Aviz nr.1 din 09.06.2019 privind constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea obligaţiei constituţionale de dizolvare a Parlamentului şi de stabilire a datei alegerilor parlamentare anticipate (Sesizarea nr.113f/2019)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

A V I Z

privind constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei

de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea obligaţiei

constituţionale de dizolvare a Parlamentului şi de stabilire

a datei alegerilor parlamentare anticipate

(Sesizarea nr.113f/2019)

nr. 1  din  09.06.2019

 (în vigoare 09.06.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 209-216 art. 135 din 28.06.2019

* * *

Abrogat: 15.06.2019 (revizuită și anulată)

Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.16 din 15.06.2019

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila CHIHAI, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 8 iunie 2019

şi înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următorul aviz:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională pe 8 iunie 2019 de către domnii Serghei Sîrbu, Igor Vremea şi Vladimir Cebotari, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, în baza prevederilor articolelor 4 alin.(1) lit.f) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.f) şi 38 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale şi 135 alin.(1) lit.f) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.28 din 17 octombrie 2017.

2. Autorii sesizării i-au solicitat Curţii Constituţionale:

"1. Constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru asigurarea exercitării atribuţiilor constituţionale în scopul:

- constatării circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a;

- semnarea Decretului privind dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.

2. Instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea atribuţiilor constituţionale."

3. Curtea a decis să examineze admisibilitatea împreună cu fondul cauzei.

4. La şedinţa publică a Curţii, sesizarea a fost susţinută de către dl deputat Igor Vremea, autor al sesizării.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

5. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 85

Dizolvarea Parlamentului

"(1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

[…]".

Articolul 91

Interimatul funcţiei

"Dacă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Preşedintele este demis ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru."

Articolul 135

Atribuţiile

"(1) Curtea Constituţională:

[…]

f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte, precum şi imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;"

ÎN FAPT

6. Pe 9 martie 2019, prin Hotărârea nr.4, Curtea a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 şi a validat mandatele deputaţilor aleşi în Parlamentul de legislatura a X-a.

7. În termen de trei luni (90 zile) de la validare, Parlamentul urma să constituie organele de conducere ale Parlamentului şi să formeze Guvernul. Până pe data de 7 iunie 2019 inclusiv nu au fost constituite nici organele de lucru ale Parlamentului, nici Guvernul.

8. Pe 8 iunie 2019, după expirarea termenului constituţional de trei luni, 61 de deputaţi s-au convocat în şedinţă şi au votat un şir de acte legislative.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

9. Autorii sesizării susţin că şeful statului este obligat să demareze fără întârziere procedurile de dizolvare a Parlamentului şi să stabilească data alegerilor anticipate, deoarece pe data de 8 iunie 2019, după expirarea termenului constituţional de trei luni (90 zile), Parlamentul de legislatura a X-a nu-şi avea formate organele de conducere şi nu fusese învestit Guvernul.

10. Aşadar, inacţiunea Preşedintelui în materie de iniţiere a procedurilor de dizolvare a Parlamentului constituie o imposibilitate temporară a Preşedintelui de a-şi exercita atribuţiile, fapt care justifică instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte pentru asigurarea exercitării acestei obligaţii constituţionale.

B. Aprecierea Curţii

(a) Cu privire la competenţa Preşedintelui de dizolvare a Parlamentului

11. Curtea reţine că, potrivit articolului 85 alin.(1) din Constituţie, după consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova poate să dizolve Parlamentul în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni.

12. Articolul 85 alin.(1) din Constituţie a fost interpretat de-a lungul timpului, în jurisprudenţa constituţională, ca impunând, de fapt, o obligaţie a Preşedintelui Republicii Moldova de a iniţia dizolvarea Parlamentului, atunci când o cer circumstanţele, i.e. depăşirea termenului de trei luni.

13. Astfel, în Hotărârea nr.30 din 1 octombrie 2013, Curtea a scos în evidenţă această obligaţie la §§ 75, 76 şi 77. Indiferent de circumstanţele care au determinat lipsa votului de încredere, eşuarea formării noului Guvern în termen de trei luni conduce, în mod inevitabil, la dizolvarea Parlamentului.

14. În Hotărârea nr.29 din 24 noiembrie 2015, Curtea a notat că prerogativa Preşedintelui Republicii Moldova de a dizolva Parlamentul constituie o garanţie constituţională, care permite soluţionarea şi deblocarea unei crize instituţionale (§ 35).

15. În Decizia nr.13 din 16 decembrie 2015, care a avut la bază o sesizare semnată de dl Igor Dodon, pe atunci deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Curtea a reiterat că termenul de trei luni este un termen general de formare a Guvernului, care începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor care au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, şi că Preşedintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul după depăşirea acestui termen (§§ 16-17).

16. Prin urmare, este indubitabil că dl Igor Dodon, Preşedintele Republicii Moldova, a cunoscut această obligaţie a sa pe care i-o impune Constituţia, în interpretarea Curţii Constituţionale. Curtea subliniază că interpretările ei au forţă de Constituţie. În sens contrar, Legea fundamentală nu s-ar putea bucura de efectivitate într-o societate democratică.

17. Termenele constituţionale au fost instituite pentru a fi respectate, iar formarea guvernelor şi numirea acestora după depăşirea lor, ca urmare a unor proceduri care nu sunt caracterizate de bună-credinţă, de consultări plenare sau, e.g., de transparenţă, nu pot justifica nicio excepţie de la acestea.

(b) Cu privire la efectele refuzului Preşedintelui de a-şi îndeplini obligaţiile constituţionale

18. Curtea reţine că în situaţia unor blocaje instituţionale, atunci când atribuţiile unor autorităţi nu sunt exercitate de către persoanele care ocupă funcţiile din cadrul acestora, indiferent de motivele acestor blocaje, dispoziţiile constituţionale instituie sancţiuni.

19. În Hotărârea nr.28 din 17 octombrie 2017 Curtea a reţinut că inacţiunea instituţiei prezidenţiale, prin neexercitarea deliberată a atribuţiilor fie din motive obiective, fie din motive subiective, are consecinţe identice, adică blocarea altor instituţii. Aşadar, Curtea a reţinut că, în cazul refuzului deliberat al Preşedintelui de a-şi exercita atribuţiile, consecinţele sunt identice cu cele care survin în cazul imposibilităţii exercitării atribuţiilor din motive obiective, astfel încât soluţionarea acestor situaţii trebuie să fie identică, prin instituirea interimatului. Inacţiunea deliberată a Preşedintelui Republicii Moldova nu reprezintă o noutate, din perspectivă constituţională. Preşedintele Igor Dodon a fost suspendat anterior pentru refuzul de a numi în funcţie ministrul Apărării (Avizul Curţii Constituţionale nr.2 din 20 octombrie 2017), pentru refuzul de a numi în funcţie un viceministru şi mai mulţi miniştri (Avizul Curţii Constituţionale nr.1 din 2 ianuarie 2018), pentru refuzul de a promulga o lege de completare a Codului audiovizualului (Avizul nr.2 din 5 ianuarie 2018), din nou pentru refuzul de a numi în funcţie miniştri (Avizul nr.4 din 24 septembrie 2018) şi, din nou, pentru refuzul de a promulga câteva legi (Avizul nr.5 din 10 decembrie 2018).

(c) Constatarea circumstanţelor care justifică instituirea interimatului

20. Curtea constată că Preşedintele Republicii Moldova a refuzat dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a, contrar condiţiilor articolului 85 alin.(1) din Constituţie.

21. Prin urmare, având în vedere faptul că Preşedintele a refuzat în mod deliberat să-şi îndeplinească obligaţia constituţională de dizolvare a Parlamentului, Curtea reţine că, în sensul articolului 91 din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova se află în imposibilitatea temporară, din considerente subiective, de a-şi exercita atribuţia în discuţie, fapt care justifică instituirea interimatului funcţiei pentru asigurarea exercitării acestei obligaţii constituţionale.

22. Totodată, Curtea reţine că, potrivit articolului 91 din Constituţie, în cazul în care Preşedintele Republicii Moldova se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în această ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Prim-ministru.

23. Astfel, în baza articolului 91 din Constituţie, pentru că hotărârea de alegere a Preşedintelui Parlamentului a fost declarată neconstituţională prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.14 din 8 iunie 2019, interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova trebuie asigurat de către Prim-ministrul în exerciţiu, dl Pavel Filip, care va sesiza Curtea Constituţională pentru constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a.

Din considerentele prezentate mai sus, în baza articolelor 85 alin.(1), 135 alin.(1) lit.f) şi 140 din Constituţie şi a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.13 din 8 iunie 2019, Curtea Constituţională emite următorul

AVIZ:

1. Se constată ca circumstanţă care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cadrul procedurii de dizolvare a Parlamentului refuzul deliberat al Preşedintelui de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de a sesiza Curtea Constituţională, pentru constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a, cu emiterea ulterioară a decretului de dizolvare a Parlamentului şi de stabilire a datei alegerilor parlamentare anticipate, fapt care reprezintă, potrivit articolului 91 din Constituţie, o imposibilitate temporară de exercitare a atribuţiilor sale în acest sens.

2. În baza articolului 91 din Constituţie, potrivit ordinii exercitării interimatului, Prim-ministrul în exerciţiu, dl Pavel Filip, în calitate de Preşedinte interimar al Republicii Moldova, va sesiza Curtea Constituţională pentru constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a şi, după caz, va emite decretul privind dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.

3. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.