Hotărâre nr. 442 din 28.12.2023

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind aprobarea Programului naţional de integritate şi

anticorupţie pentru anii 2024–2028 şi a Planului de acţiuni

pentru implementarea Programului naţional de integritate

şi anticorupţie pentru anii 2024–2028

nr. 442  din  28.12.2023

 (în vigoare 22.02.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 76-78 art.108 din 22.02.2024

* * *

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. – Se aprobă Programul naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024–2028 şi Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024–2028, prezentate în anexele nr.1 şi nr.2.

Art.2. – Entităţile publice vor întreprinde măsurile necesare în vederea realizării Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024–2028 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia.

Art.3. – Monitorizarea şi evaluarea implementării Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024–2028 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia se pun în sarcina Centrului Naţional Anticorupţie.

Art.4. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr.1

PROGRAMUL NAŢIONAL

de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024–2028

I. INTRODUCERE

1. Integrarea europeană este un deziderat fundamental al politicii interne şi externe a Republicii Moldova şi al Guvernului, având un puternic potenţial de facilitare a politicii de prevenire şi combatere a corupţiei, care se numără printre priorităţile principale.

2. Odată cu implementarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr.112/2014), cu liberalizarea regimului de vize şi cu integrarea treptată în piaţa internă a Uniunii Europene, are loc integrarea de facto a Republicii Moldova în spaţiul politic şi economic european. În prezent, Guvernul este dedicat întru totul obiectivului modernizării şi dezvoltării Republicii Moldova, pe care îl presupune integrarea europeană. Acordul de Asociere prevede, conform art.4 lit.e) din titlul II "Dialogul politic şi reformele, cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate", necesitatea întreprinderii unor importante reforme interne, inclusiv prin "asigurarea eficacităţii în lupta împotriva corupţiei, îndeosebi în vederea îmbunătăţirii cooperării internaţionale privind combaterea corupţiei, precum şi a asigurării unei puneri în aplicare eficace a instrumentelor juridice internaţionale relevante, cum ar fi Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 2003".

3. Prevenirea şi combaterea corupţiei, precum şi promovarea integrităţii în sectorul public şi justiţie au devenit priorităţi naţionale şi condiţionalităţi pentru Republica Moldova în raport cu partenerii de dezvoltare. În acest sens, obiectivele şi acţiunile privind combaterea fenomenului corupţiei au fost trasate în mai multe documente strategice naţionale, fiind corelate astfel încât să se asigure realizarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova.

4. Programul naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024–2028 (în continuare – Program) este în concordanţă cu priorităţile reflectate în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei (adoptată la New York la 31 octombrie 2003, semnată de Republica Moldova la 28 septembrie 2004 şi ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr.158/2007), care angajează statele semnatare să elaboreze, să implementeze şi să asigure politici anticorupţie eficiente şi coordonate, cu cele reflectate în Agenda de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană pentru anii 2022–2027, precum şi cu alte instrumente şi acte juridice internaţionale, asigurând astfel consolidarea legislaţiei naţionale în domeniu.

5. Programul are la bază angajamentele formulate în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022, inclusiv obiectivele Agendei pentru Dezvoltare Durabilă Moldova – 2030, asigurând alinierea la următoarele Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD):

1) ODD 16 "Promovarea unor societăţi paşnice şi incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiţie pentru toţi", cu indicatorii globali (ţinte naţionale):

a) reducerea semnificativă a fluxurilor financiare ilicite […], consolidarea recuperării şi returnării bunurilor furate (ODD 16.4);

b) reducerea semnificativă a corupţiei şi mituirii în toate formele lor (ODD 16.5);

c) dezvoltarea unor instituţii eficiente, responsabile şi transparente la toate nivelurile (ODD 16.6);

d) asigurarea procesului decizional receptiv, incluziv, participativ şi reprezentativ la toate nivelurile (ODD 16.7);

e) asigurarea accesului public la informaţii şi protejarea libertăţilor fundamentale, în conformitate cu legislaţia naţională şi acordurile internaţionale (ODD 16.10);

2) ODD 5 "Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi fetelor".

6. Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" prevede că buna guvernare are un impact direct asupra furnizării de servicii de calitate şi relevante. Buna guvernare stimulează impactul unor politici care sporesc transparenţa şi eficienţa guvernamentală, reduc corupţia, promovează libertatea economică şi fortifică incluziunea socială, cu accent pe abilitarea femeilor. În acest sens, prezentul Program se bazează pe unul dintre principiile care stă la baza implementării Strategiei menţionate, şi anume "ancorarea documentelor de politici sectoriale pentru implementarea prezentei strategii cu principiile (interdependenţă, egalitate şi nediscriminare, participare şi abilitare, responsabilizare) şi standardele privind drepturile omului şi egalitatea de gen" (8. Proceduri de raportare).

7. Programul derivă şi din Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.391/2023, care are drept obiective creşterea capacităţii statului de a preveni şi de a contracara materializarea riscurilor la adresa securităţii naţionale, precum şi de a asigura procesul de integrare europeană şi cooperare cu statele partenere. Astfel, printre obiectivele de securitate specifice se regăsesc întărirea instituţiilor şi consolidarea mecanismelor de combatere a corupţiei.

8. Prezentul Program este un document de politici publice care urmăreşte stabilirea unui set de obiective şi acţiuni privind buna guvernare asigurată prin consolidarea integrităţii instituţionale la nivel naţional.

9. Obţinerea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană a determinat Guvernul Republicii Moldova să iniţieze şi să elaboreze Planul naţional de acţiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024–2027, care include, la capitolul "Reforma justiţiei şi drepturi fundamentale", o acţiune ce vizează "elaborarea şi aprobarea Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024–2028" (acţiunea nr.22). Astfel, elaborarea şi implementarea responsabilă a Programului vor consolida eforturile comune şi vor contribui la procesul de realizare a angajamentelor asumate de Republica Moldova odată cu obţinerea statutului respectiv.

10. Programul este corelat cu cele 9 măsuri propuse de Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dintre acestea, 4 măsuri vizează domeniile de integritate şi anticorupţie, după cum urmează: finalizarea etapelor esenţiale ale reformei sistemului de justiţie, lansată recent, în toate instituţiile din cadrul lanţurilor de justiţie şi de urmărire penală, pentru a asigura independenţa, integritatea, eficienţa, responsabilitatea şi transparenţa acestor instituţii (angajamentul 1); îndeplinirea angajamentului de a combate corupţia la toate nivelurile prin luarea măsurilor decisive în direcţia unor anchete proactive şi eficiente, precum şi prin obţinerea unui bilanţ credibil al urmăririlor penale şi al condamnărilor; creşterea substanţială a gradului de utilizare a recomandărilor Centrului Naţional Anticorupţie (angajamentul 3); implementarea angajamentului de "dezoligarhizare" prin eliminarea influenţei excesive a intereselor private asupra vieţii economice, politice şi publice (angajamentul 4); consolidarea luptei împotriva criminalităţii organizate, pe baza unor evaluări detaliate ale ameninţărilor, a unei cooperări sporite cu partenerii regionali ai UE şi internaţionali şi a unei mai bune coordonări a autorităţilor de aplicare a legii, în special instituirea unui pachet legislativ privind recuperarea activelor şi a unui cadru cuprinzător pentru combaterea criminalităţii financiare şi a spălării banilor (angajamentul 5).

11. Prezentul document de politici este elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice şi are ca suport teoria schimbării documentului de politici publice, ideile, iniţiativele, propunerile actorilor interesaţi şi vizaţi de domeniul integrităţii şi anticorupţiei.

12. Programul este un document de viziune strategică ce urmăreşte creşterea bunăstării şi a calităţii vieţii cetăţenilor prin eradicarea corupţiei şi garantarea supremaţiei legii. Obiectivele propuse în acest Program vor contribui la realizarea angajamentelor Republicii Moldova în raport cu comunitatea internaţională.

13. Programul şi Planul de acţiuni pentru implementarea acestuia sunt planificate pentru o perioadă de 5 ani şi urmăresc coeziunea dintre actorii implicaţi în domeniul relevant prevenirii şi combaterii corupţiei, precum şi diminuarea fenomenului de corupţie la nivel naţional.

14. Programul a fost elaborat în cadrul unui proces participativ, cu implicarea tuturor factorilor de decizie. Entitatea naţională cu rol de coordonator al Programului şi al Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia va consulta mediul asociativ şi neguvernamental, mediul academic şi partenerii de dezvoltare pentru a identifica cele mai eficiente instrumente şi metode de coordonare pentru buna implementare a prezentului document de politici publice.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

Sinteza analitică a fenomenului corupţiei

15. Corupţia este recunoscută drept o problemă contemporană majoră, care subminează dezvoltarea socială, afectează statul de drept, perpetuează inegalitatea şi sporeşte neîncrederea în entităţile statului. În ciuda creşterii, în ultimele 3 decenii, a numărului de politici de prevenire şi combatere a corupţiei, problema dată rămâne notorie şi dificil de măsurat, iar impactul acestor politici – greu de evaluat.

16. Fenomenul corupţiei rămâne constant în Republica Moldova, reprezentând o ameninţare pentru democraţie, echitatea socială şi justiţia independentă. Mai mult ca atât, fenomenul corupţiei afectează perspectivele Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană, de promovare a obiectivelor sale de politică externă şi de menţinere a unei bune imagini în faţa partenerilor de dezvoltare. Astfel, aria tot mai largă, complexitatea şi continua diversificare a formelor de manifestare a corupţiei impun, la nivel naţional, necesitatea identificării unei viziuni strategice complexe de intervenţie în scopul diminuării incidentelor corupţionale, precum şi a efectelor acestora.

17. Analiza evoluţiei fenomenului corupţiei într-un context ca cel din Republica Moldova este un exerciţiu complex, având în vedere percepţia cvasigenerală asupra corupţiei care există într-o mare parte a vieţii sociale şi a economiei şi lipsa unor date dezagregate. Statisticile existente oferă însă o perspectivă generală asupra fenomenului abordat şi reflectă tendinţele şi domeniile în care sunt necesare intervenţii.

18. Indicele de percepţie a corupţiei (IPC) reflectă nivelul corupţiei din sectorul public, perceput de către experţi şi oameni de afaceri, şi este calculat la o scară de la 0 (corupţie totală) până la 100 (lipsă totală de corupţie). În ianuarie 2023, Transparency International a lansat IPC pentru anul 2022, Republica Moldova înregistrând un scor de 39 de puncte, care o plasează pe locul 91 din 180 de ţări incluse în clasament (pentru comparaţie – în anul 2021, scorul IPC a fost de 36 de puncte, Moldova fiind plasată pe locul 105 din 180 de ţări).

19. Indicele de percepţie a corupţiei pentru anul 2022 publicat de Transparency International demonstrează că 131 de state din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupţiei pe parcursul ultimilor 10 ani, iar Republica Moldova nu este o excepţie. Cu toate acestea, tabelul 1 reflectă abordarea şi evoluţia pozitivă pentru statul nostru la capitolul percepţia corupţiei, ceea ce demonstrează că eforturile depuse de către entităţile publice naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei au un impact pozitiv şi necesită a fi continuate.

Tabelul 1

Republica Moldova în clasamentul IPC 2016–2022

Sursa: Corruption Perception Index 2022 (IPC 2022): https://www.transparency.md/2023/01/31/3663/

20. Indicele integrităţii publice (Index of Public Integrity sau IPI) publicat în anul 2021 de Centrul European de Cercetare pentru Anticorupţie şi Construirea Statului (ERCAS) evaluează capacitatea unei societăţi de a controla corupţia şi de a se asigura că resursele publice sunt cheltuite fără practici corupte. În anul 2021, Republica Moldova a avut un scor al IPI de 6,28/10, la nivel mondial acesta fiind de 60/114, iar la nivel regional – un scor general de 8/12.

21. Evaluarea efectuată arată că, în Republica Moldova, corupţia este considerată o problemă gravă de majoritatea populaţiei şi agenţilor economici (circa 3/4 din respondenţi). Gravitatea fenomenului este evaluată cu 1,9 puncte de către populaţie şi reprezentaţii din business (pe scara de 10 puncte, unde 1 – corupţia în Moldova este o problemă foarte gravă, 10 – corupţia în Moldova deloc nu este o problemă). Femeile apreciază în proporţie mai mare corupţia drept o problemă gravă (78%, comparativ cu 73% bărbaţi). Totodată, indicatorul integrat privind intoleranţa faţă de corupţie este în creştere – de la 53%, în 2017, la 57%, în 2021. Această creştere, însă, se datorează agenţilor economici, care în 2017 aveau un nivel de intoleranţă de 61%, iar în 2021 – de 72%, în rândul populaţiei acest nivel fiind în scădere – de la 45% la 42%.

22. Potrivit Barometrului Opiniei Publice realizat de Institutul de Politici Publice, corupţia continuă să provoace îngrijorare în rândul cetăţenilor. Ponderea cetăţenilor ce manifestă îngrijorări a constituit 6,4% în anul 2023, indice care a scăzut cu aproximativ 2,2% comparativ cu 2019.

23. La capitolul încredere în organele de drept din Republica Moldova, datele Barometrului Opiniei Publice demonstrează o stagnare în raport cu 3 structuri analizate (Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală şi judecătoriile) şi arată că cetăţenii Republicii Moldova manifestă o încredere mai mare în Centrul Naţional Anticorupţie (4,6% în anul 2021 şi 4,2% în anul 2023) în comparaţie cu restul structurilor analizate.

24. În conformitate cu Legea nr.1104/2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie, instituţia respectivă efectuează analiza operaţională şi strategică a actelor de corupţie, a actelor conexe actelor de corupţie şi a şi a faptelor coruptibile. Analiza strategică privind practica judiciară în cauzele de corupţie şi conexe celor de corupţie, elaborată de Centrul Naţional Anticorupţie în anul 2023 în baza hotărârilor judecătoreşti pronunţate în decursul anului 2022, a fost realizată în baza unui set de indicatori privind hotărârile adoptate de instanţele de judecată, şi anume sancţiunile aplicate în cauzele de corupţie, categoriile de subiecţi care au săvârşit acte de corupţie, durata de judecare a cauzelor de corupţie etc. Rezultatele analizei strategice arată că, în anul 2022, instanţele de fond din Republica Moldova au pronunţat 209 sentinţe în privinţa a 256 de persoane, care au săvârşit, în total, 426 de fapte (cazuri). În 274 de cazuri (64%), instanţele de judecată au adoptat soluţii de condamnare, în 56 de cazuri (13%) – soluţii de achitare, iar în 96 de cazuri (23%) instanţele au dispus încetarea procesului penal.

25. Analiza strategică a demonstrat că cea mai înaltă rată a condamnărilor (79%) revine infracţiunilor de corupţie din categoria celor grave, urmată de rata condamnărilor în cazul infracţiunilor mai puţin grave (73%) şi, respectiv, de cea în cazul infracţiunilor uşoare, care au înregistrat cea mai scăzută rată de condamnare (12%). Pe de altă parte, infracţiunile grave, mai puţin grave şi cele uşoare comise în anul 2022 au înregistrat o rată absolută de condamnare (100%), iar o rată absolută de încetare şi achitare a fost înregistrată în privinţa infracţiunilor uşoare comise în anii 2005–2019 şi judecate în anul 2022. Printre factorii care favorizează corupţia se evidenţiază nivelul înalt de acceptabilitate socială a comportamentului corupţional, dar şi sensibilizarea redusă a agenţilor publici cu privire la etică şi integritate.

26. Achiziţiile publice reprezintă un domeniu expus riscurilor de corupţie. În perioada 2019–2023, Centrul Naţional Anticorupţie a examinat, în total, 74 de cauze penale privind infracţiunile în domeniul achiziţiilor publice. Dintre acestea, 38 de cauze au fost clasate, 16 au fost transmise altor organe de urmărire penală, în timp ce 12 cauze au fost finalizate şi transmise instanţelor de judecată. Datele Registrului de informaţie criminalistică şi criminologică al Ministerului Afacerilor Interne arată că doar în una dintre cele 12 cauze penale transmise în judecată a fost emisă o sentinţă de condamnare.

27. O măsură de prevenire a corupţiei specifică Republicii Moldova este analiza nivelului de coruptibilitate a proiectelor de acte normative, care reprezintă o măsură de control al integrităţii în sectorul public. Conform rapoartelor de activitate ale Centrului Naţional Anticorupţie pentru anii 2020–2022, în adresa Centrului au parvenit spre examinare, în total, 3707 proiecte de la entităţile publice, fiind întocmite 2232 de rapoarte de expertiză anticorupţie şi expediate 1480 de avize asupra proiectelor de acte normative. La efectuarea evaluării în fond a proiectelor supuse expertizei, în anul 2022 au fost identificaţi 2555 de factori de corupţie, cu 132 de factori de corupţie mai puţin faţă de cei identificaţi în anul 2021 şi cu 838 mai puţin faţă de anul 2020. Totodată, în anul 2022, autorii proiectelor au acceptat circa 59% din totalul recomandărilor înaintate în rapoartele de expertiză anticorupţie de către experţii Centrului, comparativ cu 50% în anul 2021 şi 71% în anul 2020.

28. Un alt instrument proactiv de prevenire a manifestărilor de corupţie în activitatea entităţilor publice reprezintă evaluarea integrităţii instituţionale, care cuprinde identificarea riscurilor de corupţie şi analiza factorilor care le generează, precum şi oferirea recomandărilor de înlăturare a acestora. Conform Raportului de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie pentru anul 2022, evaluarea integrităţii instituţionale a fost realizată în privinţa a 8 entităţi publice, în cazul altor 3 entităţi publice procesul de evaluare fiind în derulare.

29. În domeniul educaţiei anticorupţie, cu implicarea tuturor factorilor interesaţi, în anul 2022 au fost organizate 439 de activităţi de instruire şi campanii de sensibilizare (cu 194 de activităţi mai multe faţă de cele organizate în anul 2021), în cadrul cărora au participat 17746 de persoane (comparativ cu 8450 de persoane instruite în anul 2021).

Tabelul 2

Activităţi de instruire şi sensibilizare în domeniile integrităţii şi anticorupţiei

Sursa: Raportul de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie

Aceste rezultate argumentează necesitatea aplicării în continuare a măsurilor de intervenţie strategică în domeniile menţionate şi de fortificare a climatului de integritate în sectorul public.

30. Procesul de implementare a Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017–2023, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.56/2017, a asigurat obţinerea unor progrese în ceea ce priveşte: a) instituirea şi promovarea climatului de integritate instituţională la nivel central şi local prin prisma politicilor de integritate prevăzute de Legea integrităţii nr.82/2017; b) consolidarea sistemului naţional de integritate prin instituirea cadrului legal privind protecţia avertizorilor de integritate în sectorul public, ulterior extins şi în sectorul privat; c) acordarea Avocatului Poporului a competenţei de protecţie a avertizorilor de integritate, în baza recomandărilor cuprinse în Avizul Comisiei de la Veneţia şi potrivit Principiilor de la Paris; d) dezvoltarea în cadrul Comisiei Electorale Centrale a unui sistem informaţional privind controlul financiar al partidelor politice şi al campaniilor electorale; e) elaborarea şi promovarea unui cod de etică-model în afaceri etc.

Analiza acţiunilor nerealizate în temeiul documentelor de politici anterioare în domeniul anticorupţiei

31. În urma implementării Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017–2023 (SNIA) s-au înregistrat îmbunătăţiri considerabile în dezvoltarea şi aplicarea instrumentelor de integritate instituţională, fapt ce argumentează necesitatea promovării acestora în continuare, în viitoarele documente de politici. Promovarea celor 14 politici de integritate a demonstrat în timp că este un exerciţiu eficient, care disciplinează şi educă agenţii publici în spiritul integrităţii, în special ţinând cont de tendinţele fluctuaţiei majore a resurselor umane din sectorul public.

32. Aprecierea nivelului de realizare a obiectivelor stabilite de SNIA trebuie interconectată/corelată cu nivelul de asumare şi de implementare a acţiunilor agreate în comun de entităţile publice implementatoare. Astfel, în procesul de monitorizare şi evaluare a acţiunilor incluse în planurile de acţiuni pentru implementarea SNIA au fost evidenţiate o serie de acţiuni calificate drept "parţial realizate" şi "nerealizate" sau aflate în incertitudine de stabilire a gradului de realizare. Printre acţiunile restante care au fost reflectate şi abordate detaliat în ultimul raport de monitorizare şi evaluare a implementării SNIA (pentru semestrul I 2023) se remarcă:

1) Constituirea, în Republica Moldova, a instanţelor sau a completelor specializate de judecători pentru examinarea dosarelor pentru acte de corupţie. În acest sens, raportul de monitorizare şi evaluare a implementării SNIA pentru semestrul I 2023 specifică expres: "În procesul de reformă a sistemului anticorupţie din Ucraina, astfel de instituţii au fost constituite, iniţiativa fiind avizată şi de Comisia de la Veneţia. Totodată, acţiunea a fost anterior încurajată de Curtea Supremă de Justiţie, însă progrese nu au fost realizate. În acest context, instituirea instanţelor/completelor specializate şi asigurarea acestora cu resurse umane, tehnice şi financiare suficiente rămân a fi angajamente nerealizate."

2) Adoptarea normelor de etică şi conduită profesională pentru deputaţi. Stabilirea şi realizarea acestor norme vor contribui la consolidarea încrederii populaţiei în baza angajamentului declarat de a coordona activitatea membrilor Parlamentului în mod primar întru servirea interesului public, cu respectarea principiilor de integritate. Este important de atenţionat că Grupul de State contra Corupţiei (GRECO) a evidenţiat, în cadrul rundei a IV-a de evaluare a Republicii Moldova privind prevenirea corupţiei în rândul membrilor Parlamentului, judecătorilor şi procurorilor, că Republica Moldova trebuie să facă progrese semnificative pentru a atinge un nivel acceptabil de conformitate şi a criticat faptul că nu a fost adoptat un cod de conduită pentru deputaţi şi nu au fost luate încă măsuri de prevenire a diferitelor forme de conflicte de interese în rândul parlamentarilor.

3) Crearea unei platforme electronice a Guvernului având ca obiectiv primar facilitarea procesului de creaţie legislativă – aceasta ar urma să includă traseul unui proiect de act normativ, la toate etapele procesului legislativ, într-un singur sistem, care să fie accesibil pentru subiecţii implicaţi în procesul legislativ, inclusiv pentru public.

4) Revizuirea legislaţiei în vederea stabilirii răspunderii proporţionale şi echitabile pentru încălcarea regulilor de finanţare a partidelor politice şi campaniilor electorale.

33. Într-un raport alternativ privind evaluarea SNIA şi a Planului de acţiuni pentru perioada 2017–2020, elaborat în 2022 de către un grup de experţi din cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), s-a evidenţiat de asemenea că:

1) instrumentele concepute să eficientizeze şi să contribuie la sporirea integrităţii în rândul procurorilor şi judecătorilor nu au fost integral aplicate. Instrumentele de monitorizare a stilului de viaţă şi de testare la poligraf la accederea în funcţie rămân a fi insuficient aplicate;

2) sancţiunile aplicate demonstrează că acestea nu asigură efectul descurajator din cauza lipsei caracterului disuasiv al lor şi a celerităţii, precum şi din motivul aplicării extrem de rare a sancţiunilor complementare de privare de dreptul de a ocupa o funcţie publică, precum şi de recuperare a prejudiciilor;

3) investigarea şi sancţionarea încălcării regulilor de finanţare a partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi a cazurilor de corupere a alegătorilor nu se regăsesc în statistica organelor de drept;

4) lipsa unui raport public anual de analiză a indicatorilor rentabilităţii întreprinderilor cu cotă integrală sau majoritară de stat/municipală denotă lipsa de transparenţă şi creează dificultăţi pentru monitorizarea de către societatea civilă.

34. Constatările din rapoartele de evaluare a implementării SNIA, precum şi bunele practici promovate prin SNIA (în special privind stabilirea climatului de integritate instituţională) au contribuit inclusiv la formularea noilor priorităţi în cadrul Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru următorii 5 ani.

35. Consolidarea integrităţii în sectorul public la nivel central şi local, asigurată prin cultivarea climatului de toleranţă zero la corupţie şi prin sporirea controlului asupra responsabilităţii, transparenţei şi rezistenţei agenţilor publici faţă de riscurile de corupţie (adică prin promovarea continuă, în mod constant, a celor 14 politici de integritate), rămâne o prioritate naţională care va garanta un exerciţiu de durată şi va consolida spiritul de responsabilitate socială şi etica profesională. Practica internaţională a demonstrat că subiectele precum etica profesională (deontologia), respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, respectarea regimului juridic al cadourilor, neadmiterea favoritismului etc. sunt şi trebuie să fie evaluate periodic, actualizate şi promovate pentru a deveni instrumente bine cunoscute, sub aspect procedural, de către angajaţii din sistemul public şi nu doar. Drept exemplu de promovare continuă eficientă a politicilor de integritate servesc constatările "Studiului de evaluare a impactului Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie", realizat în anul 2021 de Centrul de Analize şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice CIVIS, care prezintă următoarele date: "Aproximativ 4 din 5 respondenţi (83% faţă de 77% în 2017) consideră corect că agentul public este obligat să declare întotdeauna un conflict de interese. Această opinie a fost exprimată prioritar de bărbaţi (89% faţă de 79% femei), persoanele cu vârsta mai mică de 51 de ani, cu nivel înalt de studii, din mediul urban […]. Analiza aprofundată atestă un nivel înalt de cunoaştere a situaţiilor legale/ilegale sau corecte/incorecte privind respectarea regimului cadourilor. Valoarea indicatorului integrat arată că 73% din agenţii publici (la acelaşi nivel cu 2017) au oferit răspunsuri corecte la toate situaţiile posibile de corupţie în procesul de respectare a regimului cadourilor […]." Prin urmare, se impune necesitatea continuării promovării active a politicilor de integritate instituţională la nivel naţional pentru a asigura o guvernare deschisă, transparentă şi conştientă de rolul său în raport cu cetăţenii. Suplimentar, în prezentul Program se abordează problematica asigurării transparenţei în procesul de finanţare a partidelor politice, precum şi se apreciază importanţa constituirii, în Republica Moldova, a instanţelor specializate pe examinarea dosarelor pentru acte de corupţie şi importanţa fortificării sistemului justiţiei.

III. STANDARDE INTERNAŢIONALE

ŞI EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

36. La elaborarea prezentului document de politici au fost luate în considerare şi angajamentele Republicii Moldova în cadrul convenţiilor la care este parte, precum şi alinierea la standardele pe care convenţiile respective le declară. Dintre acestea menţionăm Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei (ratificată prin Legea nr.158/2007), convenţiile Consiliului Europei (Convenţia penală privind corupţia, ratificată prin Legea nr.428/2003; Protocolul adiţional la Convenţia penală privind corupţia, ratificat prin Legea nr.157/2007; Convenţia civilă privind corupţia, ratificată prin Legea nr.542/2003), precum şi rezoluţiile Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (Rezoluţia (97) 24 privind cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corupţiei; Recomandarea R (2000) 10 pentru statele membre privind codurile de conduită pentru funcţionarii publici; recomandările în temeiul evaluărilor şi monitorizărilor formulate de GRECO).

37. Totodată, în procesul de analiză şi cercetare a celor mai bune practici din domeniul politicilor anticorupţie au fost identificate mai multe exemple de astfel de practici ale statelor Bulgaria, Croaţia, Estonia, Lituania şi România. Toate aceste ţări au dezvoltat strategii sau planuri de acţiuni care să ghideze eforturile lor în lupta împotriva corupţiei. Aceste documente oferă un cadru clar şi direcţii specifice pentru consolidarea integrităţii, creşterea transparenţei şi combaterea corupţiei pe diverse dimensiuni. Astfel, o tendinţă evidentă în toate statele analizate constă în consolidarea cadrului instituţional şi normativ necesar pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. Aceasta include fortificarea organelor şi unităţilor anticorupţie, precum şi îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a sistemelor de supraveghere şi sancţionare. O altă tendinţă se evidenţiază în importanţa creşterii transparenţei şi deschiderii în activitatea autorităţilor publice. Aceasta implică asigurarea accesului la informaţii, publicarea datelor relevante şi promovarea unei culturi de transparenţă în instituţiile publice şi în procesul achiziţiilor publice.

38. În majoritatea documentelor de politici analizate, un accent deosebit este pus pe conştientizarea publicului cu privire la corupţie şi implicarea societăţii civile în eforturile de prevenire şi combatere a corupţiei. Aceasta include campanii de informare, educaţie anticorupţie şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi a cetăţenilor în monitorizarea şi raportarea actelor de corupţie.

39. La fel, din practica statelor din regiune se evidenţiază importanţa cooperării internaţionale şi asumării recomandărilor şi evaluărilor făcute de organismele internaţionale, precum sunt GRECO şi ACN/OECD (Reţeaua Anticorupţie pentru Europa de Est şi Asia Centrală a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică). Această abordare strategică demonstrează dorinţa de aliniere la standardele şi practicile internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, iar tendinţele comune subliniază angajamentul ţărilor în promovarea bunei guvernări, transparenţei şi integrităţii în administraţia publică şi combaterea corupţiei. Astfel, la elaborarea Programului s-au luat în considerare angajamentele GRECO la care Republica Moldova s-a aliniat, precum şi recomandările formulate în temeiul ultimelor evaluări efectuate de GRECO şi al exerciţiilor de evaluare ale ACN/OECD.

40. Obiectivele Programului au fost aliniate şi la cele ale altor documente de politici sectoriale cu referire la domeniul integrităţii şi anticorupţiei, cum ar fi Strategia privind asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei pentru anii 2022–2025, Programul naţional de recuperare a bunurilor infracţionale pentru anii 2023–2027 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acestuia, Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025, Programul naţional de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2023–2026.

IV. OBIECTIVELE GENERALE ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE

41. Programul reprezintă o continuare a proceselor lansate şi implementate anterior în baza SNIA, document de politici anticorupţie important pentru diminuarea fenomenului corupţiei, cu o abordare complexă şi multidimensională. Prin setarea celor 4 obiective generale, Programul îşi propune diminuarea în continuare a corupţiei şi amplificarea gradului de integritate în sectorul public şi privat. Aceste obiective prezintă o altă abordare a procesului de stabilire a priorităţilor, şi anume una bazată pe impact prin evidenţe, instituţii puternice, societate informată şi activă, precum şi prin capacităţi consolidate de reacţie eficientă. Această abordare pune în centrul schimbării sistemul de promovare a integrităţii şi de prevenire a corupţiei, pornind de la lecţiile învăţate care indică necesitatea ajustării rapide a cadrului normativ la standardele europene şi internaţionale, ceea ce ar facilita reacţia promptă a sistemului la îmbunătăţirea capacităţii de contracarare a corupţiei prin monitorizarea respectării standardelor anticorupţiei.

42. Paradigma schimbării propuse în prezentul Program cuprinde intervenţii complexe asupra fiecărei probleme prioritare sub următoarele aspecte: 1) cadrul normativ; 2) investiţii pentru instruirea şi motivarea personalului, astfel încât acesta să acţioneze eficient în vederea respectării standardelor anticorupţie; 3) abordări noi şi eficiente, bazate pe evidenţe, în monitorizarea şi evaluarea intervenţiilor în domeniul integrităţii şi anticorupţiei.

43. Obiectivele generale şi specifice au fost stabilite în urma unui proces amplu de consultări în vederea identificării domeniilor prioritare de intervenţie în politica de integritate şi anticorupţie.

44. Obiectivul general 1. Dezvoltarea şi implementarea standardelor de integritate în sectorul public

Integritatea publică se referă la respectarea deplină a unui ansamblu de valori, principii şi norme etice comune în vederea apărării şi prioritizării interesului public în raport cu interesele private. Republica Moldova a depus eforturi considerabile în vederea consolidării integrităţii publice prin adoptarea unor acte normative esenţiale cu referire la asigurarea integrităţii, totuşi datele empirice arată în continuare că fenomenul corupţiei este înrădăcinat suficient de puternic în viaţa politică şi societate în general, afectând calitatea vieţii din ţară. Dincolo de mecanismele legale existente, acest aspect merită a fi abordat în mod constant până la alinierea la cele mai bune standarde în domeniul integrităţii publice. Atingerea acestui obiectiv este posibilă prin: îmbunătăţirea standardelor de integritate comportamentală în sectorul public; consolidarea climatului de integritate în cadrul entităţilor publice prin realizarea eficientă şi conştiincioasă a standardelor de integritate; instituirea funcţiei consilierului de integritate în instituţiile publice; promovarea politicilor şi procedurilor de gestionare transparentă şi responsabilă a patrimoniului public etc.

Obiectivul specific 1.1. Consolidarea climatului de integritate în cadrul entităţilor publice prin realizarea eficientă şi conştiincioasă a standardelor de integritate, până în anul 2028.

Obiectivul specific 1.2. Asigurarea unei guvernări deschise şi respectarea transparenţei în procesul decizional, până în anul 2028.

Obiectivul specific 1.3. Gestionarea transparentă şi responsabilă a patrimoniului public, până în anul 2028.

Obiectivul specific 1.4. Consolidarea integrităţii şi reducerea corupţiei în procesul electoral, până în anul 2028.

Rezultate scontate:

1) implementarea în mod corespunzător, conform indicatorilor de progres stabiliţi, a obiectivelor şi măsurilor propuse pentru consolidarea integrităţii sectorului public;

2) promovarea transparenţei, responsabilităţii şi eticii în sectorul public, în gestionarea patrimoniului public şi în procesul electoral.

45. Obiectivul general 2. Eficientizarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei şi asigurarea inevitabilităţii sancţionării infracţiunilor de corupţie

Pedeapsa penală nu constituie un scop în sine, şi nici un indicator de rezultat, însă reprezintă un instrument ce restabileşte echitatea socială. Datele statistice publice, precum şi cercetările efectuate la acest subiect arată că este investigată mai mult corupţia mică decât corupţia mare. Rata de condamnare în instanţele de fond constituie circa 57%, iar cea de achitare – circa 37%. Rata de achitare în cauzele de corupţie este de 12 ori mai mare decât rata medie de achitare din ţară (3%). Există mai multe explicaţii pentru această performanţă joasă, de exemplu lipsa capacităţilor de a investiga acte de corupţie mare, acestea fiind, prin definiţie, cauze complexe, lipsa resurselor de a contracta experţi pentru a oferi suport în investigaţiile complicate etc. Obiectivul enunţat poate fi atins prin îmbunătăţirea cadrului instituţional în vederea eficientizării investigaţiei şi a urmăririi penale a cazurilor de corupţie, prin eficientizarea procesului de judecare şi sancţionare a cazurilor de corupţie, prin consolidarea integrităţii instituţiilor din sectorul justiţiei implicate în investigarea, urmărirea penală şi judecarea cazurilor de corupţie. Îndeplinirea obiectivului va asigura dezvoltarea continuă a cooperării internaţionale în domeniul integrităţii, prevenirii şi combaterii corupţiei.

Obiectivul specific 2.1. Eficientizarea implementării măsurilor de prevenire a corupţiei, până în anul 2028.

Obiectivul specific 2.2. Îmbunătăţirea cadrului instituţional în vederea eficientizării investigaţiei şi a urmăririi penale a cazurilor de corupţie, până în anul 2028.

Obiectivul specific 2.3. Eficientizarea procesului de judecare şi sancţionare a cazurilor de corupţie, până în anul 2026.

Obiectivul specific 2.4. Consolidarea integrităţii instituţiilor din sectorul justiţiei implicate în investigarea, urmărirea penală şi judecarea cazurilor de corupţie, până în anul 2028.

Obiectivul specific 2.5. Asigurarea şi dezvoltarea continuă a cooperării internaţionale în domeniul integrităţii, prevenirii şi combaterii corupţiei, până în anul 2028.

Rezultatul scontat constă în creşterea procentuală a numărului cazurilor de corupţie trimise în judecată şi cu sentinţe de condamnare (date dezagregate după nivelul corupţiei mari, sistemice şi mici, precum şi după instituţia de investigare).

46. Obiectivul general 3. Cultivarea integrităţii şi diminuarea actelor de corupţie în sectorul privat, inclusiv în entităţile cu capital integral sau majoritar de stat

Mai multe întreprinderi de stat şi municipale nu dispun de mecanisme eficiente prin care să asigure integritatea instituţională. "Costurile" corupţiei sunt extrem de mari şi în sectorul privat, afectând calitatea bunurilor şi serviciilor furnizate populaţiei, competitivitatea şi regulile economiei de piaţă, procesul investiţional şi bugetul public naţional. Agenţii economici şi agenţii publici stabilesc relaţii ilicite pentru a obţine contracte de achiziţii publice favorabile propriilor interese. În Raportul Fondului Monetar Internaţional din anul 2022, la capitolul "Întreprinderile de stat" se menţionează: "Sectorul suferă de performanţe slabe asociate cu guvernanţă şi supraveghere deficitare, mandate noncomerciale şi capacităţi şi independenţă reduse ale consiliilor de supraveghere." Deşi au fost demarate mai multe proceduri de evaluare a riscurilor de corupţie în activitatea întreprinderilor de stat şi municipale, s-a constatat că acestea reprezintă un sector de risc sporit de corupţie din cauza mai multor factori: cadrul normativ defectuos sau prea general, deciziile neconforme ale fondatorilor etc. Îndeplinirea obiectivului enunţat va asigura consolidarea standardelor de transparenţă în sfera antreprenoriatului, promovarea şi asigurarea integrităţii în sectorul privat şi dezvoltarea mecanismului de transparenţă în acordarea ajutorului de stat.

Obiectivul specific 3.1. Consolidarea standardelor de transparenţă şi integritate în entităţile cu capital integral sau majoritar de stat, până în anul 2028.

Obiectivul specific 3.2. Promovarea şi asigurarea integrităţii în sectorul privat, până în anul 2028.

Obiectivul specific 3.3. Eficientizarea mecanismului de transparenţă în acordarea ajutorului de stat, până în anul 2028.

47. Obiectivul general 4. Cultivarea intoleranţei faţă de actele de corupţie şi încurajarea denunţării actelor de corupţie şi a practicilor ilegale

Prevenirea şi combaterea corupţiei la toate nivelurile reprezintă o premisă fundamentală pentru consolidarea mecanismelor democratice, sporirea încrederii în actul de justiţie, aprecierea corectă a valorilor sociale şi, mai ales, pentru funcţionarea adecvată a instituţiilor statului. Principiile de integritate nu pot fi transmise populaţiei doar prin editarea de broşuri şi organizarea de evenimente, acestea trebuie transmise prin instruire, prin exemplul propriu de integritate. Îndeplinirea obiectivului menţionat va asigura atât intoleranţa faţă de actele de corupţie şi faţă de cele conexe acestora în rândul populaţiei, cât şi creşterea angajamentului civic prin raportarea actelor de corupţie, a celor conexe actelor de corupţie şi a practicilor ilegale.

Obiectivul specific 4.1. Consolidarea intoleranţei faţă de actele de corupţie şi faţă de cele conexe acestora în rândul populaţiei, până în anul 2028.

Obiectivul specific 4.2. Sporirea angajamentului civic prin raportarea de către cetăţeni a actelor de corupţie, a celor conexe actelor de corupţie şi a practicilor ilegale, până în anul 2028.

Rezultate scontate:

1) creşterea procentuală a numărului cetăţenilor care declară că actele de corupţie şi cele conexe acestora nu sunt acceptabile şi care se opun acestui fenomen;

2) creşterea numărului de denunţări ale actelor de corupţie şi ale celor conexe actelor de corupţie.

48. Analiza datelor dezagregate poate oferi claritate asupra modului în care percepţia şi atitudinile persoanelor variază în funcţie de diverşi factori, precum genul, vârsta, ocupaţia, mediul (urban sau rural). Aceste date pot oferi informaţii utile pentru dezvoltarea unor noi documente de politici şi campanii de conştientizare şi mobilizare socială împotriva actelor de corupţiei.

V. IMPACTUL

49. În scopul atingerii obiectivelor generale şi specifice stabilite în Program, entităţile publice implementatoare vor prezenta o abordare strategică consecventă, resursele tehnico-financiare şi umane planificate şi alocate pentru garantarea unei implementări reuşite a măsurilor propuse, precum şi Planul de acţiuni pentru implementarea Programului (în continuare – Plan de acţiuni).

50. Obiectivele generale au fost stabilite în baza analizei în ansamblu a tendinţelor, pe termen mediu şi lung, specifice fenomenului corupţiei din societatea noastră, a problemelor ce perpetuează acest fenomen şi creează riscuri ridicate de coruptibilitate.

51. Programul îşi propune un impact măsurabil al tuturor progreselor înregistrate şi raportate de către entităţile publice responsabile de implementarea Programului. Beneficiarii prioritari şi finali ai Programului sunt cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini sau refugiaţi cu drept de şedere provizorie sau permanentă ori cu domiciliu permanent în Republica Moldova, precum şi persoanele juridice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova.

52. Atunci când sunt abordate efectele fenomenului corupţiei, grupul-ţintă nu poate fi identificat doar cu o anumită categorie de persoane. Corupţia afectează nu doar subiectul direct asupra căruia se răsfrâng primele efecte, dar populaţia în general, care îşi creează percepţiile în baza experienţei celor apropiaţi, precum şi în baza comunicărilor din mediul social şi mass-media. În acest sens sunt încurajate şi susţinute evaluările alternative privind gradul de implementare a acţiunilor stabilite în Planul de acţiuni. Orice evaluare efectuată de către alţi actori decât cei identificaţi direct în prezentul document de politici drept responsabili de procesul de monitorizare şi evaluare a implementării Programului va spori atenţia asupra necesităţilor de intervenţie şi de revizuire a anumitor priorităţi/direcţii stabilite în Program. În acest context, rolul societăţii civile este extrem de important în procesul de monitorizare a gradului de implementare a Programului, precum şi în prezentarea unor sondaje/date/evaluări privind nivelul de percepţie a fenomenului corupţiei în societatea noastră. Acest mecanism sporeşte gradul de transparenţă a prevenirii şi combaterii corupţiei la nivel naţional, stabilind totodată părţile vulnerabile ale societăţii la actele de corupţie.

53. Indicatorii de impact şi ţintele ce urmează a fi atinse conform obiectivelor descrise în Program sunt redate în tabelul 3.

Tabelul 3

Indicatori de impact ai politicii publice

54. Impactul Programului poate fi monitorizat în baza indicatorilor de monitorizare expuşi în Planul de acţiuni, pentru fiecare acţiune planificată, precum şi la nivel de obiective generale, după cum urmează:

1) Sancţionarea eficientă a actelor de corupţie. Sancţionarea acţiunilor de corupţie nu este neapărat un scop în sine, dar cu siguranţă este un indicator relevant pentru combaterea fenomenului corupţiei şi pentru stabilirea unei echităţi sociale. Atunci când sunt investigate cauzele de corupţie este firesc ca acestea să fie finalizate prin aplicarea unor măsuri de constrângere corespunzătoare faptei săvârşite şi prejudiciului cauzat. Iată de ce procentul cauzelor cu sentinţe de condamnare este un indicator de impact pentru a aprecia în ce măsură cauzele investigate sunt instrumentate în mod corespunzător de către organele de drept, iar probele sunt apreciate just în instanţa de judecată. Acest indicator va permite analizarea în mod obiectiv a eficienţei organelor de urmărire penală în investigarea cauzelor de corupţie, precum şi aprecierea obiectivităţii judecării cazului în instanţa de judecată în strictă conformitate cu legislaţia penală.

2) Reducerea percepţiei corupţiei în sectorul public. Un indicator care ar reflecta clar dacă acţiunile întreprinse de entităţile publice prin angajamentul de realizare a măsurilor strategice propuse de Program au efect îl constituie creşterea Indicelui de percepţie a corupţiei (IPC) realizat de Transparency International. Orice rezultat al acestui indice va oferi un mesaj clar asupra efectelor măsurilor întreprinse. IPC este un indice care se bazează pe analiza datelor privind corupţia preluate din sondajele specializate efectuate de mai multe instituţii reputate. Indicatori relevanţi ar fi şi indicatorii de guvernanţă ai Băncii Mondiale, ce reprezintă o serie de măsurători utilizate pentru a evalua performanţa guvernanţei în diferite ţări, una dintre componente fiind controlul corupţiei, care măsoară gradul de corupţie în sectorul public şi în societate în general.

3) Indicele statului de drept (WJP Rule of Law Index). Acest indice analizează o serie de domenii esenţiale pentru statul de drept, cum ar fi drepturile fundamentale, ordinea şi securitatea publică, justiţia penală, justiţia civilă, guvernanţa deschisă şi corectitudinea proceselor administrative. Indicatorul corupţiei este o componentă a acestui indice şi măsoară gradul de corupţie într-o ţară, bazându-se pe date şi percepţii colectate de la cetăţenii din acea ţară şi analizând corupţia în sectorul public şi în societate în general.

4) Deschiderea cetăţenilor şi a reprezentanţilor mediului de afaceri spre sesizarea imediată a actelor de corupţie şi a celor conexe actelor de corupţie. Majorarea numărului de raportări ale actelor de corupţie ar furniza informaţii relevante despre cât de deschis este publicul larg în acest sens. Indicatorul dat este unul care ne oferă o perspectivă clară asupra încrederii cetăţenilor în organele de drept. Cu cât vor exista mai multe raportări ale actelor de corupţie, cu atât probabilitatea ca acestea să fie investigate şi sancţionate este mai mare, ceea ce s-ar solda cu reducerea riscurilor de corupţie şi diminuarea acestui fenomen în general. Totodată, acest indicator poate fi utilizat pentru a identifica domeniile în care sunt necesare atenţie şi eforturi sporite pentru a îmbunătăţi transparenţa şi integritatea şi pentru a evalua impactul măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei aplicate.

VI. ESTIMAREA COSTURILOR

55. Implementarea eficientă a Programului, în general, şi a Planului de acţiuni, în particular, care reflectă toate acţiunile şi măsurile ce urmează a fi întreprinse, este condiţionată de o planificare financiară obiectivă, de o estimare corectă a costurilor acţiunilor şi de identificarea surselor de finanţare, care se constituie din mijloacele bugetului de stat, din resursele oferite de către partenerii de dezvoltare, din proiectele de asistenţă externă şi din alte mijloace financiare legale. Mijloacele financiare destinate pentru realizarea activităţilor ale căror costuri sunt acoperite din bugetul de stat, precum şi mijloacele financiare oferite de organizaţiile internaţionale vor fi utilizate într-o manieră transparentă, cu ajustare anuală, în funcţie de mijloacele prevăzute în cadrul bugetar pe termen mediu pentru perioadele respective, potrivit priorităţilor şi necesităţilor entităţilor publice implementatoare.

56. Suportul partenerilor de dezvoltare în implementarea prezentului Program şi a Planului de acţiuni este unul important şi esenţial, având în vedere resursele bugetare limitate. Printr-un efort consolidat, implementarea obiectivelor propuse şi a activităţilor planificate poate fi accelerată.

57. Costurile acţiunilor propuse pentru implementarea Programului şi a Planului de acţiuni sunt estimate la circa 110397,8 mii lei, care vor fi acoperite din bugetul de stat, precum şi prin accesarea asistenţei externe din partea donatorilor şi partenerilor de dezvoltare (tabelul 4). Costurile pentru instruiri, transferul de cunoştinţe, preluarea experienţei, studii, cercetări şi analize vor fi suportate din mijloacele financiare ale bugetului de stat şi din cele alocate de finanţatori.

Tabelul 4

Costurile estimative pentru implementarea Programului

58. Implementarea Programului se va realiza inclusiv prin intermediul următoarelor programe/subprograme bugetare:

1) programul 35 "Afaceri interne", cu subprogramele:

a) subprogramul 3501 "Politici şi management în domeniul afacerilor interne";

b) subprogramul 3502 "Ordine şi siguranţă publică";

c) subprogramul 3505 "Servicii de suport în domeniul afacerilor interne";

d) subprogramul 3507 "Cercetări ştiinţifice aplicate în domeniul afacerilor interne";

2) programul 40 "Justiţie".

VII. RISCURI DE IMPLEMENTARE

59. Implementarea cu succes a Programului ar putea fi afectată de o serie de riscuri. În acest sens a fost identificat un set de măsuri de remediere a riscurilor, menite să reducă impactul şi probabilitatea nerealizării acţiunilor propuse, prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5

VIII. AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

60. Succesul prevenirii şi combaterii fenomenului corupţiei se bazează pe acţiunile proactive ale tuturor entităţilor publice de condamnare şi de reacţionare în vederea reprimării acestui fenomen. Astfel, pentru a garanta un management eficient anticorupţie este necesară înţelegerea de către conducătorii entităţilor publice a importanţei integrităţii instituţionale şi acţionarea în această direcţie prin: evaluarea sistemică a implementării şi respectării politicilor de integritate reglementate prin Legea integrităţii nr.82/2017; asigurarea unui mecanism eficient şi sigur de raportare a avertizărilor de integritate, reglementat şi instituit la nivelul fiecărei entităţi; informarea sistematică a angajaţilor cu privire la normele de etică şi conduită profesională; asigurarea unui management intern transparent şi respectarea principiului meritocraţiei la promovarea în funcţii publice etc. Respectarea tuturor cerinţelor legale ce vizează integritatea instituţională trebuie să fie un obiectiv strategic inclus în planurile de dezvoltare instituţională ale entităţilor publice. Acest fapt ar asigura o bună realizare a acţiunilor stabilite în Program.

61. Entităţile publice responsabile de implementarea acţiunilor sunt specificate în Planul de acţiuni. Totodată, reprezentanţii mediului privat sunt încurajaţi să raporteze cu privire la măsurile implementate în conformitate cu al treilea obiectiv general al Programului, acest fapt asigurând o realizare echilibrată şi eficientă a măsurilor strategice la nivel sectorial.

62. La implementarea Programului vor contribui următoarele autorităţi şi instituţii:

Tabelul 6

IX. PROCEDURI DE RAPORTARE

63. Scopul monitorizării constă în urmărirea progresului înregistrat în implementarea Planului de acţiuni, în vederea determinării gradului de realizare a acţiunilor şi a conformităţii acestora cu cele planificate. Un alt aspect important este evidenţierea deficienţelor în realizarea acţiunilor, cu înaintarea unor propuneri de remediere.

64. Subiecţii responsabili de monitorizarea implementării Programului sunt:

1) conducătorii entităţilor publice responsabile de realizarea Planului de acţiuni;

2) Comisia parlamentară securitate naţională, apărare şi ordine publică;

3) Grupul de monitorizare;

4) secretariatul Grupului de monitorizare;

5) societatea civilă.

65. În procesul de implementare a Programului vor fi realizate următoarele proceduri de monitorizare şi evaluare:

1) Monitorizarea semestrială – proces continuu, realizat la fiecare 6 luni, care implică colectarea, analiza şi interpretarea datelor referitoare la progresul activităţilor Programului, având scopul de a asigura conformitatea cu Planul de acţiuni şi de a identifica eventualele abateri şi deficienţe de realizare. Secretariatul Grupului de monitorizare întocmeşte raportul semestrial privind implementarea Programului şi a Planului de acţiuni în baza rapoartelor semestriale privind realizarea Planului de acţiuni prezentate de către entităţile publice implementatoare. Raportul semestrial privind implementarea Programului şi a Planului de acţiuni, care se publică pe pagina web oficială a Centrului Naţional Anticorupţie, va prezenta un rezumat tabelar al progresului realizat şi al deficienţelor identificate, cu înaintarea unor propuneri de remediere.

Rapoartele semestriale privind realizarea Planului de acţiuni se prezintă secretariatului Grupului de monitorizare de către entităţile publice implementatoare până la data de 20 a lunii următoare termenului scadent.

2) Monitorizarea anuală – evaluarea acţiunilor cu raportare anuală şi la termen, finalizată cu un raport de progres şi evaluare privind implementarea Programului şi a Planului de acţiuni. Raportul de progres anual are un caracter analitic şi constituie un document de referinţă pentru planificarea următorului an de implementare, cu includerea datelor privind realizarea acţiunilor din Planul de acţiuni, cu raportare anuală şi la termen, precum şi a deficienţelor înregistrate în procesul de realizare a acţiunilor scadente. Raportul de progres anual privind implementarea Programului şi a Planului de acţiuni se întocmeşte de secretariatul Grupului de monitorizare şi se publică pe pagina web oficială a Centrului Naţional Anticorupţie.

Rapoartele anuale privind realizarea Planului de acţiuni, în baza cărora se întocmeşte raportul de progres anual, se prezintă secretariatului Grupului de monitorizare de către entităţile publice implementatoare până la data de 20 a lunii următoare termenului scadent. Informaţiile prezentate în rapoartele entităţilor publice implementatoare trebuie să fie redate în mod obiectiv şi detaliat, pentru fiecare acţiune scadentă (inclusiv cu argumentele de rigoare privind deficienţele de realizare a acţiunii şi măsurile întreprinse pentru remedierea sau evitarea acestora).

Raportul de progres anual are următoarea structură:

a) sumar;

b) introducere;

c) constatări (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării, în conformitate cu indicatorii de monitorizare);

d) concluzii;

e) recomandări.

3) Evaluarea finală – se realizează la terminarea perioadei de implementare a documentului de politici publice. Evaluarea finală se efectuează pentru a estima gradul de implementare a Programului şi pentru a seta necesităţile şi domeniile de abordare în viitorul document de politici anticorupţie. Raportul final privind implementarea Programului se întocmeşte de secretariatul Grupului de monitorizare şi se prezintă Grupului de monitorizare spre aprobare. Raportul final se publică pe pagina web oficială a Centrului Naţional Anticorupţie, conform procedurii de raportare stabilite în cadrul monitorizării anuale.

66. Entităţile publice implementatoare, specificate în Planul de acţiuni drept autorităţi/instituţii responsabile, vor asigura reflectarea în propriile planuri anuale de activitate a obiectivelor şi acţiunilor incluse în Planul de acţiuni, cu planificarea resurselor financiare pentru executarea acestora. În cadrul autorităţilor/instituţiilor menţionate vor fi desemnate, prin ordin intern al conducătorilor, persoanele responsabile care vor asigura furnizarea tuturor informaţiilor necesare şi prezentarea rapoartelor privind gradul de implementare a Programului şi a Planului de acţiuni. Identificarea persoanelor responsabile va permite facilitarea comunicării autorităţilor/instituţiilor în cauză cu secretariatul Grupului de monitorizare. Secretariatul Grupului de monitorizare va întocmi şi actualiza anual lista persoanelor responsabile privind raportarea acţiunilor din Program. În caz de schimbare a persoanei responsabile, entităţile publice implementatoare sunt obligate să informeze despre aceasta secretariatul Grupului de monitorizare, cu indicarea noii persoane responsabile şi a datelor de contact ale acesteia.

67. Centrul Naţional Anticorupţie asigură activitatea secretariatului Grupului de monitorizare prin desemnarea acestei sarcini Serviciului politici anticorupţie, subdiviziune din cadrul Centrului. Secretariatul coordonează procesul de colectare a informaţiilor şi a rapoartelor privind implementarea Programului de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementarea acţiunilor, solicitând date, informaţii, analize sau alte categorii de date relevante pentru monitorizarea şi evaluarea gradului de implementare a Programului. După caz, Centrul Naţional Anticorupţie, ca instituţie coordonatoare responsabilă de realizarea şi monitorizarea Programului, poate stabili un alt format de colectare şi analiză a informaţiilor care vor fi reflectate în rapoartele de monitorizare şi evaluare a Programului.

68. Atribuţiile secretariatului Grupului de monitorizare sunt următoarele: 1) ţinerea evidenţei membrilor Grupului de monitorizare; 2) organizarea şedinţelor Grupului de monitorizare; 3) întocmirea proceselor-verbale ale şedinţelor şi a dispoziţiilor Grupului de monitorizare; 4) solicitarea, colectarea, stocarea şi sintetizarea informaţiilor prezentate de entităţile publice implementatoare; 5) elaborarea rapoartelor semestriale şi anuale privind implementarea acţiunilor planificate pentru fiecare acţiune din Program şi alte atribuţii ce derivă din cele enumerate.

69. Entităţile publice implementatoare prezintă secretariatului Grupului de monitorizare, pe cale electronică, informaţiile necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progresului în implementarea acţiunilor planificate de care sunt responsabile, conform termenelor stabilite în Planul de acţiuni. Secretariatul va integra informaţiile prezentate în platforma electronică de raportare a progresului înregistrat la implementarea Programului, la care va conecta toate autorităţile/instituţiile responsabile. Guvernul va facilita acordarea, pentru aceste autorităţi/instituţii, a semnăturilor electronice sau, după caz, a semnăturilor electronice suplimentare.

70. Grupul de monitorizare a implementării Programului constituie structura de bază care are drept scop examinarea şi evaluarea informaţiilor prezentate în procesul de raportare de către entităţile publice implementatoare, de asemenea este responsabil de aprobarea raportului anual privind monitorizarea şi evaluarea implementării Programului, precum şi de aprobarea raportului final. Membrii Grupului de monitorizare se întrunesc la necesitate, dar cel puţin o dată în an, pentru a examina progresele anuale ale autorităţilor/instituţiilor responsabile de implementare, precum şi deficienţele înregistrate. Grupul de monitorizare poate înainta propuneri şi recomandări de remediere a deficienţelor înregistrate în procesul de implementare a Programului.

71. Membrii Grupului de monitorizare sunt reprezentanţi ai sectorului public, ai sectorului justiţiei, ai societăţii civile şi ai sectorului privat. În cadrul primei şedinţe a Grupului de monitorizare se aleg preşedintele şi vicepreşedintele Grupului. Din componenţa Grupului de monitorizare fac parte:

1) un membru al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică;

2) consilierul Preşedintelui Republicii Moldova în domeniul apărării şi securităţii naţionale;

3) Secretarul general al Guvernului;

4) un director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

5) vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Integritate;

6) un adjunct al Procurorului General;

7) un membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

8) vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale;

9) un director adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie;

10) un secretar de stat al Ministerului Justiţiei;

11) doi vicepreşedinţi ai Asociaţiei Congresul Autorităţilor Locale din Moldova;

12) trei reprezentanţi ai societăţii civile în domeniul anticorupţiei;

13) un reprezentant al Camerei de Comerţ şi Industrie;

14) doi reprezentanţi ai mediului asociativ.

În caz de imposibilitate de reprezentare, conducerea entităţilor menţionate poate delega un alt reprezentant în componenţa Grupului de monitorizare.

72. Comisia parlamentară securitate naţională, apărare şi ordine publică coordonează procesul de implementare a Programului şi asigură controlul parlamentar asupra activităţii entităţilor publice responsabile de realizarea acţiunilor ce le revin. Totodată, Comisia deleagă un membru în cadrul Grupului de monitorizare, care asigură realizarea controlului parlamentar şi informează Comisia referitor la progresele şi deficienţele de implementare a Programului.

73. Elaborarea de către organizaţiile societăţii civile a unor rapoarte alternative de evaluare privind implementarea Programului este încurajată. Rapoartele alternative pot oferi aprecieri calitative privind obiectivele atinse şi măsurile realizate din Program şi Planul de acţiuni, fiind susţinute inclusiv prin sondajele de opinii privind prevenirea şi combaterea corupţiei şi percepţia fenomenului corupţiei la nivel naţional. Valoarea rapoartelor alternative este destul de mare în contextul în care societatea civilă este cea care veghează ca interesul cetăţeanului să fie corect reflectat şi integrat în politicile publice dezvoltate de autorităţile statului, contribuind la sporirea gradului de responsabilizare a acestora faţă de cetăţean. În acest sens, pot fi organizate discuţii publice cu reprezentanţii societăţii civile şi cu alţi actori interesaţi de implementarea şi provocările implementării documentului de politici.

74. Procedurile de raportare, monitorizare şi evaluare a nivelului de realizare a Planului de acţiuni nu vor implica gestionarea informaţiilor atribuite la secretul de stat. În scopul asigurării transparenţei proceselor de implementare a prezentului Program, toate rapoartele anuale de progres, rapoartele alternative şi raportul final de evaluare, precum şi dispoziţiile Grupului de monitorizare vor fi publicate pe pagina web oficială a Centrului Naţional Anticorupţie.

Anexa nr.2

PLANUL DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional de

integritate şi anticorupţie pentru anii 2024–2028