Decizia protocolară nr.27.33/2026 din 24.06.2026 \rAviz la proiectul de hotărâre a Parlamentului privind aprobarea Programului naţional pentru modernizarea sistemului de investigare şi urmărire penală în domeniul corupţiei, criminalităţii organizate, fraudei financiare, spălării banilor şi altor activităţi ilicite pentru anii 2026-2027 (iniţiativa legislativă nr.211 din 17 iunie 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de hotărâre a Parlamentului privind aprobarea Programului

naţional pentru modernizarea sistemului de investigare şi urmărire

penală în domeniul corupţiei, criminalităţii organizate, fraudei

financiare,  spălării  banilor  şi  altor  activităţi  ilicite pentru

anii 2026-2027 (iniţiativa legislativă nr.211 din 17 iunie 2026)

nr. 27.33  din  24.06.2026

 (în vigoare 25.06.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-279 art. 100 din 25.06.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 24 iunie 2026

Decizia protocolară nr.27.33/2026

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectului de hotărâre a Parlamentului cu privire la aprobarea Programului naţional pentru modernizarea sistemului de investigare şi urmărire penală în domeniul corupţiei, criminalităţii organizate, fraudei financiare, spălării banilor şi altor activităţi ilicite pentru anii 2026-2027, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.211 din 17 iunie 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Sub aspectul intenţiei de reglementare, potrivit notei de fundamentare, scopul elaborării proiectului rezidă în necesitatea consolidării cadrului instituţional şi operaţional aferent sistemului de investigare şi urmărire penală în domeniul combaterii corupţiei, criminalităţii organizate, fraudei financiare, spălării banilor şi altor activităţi ilicite, în vederea asigurării implementării efective a modificărilor operate prin Legea nr.111/2026 pentru modificarea unor acte normative, precum şi a angajamentelor asumate în cadrul Agendei de reforme aferente Planului de creştere pentru Republica Moldova pentru anii 2025-2027, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.260/2025.

În acest sens, proiectul urmăreşte aprobarea unui document de politici orientat spre modernizarea şi eficientizarea sistemului de investigare şi urmărire penală, delimitarea competenţelor procesual-penale între organele de investigare, organele de urmărire penală şi procuraturile specializate, consolidarea capacităţilor instituţionale, umane şi tehnice ale autorităţilor implicate, precum şi instituirea unor mecanisme de coordonare, raportare şi monitorizare a progresului în domeniul vizat.

Având în vedere cele expuse, Guvernul comunică susţinerea proiectului de hotărâre a Parlamentului cu privire la aprobarea Programului naţional pentru modernizarea sistemului de investigare şi urmărire penală în domeniul corupţiei, criminalităţii organizate, fraudei financiare, spălării banilor şi altor activităţi ilicite pentru anii 2026-2027 (iniţiativa legislativă nr.211 din 17 iunie 2026), cu luarea în considerare a următoarelor observaţii şi recomandări de îmbunătăţire a proiectului.

Cu titlul general:

În urma examinării proiectului Programului şi a Notei de fundamentare, se constată că documentul prezintă un caracter predominant operaţional, orientat spre realizarea unor acţiuni prioritare într-un interval restrâns de timp. Analizat prin prisma elementelor de conţinut prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.386/2020 cu privire la planificarea strategică, documentul prezintă anumite particularităţi care îl diferenţiază de categoria documentelor de politici publice reglementate de cadrul normativ menţionat, în special în ceea ce priveşte fundamentarea resurselor necesare pentru implementarea şi instituirea unui cadru de monitorizare şi evaluare bazat pe indicatori de rezultat şi de impact.

Concomitent, se relevă faptul că domeniile vizate de proiect sunt reflectate în documente de politici publice în vigoare, aprobate în cadrul sistemului naţional de planificare strategică, inclusiv Programul naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028 (Hotărârea Parlamentului nr.442/2023), Programul naţional de recuperare a bunurilor infracţionale pentru anii 2023-2027 (Hotărârea Parlamentului nr.342/2022) şi Programul naţional de prevenire şi combatere a criminalităţii pentru anii 2026-2030 (Hotărârea Guvernului nr.654/2025). Totodată, în proces de elaborare se află Programul naţional privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, finanţării terorismului şi proliferării armelor de distrugere în masă pentru anii 2026-2030, care urmează a fi aprobat de Parlament, precum şi Programul naţional antifraudă pentru anii 2026-2028, elaborat de Ministerul Finanţelor.

În acest context, proiectul examinat are rolul de a operaţionaliza şi accelera implementarea unor intervenţii prioritare în domeniile respective.

Având în vedere conţinutul documentului, termenul de implementare, caracterul concret al măsurilor propuse, precum şi faptul că acestea derivă din angajamente asumate în cadrul Agendei de reforme şi al procesului de integrare europeană, se apreciază că instrumentul propus corespunde, prin natură şi finalitate, specificului unei foi de parcurs, destinată coordonării şi realizării unor acţiuni prioritare pe termen scurt şi mediu.

În vederea asigurării unei încadrări adecvate în arhitectura documentelor de planificare strategică şi a reflectării corespunzătoare a naturii intervenţiilor propuse, se recomandă redenumirea documentului în "Foaia de parcurs privind modernizarea sistemului de investigare şi urmărire penală în domeniul corupţiei, criminalităţii organizate, fraudei financiare, spălării banilor şi altor activităţi ilicite pentru anii 2026-2027".

Prin urmare, pentru asigurarea conformităţii cu cadrul normativ privind planificarea strategică şi delimitarea clară a documentului de programele naţionale de politici publice deja aprobate, se recomandă ajustarea şi definitivarea proiectului potrivit propunerii expuse.

În cazul menţinerii formei de Program naţional, proiectul urmează să fie racordat integral la cerinţele aplicabile documentelor de politici publice prevăzute de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020, inclusiv sub aspectul analizei situaţiei, formulării obiectivelor generale şi specifice, stabilirii indicatorilor de impact şi de rezultat, estimării costurilor şi instituirii mecanismului de monitorizare, evaluare şi raportare.

În conformitate cu art.54 şi art.55 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, terminologia utilizată în proiect trebuie să fie clară, univocă şi corelată cu noţiunile consacrate de legislaţia în vigoare. În acest sens, se recomandă verificarea şi, după caz, definirea sau substituirea termenilor utilizaţi, inclusiv a noţiunilor precum: "fraudă financiară", "criminalitate financiară", "spălare autonomă a banilor", "corupţie la nivel înalt", "corupţie la nivel mediu", "cauze speciale", "principiul de minimis", "economie procedurală", "jurisdicţie operaţională" şi "infracţiuni financiare grave".

Totodată, se recomandă excluderea sintagmei "organe ale MAI", care nu este consacrată de cadrul normativ relevant, precum şi evitarea utilizării neuniforme a noţiunilor "organe de investigare", "autorităţi de investigare" şi "echipe comune de investigare", în măsura în care acestea nu sunt corelate expres cu terminologia utilizată de Codul de procedură penală şi legislaţia privind cooperarea internaţională în materie penală.

La proiectul hotărârii:

La art.2, cuvintele "Entităţile publice" se propune de substituit cu textul "Autorităţile şi instituţiile responsabile", iar cuvântul "măsurile" de substituit cu cuvântul "acţiunile".

Subsidiar, se propune completarea cu un articol nou cu următorul cuprins: "Finanţarea acţiunilor pentru implementarea Programului naţional pentru modernizarea sistemului de investigare şi urmărire penală în domeniul corupţiei, criminalităţii organizate, fraudei financiare, spălării banilor şi altor activităţi ilicite pentru anii 2026-2027 şi a Planului de acţiuni aferent acestuia se efectuează din contul şi în limita alocaţiilor aprobate anual în bugetul autorităţilor şi instituţiilor responsabile, pentru acest scop.".

La Programul naţional:

Potrivit art.24 alin.(2) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, la fundamentarea, elaborarea, avizarea, consultarea şi aprobarea documentelor de politici se aplică regulile şi cerinţele înaintate faţă de actele normative.

La capitolul 1 "Introducere":

La pct.2, cuvintele "pentru toate tipurile de infracţiuni" se va concretiza prin raportare la domeniile vizate de Program. În acest sens, se notează că formularea prenotată nu este corelată cu denumirea şi obiectul Programului, care vizează domenii determinate, precum corupţia, criminalitatea organizată, frauda financiară, spălarea banilor şi alte activităţi ilicite conexe. Prin urmare, textul se va ajusta pentru a evita interpretarea că Programul instituie măsuri aplicabile întregului sistem penal, indiferent de categoria infracţiunilor.

La pct.4, trimiterea la "Tabel 3 de mai jos" se va revizui, având în vedere că în conformitate cu art.54 alin.(1) lit.i) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai după explicarea acestora în text, la prima folosire.

Totodată, se va ţine cont că tabelele trebuie să aibă un temei-cadru în textul actului şi să se refere exclusiv la obiectul determinat prin norma de trimitere. Prin urmare, în toate cazurile similare, se va verifica existenţa normei de trimitere corespunzătoare.

La pct.5, cuvintele "combaterea drogurilor ilicite" se vor substitui cu cuvintele "prevenirea şi combaterea circulaţiei ilegale a drogurilor". În acest sens, se notează că legislaţia naţională operează cu formulări referitoare la circulaţia ilegală, traficul ilicit ori alte activităţi ilegale aferente drogurilor. Prin urmare, textul se va adapta la terminologia utilizată în cadrul normativ naţional.

La pct.9, formularea referitoare la "intensificarea investigaţiilor, a urmăririi penale şi a pronunţării hotărârilor judecătoreşti" se va reanaliza prin raportare la obiectul Programului. Se notează că Programul vizează modernizarea sistemului de investigare şi urmărire penală, iar aspectele ce ţin de etapa judecării cauzelor se vor reflecta cu respectarea competenţelor instanţelor judecătoreşti şi a principiului independenţei judecătorului.

La pct.15, în vederea respectării exigenţelor de tehnică legislativă privind identificarea exactă a actelor normative la care se face trimitere, referinţa la "Legea" se va reda prin indicarea denumirii complete a acesteia. Observaţia este valabilă şi pentru pct.23.

La pct.19, numerotarea elementelor structurale ale proiectului se va conforma dispoziţiilor art.52 alin.(3) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

Potrivit normei prenotate, pentru interpretare corectă şi aplicare comodă, punctele pot fi divizate în subpuncte care se numerotează prin adăugarea consecutivă a cifrelor arabe, până la gradul de detaliere necesar.

La capitolul 2 "Analiza situaţiei":

La compartimentul 2.1 "Analiza din perspectiva instituţională":

Cu referire la nivelul 1 "Organele de investigare şi structurile de culegere a informaţiilor", Subnivelul ii, urmează a fi modificată referinţa dintre paranteze din motivul caracterului eronat al formulării. Or, "Unitate de Informaţii Financiare" nu este denumirea Serviciului, dar reprezintă rolul pe care îl îndeplineşte Serviciul la nivel naţional, din perspectiva asigurării conformităţii Republicii Moldova cu cerinţele standardelor internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, finanţării terorismului şi proliferării armelor de distrugere în masă (Recomandarea 29 GAFI) şi al îndeplinirii obligaţiei de instituire la nivel naţional a unităţii de informaţii financiare. Denumirea completă a autorităţii este prevăzută de art.18 din Legea nr.308/2017.

Ţinând cont de faptul că la pct.25 din Program se face referire la etapa prejudiciară a urmăririi penale, referinţa la competenţa de constatare de către Serviciu a încălcărilor în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului nu este relevantă, or, Legea nr.75/2020 nu stabileşte în sarcina Serviciului competenţe de investigare în faza prejudiciară a urmăririi penale, a faptelor infracţionale de corupţie, fraudă cu fonduri europene, crimă organizată sau spălarea banilor, dar urmăreşte scopul de atragere la răspundere administrativă a entităţilor raportoare, a persoanelor cu funcţii de conducere de rang superior, a persoanelor cu funcţii de răspundere şi angajaţii entităţilor raportoare pentru comiterea încălcărilor prevăzute de Legea nr.75/2020, ce reprezintă neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a diferitelor obligaţii stabilite de Legea nr.308/2017.

Sub acest aspect, având în vedere atribuţiile şi competenţele funcţionale ale Serviciului în cadrul ciclului procesual de investigare, în sens generic, a infracţiunilor de spălarea banilor, predicat sau finanţarea terorismului, urmează a fi reflectat la Subnivelul ii - Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, faptul că, până la iniţierea procesului penal, Serviciul în calitatea sa de unitate de informaţii financiare, în temeiul art.19 alin.(1) lit.d) din Legea nr.308/2017, deţine competenţa de efectuare a investigaţiilor financiare, care constau în acţiuni de colectare a informaţiei, analiza şi verificarea tuturor relaţiilor financiare şi economice, precum şi în verificarea clienţilor care pot avea legătură cu acţiunile de spălare a banilor, cu infracţiunile predicat şi cu acţiunile de finanţare a terorismului, activităţi ce ţin de identificarea, stabilirea sursei şi urmărirea bunurilor utilizate, obţinute din aceste infracţiuni, a fondurilor teroriştilor şi a altor bunuri care sunt sau pot fi obiect al măsurilor asigurătorii şi/sau al confiscării, precum şi activităţi de investigare a dimensiunii reţelei criminale şi a gradului de criminalitate aferente. Ca urmare a efectuării investigaţiilor financiare şi a constatării suspiciunilor cu privire la spălarea banilor, finanţarea terorismului sau alte infracţiuni predicat, Serviciul informează organele de drept competente şi diseminează rezultatele investigaţiilor financiare. La fel, în cazul întrunirii condiţiilor stabilite de art.33 din Legea nr.308/2017, Serviciul dispune de competenţa exclusivă de a emite decizii de sistare a activităţilor, tranzacţiilor sau bunurilor suspecte de spălare a banilor, de infracţiuni predicat, de finanţare a terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, în afara unui proces penal iniţiat.

Cu referire la nivelul 2, care identifică organele de constatare prevăzute la art.273 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003:

Potrivit art.273 alin.(1) lit.g) din Codul de procedură penală, în calitate de organe de constatare sunt şi comandanţii de nave şi aeronave – pentru infracţiuni săvârşite pe acestea în timp ce navele şi aeronavele pe care le comandă se află în afara porturilor şi aeroporturilor.

În acest sens, remarcăm că comandanţii de nave şi aeronave nu se subordonează ierarhic sau administrativ Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, aceştia fiind angajaţi privaţi ai companiilor comerciale aeriene sau navale.

Prin urmare, în virtutea calităţii de organ de constatare atribuit temporar comandanţilor de nave şi aeronave (atât timp cât o persoană comite o infracţiune pe o navă/aeronavă înregistrată în Republica Moldova, dar aflată în afara infrastructurii aeroportuare/navale) şi a responsabilităţii acestora, de a raporta din perspectiva respectării procedurilor de siguranţă, inclusiv Autorităţii Aeronautice Civile sau Agenţiei Navale (pe lângă organele de drept), sintagma "Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale" urmează a se substitui cu sintagma "Autorităţii Aeronautice Civile sau Agenţiei Navale", autorităţi administrative responsabile de monitorizarea şi asigurarea implementării cadrului normativ special din domeniu, pentru activitatea de constatare a infracţiunilor desfăşurată de comandanţii de nave şi aeronave.

Compartimentul 2.3 "Analiza opţiunilor de modernizare a sistemului" se consideră că prevederile expuse în pct.34 şi 35 au caracter metodologic şi de implementare şi nu reprezintă o analiză a opţiunilor de modernizare a sistemului propriu-zisă, motiv din care se propune de a fi revizuite integral.

La capitolul 3 "Obiective generale şi specifice":

Cu referire la obiectivele specifice, se va reţine că acestea constituie obiective operaţionale, cu un domeniu de aplicare mai restrâns, elaborate în baza obiectivelor generale ale Programului şi care trebuie să reflecte rezultate clar definite, formulate în conformitate cu criteriile SMART, respectiv să fie specifice, măsurabile, realizabile, relevante şi încadrate în timp, inclusiv prin integrarea principiului egalităţii de gen.

Totodată, se constată lipsa unei corelări între obiectivele specifice şi obiectivele generale din care acestea derivă, fapt ce afectează coerenţa internă şi consistenţa cadrului de intervenţie. În acest sens, se subliniază necesitatea respectării unei structuri ierarhice clare, în care fiecărui obiectiv general îi corespund obiective specifice derivate.

Astfel, structura obiectivelor se va ajusta potrivit următorului model:

"Obiectiv general 1

Obiectiv specific 1.1

Obiectiv specific 1.2

Obiectiv general 2

Obiectiv specific 2.1

Obiectiv specific 2.2".

Această abordare asigură o relaţie directă de derivare şi o corespondenţă clară între nivelul strategic şi nivelul operaţional, contribuind la asigurarea coerenţei interne şi a logicii intervenţiei în cadrul documentului de politici publice.

Adiţional, este de menţionat că la obiectivele generale pentru "Consolidarea capacităţilor instituţionale, umane şi tehnice ale instituţiilor cheie" din coloana

"Definiţii (ce se raportează)" în coloana "Sursa datelor" autorul a optat pentru menţiunile – "Statistici, rapoarte, documente de politici, numărul programelor de formare profesională etc.", care sunt prea generale şi insuficient de clare pentru a înţelege care vor fi aceste statistici, rapoarte şi care e rolul documentelor de politici în furnizarea unor astfel de date.

Suplimentar, se menţionează că unele relatări nu sunt specifice sistemului de drept a Republicii Moldova. Spre exemplu, la pct.29 se declară că organele de constatare şi organele de investigare exercită, în mare parte, funcţii procedurale similare, fapt care nu se confirmă de prevederile legislaţiei Republicii Moldova, unde sunt clar delimitate competenţele pentru organul de constatare, de investigare şi cel de urmărire penală. Complementar, comunicăm că potrivit art.57 alin.(4) din Codul de procedură penală, în exercitarea atribuţiilor procesuale, ofiţerul de urmărire penală decide, în mod independent, cu privire la orientarea urmăririi penale şi efectuarea acţiunilor de urmărire penală, cu excepţia cazurilor când legea prevede încuviinţarea, autorizarea sau confirmarea acestora de către procuror ori, după caz, de către judecătorul de instrucţie. Ofiţerul de urmărire penală se supune prevederilor respectivului cod şi indicaţiilor scrise ale procurorului şi ale conducătorului organului de urmărire penală. Orice imixtiune în activitatea ofiţerului de urmărire penală este interzisă.

Concomitent, la pct.48 şi 50 propunem după sintagma "Ministerul Afacerilor Interne" de completat cu sintagma "Serviciul Fiscal de Stat". Menţionăm că completările propuse vor acorda posibilitatea Serviciului Fiscal de Stat de stabilire şi calificare a infracţiunii de spălare a banilor, în calitate de infracţiune conexă, în cadrul cauzelor penale de evaziune fiscală şi/sau altor infracţiuni atribuite prin lege în competenţa de constatare a Organului de urmărire penală a Serviciului Fiscal de Stat.

La pct.37, sintagma dintre paranteze care se referă la proceduri operaţionale şi practici instituţionale, urmează a fi completată cu mecanisme clare de gestionare şi prioritizare a cauzelor de spălarea banilor, cu precădere a celor ce vizează tipurile infracţiunile predicat cu risc înalt de spălarea banilor stabilite de Evaluarea naţională a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la nivel naţional, a spălării banilor cu caracter transfrontalier, a spălării banilor de către sau prin utilizarea abuzivă a entităţilor juridice, a spălării banilor cu caracter deosebit de complex. La fel, urmează a fi menţionate şi procedurile operaţionale care se referă la constituirea grupului de procurori şi ofiţeri de urmărire penală/grup de ofiţeri de urmărire penală/grup de ofiţeri de investigaţii, etapa procesuală, temeiul juridic, tipul infracţiunii care necesită constituirea acestora, criterii obiective privind determinarea numărului de procurori şi ofiţeri de urmărire penală/ofiţeri de investigaţie la constituirea acestor echipe de investigaţie, cât şi mecanisme clare şi admisibile în sensul legislaţiei procesual-penale, de coordonare şi supraveghere a activităţii acestor grupuri.

La pct.38, cu referire la rezultatul aşteptat, creşterea previzibilităţii instituţionale şi a răspunderii procedurale pentru deciziile-cheie adoptate în cauze, urmează a fi completat cu o propoziţie distinctă care se referă la procedura de înregistrare şi examinare de către organul de urmărire penală a diseminărilor Serviciului (rezultatelor investigaţiilor financiare), în vederea determinării certe a modului de calificare procesuală a acestor analize financiare complexe şi excluderea posibilităţii de înregistrare în Registrul cu privire la alte informaţii despre infracţiuni şi incidente (R-2).

La pct.40 şi 56, lista categoriilor de persoane care sunt vizaţi de mecanisme de protecţie, urmează a fi completată cu angajaţii Serviciului, reieşind din rolul acestora în identificarea suspiciunilor de spălarea banilor, infracţiuni predicat şi finanţarea terorismului, competenţa acestora de realizare a investigaţiilor financiare prin colectarea, coroborarea şi analiza unui spectru larg de informaţii deţinute de autorităţi şi instituţii naţionale cât şi de către unităţile de informaţii financiare membre a Grupului EGMONT, la fel ca şi atribuţia de sistare pe un termen de 30 de zile lucrătoare a activităţilor, tranzacţiilor sau bunurilor suspecte, înainte de iniţierea procesului penal sau a pornirii urmăririi penale, care ar permite indisponibilizarea bunurilor infracţionale şi aplicarea sechestrului de către organul de urmărire penală. Cu referire la pct.41, care menţionează îmbunătăţirea calităţii probelor, urmează a fi completat cu prioritizarea şi dispunerea obligatorie a investigaţiilor financiare paralele în cazul infracţiunii de spălarea banilor incriminată în mod autonom, a infracţiunilor predicat cu risc înalt de spălarea banilor stabilite de Evaluarea naţională a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la nivel naţional, a infracţiunilor de spălarea banilor cu caracter transfrontalier şi a celor de o complexitate deosebită. Această diferenţiere a tipurilor de cauze privind spălarea banilor urmează a fi efectuată şi în raport cu celelalte rezultate aşteptate, ţinând cont de standardele internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, finanţării terorismului şi proliferării armelor de distrugere în masă, cât şi Metodologia privind evaluarea conformităţii tehnice şi a eficacităţii sistemelor PSB/PFT/PFP (actualizată în decembrie 2025) în raport cu Rezultatul Imediat 7, ambele elaborate de către Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (în continuare – GAFI).

La pct.49, precum şi în conţinutul întregului proiect, cuvântul "informaţii" urmează a fi înlocuit cu sintagma de "informaţii financiare" atunci când autorul se referă la obiectul investigaţiilor financiare realizate şi cel al diseminărilor realizate de către Serviciu. La fel, urmează a fi reformulată a doua propoziţie de la pct.49, or, regula de diseminare a rezultatelor investigaţiilor financiare realizate, este expusă în mod clar şi univoc la art.19 alin.(1) lit.b) din Legea nr.308/2017. În cazul în care va fi stabilită competenţa clară între diferite organe de urmărire penală, diferenţiată după tipul infracţiunii, Serviciul va ţine cont de prevederea normativă şi va asigura aplicarea consecventă a acesteia.

Având în vedere faptul că standardele internaţionale elaborate de către GAFI fac o distincţie clară între spălarea banilor comisă de către făptuitorul infracţiunii predicat (self-laundering), spălarea banilor comisă de către o persoană terţă (third-party money laundering) şi spălarea banilor în mod autonom (stand-alone money laundering), atunci când săvârşirea infracţiunii predicat nu trebuie demonstrată şi nu constituie obiectul urmăririi penale, caracterul ilicit al bunurilor/veniturilor urmând a fi stabilit indirect din circumstanţe obiective, se impune clarificarea pe întreg conţinutul Programului, categoria utilizată de "spălarea autonomă a banilor" şi la care dintre cele două tipuri se referă (self-laundering/ stand-alone money laundering). Metodologia privind evaluarea conformităţii tehnice şi a eficacităţii sistemelor PSB/PFT/PFP, elaborată de către GAFI (actualizată în decembrie 2025), la Rezultatul Imediat 7, analizează eficacitatea organelor de drept în urmărirea penală a tuturor tipurilor de spălarea banilor, autorităţile naţionale urmând să demonstreze capacitate în investigarea şi punerea sub învinuire a tuturor acestor tipuri de infracţiuni de spălarea banilor, fiind contrară standardelor menţionate, acordarea priorităţii doar în raport cu spălarea banilor în mod autonom.

La fel, sintagma "informaţiile privind tranzacţia suspectă" de la pct.49, urmează a fi înlocuită cu o altă sintagmă ce exprimă în mod coerent şi deplin, atât volumul şi întinderea activităţii de verificare a tranzacţiilor şi activităţilor suspecte raportate de către entităţile raportoare, cât şi tipul şi volumul informaţiilor de inteligenţă financiară diseminate, şi anume, "rezultatele investigaţiilor financiare".

Cât priveşte expunerea de la pct.50, din conţinutul acesteia urmează a fi exclusă sintagma "analiza iniţială efectuată de Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor a fost incompletă sau eronată". Or, calificările respective atribuite rezultatelor investigaţiilor financiare diseminate organelor de drept competente, sunt lipsite de argumente de ordin logico-juridic. A priori, investigaţiile financiare nu pot fi incomplete sau eronate, reieşind din faptul că, Legea nr.308/2017 nu reglementează şi nu stabileşte criteriile de "completitudine", fie cele de "corectitudine" a acestora, iar organul de urmărire penală, în lipsa unei urmăriri penale pornite şi a unor acţiuni de urmărire penală sau acţiuni speciale de investigaţii autorizate de judecătorul de instrucţie, nu se poate expune la etapa de determinare a competenţei referitor la veridicitatea informaţiilor financiare analizate de Serviciu sau lipsa unor informaţii relevante ce ar constitui probe în proces penal.

Aferent capitolului 4 "Indicatori de monitorizare", acesta se va completa cu valori de referinţă, valori-ţintă intermediare şi finale, termene, surse de verificare şi instituţii responsabile pentru raportarea datelor. În lipsa acestor elemente, evaluarea progresului riscă să rămână una formală, iar implementarea Programului nu va putea fi apreciată obiectiv prin prisma rezultatelor planificate.

Totodată, indicatorii se vor formula astfel încât să poată fi raportaţi de autorităţile indicate ca responsabile şi să nu includă rezultate care depind de activitatea exclusivă a instanţelor judecătoreşti. În acest sens, indicatorii ce vizează hotărâri judecătoreşti, condamnări sau alte soluţii pronunţate în cauze concrete se vor reanaliza, pentru a nu crea aparenţa instituirii unor ţinte asupra activităţii jurisdicţionale.

Complementar, la pct.61 sintagma "Totodată, Ministerul Finanţelor va asigura integrarea necesităţilor de finanţare în bugetul public naţional, inclusiv trasabilitatea fondurilor externe, cofinanţarea şi planificarea costurilor recurente aferente sustenabilităţii." urmează a fi exclusă, dat fiind faptul că prevederile date nu corespund atribuţiilor Ministerului Finanţelor stabilite de cadrul normativ în vigoare.

Astfel, în conformitate cu Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, Ministerul Finanţelor asigură coordonarea procesului bugetar şi elaborarea documentelor bugetare, însă nu are atribuţia de a asigura, în mod direct, trasabilitatea fondurilor externe, cofinanţarea şi planificarea costurilor recurente aferente sustenabilităţii, acestea revenind autorităţilor şi instituţiilor responsabile de implementarea Programului.

La compartimentul 4.3.5 Estimarea costurilor şi la planul de acţiuni se va asigura respectarea exigenţelor Hotărârii Guvernului nr.386/2020 cu privire la planificarea strategică. Respectiv, acestea urmează a fi ajustate prin specificarea resurselor financiare necesare pentru implementarea fiecărui obiectiv specific în parte, corelate cu programele/subprogramele bugetare, cu indicarea resurselor financiare planificate pentru perioada următoare, precum şi costurile estimate pentru implementarea fiecărei acţiuni şi indicarea resurselor disponibile în bugetele autorităţilor, a costurilor neacoperite, precum şi a celor din asistenţa externă.

Prin urmare, compartimentul 4.3.5 Estimarea costurilor urmează a fi revizuit, iar tabelele la planul de acţiuni completate cu coloanele de rigoare.

Totodată, formularea la pct.66 se propune a fi ajustată, pentru a fi în concordanţă cu rolurile şi responsabilităţile instituţiilor stabilite de Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, potrivit căreia autorităţile şi instituţiile publice sunt responsabile de estimarea, argumentarea şi prezentarea necesităţilor de resurse bugetare în cadrul procesului de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu şi a proiectelor de buget, inclusiv pentru asigurarea sustenabilităţii măsurilor finanţate din surse externe.

Cu referire la pct.66 este de menţionat că, alocarea resurselor bugetare se realizează în cadrul procesului de planificare şi aprobare bugetară, cu respectarea constrângerilor de resurse bugetare şi a priorităţilor stabilite de Guvern. Estimarea costurilor totale aferente implementării Programului, în cuantum de aproximativ 15 milioane lei până la finele anului 2026 şi circa 71 milioane lei pentru anul 2027, necesită a fi însoţită de calcule justificative repartizate pe obiective şi acţiuni, pentru a evalua necesităţile de finanţare, prioritizarea acestora şi sustenabilitatea bugetară.

La capitolul 5 "Riscuri de implementare":

Tabelul nr.2 "Riscuri" Riscul identificat "Bugetar: finanţare insuficientă sau nealiniată priorităţilor" se propune de substituit cu "Risc financiar - lipsa sau insuficienţa resurselor financiare".

Impactul potenţial, se propune a fi expus în următoarea redacţie: "Neimplementarea integrală a activităţilor planificate, amânarea termenelor de realizare şi reducerea eficienţei utilizării resurselor disponibile".

Se propun următoarele măsuri de diminuare a riscului financiar: "estimarea şi planificarea corectă a resurselor financiare necesare, urmărirea eficienţei cheltuielilor, identificarea resurselor externe disponibile pentru a acoperi potenţiala insuficienţă de resurse financiare.".

La Tabelul nr.5, compartimentul S4 privind combaterea spălării banilor, obiectivul "Infracţiune autonomă vs. infracţiune conexă" la rubricile "Indicator", "Sursa datelor" şi "Responsabil" după sintagma "MAI", propunem completarea cu sintagma "SFS".

La capitolul 6 "Autorităţi şi instituţii responsabile":

La pct.85 se propune completarea după cuvântul "informaţii", cu sintagma "rezultatele investigaţiilor financiare", iar după cuvântul "suspecte", se propune completarea cu sintagma "raportate de către entităţile raportoare şi alte informaţii recepţionate în condiţiile Legii nr.308/2017". La fel, sintagma "asigură feedback", urmează a fi înlocuită cu o altă sintagmă ce expune în mod complet şi corect etapele ciclului de gestionare a informaţiilor de inteligenţă financiară, Serviciul urmând să primească de la organele de drept răspuns cu privire la rezultatele examinării investigaţiilor financiare diseminate, modul de valorificare a măsurilor asiguratorii aplicate în condiţiile Legii nr.308/2017.

La capitolul 7 "Proceduri de raportare":

Indicatorul "Alocaţii aprobate şi gradul de implementare pe acţiuni; finanţare externă utilizată; cofinanţare; costuri recurente planificate." a obiectivului general Buget şi sustenabilitate urmează a fi reformulat, dat fiind faptul că în redacţia actuală nu există o claritate ce urmează a fi raportat.

Totodată, se propune a fi exclus Ministerul Finanţelor din lista instituţiilor responsabile, dat fiind faptul că responsabilitatea raportării nivelului de executare a alocaţiilor aprobate revine în exclusivitate fiecărei instituţii responsabile de implementarea acţiunilor.

La Tabelul nr.4 "Obiective generale" Textul "G5 - Buget şi sustenabilitate" se va substitui cu textul "OG.5 Asigurarea sustenabilităţii", în conformitate cu capitolul "Obiective generale şi specifice".

În coloana "Definiţie (ce se raportează)", denumirea căreia se propune de substituit cu "Indicatori de monitorizare" sau "Indicatori de raportare", inclusiv ca indicatori se propun: Alocaţii bugetare aprobate pentru implementarea acţiunilor; Gradul de implementare a acţiunilor; Volumul finanţării externe utilizate; Nivelul cofinanţării asigurate; Costuri recurente planificate în cadrul procesului bugetar.

Adiţional, la Nota de fundamentare se constată lipsa estimării costurilor, deşi Programul implică cheltuieli financiare suplimentare. Prin urmare, se consideră necesară efectuarea unei analize a impactului multianual asupra bugetului public naţional, prin estimarea şi prezentarea costurilor aferente pe fiecare an bugetar, în modul stabilit de Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 şi Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului de reglementare nr.574/2024.

La Tabelul nr.5 compartimentul S2 este prevăzută instruirea procurorilor şi judecătorilor în domeniul criminalităţii financiare, fără a delimita conţinutul acestei noţiuni. Atragem atenţia că "criminalitatea financiară" este o categorie generică, neconsacrată ca atare în Partea specială a Codului penal, susceptibilă să cuprindă infracţiuni din capitole diferite, cu obiecte juridice şi metodologii de investigare distincte. Cu titlu exemplificativ, sfera ar putea include: art.236, art.237, art.238, art.239, art.239¹, art.239², art.244, art.244¹, art.249 etc. din Codul penal.

Astfel, se propune completarea Programului cu o delimitare a sferei noţiunii de "criminalitate financiară" în scopul activităţilor de formare, prin trimitere expresă la articolele sau capitolele relevante din Codul penal.

O asemenea delimitare ar asigura previzibilitatea indicatorilor, ar permite raportarea corectă a modulelor/instruirilor şi ar evita interpretările neuniforme la etapa monitorizării.

În lipsa unei delimitări, indicatorul "numărul modulelor şi curricula aprobate privind criminalitatea financiară" devine imprecis, întrucât nu se poate stabili cu certitudine care activităţi de formare se încadrează în această categorie.

Indicatorul "numărul modulelor şi curricula aprobate privind criminalitatea financiară; numărul sesiunilor desfăşurate" trebuie raportat inclusiv la situaţia existentă deja în Planul modular de formare continuă a judecătorilor, procurorilor, inspectorilor-judecători şi inspectorilor procurorilor pentru anul 2026 (aprobat prin Hotărârea Consiliului INJ nr.22/1 din 28 noiembrie 2025).

În acest sens, precizăm că în Planul de formare continuă pentru anul 2026 problematica vizată este parţial acoperită, în special prin Modulul III – Infracţiuni economice, de corupţie şi conexe, care include, între altele:

– activitatea 3.1 – investigarea şi judecarea infracţiunilor economice, în special evaziunea fiscală a persoanelor fizice şi juridice, insolvabilitatea intenţionată/fictivă;

– activitatea 3.4 – specificul investigării şi judecării cauzelor penale privind spălarea banilor şi îmbogăţirea ilicită;

– activitatea 3.5 – recuperarea bunurilor infracţionale, confiscarea specială şi extinsă.

Corespunzător, la elaborarea planului de formare continuă pentru anul 2027, va fi completat acest modul cu activităţi noi de instruire propuse a fi realizate prin acest Program, sub condiţia ca acesta să fie clar stabilit.

La rubrica "sursa datelor" aferentă acestui obiectiv este menţionată, alături de rapoartele INJ, sintagma "după caz, statistici PG şi ale instanţelor (agregat)". Este de subliniat că, această sursă nu este clară în raport cu obiectul indicatorului.

Indicatorii de formare continuă (număr de module/curricula aprobate, număr de sesiuni, număr de beneficiari instruiţi dezagregat, rezultate ale evaluărilor pre/post-instruire şi feedbackul participanţilor) se verifică integral prin sursele proprii ale INJ: registrele de prezenţă (Lista de înregistrare a participanţilor), Sistemul informaţional al INJ şi chestionarele de evaluare. Aceste date nu necesită şi nu pot fi confirmate prin statistici ale Procuraturii Generale sau ale instanţelor judecătoreşti.

Astfel, urmează a fi clarificată finalitatea sintagmei "statistici PG şi ale instanţelor (agregat)".

Dacă intenţia autorilor este de a corela activitatea de formare cu rezultate la nivel de sistem (de exemplu, numărul de cauze de criminalitate financiară), atunci aceste statistici nu reprezintă o sursă de verificare a indicatorului de instruire al INJ, ci, un indicator de impact distinct, care excedă responsabilitatea INJ.

Prin urmare, se propune fie eliminarea acestei surse din dreptul indicatorului de formare al INJ, fie reamplasarea ei la un indicator de rezultat în sarcina Procuraturii Generale/a instanţelor de judecată.

Programul, de asemenea, prevede la acelaşi obiectiv, ca indicator colateral, "evoluţia calităţii actelor procedurale şi a hotărârilor în cauzele financiare".

Astfel, se remarcă că INJ poate contribui la calitatea actelor şi hotărârilor exclusiv prin prisma şi în limitele activităţilor de formare, or, calitatea efectivă a actelor procedurale şi a hotărârilor judecătoreşti depinde de factori multipli (independenţa profesională a magistratului, complexitatea cauzei, calitatea probatoriului, practica judiciară), care nu se află sub controlul INJ şi nu pot fi imputate procesului de formare.

Eventuala măsurare a corelaţiei dintre formare şi calitatea actelor poate fi realizată doar în cadrul evaluărilor de tip Kirkpatrick (nivel 2 – învăţare şi, eventual, nivel 3 – transfer/comportament), pe bază de eşantion şi cu metodologie dedicată (care încă nu există la această etapă), iar nu printr-un indicator cantitativ de rezultat.

Prin urmare, responsabilitatea pentru acest indicator nu poate reveni în exclusivitate INJ.

La compartimentul s4 se propune modificarea denumirii primului obiectiv în "Incriminarea diferitor modalităţi ale infracţiunii de spălarea banilor", reieşind din faptul că, în varianta propusă de autor denumirea este identică cu denumirea celui de-al treilea obiectiv.

La fel, la rubrica – indicator, urmează a fi completată cu numărul cauzelor penale iniţiate şi în care au fost întocmite rechizitorii privind infracţiunea de spălarea banilor incriminată în mod autonom sau săvârşită de o persoană terţă, infracţiunea de spălarea banilor cu caracter transfrontalier, spălarea banilor ca infracţiune deosebit de complexă şi infracţiunea banilor incriminată în concurs cu infracţiunea predicat cu risc înalt de spălarea banilor.

Sursa datelor la primul obiectiv urmează a fi completată cu numărul procedurilor operaţionale standard elaborate de Procuratura Generală şi procuraturile specializate, cât şi organul de urmărire penală, care să prevadă instrucţiuni clare privind urmărirea penală a tuturor modalităţilor juridice ale infracţiunii de spălarea banilor, recomandări privind modul de valorificare a informaţiilor din cadrul investigaţiilor financiare realizate şi diseminate de către Serviciu, cât şi tipul probelor ce urmează a fi administrate şi repere temporale pentru administrarea acestora.

La obiectivul al treilea, indicatorul de performanţă urmează a fi completat cu numărul cauzelor penale privind punerea sub învinuire pentru infracţiunea de spălarea banilor în mod autonom şi spălarea banilor de către o terţă persoană, cât şi numărul cauzelor penale în care au fost întocmite rechizitorii iar cauza a fost expediată în instanţă pentru examinare în fond.

La fel, un alt indicator propus se referă la numărul echipelor comune de investigaţii constituite în cadrul urmăririi penale, cât şi numărul, valoarea monetară a sechestrelor aplicate de organul de urmărire penală în cadrul măsurilor asiguratorii dispuse de Serviciu, privind sistarea bunurilor, tranzacţiilor sau fondurilor suspecte, în vederea măsurării eficacităţii organelor de drept în valorificarea deciziilor de sistare emise de Serviciu.

La cel de-al patrulea obiectiv, se propune redenumirea indicatorului – starea interoperabilităţii, cu asigurarea accesului direct la resurse informaţionale, tipul şi volumul datelor accesibile în mod direct, iar între paranteze, urmează a fi reformulată enumerarea în "registre publice, numărul rapoartelor privind tranzacţiile şi activităţile suspecte transmise de către entităţi raportoare, numărul rezultatelor investigaţiilor financiare diseminate către organul de drept competent". Cu referire la numărul solicitărilor de date, urmează a fi specificat în mod univoc, expeditorul şi destinatarul solicitărilor de informaţii.

La Planul de acţiuni pentru modernizarea sistemului de investigare şi urmărire penală în domeniul combaterii corupţiei, criminalităţii organizate, fraudei financiare, spălării banilor şi altor activităţi ilicite pentru anii 2026–2027:

Denumirea capitolului se va aduce în concordanţă cu titlul Programului naţional.

Din cuprinsul coloanei autorităţi urmează a fi exclusă sintagma "(componenta de finanţare)", dat fiind faptul că nu este clar ce reprezintă.

Textul "(iii) planificare bugetară multianuală (inclusiv utilizarea fondurilor externe şi acoperirea costurilor recurente" se propune de substituit cu textul "(iii) planificare bugetară pe termen mediu (inclusiv utilizarea resurselor externe şi planificarea costurilor recurente în cadrul procesului bugetar.).

Termenul de realizare a acţiunilor planificate "iunie 2026" se propune a fi revizuit, având în vedere că termenul indicat va fi depăşit, iar procedura de promovare şi aprobare a proiectului nu va permite realizarea acţiunilor în perioada stabilită.

Indicatorii de monitorizare prevăzuţi în Planul de acţiuni urmează a fi revizuiţi şi aduşi în concordanţă cu indicatorii de rezultat şi de monitorizare stabiliţi în Program, pentru a asigura coerenţa cadrului de monitorizare şi evaluare a implementării reformei.

Subsidiar, se propune completarea Planului de acţiuni cu două coloane suplimentare privind costul estimativ al acţiunilor şi sursele de finanţare aferente, pentru a asigura o estimare clară a necesităţilor financiare şi corelarea acestora cu procesul de planificare bugetară.

Cu referire la Pachetul 1 "Delimitarea competenţelor, mecanisme de soluţionare a conflictelor şi fluxuri de transmitere a cauzelor":

La acţiunea nr.1, textul se va reformula după cum urmează:

"Analiza necesităţii revizuirii cadrului normativ special şi secundar relevant (de exemplu, activităţi speciale de investigaţii, statutul ofiţerilor de investigaţie şi de urmărire penală, acte privind interoperabilitatea şi accesul la date) pentru implementarea noii arhitecturi instituţionale".

Respectiv, indicatorii vor avea următorul cuprins:

"1. Analiză efectuată; 2. Cadru normativ modificat, după caz".

La acţiunea nr.2, se constată că aceasta include două componente distincte: adoptarea actelor normative interinstituţionale şi elaborarea ghidului privind investigarea şi urmărirea penală a faptelor de corupţie. Având în vedere că acţiunea nr.1 vizează inclusiv intervenţii asupra cadrului normativ secundar, la acţiunea nr.2 se va menţine doar componenta privind elaborarea ghidului, pentru a evita dublarea obiectului de intervenţie.

La acţiunea nr.4, textul se va reformula, întrucât în redacţia actuală descrie mai curând un rezultat/indicator decât o acţiune propriu-zisă. În acest sens, acţiunea se va reda după cum urmează:

"Efectuarea auditului anual de conformitate privind aplicarea limitelor de competenţă (dosare eşantion, cauze de tangenţă), cu recomandări obligatorii şi plan de acţiuni de remediere".

Totodată, cuvintele "plan de acţiuni remediale" se vor substitui cu cuvintele

"plan de acţiuni de remediere", pentru asigurarea unei terminologii clare şi conforme practicii normative naţionale.

Adiţional, pentru indicatorul "Raport de audit emis; procentul recomandărilor implementate; reducerea neconformităţilor; tendinţe pe tipuri de cauze" se recomandă ajustarea redacţiei sintagmei "reducerea neconformităţilor", întrucât aceasta nu reprezintă o formulare specifică pentru indicatori de performanţă. De asemenea, se propune revizuirea termenului de realizare, având în vedere că raportul de audit urmează a fi emis anterior, iar reducerea neconformităţilor necesită un interval de timp ulterior pentru implementarea recomandărilor. Totodată, expresia "tendinţe pe tipuri de cauze" este insuficient de clară şi necesită detaliere pentru a permite o înţelegere clară şi o monitorizare adecvată a progresului.

Din ultima acţiune se propune excluderea SPCSB din lista autorităţilor responsabile, ţinând cont de faptul că, stabilirea competenţei materiale la etapa de urmărire penală a infracţiunilor, depăşeşte sfera de activitate a Serviciului.

Adiţional, se propune introducerea unei măsuri menite să clarifice definiţia "infracţiunilor financiare" – mai precis, care dintre infracţiunile prevăzute în Codul penal sau în alte legi trebuie considerate "infracţiuni financiare" şi cum vor fi repartizate cazurile în funcţie de competenţele fiecărei instituţii. Cu referire la Pachetul 2 "Consolidarea capacităţilor pentru aplicarea delimitării competenţelor (procese, competenţe, tehnologie)":

La acţiunea nr.1, textul se va reformula, întrucât redacţia actuală descrie mai curând un rezultat/indicator decât o intervenţie concretă.

De asemenea, în vederea sporirii clarităţii, se vor reformula indicatorii "reducerea erorilor de clasificare", "reducerea timpului de procesare", "evaluarea periodică a implementării" (valabil şi pentru indicatorii de la pachetul 6 "reducerea conflictelor de competenţă privind clasificarea spălării banilor; reducerea ciclurilor de retransmitere").

Adiţional, cu referire la desemnarea INJ printre instituţiile responsabile de această acţiune (alături de PG, PA, PCCOCS, CNA, MAI, SFS şi SV), se va atrage atenţia asupra unei incompatibilităţi cu cadrul legal de organizare şi funcţionare a INJ. Potrivit art.2 alin.(1) din Legea nr.152/2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei, INJ realizează formarea continuă a unei categorii limitativ enumerate de beneficiari, şi anume: "[...] candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror, [...] a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie, a grefierilor, a asistenţilor judiciari, a şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, a consultanţilor procurorului, a consilierilor de probaţiune, a inspectorilor-judecători din cadrul Inspecţiei judiciare, a inspectorilor din cadrul Inspecţiei procurorilor, a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat, precum şi formarea iniţială şi continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei, în cazurile prevăzute de legislaţie."

Ofiţerii de investigaţie şi ofiţerii de urmărire penală nu figurează în această enumerare şi nici nu sunt încadrabili, nici în categoria "altor persoane care activează în sectorul justiţiei", în lipsa unei prevederi legale exprese care să stabilească competenţa INJ de a-i forma.

În consecinţă, INJ nu poate include, în cadrul planului ordinar de formare finanţat din buget, activităţi de formare adresate nemijlocit acestor categorii.

Soluţia compatibilă cu cadrul normativ în vigoare constă în organizarea unor activităţi de formare comună cu titlu extra-plan, în temeiul Regulamentului privind formarea profesională continuă (aprobat prin Hotărârea Consiliului INJ nr.7/4 din 30 august 2017, cu modificările ulterioare):

1. pct.18 din Regulament admite, cu titlu de excepţie, desfăşurarea unor activităţi extraplan, inclusiv în baza unor amendamente legislative ori a oportunităţilor de participare a INJ la evenimente în cadrul programelor şi proiectelor internaţionale;

2. pct.20 permite organizarea, în colaborare cu partenerii de dezvoltare, a unor şcoli tematice şi activităţi de formare în afara INJ;

pct. 8 prevede că INJ organizează formarea continuă din fonduri bugetare, precum şi din alte surse de finanţare neinterzise de lege, în temeiul cooperării cu partenerii de dezvoltare.

Pentru ca participarea ofiţerilor de investigaţie şi a ofiţerilor de urmărire penală la programul comun de instruire să fie posibilă, se propune ca textul Pachetului 2 să fie reformulat astfel încât:

– componenta de formare destinată judecătorilor şi procurorilor să fie realizată de INJ în cadrul planului de formare continuă;

– componenta destinată ofiţerilor de investigaţie şi ofiţerilor de urmărire penală să fie realizată sub formă de activităţi comune extra-plan, organizate cu suportul partenerilor de dezvoltare, fiecare instituţie de resort (PG, CNA, MAI, SFS, SV) asigurând delegarea propriului personal.

În absenţa uneia dintre aceste soluţii, INJ nu va putea fi reţinut, din punct de vedere legal, ca instituţie responsabilă pentru formarea nemijlocită a ofiţerilor de investigaţie şi a ofiţerilor de urmărire penală.

Cu referire la termenul "decembrie 2026" pentru aprobarea curriculumului şi desfăşurarea sesiunilor, se va ţine cont că, potrivit pct.9 din Regulament, planurile de formare continuă se aprobă anual de Consiliul INJ până la 30 noiembrie al anului anterior. Întrucât Planul modular pentru 2026 este deja aprobat (28 noiembrie 2025), introducerea unui curriculum nou comun sau a unor instruiri în cursul anului 2026 va putea fi realizată numai pe calea activităţilor extra-plan ori a planificării pentru perioada anului 2027.

La acţiunea nr.3, cuvântul "concepţie" se va substitui cu cuvântul "concept", având în vedere că acţiunea vizează definirea unei soluţii tehnice şi funcţionale pentru un sistem informaţional. Totodată, indicatorul nr.1 "Cadrul de protecţie aprobat" se va substitui cu cuvintele "Cadrul normativ aprobat".

Adiţional, se propune înlocuirea măsurii de dezvoltare a unui sistem electronic de gestionare a dosarelor destinat exclusiv Procuraturii Generale cu "Dezvoltarea unui sistem electronic/digital unificat de gestionare a dosarelor".

În cadrul denumirii ultimei acţiuni, lista categoriilor de persoane ce urmează să beneficieze de măsuri de protecţie, urmează a fi completată cu angajaţii SPCSB - ofiţeri de informaţii financiare, iar lista autorităţilor, completată cu acronimul Serviciului – SPCSB.

Cu referire la Pachetul 3 "Reorganizarea CNA, consolidarea ARBI şi dezvoltarea capacităţilor la nivelul autorităţilor competente de depistare şi transmitere a cauzelor de criminalitate financiară":

La acţiunea nr.3, care vizează numirea directorului adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie responsabil de componenta de reformă privind combaterea criminalităţii financiare şi recuperarea bunurilor infracţionale, rubrica "Autorităţi" se va ajusta. În acest sens, se menţionează că, potrivit art.8 alin.(10) din Legea nr.1104/2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie, directorul este asistat de doi adjuncţi, numiţi în funcţie de Parlament la propunerea directorului. Prin urmare, Parlamentul urmează a fi indicat în calitate de autoritate responsabilă principală, iar Centrul Naţional Anticorupţie în calitate de coexecutor.

La acţiunea nr.7 se propune completarea cu abrevierea "ICFS" după cuvântul "organele procuraturii" şi prezentarea în următoarea redacţie: "Consolidarea capacităţii Serviciului Fiscal de Stat pentru depistarea timpurie şi transmiterea cauzelor de fraudă fiscală şi a altor infracţiuni financiare, prin instrumente de analiză a riscurilor, instruire specializată, proceduri interne de transmitere a cauzelor şi desemnarea unor ofiţeri de legătură pentru cooperarea cu CNA, organele procuraturii, ICFS şi alte autorităţi competente".

Totodată, în coloana "Acţiuni" se propune includerea abrevierii "ICFS", în următoarea redacţie "MF; SFS; PG; CNA, ICFS".

Necesitatea acestei modificări reiese din cadrul legislativ modificat recent prin Legea nr.111/2026 pentru modificarea unor acte normative (fortificarea mecanismelor de combatere a corupţiei, a criminalităţii financiare şi criminalităţii organizate).

La acţiunea nr.8, care vizează adoptarea programului naţional multianual pentru combaterea şi prevenirea criminalităţii financiare, se vor păstra ca indicator doar cuvintele "Program adoptat". Indicatorii "raport anual publicat", "set de indicatori aprobat" şi "date agregate interinstituţionale" reprezintă componente sau rezultate aferente implementării programului, dar nu indicatori distincţi ai acţiunii, motiv pentru care se vor exclude.

Cu referire la Pachetul 5 "Mandatul PCCOCS, cauze speciale, cooperare": La acţiunea nr.1, textul se va reformula, întrucât sunt utilizate mai multe noţiuni cu semnificaţie similară, precum "acte secundare", "ghiduri" şi "instrucţiuni interne". În vederea asigurării clarităţii şi conciziei formulării, se va utiliza o singură structură, şi anume: "Aprobarea instrucţiunilor interne pentru procurori...".

Totodată, Ministerul Justiţiei se va exclude din lista autorităţilor responsabile, întrucât elaborarea şi aprobarea ghidurilor pentru procurori şi a instrucţiunilor interne reprezintă atribuţii ce ţin de competenţa organelor Procuraturii. Ministerul Justiţiei nu dispune de competenţe legale privind aprobarea unor asemenea acte interne.

Cu referire la Pachetul 6 "Diseminările SPCSB-UIF, spălarea autonomă a banilor şi interoperabilitatea":

La acţiunea nr.1, textul "cadrul normativ secundar relevant, prin ghiduri interinstituţionale şi instrucţiuni interne" se va substitui cu cuvintele "instrucţiuni interne", în vederea asigurării unei formulări clare şi unitare.

Ţinând cont de prevederile art.20 alin.(1) pct.2) lit.f) din Legea nr.308/2017, care reglementează dreptul SPCSB şi obligaţia corelativă a autorităţilor competente de a informa despre rezultatele examinării diseminărilor, se propune ca a doua acţiune, să fie completată cu acţiunea de instituire de către organele de drept, a unor proceduri operaţionale specifice, prin care să informeze Serviciul despre soluţiile procesual-penale adoptate în condiţiile art.274 Cod de procedură penală.

De la indicatori de monitorizare a acestei acţiuni, urmează a fi exclus

"procentul diseminărilor către autoritatea corectă", având în vedere faptul că, potrivit Legii nr.308/2017, Serviciul stabileşte suspiciuni de spălarea banilor, pe când organului de urmărire penală îi revine competenţa exclusivă de stabilire a competenţei materiale la exercitarea urmăririi penale, în funcţie de bănuiala rezonabilă identificată privind comiterea unei infracţiuni, calificarea juridică a faptelor şi încadrarea acestora în normele Codului penal.

Mai mult decât atât, încadrarea juridică a faptelor poate fi modificată pe parcursul urmăririi penale în funcţie de mai mulţi factori obiectivi, astfel că aprecierea privind identificarea corectă sau incorectă a organului de drept către care au fost diseminate rezultatele investigaţiilor financiare ale Serviciului nu poate fi stabilită în etapa de până la iniţierea procesului penal.

La fel, se propune excluderea "reducerea conflictelor" care reprezintă în sine un rezultat al realizării corecte şi depline a indicatorului de monitorizare.

În subsidiar, acţiunea nr.3 urmează a fi reformulaţi şi clarificaţi următorii indicatori de monitorizare: "reducerea timpului de diseminare" şi "numărul ciclurilor de feedback finalizate cu autorităţile destinatare", având în vedere faptul că, Programul nu conţine în partea introductivă sau în compartimentul destinat analizei situaţiei, nici o informaţie privind durata timpului (exactă sau medie) de realizare a investigaţiilor financiare de către SPCSB, privind timpul dintre adoptarea unei soluţii de către conducerea Serviciului şi remiterea rezultatelor investigaţiilor financiare către organul de drept competent, sau modul în care durata timpul menţionat afectează celeritatea urmăririi penale în cauzele ce fac obiectul Programului, sau modul în care reducerea acestui timp, va contribui la o iniţiere şi desfăşurare mai eficientă a urmăririi penale.

Cu referire la categoria de "cicluri de feedback", lipsa unei definiri clare de către autor, va împiedica autorităţile desemnate responsabile de a îndeplini corect şi complet acţiunile de implementare.

În cazul menţinerii acestei acţiuni, se va propune introducerea unui sistem de feedback cu privire la rezultatele utilizării informaţiilor furnizate către instituţiile competente. Implementarea acestei măsuri ar trebui evaluată pe baza datelor statistice privind: numărul de notificări de feedback primite, numărul de anchete penale finalizate cu succes, iniţiate pe baza informaţiilor furnizate (din numărul total de notificări trimise către instituţiile competente).

La acţiunea nr.3, Ministerul Justiţiei se va exclude din rubrica "Autorităţi". În acest sens, se menţionează că atribuţiile Ministerului Justiţiei nu interferează cu responsabilitatea de asigurare a instruirilor specializate, or, instruirea actorilor din sectorul justiţiei este realizată în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, iar Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor prezintă propunerile corespunzătoare pentru Planul de formare.

La ultima acţiune, denumirea urmează a fi completată cu toate modalităţile de spălarea banilor, inclusiv spălarea banilor comisă de către o persoană terţă (third-party money laundering) şi spălarea banilor în mod autonom (stand-alone money laundering), precum şi spălarea banilor în cauze deosebit de complexe, cauze de spălarea banilor cu caracter transfrontalier, inclusiv cauze de spălarea banilor prin utilizarea abuzivă a entităţilor juridice.

Având în vedere menţiunea de la pct.22 din Program, care expune că "aspectele care ţin de etapa judecăţii şi de etapa executării, inclusiv sistemul judecătoresc şi sistemul de executare penală, nu intră în sfera de aplicare a prezentului Program", se propune înlocuirea sintagmei "creşterea confiscărilor", cu o altă sintagmă ce intră în sfera de competenţă a autorităţilor responsabile menţionate, şi anume, "creşterea valorii totale a bunurilor sechestrate în cauze privind spălarea banilor în diferite modalităţi normative".

Cu referire la indicatorii de monitorizare de la această acţiune, urmează a fi clarificat sensul şi sfera de aplicare a următoarelor noţiuni: "durata medie", "sesiuni de instruire". La Pachetul 7"Cadrul strategic naţional antifraudă şi sistemul informaţional; OLAF":

Se propune reformularea şi prezentarea în următoarea redacţie:

Prin urmare, ajustarea pachetului 7, acţiunile 1 şi 2, este determinat direct de angajamentele asumate de ICFS, pentru executarea reformelor din Agenda de reforme aferente Planului de creştere al Republicii Moldova pentru perioada 2025-2027, şi anume Domeniul de politici 3: "Guvernanţa economică" Subdomeniul 3.1:

"Managementul finanţelor publice", Reforma: "Măsuri antifraudă şi protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene" şi anume măsurile 3.7.19, iar acţiunea 4 este generată de măsurile 3.7.20.

Totodată, acţiunea 3 pune în aplicare angajamentele asumate de ICFS în cadrul procesului de screening pe Capitolul 32: "Control Financiar şi Programul naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029".

Suplimentar, pe tot textul, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.938/2023 cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspectoratului Control Financiar de Stat, se propune modificarea sintagmei "Inspectoratul de Stat pentru Control Financiar – ISCF" cu sintagma "Inspectoratul Control Financiar de Stat – ICFS".