştia: 23 de respondenţi din cei 42 care au oferit răspunsuri au menţionat "insuficienţa de personal" ca una dintre principalele constrângeri cu care se confruntă instituţiile în producerea şi diseminarea datelor statistice.

Figura 3. Reprezentarea grafică a factorilor care influenţează suficienţa

şi pregătirea profesională a resurselor umane

Subsecţiunea a 4-a

Adecvarea resurselor financiare

Asigurarea unei finanţări continue şi sustenabile reprezintă un element-cheie pentru derularea cu succes a activităţilor statistice şi pentru implementarea efectivă a obiectivelor strategice trasate. Este vital de a fi depuse toate eforturile ca acoperirea financiară a activităţilor să asigure realizarea atribuţiilor BNS şi ale producătorilor de statistici oficiale să se desfăşoare într-un cadru cât mai predictibil.

În general, finanţarea activităţilor BNS are loc prin intermediul bugetului de stat, precum şi prin intermediul diferitelor proiecte de asistenţă externă realizate cu suportul comunităţii donatorilor. Din punctul de vedere al planificării, există 3 subprograme din clasificaţia bugetară dedicate SSN, şi anume: 1201 – Politici şi management în domeniul statisticii, 1202 – Lucrări statistice şi, după caz, 1204 – Desfăşurarea recensămintelor.

Analiza executării bugetelor din ultimii ani relevă că nivelurile anterioare de finanţare a activităţilor statistice acoperă doar activitatea de bază, fiind dominate de cheltuieli salariale în proporţie de circa 85%, ceea ce nu permite modernizarea şi dezvoltarea dinamică a SSN. Nivelurile de executare a cheltuielilor aprobate este în general unul înalt – de 99,0% în anul 2019, 92,3% în anul 2020 şi 92,1% în anul 2021. Acest fapt este unul explicabil dacă luăm în calcul că bugetul este dominat de cheltuielile pentru remunerarea muncii. Cea mai mare provocare pentru autoritatea statistică din perspectiva finanţării este în etapa de planificare a resurselor. O bună ilustrare a acestei afirmaţii se referă la finanţarea lucrărilor de pregătire pentru Recensământul populaţiei şi al locuinţelor (RPL), runda Mondială 2020 (planificat pentru anul 2024), care nu corespunde necesităţilor efective ale RPL. Astfel, din suma de 20,4 milioane de lei, necesară în anul 2021 pentru lucrările de pregătire a RPL 2023, în Bugetul de stat au fost planificate doar 2,4 milioane de lei (11,8 % faţă de necesar).

Un impediment în procesul de măsurare a costurilor specifice ale activităţilor statistice cu privire la lucrări (cercetări) constituie lipsa unui sistem de înregistrare a timpului, care ar permite evaluarea costurilor produselor statistice şi care ar asigura o bază pentru conectarea produselor la programul anual de lucrări statistice cu resursele necesare.

În ceea ce priveşte suportul din partea partenerilor de dezvoltare, BNS se bucură de susţinerea mai multor parteneri externi pentru activităţile statistice, iar cele mai semnificative contribuţii în ultimii ani au fost aduse de proiecte susţinute de Uniunea Europeană şi de agenţiile ONU (https://statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&id=6755&idc=622 ). Totuşi, nici în privinţa asistenţei externe nu se reuşeşte întotdeauna un cadru predictibil, iar experienţa SD SSN 2016-2020, când mai multe acţiuni nu au putut fi realizate din cauza amânării/anulării unor proiecte externe, este un exemplu elocvent. De menţionat că la nivel instituţional coordonarea proiectelor externe revine Direcţiei coordonare statistică şi cooperare internaţională. De facto, această subdiviziune este concentrată preponderent pe activităţi operaţionale, iar eforturile strategice de fundraising pentru a atenua discrepanţa dintre resursele publice disponibile şi nevoile autorităţii statistice de modernizare şi atingere a obiectivelor revine în mare parte conducerii executive a BNS, fapt ce subliniază şi constrângerile de personal, care influenţează negativ şi posibilităţile BNS de a atrage asistenţă tehnică externă. La acest capitol mai poate fi adăugată şi necesitatea de a consolida rolul de coordonare a suportului extern sectorial al BNS prin reanimarea Consiliului sectorial în domeniul asistenţei externe aferent statisticii în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.377/2018, fapt ce va contribui la coordonarea şi atragerea mai reuşită a asistenţei tehnice şi financiare. Tentativele anterioare de instituire a unui asemenea comitet au dat rezultate modeste, soldându-se cu o singură reuniune în anul 2017, însă ţinând cont de lecţiile învăţate şi de noile prevederi ale cadrului normativ, lucrurile pot fi revigorate în direcţia potrivită.

Din perspectiva finanţării, nivelul de prioritizare a statisticii de către Guvern rămâne variabila cu cea mai mare influenţă şi impact, iar cultura decidenţilor de elaborare, analiză şi monitorizare a politicilor bazate pe date şi evidenţe este unul dintre factorii esenţiali care stabileşte nivelul respectiv. De prioritatea dată de Guvern depinde atât alocarea unui buget sustenabil pentru a susţine activităţile strategice, coordonarea generală privind atragerea şi gestionarea asistenţei externe în domeniul statisticii, cât şi frecvenţa reducerilor neaşteptate a unor cheltuieli ca urmare a survenirii unor evenimente imprevizibile care impun diminuări de alocări bugetare.

Răspunsurile respondenţilor în Chestionarul de evaluare a SSN referitoare la abordarea faţă de finanţarea activităţilor statistice în cadrul bugetului instituţiei sugerează în cele mai multe cazuri că producerea statisticilor fie ocupă un loc neînsemnat ca pondere, fie nu reprezintă o prioritate pentru instituţiile vizate. Astfel, în cele 33 de răspunsuri valide la întrebarea adresată, 63,6% din respondenţi au menţionat că cheltuielile pentru activitatea statistică se regăsesc în alte categorii de cheltuieli şi nu există o linie de buget separată. Reprezentanţii a 5 instituţii au indicat că în structura bugetului există finanţare distinctă pentru activităţi statistice, în timp ce restul intervievaţilor fie nu cunosc, fie au menţionat că nu există finanţări pentru statistică.

Figura 4. Reprezentarea grafică a factorilor care

influenţează adecvarea resurselor financiare

Subsecţiunea a 5-a

Infrastructura TIC

Infrastructura TIC este compusă din hardware, software, reţele şi instalaţii conexe, utilizată pentru a dezvolta, testa, furniza, monitoriza, controla sau susţine serviciile TIC. O infrastructură TIC modernă şi funcţională este esenţială pentru ca un oficiu naţional de statistică să-şi poată gestiona ciclul său de viaţă statistică în vederea colectării, prelucrării, stocării, diseminării şi protejării eficiente şi în timp util a statisticilor de calitate.

În pofida suportului bugetar important acordat în ultimii doi ani BNS-ului în domeniul TIC, care a permis renovarea parcului de calculatoare cu circa 50% şi investiţii importante în soluţiile software pentru asigurarea securităţii informaţiei (ex.: achiziţionarea versiunilor actualizate a licenţei antivirus şi a licenţelor Microsoft Windows şi Office, paravanului de protecţie, sistemului de efectuare a copiilor de rezervă (backup)), precum şi asistenţei tehnice în domeniu, acordate BNS de unii parteneri de dezvoltare (de exemplu în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică: Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a BNS, finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi co-finanţat de UNFPA Moldova; Îmbunătăţirea disponibilităţii datelor administrative pentru urmărirea progresului agendei Conferinţa Internaţională pentru Populaţie şi Dezvoltare (CIPD) în cadrul ODD-urilor, finanţat de Fondul Parteneriatului pentru Dezvoltare India-ONU), infrastructura TIC în mare parte rămâne a fi învechită şi trebuie modernizată. Totodată, circa 50% din staţiile de lucru rămân a fi fizic şi moral uzate, fiind de peste 8 ani în exploatare, iar sistemele de operare aferente nu mai sunt susţinute de producători. Echipamentele de stocare (storage) sunt învechite şi uzate şi trebuie înlocuite cu echipamente mai performante. Astfel, infrastructura tehnică a BNS necesită reînnoire şi modernizare conform cerinţelor moderne în domeniul TIC şi de asigurare a securităţii informaţiei. Direcţia generală tehnologii informaţionale a BNS este în criză de personal TIC, ceea ce are, de asemenea, un impact negativ asupra întreţinerii şi dezvoltării infrastructurii TIC.

Conectivitatea datelor între BNS şi alţi furnizori de date este efectuată prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect) gestionată de Agenţia de Guvernare Electronică. Aceasta este utilizată, în prezent, de BNS pentru accesul la un număr redus de surse de date şi va putea fi utilizată pe scară largă odată cu asigurarea de către deţinătorii de registre administrative a serviciilor web necesare pentru accesul BNS la date individuale, în special cu caracter personal.

Au fost înregistrate unele progrese în utilizarea platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud). Astfel, unele aplicaţii informatice ale BNS au fost transferate în MCloud, acest proces fiind restricţionat în special de faptul că o serie de aplicaţii sunt dezvoltate în ORACLE, care, în prezent, nu este susţinut în cadrul platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud).

Au fost iniţiate unele îmbunătăţiri ale infrastructurii TIC prin elaborarea unui sistem de metadate în vederea dezvoltării unui sistem informaţional integrat în statistică pentru procesele de producţie statistică, care sunt în prezent fragmentare, fiecare activitate de producţie statistică utilizând propriile programe şi fluxuri de informaţie. Totodată, este necesară o evaluare detaliată a infrastructurii TIC pentru identificarea necesităţilor de dezvoltare în complex a componentelor de hardware şi software şi elaborarea unei foi de parcurs pentru dezvoltarea sistemului informaţional integrat în statistică.

Conform sondajului realizat în rândul instituţiilor partenere ale BNS în procesul de producere a statisticilor, un obstacol important în menţinerea unei infrastructuri TIC moderne şi eficiente pentru producerea şi diseminarea datelor statistice este incapacitatea de a atrage şi de a menţine personal relevant şi înalt calificat din cauza nivelului scăzut de motivare financiară.

Cauzele principale care stau la baza acestor probleme sunt următoarele:

1) dificultăţile ce ţin de expertiza juridică şi TIC reţin ritmul de ajustare a cadrului normativ, inclusiv pentru a obţine acces la sursele de date administrative;

2) cele mai multe investiţii în infrastructura TIC, cu excepţia anilor 2021-2022, când de la bugetul de stat în premieră au fost alocate sume însemnate (peste 4 milioane lei anual) pentru domeniul în cauză, provin din proiecte de asistenţă tehnică, ceea ce face dificilă înlocuirea sistematică a echipamentelor hardware şi software învechite;

3) salariul necompetitiv al specialiştilor IT, atât în comparaţie cu nivelul de salarizare în sectorul real al economiei, cât şi în raport cu funcţionarii publici, fapt care împiedică atragerea şi menţinerea personalului TIC.

Figura 5. Reprezentarea grafică a factorilor care influenţează infrastructura TIC

Subsecţiunea a 6-a

Angajamentul privind calitatea datelor statistice

Furnizarea unor servicii statistice calitative implică promovarea standardelor internaţionale în vederea producerii datelor, precum şi reacţii prompte la cerinţele utilizatorilor. Îmbunătăţirea calităţii datelor se realizează prin adoptarea şi implementarea standardelor de calitate. La rândul său, implementarea standardelor de calitate determină îmbunătăţirea funcţionării SSN, ceea ce se manifestă prin: (i) utilizarea unor clasificatoare şi nomenclatoare standardizate de către toţi actorii implicaţi în activitatea statistică (producătorii de statistici şi deţinătorii surselor de date administrative relevante pentru statistica oficială), (ii) furnizarea unor statistici relevante şi (iii) oferirea accesului la date statistice şi metadate ce fac posibilă interpretarea corectă a informaţiei statistice.

Implementarea sistemului de management al calităţii constituie o prioritate pentru BNS şi BNM. Angajamentul privind calitatea statisticilor oficiale este prevăzut în Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială. Prin Ordinul BNS nr.52/a din 10 iulie 2017 în cadrul BNS a fost adoptată politica în domeniul calităţii, care, de fapt, transpune principiile Codului de bune practici al statisticilor europene. Politica BNS în domeniul calităţii abordează 3 componente şi prevede:

1) Mediul instituţional. Eficienţa şi credibilitatea produselor statistice oficiale este influenţată de factorii organizaţionali şi instituţionali. Mediul instituţional este caracterizat de: independenţa profesională şi instituţională, mandatul producătorilor de statistici oficiale pentru colectarea datelor, adecvarea resurselor, angajamentul privind calitatea, confidenţialitatea statistică şi protecţia datelor, imparţialitate şi obiectivitate;

2) Procesele statistice. În procesul de producţie a statisticii oficiale, BNS respectă standardele europene şi alte standarde internaţionale şi bune practici. Procesul de producţie este susţinut de metodologii robuste, proceduri statistice adecvate, monitorizarea şi asigurarea sarcinii neexcesive asupra respondenţilor, respectarea principiului cost-eficienţă;

3) Producţia statistică. Statisticile oficiale publicate corespund standardelor de calitate şi servesc necesităţilor autorităţilor publice centrale şi locale din Republica Moldova, organizaţiilor internaţionale şi europene, instituţiilor de cercetare, mediului de afaceri şi publicului larg. Producţia şi diseminarea datelor statistice oficiale este caracterizată prin relevanţă, acurateţe şi fiabilitate, promptitudine şi punctualitate, accesibilitate şi claritate, coerenţă şi comparabilitate (https://statistica.gov.md/ro/calitatea-in-statistica-142.html).

BNS are o unitate (secţie) de audit intern şi management al calităţii. Totuşi, această unitate se concentrează mai mult pe auditul intern al proceselor administrative decât pe managementul calităţii activităţilor şi produselor statistice.

În cadrul BNS se realizează un şir de activităţi ce se referă la monitorizarea calităţii procesului de producere a statisticii oficiale, însă nu există o abordare holistică în acest domeniu. Diferite proceduri ce ţin de asigurarea calităţii se realizează în cadrul diferitelor procese de producţie statistică. Astfel, sunt produşi indicatori de calitate, cum ar fi ratele de nonrăspuns, coeficienţii de variaţie şi intervalele de încredere pentru Ancheta forţei de muncă, Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi Ancheta structurală a întreprinderilor (Evaluarea Globală a Sistemului Statistic Naţional al Republicii Moldova, 2019, p. 40). Sistemele de producţie includ module de validare a datelor în diferite etape ale procesului de producţie (introducerea, prelucrarea şi tabelarea datelor) (Evaluarea Globală a Sistemului Statistic Naţional al Republicii Moldova, 2019, p. 40). De asemenea, recent s-a purces la elaborarea metadatelor în format SIMS (Single Integrated Metadata Structure) pentru câteva cercetări statistice (Ancheta forţei de muncă, Cercetarea produselor industriale PRODMOLD şi statistica protecţiei sociale), care reprezintă, totodată, rapoarte de calitate, iar această abordare urmează a fi implementată şi pentru restul cercetărilor statistice.

Datele oferite de BNS sunt însoţite de metadate de referinţă, prezentate în format aliniat la standardul ESMS al Uniunii Europene (Euro SDMX Metadata Structure), fiind disponibile pentru utilizatori pe pagina sa web. De asemenea, pe pagina web a BNS sunt plasate şi rapoarte de evaluare externă a SSN, inclusiv a calităţii statisticilor produse, de exemplu rapoartele privind evaluarea: globală a sistemului statistic naţional; a statisticii industriei; evaluarea statisticii întreprinderilor; evaluarea statisticii populaţiei; statisticii educaţiei.

BNS întreprinde măsuri pentru îmbunătăţirea produselor statistice oficiale, însă nu există o abordare sistematică de management al calităţii. De exemplu, pentru anumite domenii acţiunile de îmbunătăţire sunt discutate în cadrul grupurilor interministeriale dedicate (statistica gender sau statistica regională). Crearea Consiliului Naţional pentru Statistică, la fel, oferă posibilitatea de a consulta într-un mod regulat utilizatorii de date privind calitatea statisticilor prezentate. De asemenea, se apelează la experţi din exterior pentru a evalua mai detaliat anumite domenii statistice. BNS, în activitatea sa ţine cont, în măsura posibilităţilor (tehnice, financiare etc.), de rezultatele consultărilor şi evaluărilor pentru a-şi îmbunătăţi calitatea produselor statistice.

În general, BNS acordă o atenţie sporită asigurării calităţii şi întreprinde diverse acţiuni în acest sens. În prezent, managementul calităţii se realizează, mai degrabă, într-un cadru sistemic care încă nu este bine închegat. Deşi sunt realizate mai multe activităţi ce ţin de managementul calităţii, acestea încă nu sunt bazate pe proceduri complet standardizate. În special, această constatare se referă la monitorizarea calităţii proceselor şi a produselor statistice. În prezent, BNS elaborează "Ghidul de calitate", care descrie cerinţele de calitate privind produsele şi procesele statistice şi în baza căruia, pe viitor, va fi posibilă evaluarea sistematică a calităţii. Totuşi, elaborarea şi implementarea sistemului de calitate este o activitate relativ nouă pentru BNS, aceasta necesitând cunoştinţe mai bune despre experienţa avansată în domeniu a altor state, precum şi soluţionarea problemei disponibilităţii limitate de personal. În cadrul BNM, de asemenea se acordă o atenţie sporită asigurării calităţii datelor produse şi diseminate, fiind realizate inclusiv evaluări externe în acest scop.

Pe lângă BNS şi BNM, alţi producători de date au de asemenea angajamente privind asigurarea calităţii datelor, care derivă din: prevederi ale actelor normative naţionale (legi sau hotărâri de Guvern), ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte sau a documentelor elaborate în cadrul instituţiilor. În baza chestionarului privind evaluarea SSN s-a constatat că circa 1/4 din respondenţi (23,7%) au declarat că instituţiile pe care le reprezintă au elaborat documente interne care prevăd asigurarea calităţii datelor. Printre instituţiile care au adoptat documente interne sunt: Agenţia "Apele Moldovei", Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne. În acelaşi timp, 42,3 % din respondenţi au afirmat că asigurarea calităţii datelor este reglementată de actele normative naţionale, printre care sunt: Agenţia Naţională Asistenţă Socială, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Autoritatea Aeronautică Civilă, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi Ministerul Finanţelor. De asemenea, 13,2% din respondenţi au declarat că în acordurile internaţionale sunt prevederi care obligă instituţiile să asigure calitatea datelor statistice produse. Aceste prevederi au conexiuni cu activitatea următoarelor instituţii: Biroul de migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne, BNM şi Agenţia "Moldsilva". Totodată, la mai multe instituţii, asigurarea calităţii datelor este reglementată concomitent de mai multe documente. Astfel, la Serviciul Tehnologii Informaţionale al Ministerului Afacerilor Interne prevederi privind calitatea datelor se regăsesc în documentele interne, în actele normative naţionale şi în acordurile internaţionale, iar la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la Agenţia Servicii Publice şi la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne asigurarea calităţii datelor este stipulată în documentele interne şi în actele normative naţionale. De menţionat însă faptul că sunt instituţii, precum Ministerul Justiţiei, pentru care nu există documente ce reglementează asigurarea calităţii datelor, iar în activitatea acestor instituţii acestui aspect i se acordă atenţie.

Totodată, doar circa 1/3 dintre persoanele intervievate (32,5%) au declarat că în instituţiile pe care le reprezintă au fost elaborate proceduri standardizate privind asigurarea calităţii datelor. Printre instituţiile care au proceduri standardizate privind asigurarea calităţii datelor putem menţiona: Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, BNM, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor şi Serviciul Tehnologii Informaţionale al Ministerului Afacerilor Interne. Marea majoritate a instituţiilor asigură calitatea fără a avea proceduri standardizate (55% din respondenţii la chestionar). Această situaţie este determinată de unele carenţe ce ţin de coordonarea SSN. În cadrul SSN trebuie să fie asigurată coerenţa noţiunilor, definiţiilor şi clasificărilor statistice. Totodată, majoritatea producătorilor de date statistice şi administrative nu dispun de personal cu cunoştinţe necesare pentru asigurarea calităţii în domeniul statistic.

Indiferent de modalitatea prin care este reglementată respectarea calităţii datelor statistice produse de instituţiile intervievate, la niciuna dintre acestea (cu excepţia BNM) nu s-a constatat referinţa la cadrul de asigurare a calităţii datelor în Sistemul Statistic European (https://ec.europa.eu/eurostat/web/quality/european-quality-standards/quality-assurance-framework), la Codul de bune practici al statisticilor europene sau la principiile fundamentale ale statisticii oficiale. Acelaşi lucru este confirmat şi de răspunsurile respondenţilor la alte întrebări relevante din sondaj (cum ar fi existenţa de metodologii pentru producerea datelor).

Figura 6. Reprezentarea grafică a factorilor care influenţează calitatea datelor

Subsecţiunea a 7-a

Confidenţialitatea statistică şi protecţia datelor

Confidenţialitatea statistică (https://ec.europa.eu/eurostat/web/microdata/statistical-confidentiality-and-personal-data-protection) presupune că datele despre persoane sau entităţi pot fi utilizate doar în scopuri statistice şi că se aplică reguli şi măsuri specifice pentru a preveni divulgarea informaţiilor referitoare la o persoană sau la o entitate care permit identificarea acestora.

Garantarea confidenţialităţii şi securităţii datelor colectate reprezintă unul dintre principiile de bază pentru buna realizare a activităţilor statistice. Pe lângă necesitatea de a respecta dreptul fundamental al respondenţilor de a le fi protejate datele individuale la prelucrarea acestora în procesul producerii statisticilor oficiale, eforturile de asigurare a confidenţialităţii statistice şi protecţiei datelor sunt acoperite şi de nevoia de asigurare a unui nivel înalt de credibilitate din partea furnizorilor de date, a respondenţilor şi a societăţii în general.

Baza juridică pentru asigurarea confidenţialităţii statistice este stipulată în Legea nr.93/2017 privind statistica oficială, cu mai multe prevederi referitoare la confidenţialitatea statistică, la protecţia şi accesul la date în cadrul producerii şi diseminării informaţiilor statistice. Legea interzice clar şi fără echivoc dezvăluirea informaţiilor care, direct sau indirect, permit identificarea unităţilor statistice. În general, BNS posedă multiple proceduri şi sisteme pentru ca să asigure la modul practic respectarea principiului confidenţialităţii statistice pe întregul parcurs al proceselor statistice.

Astfel, angajaţii BNS, inclusiv cei temporari, au obligaţia de a semna la angajare o declaraţie de confidenţialitate prin care se obligă de a utiliza datele individuale doar în scopuri statistice. În acelaşi timp, sancţiunile pentru orice încălcare intenţionată a confidenţialităţii statistice nu sunt specificate direct nici în Legea nr.93/2017 privind statistica oficială, nici în Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 – unde în esenţă aceste sancţiuni ar trebui să fie prevăzute.

BNS dispune de politică privind securitatea datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale ale instituţiei. Politica respectivă are drept scop stabilirea regulilor de implementare de către BNS a măsurilor tehnice şi organizatorice necesare pentru asigurarea securităţii, a confidenţialităţii şi a integrităţii datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul sistemelor informaţionale, precum şi a seturilor de date şi/sau registrelor ţinute manual. Pe de altă parte, o politică generală privind confidenţialitatea în cadrul SSN cu instrucţiunile de rigoare şi livrată publicului nu este disponibilă. Totuşi, în prezent, este elaborat un proiect al Ghidului de asigurare a confidenţialităţii şi protecţiei datelor, inclusiv controlul divulgării. Scopul acestui ghid este de a asigura protecţia datelor, fiind stabilit un model organizaţional de confidenţialitate care include principiile comportamentale şi indică măsurile necesare pentru a se asigura că procesele care implică prelucrarea datelor confidenţiale sunt gestionate astfel încât să intercepteze şi să guverneze cu promptitudine orice situaţii de risc pentru confidenţialitatea părţilor interesate, cu respectarea în timp util şi constantă a reglementărilor europene şi naţionale de referinţă.

Totodată, în scopul facilitării accesului sigur la date statistice a cercetătorilor, BNS a elaborat Regulamentul cu privire la accesul la date individuale în scopuri ştiinţifice (https://statistica.gov.md/ro/solicitare-de-acces-la-microdate-205.html), care este funcţional, de asemenea fiind realizat un prim exerciţiu de creare a fişierelor cu utilizare publică (Public Use File). La capitolul oportunităţi, BNS ar putea scădea eventualele riscuri de divulgare a informaţiilor prin dezvoltarea în continuare a unei politici a datelor deschise în cuantumul maxim posibil.

Din perspectiva de diseminare a datelor statistice, pe parcursul anului 2021 au fost aduse îmbunătăţiri procedurilor de aplicare a controlului statistic al divulgării (CSD) datelor, ca rezultat al cursurilor de instruire în domeniul utilizării acestor metode, cu ajutorul softului "Tau-Argus". Aceste metode previn identificarea indirectă a datelor individuale în cazul diseminării statisticilor, inclusiv atunci când acestea se referă la mai puţin de 3 unităţi statistice.

Cei mai importanţi factori exogeni cu impact semnificativ asupra principiului confidenţialităţii datelor sunt adecvarea resurselor şi infrastructura TIC. Menţinerea unui sistem TIC actualizat şi adaptat realităţilor poate contribui la menţinerea unor standarde înalte de confidenţialitate. La fel, o politică de comunicare cu publicul echidistantă, echilibrată şi transparentă poate da un impuls pozitiv pentru politica de confidenţialitate, în timp ce un personal motivat şi dedicat valorilor BNS reprezintă de asemenea un atribut solid pentru aceasta.

Percepţia publică privind respectarea acestui principiu statistic este predominant pozitivă. Astfel, rezultatele sondajului online de la evaluarea SD SSN 2016-2020 arată că 38,2% din respondenţi consideră că nivelul de acces la datele statistice oficiale în condiţiile respectării confidenţialităţii datelor individuale s-a îmbunătăţit semnificativ, în timp ce 45,6% au remarcat unele îmbunătăţiri nesemnificative.

În general, răspunsurile respondenţilor în Chestionarul de evaluare a SD SSN 2016-2020 sugerează despre existenţa anumitor vulnerabilităţi la o bună parte din instituţiile intervievate. Astfel, din cele 39 de răspunsuri valide la întrebarea despre măsurile aplicate de asigurare a protecţiei şi confidenţialităţii datelor individuale, la momentul realizării studiului:

1) în 19 cazuri (49%) nu existau regulamente la nivel de instituţii cu prevederile de rigoare legate de confidenţialitate;

2) în 20 de cazuri (51%) nu exista obligaţia angajaţilor ce lucrează cu date individuale de a semna o declaraţie de confidenţialitate;

3) în 15 cazuri (38%), instituţiile nu dispuneau de sisteme de tehnologii informaţionale prin care datele sunt protejate;

4) totodată, 6 respondenţi (15 %) au menţionat că instituţiile în care activau nu dispuneau de date ce s-ar încadra în categoria de date confidenţiale.

 Figura 7. Reprezentarea grafică a factorilor

care influenţează confidenţialitatea datelor

Subsecţiunea a 8-a

Imparţialitate şi obiectivitate

Imparţialitatea şi obiectivitatea poate fi asigurată doar în cazul în care producătorii de statistici oficiale elaborează, produc şi diseminează statisticile bazându-se exclusiv pe metode ştiinţifice, într-un mod obiectiv, profesionist, transparent şi cu tratarea în mod egal a tuturor utilizatorilor de date. Aceasta este de o importanţă critică pentru a avea date credibile care să poată servi drept suport la luarea deciziilor informate de evidenţe, iar publicul larg să aibă încredere în ele.

Existenţa prevederilor legale privind obiectivitatea şi imparţialitatea în Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială şi alte acte normative oferă pârghiile necesare BNS de a produce statistici pe criterii obiective determinate de considerente statistice, iar alegerea surselor şi metodelor statistice, precum şi deciziile privind diseminarea statisticilor sunt informate prin considerente statistice. BNS dispune de metodologii (https://statistica.gov.md/ro/metodologii-statistice-104.htm) aprobate pentru cercetările statistice, iar informaţiile despre acestea şi sursele de date utilizate sunt disponibile şi public diseminate prin intermediul metadatelor de referinţă (https://statistica.gov.md/ro/metadata), al altor documente metodologice şi al publicaţiilor statistice (https://statistica.gov.md/ro/publications). Toate revizuirile datelor sunt anunţate public şi din timp. Pentru dezvoltarea de instrumentar statistic pentru cercetări noi (https://statistica.gov.md/ro/bns-a-prezentat-proiectul-noului-chestionar-care-vizeaza-utilizarea-tic-12_1188.html) sau revizuirile unor date statistice importante, sunt întreprinse măsuri de comunicare, precum elaborarea de note şi consultarea părţilor interesate (https://statistica.gov.md/ro/procesul-de-recalculare-a-numarului-populatiei-cu-resedinta-obisnuita-12_1075.html).

Diseminarea comunicatelor de presă, a publicaţiilor şi actualizarea băncii de date este realizată în conformitate cu calendarul de diseminare, care este public, iar toţi utilizatorii au acces egal la produsele statistice în acelaşi timp. Începând cu anul 2020, BNS a îmbunătăţit conţinutul comunicatelor statistice cu mai multe referinţe ce direcţionează utilizatorii spre precizări metodologice, acces la banca de date, concepte şi definiţii, statistici internaţionale, prezentarea datelor tabelelor şi figurilor în format digital, pentru a facilita accesul utilizatorilor la datele şi metadatele statistice, preluând astfel bunele practici internaţionale şi recomandările EUROSTAT.

O reuşită la acest compartiment este că, în vederea implementării sistemului de management al calităţii, au fost documentate procesele statistice conform modelului GSBPM (Generic Statistical Business Process Model – Modelul generic al proceselor de producţie statistică), promovat de către UNECE (https://statswiki.unece.org/display/GSBPM), pentru unele cercetări statistice în întreprinderi şi în gospodării. În acelaşi timp, există anumite restanţe de la implementarea SD SSN 2016-2020, care sunt încă relevante, cum ar fi implementarea principiilor de calitate aferente produselor statistice în conformitate cu Codul de bune practici al statisticilor europene, dar şi evaluarea calităţii datelor şi proceselor statistice potrivit rigorilor Uniunii Europene. Specialiştii BNS în comunicare, în mod regulat, urmăresc mijloacele de informare în masă pentru a ţine evidenţa utilizării datelor sau produselor BNS (menţinând Revista presei – diseminată săptămânal în intranet), depistarea situaţiilor de utilizare eronată sau părtinitoare a statisticilor produse de BNS şi interacţionând cu sursele media în vederea corectării informaţiei difuzate şi înlăturării acestor cazuri pe viitor. Astfel, în anul 2021 şi în prima jumătate a anului 2022 au fost întreprinse 120 de acţiuni, dintre care 70 de emailuri de informare şi 50 de apeluri telefonice, în vederea abordării, inclusiv rectificării, diverselor aspecte statistice în materialele jurnalistice apărute. Totodată, în această perioadă, în 80 de materiale jurnalistice au fost corectate datele statistice ca urmare a intervenţiei BNS, ceea ce reprezintă aproximativ 70% din totalul articolelor care au comis erori în materiale şi 3% din totalul apariţiilor media în această perioadă. În cazul în care sursa media nu doreşte să corecteze informaţia manipulatorie sau eronată, BNS publică pe pagina web oficială o dezminţire (https://statistica.gov.md/ro/anunt-12_624.html).

Lipsa unui sistem automatizat de căutare a articolelor în mass-media şi nivelul scăzut de educaţie statistică a jurnaliştilor reprezintă provocări care urmează a fi depăşite.

Percepţia publică despre evoluţia în timp a respectivului principiu statistic (imparţialitate şi obiectivitate) este per ansamblu pozitivă. Astfel, în cadrul sondajului online desfăşurat în vara anului 2021 în cadrul procesului de evaluare a SD SSN 2016-2020, 4 din 5 respondenţi au menţionat despre unele îmbunătăţiri referitoare la calendare de informare propuse pentru a face cunoscute publicului larg statisticile disponibile şi detaliile practice de obţinere şi accesare a informaţiilor la băncile de date şi la alte mijloace de difuzare a informaţiilor de către membrii SSN. O percepţie similară pozitivă participanţii la sondaj au avut şi despre organizarea bibliotecii electronice a conţinutului informaţional statistic.

Respectarea principiilor de imparţialitate este determinată de angajamentul instituţiei faţă de calitate, inclusiv de robusteţea metodologiilor şi a procedurilor statistice, precum şi existenţa unei infrastructuri TIC moderne.

Răspunsurile respondenţilor în Chestionarul de evaluare a SSN (colectat de la respondenţi, cu excepţia BNS) despre modalităţile prin care sunt diseminate/publicate datele statistice ale instituţiei relevă că pagina web a instituţiei reprezintă cea mai populară modalitate practicată de 37 din cele 42 de instituţii respondente. Comunicatele de presă şi portalul datelor deschise www.date.gov.md au fost menţionate de către 20 de reprezentanţi ai instituţiilor, în timp ce publicaţiile periodice – de către 17 respondenţi.

Întrebaţi fiind dacă diseminarea datelor se realizează conform unui calendar, 39% din respondenţi au indicat că un asemenea calendar de diseminare nu există, alte 36% au consemnat că un asemenea calendar există, însă nu este disponibil publicului larg, în timp ce doar ¼ dintre participanţii ce au răspuns la întrebarea respectivă au indicat existenţa unor calendare de diseminare a informaţiei disponibile pe pagina web oficială a instituţiilor.

Un alt aspect important pentru imparţialitatea şi obiectivitatea datelor se referă la existenţa precizărilor metodologice disponibile publicului la diseminarea datelor. Fiind întrebaţi despre chestiunea în cauză, din cele 39 de răspunsuri valide doar 4 participanţi la sondaj au indicat că toate datele diseminate sunt însoţite de precizări metodologice, iar alţii 5 – că majoritatea sunt însoţite de asemenea precizări. Răspunsul dominant (17 cazuri) relevă că doar în unele cazuri datele diseminate sunt însoţite de precizări metodologice, în timp ce în 1/3 din cazuri datele diseminate nu sunt însoţite vreodată de precizări metodologice. Lipsa precizărilor metodologice influenţează valoarea şi credibilitatea datelor, respectiv, după identificarea producătorilor SSN se impune concentrarea eforturilor pentru remedierea acestor aspecte.

Figura 8. Reprezentarea grafică a factorilor care

influenţează imparţialitatea şi obiectivitatea

Subsecţiunea a 9-a

Metodologii statistice solide

Oferirea unor date statistice calitative, care să reflecte realitatea cu un mare grad de acurateţe şi în baza cărora să poată fi identificate legităţi şi tendinţe istorice, este sarcina primordială a producătorilor de statistici oficiale. Metodologiile statistice robuste reprezintă unul dintre factorii de bază care asigură furnizarea unor date statistice calitative.

BNS şi BNM au o politică clară de adoptare a metodologiilor bazate pe standarde internaţionale în elaborarea statisticilor oficiale. În acest domeniu sunt înregistrate progrese importante. În ultimii ani au fost implementate clasificări şi metodologii noi care sunt racordate la rigorile internaţionale, în special la cele europene. Acest fapt permite realizarea comparaţiilor internaţionale dintre datele statistice naţionale şi cele produse în alte state.

În general, în activitatea BNS situaţia privind existenţa de metodologii statistice este una bună. Cadrul metodologic utilizat ţine cont de standardele şi bunele practici internaţionale, inclusiv, cele europene. Totuşi, încă nu toate domeniile sau cercetările statistice se bazează pe metodologii statistice internaţionale, cu utilizarea unei abordări standardizate. Totodată, este de menţionat că pe parcursul anului 2021 a fost elaborată o structură standard a metodologiilor statistice în baza modelului GSBPM, care urmează a fi aplicată în toate domeniile statistice. La momentul actual sunt în etapa de elaborare mai multe metodologii în baza acestei abordări standard. De asemenea, au fost elaborate recomandări succinte în vederea elaborării metodologiilor şi au fost instituite proceduri ce asigură aplicarea în mod constant a conceptelor, a definiţiilor şi a clasificărilor identice în întreaga autoritate statistică. La fel, o serie de clasificări naţionale sunt armonizate cu clasificările internaţionale, inclusiv cu cele ale Uniunii Europene. Totuşi, procesul de aliniere a clasificărilor naţionale la cele internaţionale, în particular la cele ale Uniunii Europene necesită a fi intensificat.

BNM, de asemenea, este unul dintre producătorii de statistică oficială la care se constată o situaţie bună privind aplicarea metodologiilor statistice. Metodologiile pe care le aplică BNM în procesul de producţie a statisticilor oficiale corespund recomandărilor internaţionale

Totodată, în cazul altor producători de date statistice nu există evaluări făcute publice privind corespunderea metodologiilor la standardele internaţionale. În acest context, este dificil de făcut anumite constatări privind alinierea la standardele internaţionale a metodologiilor utilizate de alţi producători de date.

În pofida unor progrese importante, există şi riscuri ce ţin de aplicarea şi dezvoltarea metodologiilor. O primă problemă se referă la personal. Devine din ce în ce mai dificil de angajat persoane ce au abilităţi bune fie în statistică, fie în domenii conexe: matematică, sociologie, economie (problema este descrisă în capitolul "Suficienţa şi pregătirea resurselor umane"). O altă problemă se referă la faptul că mediul academic din Republica Moldova este implicat insuficient în dezvoltarea metodologiilor statistice. La rândul său, această problemă este determinată de mai mulţi factori: (i) diminuarea capacităţilor sistemului educaţional naţional aferente "producerii" specialiştilor înalt calificaţi în statistică sau în domenii conexe, ceea ce duce la scăderea ofertei de cercetători/savanţi ce sunt preocupaţi de domeniul statisticii; (ii) interesul scăzut din partea statului de a finanţa cercetări ce ţin de dezvoltarea domeniului statistic; şi (iii) interesul redus al comunităţii ştiinţifice naţionale pentru realizarea analizelor/cercetărilor ce se referă la dezvoltarea metodologiilor statistice.

La fel, este de menţionat faptul că la solicitarea autorităţilor, BNS realizează un şir de cercetări şi lucrări statistice care nu au analogii în ţările Uniunii Europene (ex.: cercetări statistice privind activitatea muzeelor). Pentru aceste tipuri de lucrări lipsesc recomandări metodologice internaţionale, iar BNS trebuie de sine stătător să elaboreze metodologiile cercetărilor statistice. Aceste activităţi reprezintă un efort adiţional şi pun o presiune suplimentară asupra statisticienilor.

În general, de menţionat că majoritatea instituţiilor produc date în baza unor metodologii ce nu sunt armonizate cu standardele internaţionale sau în baza unor instrucţiuni în care nu sunt descrise metodologii distincte. Această opinie este împărţită de 53 % din persoanele care au participat la sondajul privind evaluarea SSN. Doar puţin peste ¼ din respondenţi au afirmat că datele statistice produse de instituţiile pe care le reprezintă se bazează pe metodologii naţionale armonizate cu standardele internaţionale. Printre organizaţiile care realizează acest lucru putem menţiona: Agenţia "Moldsilva", Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Autoritatea Aeronautică Civilă, Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne, BNM şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Figura 9. Reprezentarea factorilor care influenţează

robusteţea metodologiilor statistice

Subsecţiunea a 10-a

Procedurile statistice

Procedurile statistice gestionate de BNS acoperă o gamă largă de activităţi, inclusiv proiectarea şi testarea instrumentelor de anchetă statistică, eşantionarea, metodele de colectare a datelor, precum şi utilizarea surselor de date administrative, editarea şi imputarea datelor, estimarea şi diseminarea datelor, standardizarea proceselor statistice. Aceste proceduri stau la baza activităţii BNS de a produce statistici de înaltă calitate.

În general, starea managementului procedurilor statistice este relativ bună şi urmează liniile directoare ale principiilor fundamentale ale Statisticii Oficiale ale ONU (FPOS), dar necesită standardizarea acestora în diverse anchete statistice. Eşantioanele selectate pentru anchetele statistice şi metodele de estimare sunt revizuite în mod regulat, la fel ca şi colectarea datelor, introducerea şi codificarea. Definiţiile şi conceptele utilizate pentru datele administrative sunt adecvate scopurilor statistice. Se înregistrează progrese în adoptarea modelului GSBPM pentru standardizarea proceselor statistice, proces care însă depinde de starea generală a infrastructurii TIC.

Recent, BNS a elaborat Politica de revizuire a datelor, care defineşte regulile standard şi principiile de revizuire a datelor statistice, în conformitate cu Codul de bune practici al statisticilor europene, adoptat de Comitetul Sistemului Statistic European în anul 2011, cu Ghidul Sistemului Statistic European privind politica de revizuire a principalilor indicatori economici europeni, ce cuprind principii comune de revizuire a statisticilor europene.

BNS întâmpină anumite dificultăţi la accesarea mai multor surse de date administrative. În ciuda accesului la datele individuale în domeniul afacerilor şi a dorinţei BNS de a coopera cu furnizorii de date, acesta nu poate obţine acces la datele cu caracter personal despre persoane fizice la nivel individual pentru scopuri de producere a statisticilor oficiale.

Există, de asemenea, anumite deficienţe de consistenţă, coerenţă internă şi standardizare în etapa de elaborare şi testare a chestionarelor statistice (în particular a celor destinate colectării electronice de date) care, în prezent, este dificil de asigurat în cadrul tuturor domeniilor statistice, ceea ce ar putea avea un impact asupra calităţii chestionarelor noi, dar şi a celor existente.

Cauzele fundamentale ale acestor probleme sunt:

1) dificultăţi ce ţin de accesul BNS la sursele de date a administrative relevante pentru producerea statisticilor oficiale. Acest lucru se datorează temeiului legal inadecvat pentru obţinerea accesului la datele cu caracter personal în scopuri statistice (incoerenţe între Legea nr.93/2017 privind statistica oficială şi Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal etc.);

2) lipsa în cadrul BNS a unei subdiviziuni cu responsabilităţi dedicate elaborării şi testării instrumentarului statistic pentru toate domeniile şi necesitatea de pregătire specifică a personalului pentru a asigura calitatea acestei etape a procesului statistic.

Figura 10. Reprezentarea factorilor care influenţează procedurile statistice

Subsecţiunea a 11-a

Sarcina de raportare asupra respondenţilor

Una din liniile directoare ale autorităţii statistice este asigurarea că sarcina de răspuns este proporţională cu nevoile utilizatorilor şi nu este excesivă pentru respondenţi (principiul 9 din Codul de bune practici al statisticilor europene). Aceasta este important pentru a asigura un compromis rezonabil între livrarea către public a unui cuantum suficient şi cuprinzător de statistici fără a împovăra prea mult respondenţii, atât mediul de afaceri cât şi populaţia. În cazul întreprinderilor, sarcinile de raportare statistică se înscriu în politica aferentă costului de reglementare a activităţii de întreprinzător, prin care se doreşte minimizarea presiunii administrative pe business la strictul necesar. Din perspectiva persoanelor fizice, principiul statistic respectiv este important pornind de la rata înaltă a nonrăspunsurilor din partea respondenţilor, inclusiv ca efect al cercetărilor statistice cu frecvenţă mare, aceasta fiind o problemă care persistă. Mai mult decât atât, în contextul pandemiei de COVID-19 a fost îngreunat procesul de colectare a datelor statistice sporind nivelul de reticenţă din partea respondenţilor, în special din cauza multitudinii de sondaje sociologice independente realizate de diverse grupuri de interes care practic au invadat piaţa serviciilor sociologice devenind o povară pentru populaţie.

Per ansamblu, activităţile desfăşurate în ultimii ani cu implicaţii asupra sarcinii neexcesive pe respondenţi au avut un impact major, iar la momentul actual în mare parte gama şi detaliile cererilor statistice sunt limitate în mare parte la ceea ce este absolut necesar. În suportul acestei constatări putem remarca faptul că au fost optimizate termenele de prezentare a chestionarelor statistice. În urma revizuirii sistemului de rapoarte statistice în cadrul elaborării Programelor anuale de lucrări statistice (în continuare – PLS), BNS vine cu o serie de iniţiative privind reducerea numărului acestora. Doar în anul 2022 au fost excluse din PLS 14 rapoarte statistice cu periodicitate lunară, trimestrială şi anuală destinate mediului de afaceri. Totodată, utilizarea metodelor moderne de colectare a rapoartelor – CAWI (Computer-assisted Web Interviewing), care presupune autorecenzarea prin internet, permite facilitarea raportării statistice de către entităţi, contribuind considerabil la reducerea sarcinii informaţionale asupra mediului de afaceri. În prezent pentru 29 de chestionare (circa 32% din rapoartele colectate de la entităţi economice) este creată versiunea digitală de raportare către BNS online, prin intermediul Ghişeului Unic de raportare electronică. Pe lângă raportarea electronică, BNS utilizează pe larg cercetările prin sondaj (bazate pe eşantionare), care, la fel, contribuie la reducerea presiunii informaţionale asupra respondenţilor.

BNS, dispune de un plan de acţiuni de reducere a presiunii de raportare, care prevede inclusiv utilizarea surselor de date administrative şi pre-completarea chestionarelor. În curs de desfăşurare este activitatea de estimare a presiunii informaţionale asupra întreprinderilor, inclusiv pe tipuri de întreprinderi. Recent, evaluarea presiunii pe respondenţi din cercetările aflate în derulare prin programele anuale de lucrări statistice nu se realiza de către BNS. În acelaşi timp, după cum remarcă şi echipa de evaluare a EUROSTAT, se impune o abordare mai integrată şi mai sistemică în acest sens, cu existenţa unei metodologii pentru măsurarea sarcinii de răspuns în mod regulat şi pentru stabilirea obiectivelor în vederea reducerii acesteia, document care se află la BNS în etapa de elaborare.

Este de menţionat faptul că BNS, la solicitarea factorilor de decizie, realizează un şir de cercetări şi lucrări statistice care nu au analogii în ţările Uniunii Europene (https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-manuals-and-guidelines/-/ks-gq-21-006), fiind realizate în mod tradiţional (de exemplu, cercetări privind activitatea muzeelor, caselor de cultură, dezvoltarea culturii fizice şi sportului, activităţile instituţiilor publice de sport, contravenţii constatate, salubrizarea localităţilor, consumurile şi cheltuielile entităţii, numărul de traversări ale frontierei de stat de către cetăţenii străini şi cetăţenii Republicii Moldova). Suplimentar acestor activităţi, BNS realizează activităţi de colectare, generalizare, diseminare şi stocare a situaţiilor financiare în conformitate cu art.8 alin.4 din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 – activităţi care nu sunt proprii autorităţilor centrale de statistică. Aceasta contribuie la o presiune informaţională suplimentară asupra respondenţilor, precum şi asupra statisticienilor. Totodată, în cadrul avizării Programului anual de lucrări statistice care se aprobă de Guvern, propunerile de reducere şi optimizare a cercetărilor statistice înaintate de BNS nu sunt întotdeauna susţinute de către alte instituţii publice, care în schimb deseori propun implementarea lucrărilor şi cercetărilor statistice noi, în unele cazuri fără analogii pe plan internaţional. Pe de o parte, interesul autorităţilor publice este demn de apreciat şi poate fi considerat drept semn de apreciere a capacităţilor BNS de a produce informaţie statistică calitativă. Pe de altă parte, ţinând cont de resursele limitate, dar şi de necesităţile de implementare a o serie de noi standarde internaţionale în practica statistică naţională, în special conform Compendiului statistic european, se impune găsirea unor compromisuri rezonabile.

Cea mai mare vulnerabilitate existentă, ce împiedică reducerea şi mai substanţială a sarcinii de răspuns, rămâne a fi subutilizarea potenţialului datelor administrative pentru substituirea sau/şi completarea diferitelor cercetări statistice. Din acest punct de vedere, îmbunătăţirea pe dimensiunea mandatului de colectare a datelor este critică. Dincolo de aspectele privind invocarea protecţiei datelor cu caracter personal, utilizarea surselor de date administrative pentru a evita dublarea solicitărilor de date este îngreunată de conţinutul şi de formatul acestora, care de multe ori nu corespund nevoilor statistice. Chiar dacă BNS promovează utilizarea clasificărilor statistice, a noţiunilor şi a definiţiilor adoptate la nivel internaţional, acestea nu sunt pe deplin utilizate în registrele administrative. Acest fapt, precum şi lipsa la momentul actual de acces în modul şi formatul necesar pentru producerea statisticilor oficiale la date cu caracter personal relevante din sursele de date administrative (ca de exemplu la Registrul de stat al populaţiei deţinut de Agenţia Servicii Publice sau sistemul informaţional deţinut de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră privind traversările frontierei de stat de către persoanele fizice) împiedică eficientizarea activităţii statistice. O altă provocare, care rămâne deschisă, se referă la faptul că nu este dezvoltat niciun instrument software pentru a permite transmiterea facilă de către entităţi la BNS a informaţiilor din sistemele de contabilitate ale întreprinderilor. Totodată, în prezent, BNS este în proces de comunicare cu partenerii de dezvoltare referitor la posibilitatea acordării asistenţei tehnice pentru a elabora, testa şi analiza fezabilitatea unei asemenea soluţii.

La momentul actual, pentru cea mai mare parte a altor producători de date statistice, chestiunea privind sarcina de raportare asupra respondenţilor nu reprezintă o prioritate în activitatea acestora.

Unele instituţii nu au setate proceduri statistice de bază, cum ar fi existenţa unor metodologii solide pentru colectarea, procesarea, analiza şi diseminarea datelor, respectiv, sarcina de raportare devine o chestiune care va putea fi luată în vizor doar după rezolvarea sau atenuarea altor constrângeri existente.

În acest context, este de menţionat că o bună parte dintre instituţiile vizate obţin datele din propriile registre/sisteme informaţionale, pe baza datelor raportate direct de la alte entităţi.

Figura 11. Reprezentarea factorilor care influenţează sarcina de raportare

Subsecţiunea a 12-a

Eficienţa costurilor

Eficienţa costurilor se determină pentru a evalua beneficiile obţinute, şi anume serviciile informaţionale furnizate de producătorii de statistici în raport cu resursele utilizate. În cadrul BNS aceasta a fost măsurată pentru următoarele domenii: potenţialul de valorificare a IT pentru optimizarea muncii, nivelul de utilizare a datelor administrative în vederea reducerii costului general al colectării datelor, capacitatea de mobilitate a personalului în cadrul subdiviziunilor BNS şi de măsurare a utilizării resurselor şi a costului produselor statistice.

Capacitatea TIC de a contribui la creşterea eficienţei costurilor depinde de: i) adecvarea infrastructurii TIC (aşa cum este menţionat în Subsecţiunea a 5-a "Infrastructura TIC"); ii) nivelul abilităţilor IT al statisticienilor pentru a utiliza eficient resurse IT; şi iii) nivelul de standardizare a proceselor statistice. Totodată, utilizarea tabletelor pentru intervievarea CAPI pentru colectarea datelor ar putea avea un impact pozitiv asupra eficienţei costurilor.

Adoptarea inovaţiilor poate contribui la îmbunătăţirea eficienţei costurilor. Astfel de măsuri ar putea include accesarea noilor surse de date (Big Data), implementarea sistemului informaţional integrat în statistică (SIIS) al BNS şi adoptarea standardelor internaţionale în domeniu, cum ar fi standardul privind arhitectura comună pentru producerea de statistici (CSPA), pentru a permite schimbul de software în cadrul comunităţii internaţionale a statisticii şi utilizarea formatului pentru date statistice şi schimb de metadate (SDMX) pentru schimbul de date.

Utilizarea pe scară largă datelor administrative pentru a reduce costurile de colectare a datelor şi a sarcinii de răspuns este împiedicată de lipsa accesului la aceste surse de date, în special la date cu caracter personal (abordată în secţiunea "Proceduri statistice") în ciuda eforturilor depuse de BNS pentru a le utiliza (subsecţiunea 2.2.2).

În prezent, nu există un sistem de măsurare a timpului care să permită BNS să calculeze costul elaborării produselor statistice şi realizării lucrărilor statistice şi să monitorizeze utilizarea resurselor disponibile care ar putea fi optimizate şi redirecţionate pentru motivarea personalului, modernizarea infrastructurii TIC, implementarea inovaţiilor şi alte acţiuni de dezvoltare.

Din cauza restricţiilor legale, conducerea BNS nu are autonomia de a direcţiona personalul în domeniile şi activităţile unde ar putea fi repartizaţi mai eficient (inclusiv între aparatul central şi organele teritoriale de statistică ale BNS).

Cauzele principale care stau la baza acestor probleme sunt următoarele:

1) infrastructura TIC învechită;

2) probleme legate de obţinerea accesului la sursele de date administrative;

3) obstacolele juridice care împiedică transferarea personalului în cadrul instituţiei.

Figura 12. Reprezentarea factorilor care influenţează eficienţa costurilor

Subsecţiunea a 13-a

Relevanţa datelor statistice

Relevanţa datelor reflectă modul în care datele statistice corespund necesităţilor utilizatorilor. Prin urmare, este un domeniu important pentru activitatea producătorilor de date statistice în vederea asigurării utilităţii statisticilor. Doar prin cunoaşterea necesităţilor de informaţii statistice ale utilizatorilor, producătorii de statistici oficiale pot efectua ajustările necesare pentru a asigura oferirea unor statistici relevante.

În general, BNS, BNM şi alţi producători utilizează diverse instrumente prin care interacţionează cu utilizatorii.

Una dintre principalele realizări în domeniul consultării utilizatorilor se referă la crearea Consiliului Naţional pentru Statistică (CNS), prevăzută de Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială şi realizată prin Hotărârea Guvernului nr.244/2018 cu privire la Consiliul Naţional pentru Statistică. Consiliul este un organ consultativ în domeniul statisticii, creat pe lângă Guvern în scopul dezvoltării strategice şi al promovării statisticii oficiale.

Consiliul include în componenţa sa reprezentanţi ai autorităţii centrale în domeniul statisticii, mediului academic, BNM, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, patronatelor şi societăţii civile. CNS îşi desfăşoară activitatea în mod regulat. La şedinţele CNS se discută chestiuni ce ţin de sistemul statistic, iar prin intermediul acestei platforme BNS, BNM şi alţi producători de date statistice pot identifica necesităţile utilizatorilor specializaţi de date (instituţiile publice). Deşi activitatea CNS poate fi considerată, mai degrabă, drept un punct forte, există aspecte ce pot fi îmbunătăţite. Aici poate fi menţionat faptul că încă nu sunt bine puse la punct mecanismele prin care deciziile CNS să fie transpuse în acţiuni practice, ce au drept scop satisfacerea necesităţilor utilizatorilor de date statistice.

În general, BNS utilizează mai multe modalităţi pentru a afla necesităţile utilizatorilor. De exemplu, pe pagina web a instituţiei este compartimentul "Scrieţi în adresa BNS". De asemenea, BNS are pagini de Facebook, Twitter şi Telegram. BNS a realizat şi unele sondaje de opinie privind gradul de satisfacţie al utilizatorilor. Totodată, în cadrul avizării anuale a Programului de Lucrări Statistice, utilizatorii (în special reprezentanţii autorităţilor publice) îşi exprimă solicitările privind informaţiile statistice de care au nevoie.

În anul 2021, BNS a realizat în premieră un sondaj online comprehensiv cu privire la gradul de satisfacţie al utilizatorilor cu privire la produse şi serviciile statistice (https://statistica.gov.md/ro/sondaj-de-opinie-online-privind-gradul-de-satisfactie-al-utilizatorilor-9933_3824.html). Pe viitor, se planifică că astfel de sondaje vor fi desfăşurate cu regularitate şi vor fi realizate în conformitate cu bunele practici ale oficiilor de statistică din Uniunea Europeană.

În afară de realizarea cercetărilor privind opinia utilizatorilor de date prin intermediul paginii sale web, BNS practică angajarea unor entităţi independente pentru efectuarea unor sondaje de opinie (https://statistica.gov.md/ro/sondaje-de-opinie-9933_3817.html). Sondajele în cauză sunt efectuate periodic, ultimele fiind realizate în anii 2012-2013, 2015, 2016 şi recent în anul 2022 (deseori fiind asociate proceselor de planificare strategică sau instituţională a BNS), şi, de regulă, sunt finanţate din mijloacele proiectelor de asistenţă externă. În afară de BNS, BNM realizează în mod regulat evaluarea necesităţilor utilizatorilor de date.

În pofida acestor progrese, nu se poate afirma că în cadrul SSN există o abordare sistemică în consultarea utilizatorilor. Despre acest lucru ne vorbeşte şi faptul că BNS şi alţi producători de date nu evaluează în mod regulat nivelul de satisfacţie al utilizatorilor. Astfel, 42,1% din participanţii la chestionarul privind evaluarea SSN au afirmat că evaluarea necesităţilor utilizatorilor de date se efectuează, însă acest exerciţiu se realizează cu o frecvenţă redusă, iar 34,2% din persoanele intervievate au declarat că în instituţiile pe care le reprezintă necesităţile utilizatorilor de date nu se evaluează deloc.

În general, alţi producători de date statistice utilizează un instrumentar restrâns de interacţiune cu utilizatorii de date. Una dintre cele mai des răspândite modalităţi de interacţiune este contactarea directă cu reprezentanţii instituţiilor publice, iar această opţiune este practicată de: Agenţia "Apele Moldovei", Agenţia Naţională Asistenţă Socială, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Ministerul Justiţiei, Serviciul Tehnologii Informaţionale al Ministerului Afacerilor Interne. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, precum şi Agenţia Servicii Publice, organizează întâlniri în cadrul grupurilor de lucru cu utilizatorii specializaţi (reprezentanţi ai autorităţilor publice, mediului de afaceri, instituţiilor academice), iar Agenţia "Moldsilva", Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei şi Inspectoratul pentru Protecţia Mediului desfăşoară întâlniri dedicate discuţiilor cu jurnaliştii, formatorii de opinii, reprezentanţii sectorului asociativ. În acelaşi timp, mai mulţi producători de date au pe pagina web oficială a instituţiilor rubrici dedicate interacţiunii cu utilizatorii de date. În această categorie intră următorii producători de date: Autoritatea Aeronautică Civilă, BNM, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor. Cu excepţia BNS şi BNM, doar un număr mic de producători de date aplică concomitent mai multe instrumente de interacţiune cu utilizatorii. Printre aceste instituţii pot fi menţionate Compania Naţională de Asigurări în Medicină (interacţiune directă cu reprezentanţii autorităţilor publice şi rubrică pe pagina web dedicată comunicării cu utilizatorii de date), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne (întâlniri în cadrul grupurilor de lucru cu diverşi utilizatorii specializaţi şi rubrică pe pagina web destinată interacţiunii cu utilizatorii de date).

În general, evaluarea necesităţilor utilizatorilor de date în cadrul SSN se realizează în mod sporadic de o mare parte din producători, iar un şir de instituţii nu au evaluat niciodată necesităţile utilizatorilor.

Figura 13. Reprezentarea factorilor care influenţează relevanţa datelor statistice

Subsecţiunea a 14-a

Accesibilitatea datelor statistice

Una dintre sarcinile de bază ale SSN presupune că datele statistice trebuie să ajungă în timp util la publicul larg şi să fie accesibile pentru utilizatori, astfel încât aceştia să le poată folosi în interesul lor.

În general, statisticile oficiale oferite de BNS sunt disponibile şi accesibile publicului, sunt prezentate într-un mod clar pe o bază imparţială, cu metadate şi îndrumări, vizualizări grafice şi instrumente interactive. Statisticile şi metadatele corespunzătoare sunt prezentate într-un format care facilitează interpretarea corectă a datelor. BNS dispune de o pagină web performantă, care este principalul mijloc de diseminare a datelor. În acelaşi timp, BNS utilizează şi reţelele de socializare (de exemplu Facebook) pentru prezentarea diferitelor informaţii. De asemenea, a fost elaborat setul de documente şi stabilit instrumentarul pentru acordarea accesului la datele individuale în scopuri ştiinţifice. Totodată, pentru îmbunătăţirea accesului utilizatorilor la fondul de date statistice, BNS a elaborat o nouă versiune, mai modernă, a paginii web, care în prezent se află în etapa de testare publică. Noua versiune a paginii web prezintă un design modern, este uşor de navigat şi mai facil din punctul de vedere al căutării informaţiilor. Pagina nouă dispune şi de o versiune mobilă, care ţine cont de recomandările privind accesibilitatea informaţiei (vizuale şi auditive), oferă utilizatorilor posibilitatea prezentării unui feedback interactiv şi include multe alte funcţionalităţi în corespundere cu pagina web oficială a oficiilor de statistică europene şi internaţionale.

În linii mari, în cazul BNS accesibilitatea datelor este un domeniu în care se atestă o situaţie relativ bună, însă pot fi menţionate unele inconvenienţe cu care se confruntă unii utilizatori. Aici merită de menţionat 2 aspecte: (1) Banca de date statistice, de regulă nu include datele statistice privind indicatorii economici din perioada 1991-1994, deşi aceste informaţii sunt disponibile în anuarele statistice din anii respectivi; şi (2) deşi pentru majoritatea indicatorilor sunt date statistice pentru perioada de după 2000, pentru unele domenii statistice, e imposibil de creat serii cronologice lungi, deoarece seriile de date sunt întrerupte, din cauză că au fost ajustate, pe parcurs metodologiile de calcul sau/şi clasificările statistice în cadrul alinierii statisticii naţionale la standardele internaţionale; situaţii similare sunt atestate şi în activitatea oficiilor naţionale de statistică din alte ţări care, în măsura posibilităţilor, aplică revizuirea retrospectivă a seriilor de timp, cu utilizarea metodelor de reconciliere. Totodată, este de menţionat că o mare parte din utilizatori au un nivel scăzut al culturii statistice, ceea ce încetineşte reacţia de răspuns (feedback) a acestora cu privire la produsele şi la lucrările statistice în vederea îmbunătăţirii lor.

BNM şi alţi producători de date, utilizează mai multe modalităţi de diseminare a informaţiei. Cel mai răspândit mod de prezentare a datelor constituie diseminarea informaţiei prin intermediul paginii web a instituţiei, deseori în format reutilizabil (de exemplu, majoritatea respondenţilor (65%) au afirmat că instituţiile lor prezintă datele în format Excel. În acelaşi timp, se practică destul de des plasarea informaţiei în format pdf (57,5%) sau word (50%)).

Alte căi de diseminare a datelor utilizate frecvent sunt: prezentarea comunicatelor de presă (48% din respondenţi), plasarea datelor pe portalul datelor deschise www.date.gov.md (47,6% din respondenţi) şi realizarea publicaţiilor periodice (40,5% din respondenţi). Deşi producătorii plasează în mod public datele statistice, o serie de instituţii nu dispun de calendare de diseminare a datelor afişat public. Astfel, doar unii producători de date, precum: BNM, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi Ministerul Justiţiei au un calendar prestabilit de diseminare a datelor, care este disponibil pe pagina web a instituţiei. Însă, cea mai mare parte a producătorilor fie nu au calendare de diseminare a datelor, fie, dacă au calendare, acestea nu sunt făcute publice. Totodată, producătorii de date utilizează concomitent mai multe formate de prezentare a datelor, însă unele formate folosite (pdf sau word) creează dificultăţi pentru utilizatorii de date. De exemplu, majoritatea respondenţilor (65%) au afirmat că instituţiile lor prezintă datele în format Excel. În acelaşi timp, se practică destul de des plasarea informaţiei în format PDF (57,5%) sau Word (50%). Spre deosebire de alte instituţii, BNS, prin intermediul Băncii de date statistice (https://statistica.gov.md/ro/versiune-actualizata-a-bancii-de-date-statbank-12_433.html), prevede integrarea funcţiei API care oferă posibilitatea dezvoltatorilor de aplicaţii web sau mobile să acceseze datele stocate din alte sisteme sau aplicaţii într-un mod rapid. Un exemplu elocvent în acest sens este aplicaţia www.genderpulse.md care în mod automat preia date din Banca de date statistice a BNS.

Cea mai mare parte a informaţiilor prezentate de majoritatea producătorilor de date statistice, cu excepţia BNS şi BNM, nu sunt însoţite de metadate structurate sau precizări metodologice. Pe lângă BNS şi BNM doar la câteva instituţii, precum Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor sau Agenţia "Apele Moldovei", majoritatea datelor prezentate sunt însoţite de precizări metodologice. În acelaşi timp, la majoritatea producătorilor de statistici doar unele date prezentate sunt însoţite de explicaţii metodologice. Totodată, sunt un şir de instituţii (precum Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Casa Naţională de Asigurări Sociale sau Compania Naţională de Asigurări în Medicină) la care datele diseminate nu sunt însoţite de precizări metodologice.

Figura 14. Reprezentarea factorilor care influenţează

accesibilitatea datelor statistice

Subsecţiunea a 15-a

Coordonarea sistemului statistic naţional

Conform Legii nr.93/2017 cu privire la statistica oficială, SSN este compus din producătorii de date statistice, inclusiv BNS, în calitate de autoritate centrală în domeniul statisticii, BNM şi alţi producători de statistici oficiale. În cadrul SSN, BNM dezvoltă şi produce statistica oficială din domeniul său de competenţă în mod independent în conformitate cu Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei şi potrivit principiilor fundamentale ale statisticii oficiale prevăzute în Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială.

Astfel, în situaţia în care alţi producători de statistici oficiale încă nu au fost oficial recunoscuţi, întregul sistem statistic este, practic, redus la BNS şi BNM. Interacţiunile dintre BNS şi alţi producători de statistici oficiale se rezumă deocamdată, în majoritatea cazurilor, la recepţionarea de către BNS a datelor furnizate de alţi producători şi deţinători de date şi, eventual, transmiterea acestora către alţi utilizatori sau către instituţii internaţionale. Cu toate acestea, în anumite cazuri recepţionarea de date în formatul necesar şi în termenele solicitate pentru a produce şi disemina statistici oficiale conform PLS rămâne a fi problematică (Conform Raportului privind realizarea PLS pentru anul 2020 (compartimentul B), pentru elaborarea statisticilor oficiale au fost prezentate informaţiile necesare în termenele stabilite – 109 lucrări, prezentate cu întârziere – 11 lucrări, nerealizate – 3 lucrări https://statistica.gov.md/ro/activitatea-statistica-examinata-in-sedinta-consiliului-national-pentru-statisti12_1206.html). Totodată, un obiectiv strategic este de a extinde lista producătorilor de statistici oficiale în baza aplicării Regulamentului privind procedura de stabilire a producătorilor de statistici oficiale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.51/2022 (https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=129869&lang=ro) şi în baza ordinelor BNS nr.29/2022 şi nr.30/2022. Procesul de configurare a SSN şi asigurarea bunei funcţionări a acestuia va cere eforturi consistente şi sistemice de coordonare din partea BNS, în special, în vederea acordării asistenţei metodologice necesare, a monitorizării respectării principiilor de calitate şi coordonării procesului de diseminare a datelor, precum şi evaluarea şi optimizarea distribuirii responsabilităţilor pentru producerea şi diseminarea datelor între producătorii de statistici oficiale, ţinând cont de domeniile de competenţă ale instituţiilor, de sursele de date disponibile pentru producerea statisticilor oficiale şi de perspectivele de dezvoltare a acestora.

Astfel, calitatea coordonării de către BNS a SSN depinde de trei factori:

1) capacităţile interne ale BNS de coordonare (resurse umane dedicate, resurse tehnologice, proceduri statistice solide);

2) capacităţile interne ale altor producători de statistici oficiale de a implementa prevederile legale, standardele şi recomandările în domeniul statisticii oficiale, adoptate la nivel naţional şi internaţional;

3) complexitatea sistemului statistic, determinată de numărul de producători şi de diversitatea acestora, a proceselor statistice aplicate, precum şi deschiderea şi capacitatea membrilor SSN pentru implementarea deciziilor şi a standardelor/regulilor adoptate la nivelul SSN.

Figura 15. Reprezentarea factorilor care influenţează coordonarea SSN

Subsecţiunea a 16-a

Aspecte organizaţionale şi structurale

Structura organizaţională a unei autorităţi de statistică trebuie să derive din sarcinile stabilite, disponibilul şi gradul de pregătire a personalului, resursele financiare puse la dispoziţia autorităţii etc. Opţiunile majore în structura instituţională se rezumă la organizarea pe subiecte/domenii statistice, pe funcţii sau, de cele mai dese ori, la o anumită combinaţie a acestora.

Structura organizaţională actuală a BNS (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.935/2018 cu privire la organizarea şi funcţionarea Biroului Naţional de Statistică) corespunde, în linii mari, obiectivelor pe termen scurt ale BNS. Structura combină atât unităţi structurale bazate pe domenii statistice, cât şi unităţi care furnizează servicii generice. Structura regională a fost raţionalizată în conformitate cu recomandările Evaluării Globale a SSN realizată în anul 2019 de către EUROSTAT.

În acelaşi timp, unele unităţi structurale cu funcţii generice nu activează la nivel scontat, nefiind funcţionale în deplină măsură. De exemplu, în Secţia de audit intern şi management al calităţii abia în anul 2021 a fost angajat primul specialist. Situaţia este foarte dificilă şi în Secţia instruire în statistica oficială, unde activează doar un specialist. Toată asistenţa juridică necesară activităţii BNS este limitată la o unitate de personal ca parte din Secţia juridică şi resurse umane. În condiţiile actuale, deosebit de importantă este şi consolidarea unităţilor structurale responsabile de: metode statistice, inclusiv subdiviziunile responsabile de utilizarea datelor din surse administrative şi private, precum şi GIS; securitatea cibernetică şi protecţia datelor cu caracter personal; modernizarea tehnologică a sistemelor informaţionale ale BNS; explorarea aplicării şi utilizarea surselor de date şi a metodelor alternative (netradiţionale) în activitatea de producţie statistica, ca de exemplu: a datelor mari ("Big Data"), datelor spaţiale, "machine learning", "web scraping". Unităţile structurale tematice, la fel, se confruntă cu o criză acută de personal, un exemplu fiind Direcţia conturi naţionale, unde peste 45% din posturi sunt vacante.

În cazul altor instituţii care furnizează date în scopul producerii statisticilor oficiale, organizarea unităţilor responsabile de date este extrem de diversă. De exemplu, în cazul Agenţiei "Apele Moldovei" există un singur specialist care, alături de alte funcţii, este responsabil şi de activităţi statistice. În cazul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică funcţiile legate de statistică sunt îndeplinite de o subdiviziune responsabilă exclusiv de activităţile statistice. Majoritatea instituţiilor raportează probleme în îndeplinirea acestor funcţii, în special, cauzate de insuficienţa de personal şi calificarea acestuia.

Secţiunea a 3-a

Analiza mediului intern şi extern (SWOT)

Identificarea factorilor critici de influenţă asupra realizării obiectivelor prezentei Strategii fost realizată prin evaluarea mediului intern şi extern al procesului de implementare a Strategiei.

În acest scop, a fost utilizat instrumentarul de analiză SWOT a factorilor de influenţă asupra implementării Strategiei, ce a permis identificarea vulnerabilităţilor (celor mai importante puncte slabe interne) şi ameninţărilor (factorilor sensibili externi) care pot cauza apariţia riscurilor de implementare. Rezultatele acestei analize a mediului intern şi extern la nivelul SSN sunt prezentate în tabelul 1.

Evaluarea s-a realizat pe baza analizei SSN, a observării cadrului de funcţionare, a opiniilor, a punctelor de vedere şi a opţiunilor exprimate de personalul BNS şi a altor producători de statistici oficiale, de principalii utilizatori de statistici oficiale, de reprezentanţi ai sectorului de cercetare şi dezvoltare.

Capitolul III

OBIECTIVE ŞI VIZIUNE

Viziunea 2030: SSN va funcţiona ca o structură consolidată, capabilă să furnizeze produse şi servicii statistice de înaltă calitate, în corespundere cu standardele europene, răspunzând necesităţilor unui spectru larg de utilizatori.

În vederea realizării viziunii, Strategia va urmări patru obiective generale:

1. Capacitatea instituţională a membrilor SSN consolidată pentru a produce date statistice relevante, accesibile şi interoperabile, guvernate de standarde şi condusă de inovaţie.

2. Sistemul statistic naţional fortificat prin sisteme de bună guvernare, cadrul legal şi de reglementare comun, practici de confidenţialitate şi protecţie a datelor pentru a asigura transparenţa şi accesibilitatea datelor de interes public şi pentru a creşte încrederea publicului în date şi utilizarea acestora.

3. Date de înaltă calitate, inclusiv seturi noi de date (oportune, relevante, fiabile, accesibile, dezagregate, coerente, comparabile la nivel internaţional şi armonizate cu cerinţele Uniunii Europene), produse pentru a informa societatea şi pentru a susţine luarea deciziilor eficiente şi implementarea politicilor publice, bazate pe dovezi, care să conducă la o dezvoltare durabilă şi o societate incluzivă.

4. Cultura statistică în societate consolidată pentru a permite factorilor de decizie să utilizeze datele în mod eficient şi să furnizeze într-un mod durabil serviciile şi resursele de care populaţia are nevoie, pentru recuperarea în situaţii de criză şi pentru a oferi posibilitate publicului larg de a înţelege mai bine statisticile şi de a responsabiliza autorităţile.

Astfel, viziunea strategică asupra dezvoltării SSN se axează pe Obiectivul general 7 al Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" – Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente şi obiectivele specifice 7.1. Edificarea unei administraţii publice integre, responsabile, eficiente, transparente şi deschise participării cetăţenilor în procesele de luare a deciziilor şi 7.3. Integrarea ştiinţei, tehnologiilor şi datelor în procesul de guvernanţă. Iar implementarea obiectivelor generale ale prezentei Strategii vor contribui nemijlocit la implementarea direcţiilor de politici ale SDN, după cum urmează:

Pentru asigurarea unei monitorizări corespunzătoare a Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" şi a ţintelor ODD asociate, prin implementarea prezentei Strategii, sistemul statistic naţional care include BNS, precum şi alţi producători de statistici oficiale şi deţinători de date administrative vor asigura colectarea datelor dezagregate necesare.

Conform angajamentelor privind implementarea Agendei globale de dezvoltarea durabilă, până în anul 2030, prin implementarea obiectivelor generale ale prezentei Strategii, urmează să fie implementate următoarele ţinte ODD:

Ţinta ODD 17.18. Până în anul 2025, sporirea semnificativă a disponibilităţii datelor calitative, în timp util şi fiabile, dezagregate după venit, sexe, vârstă, rasă, etnie, statut migraţional, dizabilităţi, localizare geografică şi alte caracteristici relevante în contexte naţionale.

Ţinta ODD 17.19. Până în anul 2030, dezvoltare în baza iniţiativelor existente a măsurătorilor progresului privind dezvoltarea durabilă care complementează produsul intern brut şi oferă suport pentru dezvoltarea capacităţilor statistice.

Capitolul IV

DIRECŢII PRIORITARE

În continuare vor fi descrise direcţiile prioritare şi principalele activităţi planificate pentru atingerea fiecărui obiectiv general menţionat în capitolul precedent. Legătura dintre direcţiile prioritare şi obiectivele specifice ale Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" la care acestea contribuie este prezentată prin includerea între paranteze a codului numeric al obiectivului specific.

Secţiunea 1

Obiectivul general 1

Obiectivul general 1. Capacitatea instituţională a membrilor SSN consolidată pentru a produce date statistice relevante, accesibile şi interoperabile, guvernate de standarde şi condusă de inovaţie (SND, obiectiv specific 7.1)

Subsecţiunea 1. Direcţia prioritară 1.1. Consolidarea mandatului pentru colectarea datelor

1.1.1. Adoptarea unui pachet de armonizare a cadrului normativ (ajustarea Legii nr.93/2017 cu privire la statistica oficială, Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal etc.) pentru operaţionalizarea prevederilor legii cu privire la statistica oficială. Aceasta va presupune o analiză a tuturor lacunelor de implementare şi ajustare corespunzătoare a legislaţiei pentru a reduce la minimum ambiguităţile care ar putea servi drept refuz de furnizare a datelor cu caracter personal şi a altor date individuale din sursele de date administrative şi private membrilor SSN pentru producerea statisticilor oficiale. Adiţional, cu privire la asigurarea accesului la date cu caracter personal, activităţile de armonizare vor cuprinde şi alte aspecte precum standardizarea variabilelor/indicatorilor colectaţi de diferite instituţii care sunt de interes major pentru statistica oficială (în special în vederea utilizării surselor de date administrative pentru producerea de statistici oficiale, inclusiv pentru desfăşurarea recensămintelor populaţiei, locuinţelor şi a celor agricole).

1.1.2. Creşterea culturii cooperării interinstituţionale, în special prin încheierea acordurilor (memorandumurilor de înţelegere) între membrii SSN şi alţi parteneri, pentru a asigura accesul la sursele de date administrative.

1.1.3. Evaluarea surselor de date administrative şi private relevante pentru producerea statisticilor oficiale, cu identificarea punctelor tari şi a celor slabe, a bunelor practici şi a măsurilor necesare pentru perfecţionarea mecanismelor de cooperare interinstituţională, cu participarea activă a deţinătorilor acestor surse de date.

1.1.4. Fortificarea capacităţilor instituţionale ale BNS, BNM şi ale altor producători de statistici oficiale privind obţinerea accesului şi utilizarea SDA în scopuri statistice.

1.1.5. Dezvoltarea şi aprobarea de către Guvern a cadrului normativ relevant cu privire la conceptele şi regulamentele sistemelor informaţionale ale BNS şi ale altor producători de statistici oficiale, care vor permite consumul şi prelucrarea datelor din registre de stat şi private, în special prin platforma de interoperabilitate (MConnect), în scopul producerii de statistici oficiale, inclusiv recensăminte.

1.1.6. Restructurarea SSN prin atribuirea, după caz, a funcţiei de elaborare a datelor statistice sectoriale (mediu, justiţie, educaţie, sănătate etc.) instituţiilor responsabile care deţin capacităţile, expertiza şi sistemele informaţionale relevante sectoarelor în cauză. Sprijinirea producătorilor de statistici oficiale în procesul de formare şi acumulare a competenţelor, care să asigure sporirea capacităţii acestor autorităţi în domeniul statisticii oficiale.

Subsecţiunea 2. Direcţia prioritară 1.2. Dezvoltarea resurselor umane

1.2.1. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare continuă a gradului de satisfacţie şi a necesităţilor personalului în vederea îmbunătăţirii continue a condiţiilor de muncă, a eficienţei utilizării timpului şi a climatului organizaţional în BNS şi în alte instituţii din cadrul SSN.

1.2.2. Definirea participativă (prin implicarea reprezentanţilor relevanţi ai tuturor producătorilor de statistici oficiale) a unui program multianual de dezvoltare a resurselor umane la nivelul întregului sistem statistic naţional, ce urmează a fi implementat prin intermediul unor programe anuale integrate în bugetele anuale ale instituţiilor membre ale SSN.

1.2.3. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare şi documentare continuă a necesităţilor de instruire a personalului în SSN şi elaborarea de instrumente motivante pentru stimularea autoinstruirii continue, inclusiv vouchere pentru co-finanţarea participării la cursuri de instruire certificate, oferirea unui buget rezonabil de timp din contul programului de lucru pentru participarea la programe de instruire, delegarea tinerilor specialişti la instruire în cadrul programelor de masterat şi de doctorat, definirea unor teme aplicative pentru aceste cercetări, partajarea experienţei profesionale în cadrul SSN.

1.2.4. Asigurarea unui sistem eficient şi durabil de formare iniţială, instruire continuă în domeniul statisticii (atât pentru statisticienii din SSN, utilizatorii datelor statistice, cât şi pentru respondenţi) şi utilizării datelor, pentru dezvoltare profesională şi abilitare cu capacităţi de inovare şi know-how pentru statisticile oficiale naţionale.

1.2.5. Stabilirea de către BNS a parteneriatelor cu liceele, instituţiile de învăţământ profesional tehnic şi superior pentru promovarea culturii statistice, lansarea proiectelor de aplicaţii pentru valorificarea datelor statistice şi promovarea specialităţii statistice în rândul tinerilor care optează pentru carieră în domeniul matematic, economic sau financiar.

1.2.6. Creşterea nivelului de salarizare pentru personalul implicat în SSN, în primul rând în cadrul BNS similar cu cele din aparatele centrale ale ministerelor.

1.2.7. Dezvoltarea şi oferirea avantajelor nefinanciare de carieră în domeniul statistic în cadrul planurilor de recrutare şi dezvoltare a resurselor umane: independenţă politică, posibilitate de manifestare într-un mediu profesional înalt, inclusiv pe plan internaţional, oportunităţi clar structurate de dezvoltare profesională, avansare în carieră bazată pe merite etc.

1.2.8. Eficientizarea utilizării resurselor umane prin automatizarea, standardizarea şi documentarea proceselor statistice, rotaţia cadrelor şi asigurarea unei mobilităţi sporite a personalului în interiorul aparatului central al BNS, între aparatul central şi centrele regionale, precum şi în cadrul SSN în ansamblu, în vederea prevenirii factorilor de stres în viaţa profesională, surmenajului profesional şi specializării excesive.

1.2.9. Motivarea personalului din cadrul SSN prin aplicarea unor forme alternative de ocupare, care ar asigura realizarea conformă a funcţiilor de serviciu, inclusiv cu program flexibil, munca la distanţă etc.

1.2.10. Intensificarea eforturilor şi diversificarea strategiilor de recrutare a personalului calificat în cadrul SSN, inclusiv din categoria celor cu specialităţi conexe, dar cu capacitate de învăţare rapidă, inclusiv prin căutarea activă în reţelele de socializare, cooperarea mai strânsă cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi asigurarea unui program efectiv de instruire iniţială şi continuă.

1.2.11. Îmbunătăţirea comunicării interne în cadrul BNS în vederea sporirii eficienţei şedinţelor de lucru, utilizării mai raţionale a timpului şi îmbunătăţirii motivaţiilor de performanţă profesională din partea staff-ului.

1.2.12. Analiza utilizării timpului de lucru pentru elaborarea produselor statistice, realizarea lucrărilor statistice, precum şi a proceselor conexe, din perspectiva eficientizării resurselor umane şi a motivării personalului.

Subsecţiunea 3. Direcţia prioritară 1.3. Asigurarea alocării de resurse financiare şi tehnice sustenabile şi eficiente

1.3.1. Analiza eficienţei utilizării resurselor alocate instituţiilor din cadrul SSN, pentru identificarea oportunităţilor de eficientizare a acestora.

1.3.2. Implementarea unui sistem de măsurare a timpului bazat pe procesele şi subprocesele GSBPM, cu scopul evaluării sistematice a costurilor per produs sau lucrare statistică, pentru corelarea justificată a cuantumului de resurse necesare cu volumul lucrărilor statistice efectuate şi identificarea şi înlăturarea oricăror blocaje şi ineficienţe.

1.3.3. Identificarea rezervelor de optimizare a resurselor bugetare în urma revizuirii activităţilor statistice (inclusiv prin excluderea cercetărilor statistice care şi-au pierdut relevanţa, sporirea utilizării surselor de date administrative şi private în scopuri statistice, utilizarea la scară mai largă a soluţiilor moderne IT), care vor aduce avantaje suplimentare precum: producerea de statistici noi, micşorarea presiunii informaţionale asupra respondenţilor statistici, sporirea calităţii datelor statistice, producerea statisticilor într-un termen mai rapid şi cu o frecvenţă mai mare.

1.3.4. Operaţionalizarea Consiliului sectorial în domeniul asistenţei externe privind statistica oficială cu BNS în calitate de coordonator al acestuia. Acesta va contribui la îmbunătăţirea implementării Strategiei prin integrarea mai eficientă a acţiunilor şi a mijloacelor financiare şi tehnice preconizate cu suport extern, dar şi o mai bună monitorizare a proiectelor şi a programelor de asistenţă externă.

1.3.5. Consolidarea capacităţilor instituţionale ale BNS şi ale altor producători de statistici oficiale pentru atragerea şi accesarea proiectelor de asistenţă externă în scopul completării resurselor financiare şi tehnice ale SSN, în particular pentru cercetări statistice complexe precum recensămintele.

1.3.6. Evaluarea business-modelului BNS pentru a identifica oportunităţile de diversificare a veniturilor din dezvoltarea şi prestarea de noi servicii statistice contra plată (în afara programului de lucrări statistice), răspunzând cererii de date în creştere continuă pe piaţa solicitărilor de informaţii statistice care este încă în formare şi volatilă.

1.3.7. Fortificarea capacităţii subdiviziunii responsabile de instruire în statistica oficială pentru: (i) organizarea şi coordonarea activităţii altor producători de statistici oficiale sau potenţialii candidaţi; (ii) instruiri tematice axate pe beneficiar şi cu curriculum cu conţinut relevant (grup-ţintă fiind producători sau furnizori de date, personal de suport de tip intervievatori, diverse categorii de utilizatori de date); (iii) realizarea de activităţi analitice sau statistice specifice (ex.: lucrări de eşantionare, analize socioeconomice, proiecte experimentale şi de know-how în statistică cu (re)utilizarea de date noi şi alternative etc.).

1.3.8. Implicarea plenară şi participarea eficientă a instituţiilor din cadrul SSN în activităţile de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM) în procesul de stabilire a priorităţilor de programe şi a celor bugetare de cheltuieli.

Subsecţiunea 4. Direcţia prioritară 1.4. Optimizarea structurii organizatorice a instituţiilor din cadrul SSN

1.4.1. Evaluarea funcţională a BNS şi revizuirea structurii BNS în baza recomandărilor. Actualizarea periodică (o dată la 4-5 ani) a analizei funcţionale a BNS din perspectiva capacităţii de satisfacere a indicatorilor de performanţă instituţională predefiniţi şi corespunderii structurii organizaţionale la noile priorităţi strategice.

1.4.2. Asigurarea posibilităţilor efective de realocare independentă a personalului în cadrul subdiviziunilor structurale ale BNS, din cadrul oficiilor teritoriale către aparatul central şi viceversa, în funcţie de necesităţile şi priorităţile BNS.

1.4.3. Asigurarea existenţei unor unităţi structurale cu funcţii statistice clar atribuite în cadrul celorlalţi producători de statistici oficiale.

Secţiunea a 2-a

Obiectivul general 2

Obiectivul general 2. Sistemul statistic naţional fortificat prin sisteme de bună guvernare, cadrul legal şi de reglementare comun, practici de confidenţialitate şi protecţie a datelor pentru a asigura transparenţa şi accesibilitatea datelor de interes public şi pentru a creşte încrederea publicului în date şi utilizarea acestora (SND, obiectiv specific 7.1)

Subsecţiunea 1. Direcţia prioritară 2.1. Fortificarea independenţei profesionale a BNS

2.1.1. Adoptarea unui pachet cuprinzător de amendamente în acte normative (privind consolidarea mandatului BNS de colectare şi accesare a datelor pentru scopuri statistice şi de diseminare a statisticilor oficiale etc.).

2.1.2. Asigurarea condiţiilor necesare pentru consolidarea/valorificarea independenţei profesionale cu privire la producerea şi diseminarea statisticilor oficiale (adecvarea resurselor pentru realizarea atribuţiilor şi împuternicirilor sale, inclusiv pentru realizarea lucrărilor statistice, formarea şi motivarea personalului, dezvoltarea bazei tehnico-materiale conforme, asigurarea respectării deontologiei statistice etc.).

2.1.3. Consolidarea prezenţei autorităţii centrale în domeniul statisticii în spaţiul public cu scopul promovării standardelor şi metodologiilor în statistica oficială, feedback constructiv la critici şi la utilizarea eronată a statisticilor, contribuind, astfel, la formarea corectă a opiniei publice cu privire la aspectele statistice şi la creşterea culturii statistice în societate.

Subsecţiunea 2. Direcţia prioritară 2.2. Asigurarea unui climat favorabil pentru respectarea confidenţialităţii statistice şi protecţiei datelor

2.2.1. Consolidarea, pentru producătorii de statistici oficiale, a măsurilor regulatorii, administrative, tehnice şi organizatorice de protecţie a datelor, pentru facilitarea consumului de date şi a utilizării acestora în scopuri statistice.

2.2.2. Facilitarea accesului cercetătorilor la date statistice individuale în scopuri ştiinţifice, în conformitate cu legea privind statistica oficială şi bunele practici internaţionale în domeniu.

2.2.3. Elaborarea politicii de confidenţialitate şi protecţie a datelor şi a instrucţiunilor de implementare a acestora la nivel de SSN.

2.2.4. Fortificarea capacităţilor şi abilităţilor producătorilor de statistici oficiale pentru respectarea confidenţialităţii şi protecţiei datelor în procesul de producere, diseminare şi arhivare a datelor.

2.2.5. Efectuarea periodică a auditului privind protecţia şi securitatea datelor (inclusiv a datelor cu caracter personal) pentru asigurarea corespunderii la cerinţele şi la standardele în domeniu şi adaptarea la noile tehnologii informaţionale.

Subsecţiunea 3. Direcţia prioritară 2.3. Dezvoltarea premiselor şi capacităţilor pentru coordonarea strategică

2.3.1. Dezvoltarea capacităţilor interne de coordonare ale BNS, inclusiv la nivelul personalului responsabil de procesele şi metodologiile statistice.

2.3.2. Elaborarea programelor anuale şi multianuale de lucrări statistice la nivelul întregului SSN.

2.3.3. Dezvoltarea platformelor de dialog în cadrul SSN în vederea asigurării coerenţei statisticilor oficiale elaborate de membrii acestuia, optimizării cercetărilor statistice şi reducerii sarcinii informaţionale asupra respondenţilor, cu scopul implementării coordonate a Compendiului statisticilor europene şi a Codului de bune practici al statisticilor europene.

2.3.4. Asigurarea uniformizării, inclusiv prin prevederi regulatorii, a proceselor şi metodologiilor utilizate de alţi producătorii de statistici oficiale, pe baza standardelor elaborate şi/sau recomandărilor BNS.

2.3.5. Asigurarea diseminării coordonate a statisticilor oficiale la nivelul întregului SSN în corespundere cu un calendar comun de diseminare.

Subsecţiunea 4. Direcţia prioritară 2.4. Optimizarea procedurilor de producţie statistică

2.4.1. Intensificarea colaborării cu deţinătorii resurselor informaţionale de stat şi private pentru sporirea utilizării acestora în scopul producerii statisticilor oficiale. Identificarea şi stabilirea de parteneriate pentru utilizarea de noi surse de date şi metode de producere a statisticilor (ex.: Big Data, date spaţiale, web scraping, machine learning etc.), cu potenţial de completare sau substituire parţială a surselor statistice existente.

2.4.2. Valorificarea potenţialului surselor de date administrative şi private (ex.: companiile din domeniul energetic, telecomunicaţii, comerţ) şi date noi prin elaborarea statisticilor experimentale cu integrarea ulterioară în producţia statistică. Aceasta se va realiza prin lucrări experimentale şi de testare a acestor surse (nonstatistice) în vederea producerii statisticilor oficiale. Utilizarea sporită a surselor de date administrative şi private în scopuri statistice va permite: (i) substituirea cercetărilor statistice existente, inclusiv tranziţia treptată la recensăminte în bază de registre; (ii) elaborarea datelor statistice noi; (iii) elaborarea datelor statistice cu frecvenţă mai mare; (iv) reducerea costurilor pentru producerea de statistici oficiale; (v) reducerea presiunii informaţionale asupra respondenţilor.

2.4.3. Operaţionalizarea prevederilor legale privind coordonarea de către deţinătorii de surse de date administrative cu BNS a conţinutului şi a volumului datelor colectate de către aceştia, inclusiv eventualele modificări ale datelor, şi includerea, la solicitarea BNS, a indicatorilor suplimentari.

Subsecţiunea 5. Direcţia prioritară 2.5. Reducerea presiunii informaţionale asupra respondenţilor

2.5.1. Colaborarea membrilor SSN cu respondenţii în vederea promovării înţelegerii mai bune a scopului, conţinutului şi modului de prezentare a chestionarelor statistice şi identificării căilor de optimizare a sarcinii de răspuns.

2.5.2. Crearea condiţiilor normative, funcţionale, organizatorice, metodologice, tehnice şi tehnologice pentru dezvoltarea unor instrumente pentru extragerea automată a datelor statistice din evidenţa contabilă a companiilor în vederea producerii statisticilor oficiale.

2.5.3. Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de monitorizare şi evaluare în mod regulat a sarcinii de răspuns asupra respondenţilor (entităţi şi populaţie) pentru optimizarea acesteia.

2.5.4. Extinderea digitalizării chestionarelor statistice pentru entităţi şi gospodării pentru facilitarea raportării datelor statistice, în special cu utilizarea metodei CAWI de raportare online.

Secţiunea a 3-a

Obiectivul general 3

Obiectivul general 3. Date de înaltă calitate, inclusiv seturi noi de date (oportune, relevante, fiabile, accesibile, dezagregate, coerente, comparabile la nivel internaţional şi armonizate cu cerinţele Uniunii Europene), produse pentru a informa societatea şi pentru a susţine luarea deciziilor eficiente şi implementarea politicilor publice, bazate pe dovezi, care să conducă la o dezvoltare durabilă şi o societate incluzivă (SND, obiectiv specific 7.3)

Subsecţiunea 1. Direcţia prioritară 3.1. Consolidarea managementului calităţii în sistemul statistic naţional bazat pe o abordare comună

3.1.1. Elaborarea şi implementarea Ghidului privind managementul calităţii în statistica oficială cu reguli comune (abordări generale şi proceduri standardizate) privind asigurarea calităţii în cadrul SSN.

3.1.2. Adoptarea de către producătorii de statistici oficiale a politicii de calitate în cadrul instituţiilor lor, necesare pentru asumarea pe deplin a responsabilităţii privind managementul calităţii statisticilor produse.

3.1.3. Crearea în cadrul instituţiilor din SSN a capacităţilor privind asigurarea managementului calităţii statisticilor produse.

3.1.4. Implementarea graduală a sistemului de management al calităţii statisticilor oficiale prin alinierea la standardele de calitate.

3.1.5. Realizarea evaluărilor globale sau sectoriale periodice din perspectiva corespunderii statisticilor oficiale la standardele de calitate internaţionale, europene, cu elaborarea planurilor de remediere.

Subsecţiunea 2. Direcţia prioritară 3.2. Alinierea statisticilor oficiale la standardele internaţionale, în special cele europene

3.2.1. Realizarea evaluărilor sectoriale şi tematice periodice privind gradul de corespundere a metodologiilor utilizate în producerea statisticilor oficiale cu standardele internaţionale, în special cu cele europene.

3.2.2. Dezvoltarea metodologiilor statistice şi extinderea metodelor statistice (modelelor cantitative de estimare a datelor lipsă – imputarea statistică) conform standardelor şi normelor internaţionale pentru asigurarea comparabilităţii datelor statistice produse în cadrul SSN şi satisfacerea necesităţilor utilizatorilor.

3.2.3. Organizarea şi efectuarea în anul 2024 a Recensământului populaţiei şi locuinţelor, în conformitate cu recomandările Conferinţei statisticienilor europeni pentru recensămintele populaţiei şi al locuinţelor, runda 2020, a Comisiei Economice a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Europa (https://unece.org/DAM/stats/publications/2015/ECECES41_EN.pdf) şi cu Principiile şi recomandările pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor, ONU, Revizia 3 (https://unstats.un.org/unsd/demographic-social/Standards-and-Methods/files/Principles_and_Recommendations/Population-and-Housing-Censuses/Series_M67rev3-E.pdf) (ţintă ODD 17.19) . 

3.2.4. Realizarea cercetărilor şi lucrărilor statistice în corespundere cu prevederile Compendiului statistic european şi ţinând cont de cadrul ONU de indicatori de monitorizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), cu accent specific pe dezagregarea datelor statistice în vederea asigurării de evidenţe pentru implementarea principiului "nimeni să nu fie lăsat în urmă" în cadrul monitorizării Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" şi a politicilor sectoriale (ţinta ODD 17.18).

3.2.5. Extinderea participării reprezentanţilor SSN în cadrul platformelor internaţionale în domeniul statisticii oficiale pentru a consolida schimbul de experienţă cu reprezentanţii instituţiilor din alte state.

3.2.6. Fortificarea cooperării dintre producătorii de date statistice oficiale şi mediul academic, instituţii de cercetare ştiinţifică, comunitatea de experţi, inclusiv pe dimensiunea îmbunătăţirii metodologiilor statistice.

3.2.7. Sporirea ponderii cercetărilor în domeniul statistic sau în domenii conexe (econometrie, modelare şi prognozare economică şi demografică) în cadrul programelor de cercetare-dezvoltare finanţate de stat sau de partenerii de dezvoltare cu posibilitatea integrării rezultatelor acestora în statistica oficială.

3.2.8. Implementarea Politicii de revizuire (ESS guidelines on revision policy for PEEIs: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5935517/KS-RA-13-016-EN.PDF) a datelor statistice şi implementarea tehnicilor şi metodelor statistice pentru reconcilierea datelor şi minimizarea impactului modificărilor metodologice asupra indicatorilor.

Subsecţiunea 3. Direcţia prioritară 3.3. Optimizarea proceselor statistice prin modernizarea infrastructurii TIC a SSN

3.3.1. Evaluarea periodică a infrastructurii TIC a instituţiilor din cadrul SSN în vederea consolidării eforturilor de unificare şi digitalizare a proceselor statistice în conformitate cu agenda de guvernare electronică şi transformare digitală.

3.3.2. Dezvoltarea şi menţinerea sistemului informaţional integrat în statistică (SIIS) bazat pe metadate al BNS în conformitate cu bunele practici în domeniu în baza evaluării cuprinzătoare a infrastructurii TIC existente şi a experienţei altor instituţii de statistică.

3.3.3. Tranzitarea de la abordarea insulară de producţie statistică, în care anumite domenii au propriile procese şi arhitectură, la o abordare integrată (holistică), folosind metode comune în care procesele sunt partajate şi reutilizate, pentru a restructura procesele de producţie statistică, a îmbunătăţi eficienţa şi a produce rezultate care să satisfacă mai bine nevoile utilizatorilor.

3.3.4. Utilizarea noilor metode şi tehnologii pentru colectarea datelor, precum interviurile personale asistate de computer (CAPI), interviurile WEB asistate de computer (CAWI), interviurile telefonice asistate de computer (CATI), colectarea datelor cu utilizarea sistemelor informaţionale geografice (GIS).

3.3.5. Gestionarea datelor geospaţiale şi schimbul de date ţinând cont de bunele practici, precum prin intermediul interfeţelor de programare a aplicaţiilor (API) şi a serviciilor de reţea (WMS, WMTS, WFS etc.).

3.3.6. Formarea de reţele cu personalul TIC din birourile naţionale de statistică din alte ţări, inclusiv participarea la proiecte internaţionale în rândul comunităţii statistice şi dobândirea de experienţă în standardele internaţionale de modernizare a sistemului statistic.

3.3.7. Organizarea de programe de cooperare cu instituţiile de învăţământ superior pentru a atrage studenţi cu profil TIC relevant prin intermediul stagiilor de practică, implicare în proiecte pe termen scurt şi oferirea de locuri de muncă după finalizarea studiilor.

3.3.8. Instruirea continuă a personalului din cadrul SSN în vederea consolidării capacităţilor privind standardele de modernizare, cum ar fi: Arhitectura comună de producţie statistică (Common Statistical Production Architecture, CSPA), Modelul generic de activitate pentru organizaţiile statistice), (Generic Activity Model for Statistical Organisations, GAMSO), Modelul generic al proceselor de producţie statistică (Generic Statistical Business Process Model, GSBPM), Modelul generic de informaţii statistice (Generic Statistical Information Model, GSIM), Schimbul de date şi metadate statistice (Statistical Data and Metadata eXchange, SDMX), folosirea limbajelor open source (ex.: R+) utilizarea Big Data şi a altor surse de date netradiţionale împreună cu tehnici de învăţare automată (machine learning) pentru producerea statisticilor oficiale.

3.3.9. Sporirea interoperabilităţii datelor dintre deţinătorii de date administrative şi membrii SSN prin utilizarea pe larg a platformei de interoperabilitate (MConnect) şi cu integrarea serviciilor de platformă guvernamentale.

Subsecţiunea 4. Direcţia prioritară 3.4. Extinderea accesului publicului larg la datele statistice oficiale

3.4.1. Dezvoltarea paginilor web dedicate statisticilor oficiale, în corespundere cu un standard comun de diseminare (calendarul de diseminare a datelor, publicarea metadatelor etc.).

3.4.2. Extinderea accesului instituţiilor publice cu funcţii de control la informaţiile statistice relevante, în condiţiile prevederilor Legii nr.93/2017 cu privire la statistica oficială, în scopul realizării atribuţiilor instituţionale.

3.4.3. Extinderea accesului securizat la microdate statistice anonimizate în scopuri ştiinţifice în corespundere cu Regulamentul aprobat de BNS, cu respectarea cerinţelor de confidenţialitate şi protecţie a datelor.

3.4.4. Îmbunătăţirea produselor statistice elaborate de instituţiile din cadrul SSN prin: i) extinderea seriilor de timp; ii) perfecţionarea şi îmbunătăţirea cu noi informaţii a bazelor de date puse la dispoziţia utilizatorilor; iii) standardizarea şi îmbunătăţirea conţinutului produselor statistice; iv) optimizarea termenelor de diseminare a produselor statistice etc.

3.4.5. Extinderea modalităţilor de diseminare a statisticilor oficiale: (i) pe pagina web a BNS, compatibilă cu dispozitivele mobile şi adaptată la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi; (ii) Banca de date statistice; (iii) platforme interactive de diseminare; (iv) prin utilizarea reţelelor de socializare etc.

3.4.6. Dezvoltarea şi gestionarea platformei naţionale destinate indicatorilor de monitorizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) produse la nivel naţional, cu actualizarea în mod regulat a metadatelor.

3.4.7. Crearea unui geoportal statistic pentru diseminarea datelor statistice integrate cu datele spaţiale.

Secţiunea a 4-a

Obiectivul general 4

Obiectivul general 4. Cultura statistică în societate consolidată pentru a permite factorilor de decizie să utilizeze datele în mod eficient şi să furnizeze într-un mod durabil serviciile şi resursele de care populaţia are nevoie, pentru recuperarea în situaţii de criză şi pentru a oferi posibilitate publicului larg de a înţelege mai bine statisticile şi a responsabiliza autorităţile (SND, obiectiv specific 7.3)

Subsecţiunea 1. Direcţia prioritară 4.1. Consultarea opiniei utilizatorilor de date pentru îmbunătăţirea continuă a ofertei de statistici oficiale

4.1.1. Evaluarea periodică a gradului de satisfacţie a utilizatorilor cu produsele şi serviciile statistice ale membrilor SSN, precum şi a necesităţilor utilizatorilor de fortificare a cunoştinţelor statistice.

4.1.2. Asigurarea informării şi vizibilităţii publice privind activitatea SSN, în particular cu privire la cercetările statistice noi, cercetările complexe de amploare (ex., recensămintele), progresul în modernizarea metodelor statistice, inovaţii în statistică etc.

4.1.3. Consolidarea politicii de comunicare, cu prezenţa mai activă a BNS, BNM şi a altor producători de statistici oficiale în spaţiul public.

Subsecţiunea 2. Direcţia prioritară 4.2. Dezvoltarea calitativă a cererii de date în raport cu potenţialul ofertei de date

4.2.1. Consolidarea cooperării dintre producătorii de date statistice, pe de o parte, şi mediul academic, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile educaţionale, pe de altă parte, pentru a identifica şi implementa diferite mecanisme prin care poate fi îmbunătăţit nivelul culturii statistice în rândul publicului larg.

4.2.2. Organizarea activităţilor de instruire, inclusiv în parteneriate cu alte instituţii (mediul academic, instituţiile educaţionale, ONG-uri, universităţi, asociaţii de business), cu privire la statisticile disponibile, conceptele de bază, utilizarea statisticilor cu diferite grupuri ţintă.

4.2.3. Sporirea transparenţei activităţii statistice în cadrul SSN prin informarea mai bună a respondenţilor şi a utilizatorilor.

Capitolul V

IMPACTUL STRATEGIEI

Secţiunea 1

Impactul administrativ

Din punct de vedere administrativ, cel mai promiţător impact al Strategiei este sporirea capacităţii autorităţilor în ceea ce priveşte monitorizarea şi evaluarea impactului politicilor. Monitorizarea pe întreg ciclul de politici publice şi evaluarea impactului este premisa pentru îmbunătăţirea continuă a acestor politici.

Urmând să ofere un flux de date statistice calitative şi relevante, Strategia va facilita fundamentarea politicilor informate de evidenţe, comunicarea mai transparentă cu publicul şi, astfel, va contribui la îmbunătăţirea calităţii guvernării în ansamblu.

O lecţie pe care a oferit-o pandemia de COVID-19 este importanţa crucială a datelor în situaţiile de criză. Este evident că implementarea Strategiei va spori capacităţile autorităţilor publice de gestionare a situaţiilor de criză în toate etapele (evaluare, pregătire, gestionare, reabilitare) şi, astfel, va amplifica rezilienţa societăţii în ansamblu în faţa acestora.

Secţiunea a 2-a

Impactul economic

Prezenta Strategie va conduce la îmbunătăţirea eficienţei economice a alocării şi a utilizării resurselor aflate la dispoziţia utilizatorilor de date, în măsura în care aceste date vor fi utilizate pentru luarea unor decizii optime din punct de vedere economic.

Astfel, agenţii economici care vor utiliza date statistice mai fiabile, mai dezagregate şi mai relevante vor fi în stare să ia decizii mai bine informate privind proiectele investiţionale, planurile de angajare a forţei de muncă şi amplasarea teritorială a capacităţilor de producţie, a punctelor de vânzări şi de prestări servicii. Aceasta va conduce la creşterea eficienţei generale în sectorul de producţie şi, astfel, la extinderea durabilă a capacităţilor naţionale de producţie.

Datele statistice vor oferi gospodăriilor casnice mai multă informaţie privind forţa de muncă după caracteristicile sale demosocioeconomice. Aceasta va spori mobilitatea intersectorială şi geografică a forţei de muncă, nivelul de remunerare a muncii, nivelul de satisfacţie în legătură cu munca depusă şi va asigura un echilibru mai sănătos între viaţa de familie şi muncă. Utilizând datele statistice, gospodăriile casnice care dispun de un nivel suficient de educaţie economică şi financiară vor putea atinge structura optimă a cheltuielilor de consum, nivelul raţional de economisire şi modalităţile de valorificare a economiilor.

Totodată, prin intermediul creşterii bazei fiscale asociate cu câştigurile de eficienţă în utilizarea resurselor de către sectorul productiv şi de către gospodăriile casnice, vor apărea beneficii economice şi pentru sectorul public, care se vor materializa în venituri bugetare mai înalte şi în creşterea preciziei şi relevanţei economice a cheltuielilor bugetare.

Secţiunea a 3-a

Impactul social

Utilizarea datelor statistice pentru identificarea soluţiilor optime de sporire a bunăstării colective este o trăsătură distinctă a unei societăţi moderne, informate şi responsabile. Într-o asemenea societate, datele au un rol esenţial pentru a răspunde la întrebări esenţiale legate de trecut, prezent şi viitor.

Din această perspectivă, Strategia va oferi date calitative, comparabile la nivel internaţional şi dezagregate (conform unor criterii relevante, precum: sex, vârstă, mediu de reşedinţă, aspect teritorial, statut ocupaţional, dizabilitate, etnie şi/sau limbă vorbită şi alte dezagregări relevante) necesare pentru cercetări şi pentru fundamentarea deciziilor de politică publică la nivel naţional, regional şi local, dar şi deciziile orientate pe grupuri vulnerabile ale populaţiei, cu impact aşteptat asupra calităţii vieţii acestora şi punerii în practică a principiului "nimeni să nu fie lăsat în urmă". Aceasta va contribui la consolidarea sentimentului de apartenenţă a fiecărei persoane la comunitate, naţiune şi stat, va educa gândirea critică a oamenilor şi va consolida coeziunea socială.

Totodată, implementarea Strategiei va asigura un nivel mai înalt de echitate socială în legătură cu alocarea resurselor publice. În particular, aceasta se referă la impactul pe care ar putea să-l aibă statistica social-demografică în plan teritorial şi încorporarea acestor date în procesul decizional pe întreg ciclul bugetar.

Secţiunea a 4-a

Impactul de mediu

Strategia va asigura un volum de date de un nivel de detaliere şi rezoluţie geografică suficientă pentru a ghida tranziţia la economia verde, minimizarea amprentei ecologice a activităţii umane şi valorificarea resurselor naturale într-o modalitate echitabilă în raport cu viitoarele generaţii.

La nivelul agenţilor economici, folosirea datelor statistice va permite implementarea unor tehnologii mai responsabile faţă de mediu, atât sub aspectul utilizării resurselor de mediu, cât şi al minimizării deversărilor în mediu.

La nivelul cercetărilor ştiinţifice, datele statistice vor permite studierea şi înţelegerea mai bună a interacţiunilor dintre om şi natură, a modalităţilor de adaptare ale ecosistemelor la schimbările climaterice, construirea şi operarea unor modele integrate şi utilizarea acestora pentru elaborarea unor programe şi strategii de dezvoltare durabilă.

La nivelul politicilor, datele statisticii oficiale vor spori eficienţa şi relevanţa socială a reglementărilor de mediu, vor scurta timpul de reacţie din partea autorităţilor în cazul unor crize de mediu şi vor permite redresarea mai rapidă la faza postcriză.

Capitolul VI

INDICATORI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Evaluarea Strategiei va fi realizată în baza indicatorilor de rezultat aferenţi direcţiilor prioritare şi de impact aferenţi obiectivelor generale, enumeraţi în tabelul 2. Indicatorii în cauză vor măsura progresele obţinute în vederea atingerii obiectivelor stabilite de Strategie şi, corespunzător, a direcţiilor prioritare prin implementarea programelor/programului ce vor deriva din aceasta.

Indicatorii de impact reflectă efectele administrative, economice, sociale şi de mediu ce urmează să le producă implementarea Strategiei pe termen lung – la nivelul implementării obiectivelor.

Indicatorii de rezultat vor evalua efectele imediate şi pe termen mediu produse de implementarea Strategiei în anumite elemente/componente statistice, sau asupra diferitor grupuri ţintă (producători, furnizori, utilizatori de date statistice). Acestea vor evalua:

1) rezultatele la nivel de direcţie prioritară, pe bază anuală;

2) efectul măsurilor întreprinse pe direcţii prioritare în activitatea şi funcţionarea sistemului statistic naţional, în primul rând privind cuantificarea gradului de armonizare a statisticilor oficiale ale Republicii Moldova elaborate de Biroul National de Statistică în cadrul implementării regulamentelor europene şi a programelor de dezvoltare naţională.

Capitolul VII

RISCURI DE IMPLEMENTARE

Capitolul VIII

AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

Capitolul IX

PROCEDURILE DE MONITORIZARE,

RAPORTARE ŞI EVALUARE

Monitorizarea curentă a Strategiei în procesul de implementare va fi realizată de către BNS în vederea stabilirii gradului de realizare a acţiunilor, asigurării uniformităţii, continuităţii şi conformităţii acţiunilor întreprinse cu cele planificate, prevenirii întârzierilor, ajustării la schimbările importante în mediul intern şi extern şi eficientizării continue a procesului de implementare.

Monitorizarea va fi efectuată în raport cu indicatorii de monitorizare prevăzuţi de Strategie – cu periodicitate anuală în baza indicatorilor de rezultat şi cu o frecvenţă de o dată la 2-3 ani în baza indicatorilor de impact. Rezultatele monitorizării vor fi incluse în rapoarte anuale (în baza indicatorilor relevanţi), la a căror elaborare vor contribui toate entităţile din sistemul statistic naţional sub coordonarea BNS. Rapoartele de monitorizare vor fi examinate de Consiliul Naţional pentru Statistică şi prezentate Guvernului până pe data de 1 iulie, cu plasare pe pagina web oficială a BNS.

Evaluarea progresului pentru fiecare dintre indicatorii de monitorizare predefiniţi se va face prin comparaţie cu o valoare de referinţă ce se calculează având la bază informaţiile existente la nivelul anului 2022 sau al altui an (după caz, în funcţie de disponibilitatea datelor).

Pentru alţi indicatori, şi anume cei de impact, valorile de referinţă vor fi stabilite în baza sondajelor de opinie în rândul utilizatorilor de date statistice, al respondenţilor sau al membrilor SSN şi a evaluărilor de experţi care vor fi realizate cu o anumită periodicitate (de obicei o dată la 2-3 ani). Acestea vor putea fi de asemenea utilizate pentru activităţile de evaluare a Strategiei.

Strategia prevede o evaluare intermediară (în 2027) şi o evaluare finală după expirarea termenului de implementare a Strategiei (2031). Scopul evaluărilor este furnizarea unei informaţii obiective asupra impactului Strategiei. Rezultatele evaluării intermediare vor fi utilizate pentru ajustarea, după caz, a prevederilor Strategiei şi vor fi luate în considerare în programele de implementare a Strategiei. Evaluarea va fi realizată în raport cu următoarele criterii:

1) relevanţa Strategiei şi a măsurilor incluse pentru ţară;

2) analiza gradului de compatibilitate a Strategiei cu alte politici şi documente de politici publice (coerenţa);

3) gradul de realizare a obiectivelor (efectivitatea);

4) modul de utilizare a mijloacelor bugetare alocate (eficienţa);

5) capacitatea de a produce efecte de durată (durabilitatea);

6) impactul strategiei, estimat în cadrul evaluării finale.

Evaluarea intermediară va fi bazată pe evaluări interne efectuate de BNS, în calitate de autoritate responsabilă de implementarea Strategiei, şi pe evaluările SSN periodice de către experţi şi organizaţii internaţionale. Evaluarea finală va fi efectuată de o entitate independentă contractată de către BNS. Evaluările vor fi realizate într-un cadru participativ, care să reflecte diversitatea utilizatorilor şi necesităţilor acestora. Rapoartele de evaluare (intermediară şi finală) vor fi examinate în cadrul Consiliului Naţional pentru Statistică, vor fi prezentate Guvernului până la data de 1 iulie a anului următor evaluării şi vor fi făcute publice prin intermediul paginii web oficiale a BNS.

Rapoartele de evaluare vor respecta structura prevăzută în Hotărârea Guvernului 386/2020 cu privire la planificarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice şi vor include următoarele componente:

1) sumar executiv (rezultatele obţinute în procesul de implementare a Strategiei în raport cu obiectivele stipulate, concluziile şi recomandările principale);

2) introducere (descrierea succintă a Strategiei, a scopului evaluării, a metodelor de evaluare, a surselor de documentare şi a constrângerilor întâlnite în procesul de evaluare);

3) constatările (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării în conformitate cu criteriile de relevanţă, de eficacitate, de durabilitate şi, în cazul evaluării finale, de impact al Strategiei);

4) concluzii (descrierea succintă a concluziilor făcute în baza evaluării);

5) recomandări de îmbunătăţire a Strategiei, în cazul evaluărilor intermediare, şi de politici pe termen lung în domeniul statistic în cazul evaluării finale.