963/14.11.2017 Hotărîre cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege

pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

nr. 963  din  14.11.2017

 (în vigoare 17.11.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 399-410 art. 1073 din 17.11.2017

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.963 din 14 noiembrie 2017

AVIZ

la proiectul de lege pentru modificarea

şi completarea unor acte legislative

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.286 din 25 septembrie 2017) de către dl Igor Dodon, Preşedinte al Republicii Moldova, şi comunică următoarele.

Potrivit art.131 alin.(4) din Constituţie, orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare poate fi adoptată numai după ce este acceptată de Guvern. Semnalăm că scopul normei constituţionale menţionate este de a preveni situaţiile de intervenţii legislative imprevizibile, care pot perturba toate procesele bugetare planificate de Executiv în baza programelor legislative. În Hotărîrea nr.6 din 13 februarie 2014, Curtea Constituţională a statuat: “[...] Limitarea modului de exercitare a iniţiativei legislative şi condiţionarea restrictivă a procedurii legislative în domeniul bugetar are la bază raţiunea competenţelor de ordin executiv ale Guvernului, care, în virtutea art.96 din Constituţie, asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice [...].”

Cadrul bugetar-fiscal trebuie să fie realist, stimulativ şi nediscriminatoriu. Politica fiscală trebuie să fie predictibilă, iar măsurile de politică fiscală să rezulte din obiectivele politicii bugetar-fiscale, ca parte componentă a Cadrului bugetar pe termen mediu. Totodată, măsurile de politică fiscală urmează să fie formulate doar în baza unor studii şi analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, de calculele privind impactul asupra bugetului public naţional.

Sistemul fiscal, ca parte integrantă a sistemului financiar, urmează a fi constituit astfel încît prin intermediul acestuia să se asigure, concomitent, acumularea veniturilor la bugetul public naţional, precum şi respectarea principiilor de funcţionare ale acestuia, precum: neutralitatea impunerii, certitudinea impunerii, echitatea fiscală, stabilitatea fiscală, randamentul impozitelor.

Cu referire la propunerile de măsuri privind aplicarea cotei zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice pentru profitul reinvestit, ţinem să menţionăm că sistemul fiscal nu este unul definitoriu pentru determinarea anumitor indicatori economici, or la baza unei economii de piaţă există mai mulţi factori de influenţă. În acest sens, luînd drept reper experienţa internaţională în materie de impozitare a veniturilor persoanelor juridice, remarcăm faptul că, în regiune, Republica Moldova are una dintre cele mai mici cote de impozitare (12%), după Bulgaria (10%), alte ţări avînd o cotă de impozitare superioară celei din Republica Moldova: România (16%), Ucraina (18%), Slovenia (19%), Rusia (20%) etc.

Reiterăm că orice facilitate fiscală vine să stimuleze, pe o perioadă determinată, o ramură sau un anumit domeniu al economiei, ori facilitatea respectivă este destinată tuturor agenţilor economici, indiferent de situaţia economico-financiară şi de domeniul de activitate.

De asemenea, măsura dată va avea ca efect diminuarea semnificativă a veniturilor bugetare, pierderile constituind aproximativ 1,6 mld lei.

Referitor la propunerea privind introducerea cotei de impozitare de 36% din veniturile obţinute din diferenţa de curs valutar pentru băncile comerciale, menţionăm că măsura este una discriminatorie şi limitatoare. Ea ar putea avea un efect neprevăzut pentru sectorul financiar-bancar, din motiv că limitează băncile comerciale în prestarea serviciilor de schimb valutar în favoarea caselor de schimb valutar. Mecanismul de formare a preţului valutei este fundamentat pe libera fluctuaţie în baza cererii şi ofertei. Astfel, impunerea măsurilor respective va crea distorsiuni pe piaţa valutară, soldate cu incapacitatea instituţiilor de a absorbi sau a injecta valută în economie. Totodată, o asemenea normă ar putea încuraja trecerea operaţiunilor de schimb valutar în sectorul economiei tenebre, avînd drept consecinţe diminuarea bazei impozabile şi crearea presiunilor adiţionale asupra sectorului finanţelor publice. Veniturile obţinute din diferenţa de curs valutar sînt generate de reevaluarea zilnică a valutei străine aflate pe conturile băncii şi ale clienţilor, precum şi din vînzarea/procurarea valutei străine în numerar în bancă şi în punctele de schimb valutar ale băncii. Aplicarea cotei de impozit în mărime de 36% din veniturile obţinute din diferenţa de curs valutar va pune băncile în situaţia de a creşte ratele de schimb pentru a păstra venitul planificat.

În ceea ce priveşte excluderea literei u¹) din art.20 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, precizăm că, de la momentul creării şi funcţionării pieţei valorilor mobiliare de stat (VMS) în Republica Moldova şi pînă în prezent, veniturile obţinute sub formă de dobînzi de la VMS nu au fost impozitate. Prin această acţiune, obiectivul primar urmărit de către Guvern este dezvoltarea pieţei interne a VMS, obiectiv specific stabilit anual în programele de management al datoriei de stat pe termen mediu (cel mai recent – Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2017-2019)”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1372 din 20 decembrie 2016).

Impozitarea veniturilor de la VMS va avea drept rezultat majorarea ratelor dobînzii la aceste instrumente financiare în mărimea impozitului care urmează a fi aplicat, iar, în consecinţă, majorarea cheltuielilor bugetare pentru serviciul datoriei de stat interne. Amintim că ratele dobînzii la VMS servesc drept referinţă (benchmark) pentru diverse autorităţi publice centrale şi locale sau entităţi de interes public în luarea unor decizii privind contractarea de împrumuturi, plasarea mijloacelor băneşti disponibile la depozite, emisiunea de valori mobiliare etc.

Guvernul ar putea să piardă capacitatea de exerciţiu şi/sau să fie limitat în asumarea unor decizii de finanţare a unor programe sociale, medicale şi culturale necesare societăţii. Prin Cadrul bugetar pe termen mediu (2018-2020), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.609 din 28 iulie 2017, a fost asumată responsabilitatea de a majora mărimea tranşelor scutirilor în funcţie de rata inflaţiei anuale, astfel asigurînd o predictibilitate fără a crea perturbări economice.

În cazul majorării scutirii personale de la 10620 lei anual pînă la mărimea cuantumului anual al minimului de existenţă calculat pentru anul precedent se vor diminua veniturile la bugetul de stat cu aproximativ 700 mil. lei.

Guvernul este în proces de testare a unei serii de scenarii, unul dintre ele este şi cel expus în iniţiativă, aceasta fiind corelată şi cu modalitatea de acoperire a pierderilor menţionate.

Considerăm că propunerea privind stabilirea cotei standard a TVA pentru livrările producţiei agricole şi a celei zootehnice, cu restituirea integrală a plăţilor în termen de 5 zile, nu este una justificată, fiindcă în acest mod impozitul respectiv va fi transformat într-un instrument de subvenţionare indirectă a agriculturii din partea statului. În acest context, toate necesităţile sectoriale urmează a fi examinate în cadrul Fondului de subvenţionare în agricultură şi al programelor bugetare existente. Totodată, mecanismul de restituire a sumelor TVA implică realizarea unui control fiscal, în funcţie de nivelul de risc, iar termenul restrîns de 5 zile nu poate fi aplicat prin prisma administrării fiscale. Pe lîngă aceasta, procedura conţine neclarităţi care pot conduce la tratament diferit, din motivul că nu este stipulat expres ce includ plăţile care urmează a fi restituite integral şi modalitatea de restituire. La fel, luînd în considerare faptul că perioada fiscală la TVA este luna calendaristică, restituirea poate fi efectuată doar după depunerea declaraţiei privind TVA în perioadele pentru care se solicită restituirea. Respectiv, este necesar de precizat momentul de la care începe termenul de restituire.

În ceea ce priveşte propunerea de reducere a cotei TVA de la 8% la 5% la livrarea gazelor naturale şi gazelor lichefiate, menţionăm că această prevedere implică anumite costuri bugetare în sensul diminuării acestora, pierderile constituind aproximativ 162 mil. lei.

În scopul asigurării dezvoltării domeniilor de ordin social, se consideră oportună operarea unor măsuri şi pîrghii eficiente de susţinere, altele decît cele de natură fiscală. În acest context, evidenţiem că implementarea unor măsuri de politică socială asigură respectarea principiului destinaţiei, care prevede că anume categoria socială vizată va beneficia de pe urma aplicării măsurilor respective.

Referitor la articolul II din proiectul de lege, specificăm că modificarea normei stipulate la articolul 24 alineatul (7) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 nu corespunde cu intenţia expusă în nota informativă. Astfel, în formularea propusă, contrar prevederilor notei informative, norma pare să admită impozitarea dobînzilor ce nu depăşesc 10000 de lei de la depozitele bancare ale persoanelor fizice. În plus, nu este clar dacă prevederea se va aplica şi în raport cu veniturile obţinute de la depozitele plasate în bănci pînă la data punerii în aplicare a prevederii (1 ianuarie 2018). Considerăm că prevederea dată ar trebui analizată suplimentar prin prisma principiilor tratamentului echitabil, avînd în vedere că aceasta anulează un beneficiu pentru o categorie de persoane, or norma în vigoare prevede expres neimpozitarea tuturor veniturilor pînă în anul 2020. De asemenea, există riscul ca efectul modificării să nu fie cel scontat, fiind posibilă o dispersare a beneficiarilor (de exemplu, între membrii de familie).

Totodată, menţionăm că orice modificare a normei respective va afecta direct piaţa de capital şi sectorul bancar, prin reducerea volumului investiţiilor în instrumentele financiar-bancare şi va genera retragerea prematură a sumelor depozitate în instituţiile bancare, acestea din urmă fiind sursă pentru creditarea economiei. Modificarea normei respective va reduce credibilitatea statului şi, ulterior, ar putea majora cheltuielile în urma acordării despăgubirilor destinate părţilor prejudiciate care au investit în instrumente financiar-bancare.

Reiterăm că, în ansamblu, modificările propuse vor avea ca efect creşterea semnificativă a deficitului bugetar, iar măsurile compensatorii nu vor asigura venituri substanţiale, care să acopere pierderile bugetare generate de anumite prevederi propuse.

Ţinînd seama de cele expuse, proiectul de lege nu poate fi susţinut.