963/03.10.2018 Hotărîre pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului pentru Protecţia Mediului

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii

de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de

competenţă ale Inspectoratului pentru Protecţia Mediului

nr. 963  din  03.10.2018

 (în vigoare 02.12.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 410-415 art. 1111 din 02.11.2018

* * *

Notă: În clauza de adoptare şi pe tot parcursul textului Metodologiei, textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat”, la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului pentru Protecţia Mediului (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.586 din 21.08.2024, în vigoare 06.09.2024]

3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.373/2014 privind aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniul protecţiei mediului şi folosirii resurselor naturale în baza analizei criteriilor de risc (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.422).

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului nr.963/2018

METODOLOGIE

privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător

în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă

ale Inspectoratului pentru Protecţia Mediului

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului pentru Protecţia Mediului (în continuare – Metodologie) are scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi cu Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

[Pct.1 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

2. Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (în continuare – Inspectorat) aplică prezenta Metodologie în următoarele domenii atribuite în competenţa sa:

1) protecţia aerului atmosferic;

2) protecţia resurselor piscicole şi acvatice;

3) protecţia florei, faunei, resurselor forestiere şi ariilor naturale protejate;

4) protecţia solului şi subsolului;

5) gestionarea deşeurilor şi a substanţelor chimice;

6) supravegherea grupurilor/categoriilor de produse din domeniile de competenţă conform Legii nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor;

7) respectarea condiţiilor de licenţiere, de autorizare sau de certificare în domeniul de competenţă;

8) activităţi planificate în domeniile de competenţă.

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

3. La baza controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale stau criteriile de risc relevante domeniilor de competenţă ale Inspectoratului, cu acordarea punctajului corespunzător şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc.

4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană supusă controlului şi/sau obiectul controlului determină nivelul frecvenţei şi intensităţii necesare a acţiunilor de control ce se aplică acesteia.

5. Inspectoratul aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situaţii:

1) la planificarea anuală a controalelor;

2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;

3) la identificarea soluţiei optime cu privire la petiţia depusă la Inspectorat sau la informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Inspectoratului;

4) la elaborarea listelor de verificare şi stabilire a cerinţelor de reglementare care ar trebui incluse în lista de verificare;

5) în cazul planificării strategice a activităţii sale de control;

6) în alte situaţii referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activităţii de întreprinzător.

6. În actul administrativ al Inspectoratului cu privire la situaţiile prevăzute la punctul 5 subpunctele 1)-6) se indică criteriile de risc utilizate la luarea deciziei şi modul în care acestea au fost luate în considerare.

7. Dacă acelaşi criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situaţii dintre cele indicate la punctul 5, referitoare la acelaşi domeniu de activitate supus controlului, pot fi utilizate aceleaşi punctaje, ponderi şi formule de raportare a riscurilor la persoanele şi/sau a obiectelor supuse controlului ca la planificarea anuală a controalelor.

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

Secţiunea 1

Criteriile de risc

8. Criteriul de risc însumează un set de însuşiri ale persoanei şi/sau obiectului pasibil controlului sau de circumstanţe referitoare la raporturile anterioare ale persoanei/obiectului supuse controlului cu Inspectoratul, a căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea de a cauza daune mediului înconjurător, securităţii oamenilor, ori să le prejudicieze drepturile şi interesele legitime în urma activităţii persoanei/obiectului controlate şi gradul acestor daune.

9. Criteriile de risc sînt selectate în funcţie de persoana pasibilă controlului, obiectul controlului şi raporturile anterioare cu Inspectoratul. Criteriile de risc selectate pentru planificarea activităţilor de control desfăşurate de către Inspectorat respectă următoarele principii:

1) sînt relevante scopului activităţii Inspectoratului;

2) acoperă persoanele/obiectele pasibile controlului efectuat de Inspectorat. Criteriile selectate trebuie să fie relevante activităţii şi/sau însuşirilor persoanelor/obiectelor supuse controlului şi/sau bunurilor utilizate/produse de acestea;

3) sînt bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd vor fi alese criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/obiect concrete, în baza unor informaţii valorice (statistice) ce pot fi obţinute, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu ţin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de persoana/obiectul pasibilă controlului;

4) sînt ierarhizate conform ponderii şi intensităţii riscului pe care îl reflectă , precum şi să poată fi ponderate între ele;

5) să fie posibilă gradarea fiecăruia dintre ele după intensitatea riscului pe care îl reflectă;

6) sînt raportate la caracterul multidimensional al izvoarelor de risc: este esenţial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Inspectoratul.

10. Criteriile de risc generale utilizate în mod obligatoriu pentru domeniile de competenţă ale Inspectoratului sînt următoarele:

1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului;

2) istoricul conformării prevederilor legislaţiei, inclusiv prescripţiilor;

3) data ultimului control;

4) amplasamentul unităţii supuse controlului în raport cu obiectele vulnerabile.

[Pct.10 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

11. Criteriile de risc specifice domeniilor de competenţă ale Inspectoratului sînt următoarele:

1) protecţia aerului atmosferic:

a) emisii în aer atmosferic;

b) existenţa sistemelor de management în domeniul mediului;

2) protecţia resurselor piscicole şi acvatice:

a) gestionarea/păstrarea/evidenţa/resurselor de apă şi a apelor uzate;

b) existenţa sistemelor de management în domeniul mediului”;

3) protecţia florei, faunei, resurselor forestiere şi ariilor naturale protejate:

a) gestionarea apelor uzate;

b) existenţa sistemelor de management în domeniul mediului;

4) gestionarea deşeurilor şi a substanţelor chimice:

a) gestionarea apelor uzate;

b) existenţa sistemelor de management în domeniul mediului;

5) geologie şi resurse funciare:

a) gestionarea apelor uzate;

b) existenţa sistemelor de management în domeniul mediului;

5¹) supravegherea grupurilor/categoriilor de produse din domeniile de competenţă conform Legii nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor: categoria de consumatori;

6) activităţi planificate:

a) emisii în aer atmosferic;

b) gestionarea/păstrarea/evidenţa/resurselor de apă şi a apelor uzate;

c) gestionarea/păstrarea/conservarea biodiversităţii, resurselor forestiere şi a ariilor naturale protejate;

d) evidenţa deşeurilor formate/generate;

e) păstrarea/protecţia/gestionarea solului, subsolului.

[Pct.11 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

12. Pentru criteriul de risc care indică domeniul activităţii economice al persoanei/unităţii supuse controlului se va utiliza lista activităţilor, prezentată în anexa nr.1 la prezenta Metodologie, identificate conform sistemului naţional de clasificare statistică şi codificare (Clasificatorul activităţilor în economia Moldovei – CAEM Rev.2, aprobat prin Hotărîrea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr.20 din 29 decembrie 2009), în limitele competenţelor atribuite Inspectoratului în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Secţiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului

13. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.

14. În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Inspectoratul revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.

15. În cazul în care persoana supusă controlului şi/sau obiectul supus controlului corespunde mai multor poziţii de pe scara valorică a gradelor de risc din cadrul criteriului, aceasta va fi plasat pe poziţia căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.

16. Atunci cînd persoana supusă controlului şi/sau obiectul supus controlului desfăşoară mai multe genuri de activitate, cărora le-au fost atribuite diferite grade de risc, se aplică gradul cel mai mare (înalt) de risc al unuia dintre genurile de activitate desfăşurat.

17. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conţinut complet şi relevant al nivelelor de risc posibile: de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.

18. Pentru criteriile de risc, punctajele sînt acordate în felul următor:

1) Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice

Raţionamentul general: domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Genurile de activitate, care pot pune în pericol sau pot aduce daune mediului, vieţii şi sănătăţii persoanelor, sau alte aspecte referitoare la protecţia mediului, necesită a fi supravegheate şi supuse controlului planificat, respectiv se punctează conform intensităţii riscului.

Clasificarea genurilor de activitate conform gradului de risc (R₁) se efectuează în conformitate cu Lista activităţilor economice în domeniul de competenţă ale Inspectoratului, în baza Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei (CAEM Rev. 2), prevăzută în anexă la prezenta Metodologie.

2) Istoricul conformării prevederilor legislaţiei, inclusiv prescripţiilor

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia. Pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat, indică un grad de risc înalt.

3) Data ultimului control

Raţionamentul general: pe măsură ce creşte perioada de la data ultimului control, creşte şi incertitudinea legată de conformarea persoanei supuse controlului la normele şi cerinţele stabilite. Astfel, persoanele supuse controlului recent prezintă risc minim comparativ cu cei care nu au fost controlaţi o perioadă mai îndelungată conform tabelului 2.

4) Amplasamentul unităţii supuse controlului în raport cu obiectele vulnerabile

Raţionament general: amplasarea unităţilor supuse controlului au o însemnătate majoră în procesul de evaluare a probabilităţii cauzării prejudiciilor componentelor de mediu, astfel gradarea intensităţii criteriilor aferente riscului şi ponderii este determinată de distanţa de amplasare a unităţii pasibile controlului în raport cu zonele cu regim special de reglementare, ocrotite de normele legale.

În aşa mod, proximitatea amplasamentului unităţii economice faţă de zona cu regim special prezintă riscul major, pe cînd cele amplasate la o distanţă mai mare prezintă un grad de risc mai mic proporţional creşterii distanţei faţă de obiectivul vulnerabil¹.

________________

¹Obiectiv vulnerabil – obiectiv protejat prin legislaţie prin instituirea faţă de acesta a unor zone cu regim special de protecţie în cadrul cărora activitatea economică este strict limitată sau condiţionată.

5) Emisii în aer atmosferic

Raţionament general: indicatorul cu cel mai mic grad de risc presupune faptul că antreprenorul nu generează emisii în aerul atmosferic, astfel nu poluează resursa naturală. La polul opus se află antreprenorii cu cel mai mare grad de poluare a aerului atmosferic, calificat după categoria de impact stabilit în prevederile Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale, conform tabelului 4.

6) Gestionarea/păstrarea/evidenţa resurselor de apă şi a apelor uzate

Raţionament general: indicatorul cu cel mai mic grad de risc presupune faptul că antreprenorul nu generează ape uzate, astfel nu poluează resursele naturale.

La polul opus se află gradul de risc care indică asupra faptului că antreprenorii sînt obligaţi să deţină instalaţii de preepurare/epurare, dar nu se conformează cerinţelor Legii apelor nr.272/2011 şi ale Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisari de apă pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.950/2013, fapt care materializează riscul.

7) Existenţa sistemelor de management în domeniul mediului

Raţionament general: existenţa sistemelor de management internaţional sau intern sporeşte conformitatea operatorului economic rigorilor de mediu, presupune existenţa şi aplicarea celor mai bune practici şi tehnici disponibile, monitorizarea şi probabilitatea redusă de cauzare a unui prejudiciu nejustificat, pe cînd lipsa unui sistem de management de mediu denotă un risc sporit privind posibilitatea reală de a cauza prejudiciu.

8) Categoria de consumatori

Raţionamentul general: Vulnerabilitatea este determinată de anumite caracteristici fizice sau psihice, cum ar fi vârsta, infirmitatea fizică sau mintală, credulitatea, ori de caracteristici socioprofesionale – şomaj, analfabetism etc. Din aceste motive, consumatorii vulnerabili au dificultăţi în a obţine şi a asimila informaţia necesară pentru luarea unor decizii privind achiziţionarea unor bunuri sau servicii. Or, orice consumator poate fi prejudiciat în cazul unui produs neconform sau ca urmare a unui serviciu de calitate nesatisfăcătoare, însă acei consumatori care au mai puţine capacităţi de a alege corect sau care pot fi influenţaţi uşor (de publicitate, aspectul produsului) prezintă o atenţie sporită în raport cu activitatea persoanei supuse controlului conform tabelului 6¹.

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Secţiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor

19. Fiecărui criteriu de risc i se stabileşte ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luînd în calcul importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită în funcţie de domeniul de control.

20. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se va ţine cont de:

1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Inspectoratului;

2) influenţa criteriului ales asupra probabilităţii prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat şi a mărimii acestuia;

3) multidimensionalitatea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).

21. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracţii zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea ponderii mai mari unui criteriu va impune diminuarea ponderii pentru alte criterii. De exemplu: dacă sînt alese cinci criterii, toate ar putea avea ponderea a cîte 0,2 fiind egale sau, dacă importanţa a cel puţin unui criteriu este mai mare, ponderea acestuia va fi mai mare, iar a celorlalte trei va descreşte corespunzător.

22. Ponderea sumată a cel puţin două dintre criteriile de risc obligatorii stabilite la punctul 10 nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.

23. Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc ca urmare a controalelor anterioare în funcţie de noile date disponibile şi de actualizarea informaţiei colectate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se va asigura scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate.

[Pct.23 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Secţiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor de risc în raport cu persoanele/obiectele supuse controlului

24. După ce au fost determinate criteriile de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, criteriile se aplică în raport cu fiecare persoană supusă controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

Rg = (w₁R₁ + w₂R₂ +….+ w_nR_n) x 200 ,

unde:

R_g – gradul de risc global asociat cu persoana supusă controlului;

1, 2, n – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);

R – gradul de risc atribuit fiecărui criteriu.

25. În urma aplicării formulei stabilite la pct.24, riscul global va lua valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele/obiectele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.

26. Subiecţii controlului pe domenii sînt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim. Acestea sînt asociate cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar. Din fiecare clasament se includ în planul de control persoanele/unităţile în funcţie de gravitatea riscurilor obţinute.

27. În baza clasamentelor, Inspectoratul întocmeşte planul anual al controalelor, structurat pe capitole pentru fiecare domeniu de control, conform formulei "un capitol, un domeniu de control", pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor, în modul şi termenul stabilit de Guvern.

28. Clasamentul se utilizează de Inspectorat pentru stabilirea frecvenţei controalelor recomandate pentru fiecare persoana/obiect supus controlului. Frecvenţa recomandată se utilizează pentru prioritizarea controlului inopinat, în cazul în care mai mulţi agenţi economici cad în acelaşi timp sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

29. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se determină ponderea persoanelor supuse controlului din numărul total şi modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărei persoane.

30. Evaluarea riscului pentru persoana supusă controlului şi/sau obiectele supuse controlului se efectuează concret după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare, realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, sau a controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, atunci clasamentul existent rămîne neschimbat.

Noul clasamentul calculat se aplică pentru planificarea controalelor pentru perioada ulterioară de planificare, adică pentru anul următor.

31. Pentru persoana/obiectul care nu a mai fost supus anterior controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabileşte după efectuarea primului control. Inspectoratul, pînă la efectuarea primului control, va aplica punctajul mediu pentru acelaşi tip de activitate economică ca şi a persoanei/obiectului supuse controlului.

32. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie publică şi se pune la dispoziţia publicului pe pagina web oficială a Inspectoratului.

Secţiunea a 5-a

Întocmirea planului anual de control în urma evaluării nivelului de risc

33. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unităţi care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.

Numărul de persoane/unităţi preluate din clasament se raportează la capacităţile instituţionale, atît ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cît şi ale Inspectroatului în general, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care poate fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile Inspectoratului. Preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rînd, începînd cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.24, şi se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.

Prin derogare, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate şi sub aspect administrativ teritorial, în funcţie de structura subdiviziunilor teritoriale, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată.

[Pct.33 completat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

34. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării şi consolidării sale.

În urma comparării şi contrapunerii listelor persoanelor/unităţilor din versiunea preliminară a planului controalelor, Inspectoratul definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi regulile aprobate de conducătorul Inspectoratului. Planul controalelor se întocmeşte conform unuia din exemplele prevăzute la anexa nr.2 la prezenta Metodologie, la alegerea Inspectoratului.

Ghidul privind modul de elaborare a planului controalelor (consolidat) în urma estimării nivelului de risc şi contrapunerii clasamentelor din toate domeniile de control ale Inspectoratului se va aproba prin ordin al şefului Inspectoratului.

35. Clasamentele şi listele persoanelor supuse controlului, cît şi planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul de stat al controalelor nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual şi este complementară informaţiei oferite de Registru de stat al controalelor.

36. Daca persoana supusă controlului se regăseşte de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competenţa Inspectoratului, conducătorul acestuia are obligaţia de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea şi comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control.

Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor.

37. Conducătorul Inspectoratului poartă responsabilitatea pentru consolidarea planului anual al controalelor şi pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încît să asigure realizarea nu mai mult de un control planificat pe an al persoanei/obiectului supuse controlului, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat.

Capitolul III

EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE

ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

38. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor şi respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, doar în cazul:

1) deţinerii informaţiilor/indiciilor susţinute prin probe aflate în posesia organelor de control, despre existenţa situaţiilor de avarie, incident sau încălcare gravă a normelor/regulilor şi/sau a legislaţiei care prezintă un pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa şi sănătatea persoanelor, dacă sînt întrunite următoarele condiţii:

a) necesitatea iniţierii controlului este motivată în prealabil;

b) poate fi rezonabil stabilit, din informaţia deţinută pînă la iniţierea controlului şi din nota de motivare, că doar intervenţia inopinată prin control va preveni şi/sau va stopa încălcările care, în mod iminent, provoacă prejudicii sau că astfel ar putea fi diminuate substanţial prejudiciile deja cauzate;

2) verificării informaţiei, care, conform legii, este raportată în mod obligatoriu, dacă sînt întrunite următoarele condiţii:

a) această informaţie nu a fost prezentată în termenul stabilit de lege sau de un act normativ;

b) organul abilitat cu funcţii de control sau organul responsabil de recepţionarea informaţiei corespunzătoare nu a primit notificare justificativă din partea persoanei obligate să raporteze informaţia în termen şi/sau această persoană nu a răspuns în termen rezonabil la înştiinţarea din partea organului responsabil;

3) verificării informaţiei obţinute în cadrul altui control la un agent economic cu care persoana controlată a avut anterior relaţii economice, dacă sînt întrunite următoarele condiţii:

a) persoana supusă controlului refuză să prezinte informaţiile în cauză;

b) nu există altă modalitate de obţinere a informaţiei în cauză;

c) informaţia dată este decisivă şi indispensabilă pentru atingerea scopului controlului iniţiat anterior;

4) solicitării directe din partea persoanei care urmează a fi supusă controlului de a fi iniţiat controlul.

39. La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-a efectuat.

40. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi mărimii acestuia se utilizează criterii de risc indicate la pct.18 din prezenta Metodologie.

Capitolul IV

IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME CU PRIVIRE LA PETIŢIILE

DEPUSE LA INSPECTORAT SAU LA INFORMAŢIILE PRIVIND

ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI, ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

41. Petiţiile depuse la Inspectorat, precum şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei, care au devenit cunoscute Inspectoratului, se evaluează în baza analizei riscurilor.

42. Controlul iniţiat în temeiul petiţiei sau al informaţiilor privind încălcarea legislaţiei se efectuează doar cu respectarea prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

43. Petiţiile şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei pot determina acţiuni mai intruzive cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere, dacă acestea indică asupra unor încălcări grave sau foarte grave, asupra unor situaţii de avarie sau incidente ce prezintă un pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa şi sănătatea persoanelor, precum şi în cazul în care indică asupra unor posibile încălcări grave sau foarte grave, incidente care prezintă un pericol iminent şi imediat pentru pentru mediu, viaţa şi sănătatea persoanelor.

44. Pentru petiţiile şi informaţiile cu privire la posibile încălcări minore care conduc la incidente/accidente minore sau la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acţiuni mai puţin intruzive sau dispune acţiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petiţiile depuse sau în informaţia deţinută.

45. Evaluarea informaţiei din petiţii în temeiul criteriilor de risc este realizată în baza atribuirii punctajului şi ponderării corespunzătoare a variantelor posibile. La calcularea riscului se selectează doar câte un aspect de evaluare (o variantă) de la fiecare criteriu de risc, conform tabelului 8.

[Pct.45 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

46. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea petiţiilor şi informaţiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.45, în baza punctajului total al evaluării petiţiei, cu dispunerea motivată a uneia sau a câteva dintre următoarele acţiuni indicate în tabelul 9.

[Pct.46 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

47. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informaţii cu privire la încălcări ale legislaţiei, care i-au devenit cunoscute, precum ar fi publicaţiile din mass-media, media de socializare online sau din alte părţi, care se evaluează prin intermediul condiţiilor şi criteriilor de risc indicate în prezenta Metodologie.

Capitolul V

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA

CERINŢELOR DE REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE

 ÎN LISTA DE VERIFICARE

48. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare desfăşurării controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

49. Listele de verificare se elaborează pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie, conform regulilor stabilite în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor. Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

[Pct.49 completat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

50. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.

51. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:

1) nerespectarea acesteia:

a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

b) care creează pericol iminent şi imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;

2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

Capitolul VI

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII

DE CONTROL A INSPECTORATULUI

52. Planificarea strategică a activităţii de control a Inspectoratului se realizează prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să se concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice vizează tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi în domeniu. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.

53. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanţă a persoanelor supuse controlului, precum şi stabilirea unui echilibru între controalele efectuate şi furnizarea de consultanţă pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

54. În cazul planificării strategice a activităţii de control a Inspectoratului, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.

Capitolul VII

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

55. Sistemul de planificare a controalelor în baza analizei riscurilor de către Inspectorat este întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, pe date colectate de Inspectorat, de alte organele de control, de alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum şi din alte surse sigure. Este obligatorie evitarea aplicării criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile.

56. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului în conformitate cu riscul prezentat, Inspectoratul menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care reflectă cel puţin:

1) lista tuturor persoanelor/obiectelor pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;

2) istoria activităţii de control pentru fiecare persoană supusă controlului şi/sau al obiectelor controlului;

3) profilul fiecărei persoane supusă controlului şi/sau al obiectului controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea persoanei în cauză.

57. Inspectoratul reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc potrivit prezentei Metodologii, dar nu mai rar decît o dată pe an.

[Anexa nr.1 modificată prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Anexa nr.2

la Metodologia privind controlul de stat asupra

activităţii de întreprinzător în baza analizei

riscurilor aferent domeniilor de competenţă

ale Inspectoratului pentru Protecţia Mediului

Forma şi structura planului anual de control

[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]