Decizia protocolară nr.4.18 din 04.02.2026 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (iniţiativa legislativă nr.415 din 17 decembrie 2025)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
A V I Z
la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative
(iniţiativa legislativă nr. 415 din 17 decembrie 2025)
nr. 4.18 din 04.02.2026
(în vigoare 05.02.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 69-71 art.13 din 05.02.2026
* * *
Aprobat
în şedinţa Guvernului din 4 februarie 2026
Decizia protocolară nr.4.18/2026
PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU
Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.415 din 17 decembrie 2025) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.
Potrivit notei de fundamentare, prin proiect se propune integrarea funcţiilor geologice în cadrul Agenţiei de Mediu, desemnarea acesteia drept autoritate competentă în domeniul substanţelor chimice, reorganizarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat în Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu, completarea cadrului normativ primar în domeniul protecţiei mediului înconjurător prin instituirea funcţiei de inspector responsabil de reacţie imediată la alertele de mediu în cadrul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, precum şi crearea Instituţiei Publice Administrarea Naţională "Arii Naturale Protejate". Totodată, prin proiect se asigură implementarea Regulamentului (CE) nr.1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la sistemul comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) prin recunoaşterea la nivel naţional a persoanelor juridice care deţin o înregistrare valabilă în EMAS efectuată într-un stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene prevăzute în regulament. De asemenea, proiectul prevede alinierea parţială a Legii nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător la Regulamentul (UE) nr.691/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 iulie 2011 privind conturile economice de mediu europene (în continuare – Regulamentul (UE) nr.691/2011).
Astfel, scopul proiectului de lege constă în ajustarea şi consolidarea cadrului normativ din domeniul protecţiei mediului şi al gestionării resurselor naturale, prin clarificarea competenţelor autorităţilor publice implicate, corelarea legislaţiei cu reformele instituţionale recente şi armonizarea prevederilor naţionale cu acquis-ul Uniunii Europene, în vederea asigurării implementării eficiente a politicilor de mediu şi a unui nivel sporit de protecţie a mediului.
Ca urmare, ţinând cont de importanţa subiectului respectiv, comunicăm susţinerea de concept a proiectului de lege, cu luarea în considerare a următoarelor ajustări.
Se notează că proiectul de modificare introduce prevederi esenţiale privind implementarea sistemului EMAS în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.1221/2009.
De asemenea, se constată că art.3 din Regulamentul (UE) nr.691/2011 face trimitere la diferite module de compilare a conturilor economice de mediu, potrivit anexelor din actul Uniunii Europene, module care au fost preluate de principiu de proiectul naţional. Totodată, potrivit art.866 alin.(2) din proiect, precum şi în conformitate cu acţiunea nr.68, cluster 1, capitolul 18 "Statistici", anexa A din Programul naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.306/2025, alinierea la Regulamentul (UE) nr.691/2011 urmează a fi realizată prin proiect de ordin. În acelaşi timp, crearea cadrului normativ în vederea aplicării Regulamentului (CE) nr.1221/2009 va fi realizată în temeiul acţiunii nr.127, cluster 4, capitolul 27 "Mediul înconjurător şi schimbările climatice", anexa A din Programul naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, cu termenul de implementare stabilit pentru luna iulie 2026.
În contextul celor expuse, pentru respectarea cerinţelor înaintate faţă de proiectele de acte normative cu relevanţă UE, stabilite la art.31 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative şi la pct.44 şi 45 din Regulamentul privind armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1171/2018, proiectul naţional urmează a fi marcat pe prima pagină în colţul drept de sus cu sigla "UE".
De asemenea, după clauza de adoptare a proiectului de modificare va fi introdusă clauza de armonizare cu următorul cuprins:
"Prezenta lege:
- creează cadrul necesar de implementare a Regulamentului (CE) nr.1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.761/2001 şi a Deciziilor 2001/681/CE şi 2006/193/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 342 din 22 decembrie 2009, CELEX: 32009R1221, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2023/1199 al Comisiei din 21 iunie 2023;
- transpune parţial (transpune art.1 şi 3) Regulamentul (UE) nr.691/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 iulie 2011 privind conturile economice de mediu europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 192 din 22 iulie 2011, CELEX: 32011R0691, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1131 al Comisiei din 26 martie 2025."
Totodată, este necesară modificarea clauzei de armonizare prevăzute la pct.1 din art.III de modificare a Legii nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător după cum urmează:
"Prezenta lege:
- creează cadrul necesar de implementare a Regulamentului (CE) nr.1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.761/2001 şi a Deciziilor 2001/681/CE şi 2006/193/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 342 din 22 decembrie 2009, CELEX: 32009R1221, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2023/1199 al Comisiei din 21 iunie 2023;
- transpune parţial (transpune art.1 şi 3) Regulamentul (UE) nr.691/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 iulie 2011 privind conturile economice de mediu europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 192 din 22 iulie 2011, CELEX: 32011R0691, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1131 al Comisiei din 26 martie 2025."
În conformitate cu tehnica legislativă, actele normative urmează să fie indicate în ordine cronologică, începând cu Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător.
La art.I (Codul subsolului nr.3/2009):
Ţinând cont că prin proiect se modifică doar cuvintele "Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale", dispoziţia de modificare se va indica nemijlocit în cuprinsul art.I. În Codul subsolului nr.3/2009, cuvintele "Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale" sunt utilizate la diferite forme gramaticale, prin urmare, acest aspect se va indica în proiect. Cuvintele "se înlocuieşte" se vor substitui cu cuvintele "se substituie". Având în vedere tezele expuse, art.I va avea următorul cuprins:
"Art.I. – Pe tot parcursul textului Codului subsolului nr.3/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.75-77, art.197), cu modificările ulterioare, cuvintele "Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Agenţia de Mediu", la forma gramaticală corespunzătoare."
La art.II (Codul subsolului nr.246/2024):
La pct.1, cuvintele "se va substitui" se vor indica la timpul prezent.
Totodată, dispoziţia de modificare de la pct.3 va avea următorul cuprins:
"3. Articolul 14 se completează cu literele x) şi y) cu următorul cuprins:".
Articolul se va completa cu o prevedere nouă, după cum urmează:
"La articolul 39 alineatul (4) litera d) şi la articolul 57 alineatul (1) litera e), cuvintele "de către Agenţia de Mediu" se exclud."
Se propune completarea după art.II cu un articol nou – art.III, după cum urmează:
"Art.III. – Anexa nr.1 la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.170-175, art.494), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Partea a II-a ("Actele permisive care se încadrează în categoria autorizaţiilor") se completează cu poziţia 601 cu următorul cuprins:
| "601 | Autorizaţie de folosinţă a subsolului | Agenţia de Mediu | Gratuit | Pentru cercetarea geologică a subsolului, colectarea materialelor mineralogice, paleontologice, a altor materiale de colecţie şi exploatarea instalaţiei de gestionare a deşeurilor extractive – 5 ani; pentru exploatarea substanţelor minerale utile, extragerea apelor subterane pentru îmbuteliere sau în scopuri curative, folosirea golurilor miniere – conform proiectului tehnologic pentru exploatarea şi recultivarea acestuia, dar nu mai mult de 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade consecutive care să nu depăşească 5 ani; pentru depozitarea deşeurilor periculoase şi a deşeurilor în subsol, organizarea obiectivelor geologice protejate de stat – nelimitat" |
2. În partea a III-a ("Actele permisive care se încadrează în categoria certificatelor"), poziţiile 25 şi 26 se exclud."
Astfel, articolele ce urmează vor fi renumerotate pentru a asigura consecutivitatea: art.III devine art.IV, art.IV devine art.V ş.a.m.d.
La art.III (Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător):
În dispoziţia de modificare, sursa de publicare a Legii nr.1515/1993 se va indica după următorul model: "(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, anul publicării, numărul Monitorului, numărul articolului)". Obiecţia este valabilă şi în cazul art.VI, VII, IX, XI şi XII (ce modifică Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, Legea nr.149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, Legea nr.591/1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale, Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice, Legea nr.368/2023 cu privire la activitatea meteorologică şi hidrologică, Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic).
Pentru asigurarea corectitudinii redactării, dispoziţia introductivă de la pct.1 va avea următorul cuprins:
"1. Se completează cu clauza de armonizare cu următorul cuprins:".
În clauza de armonizare, se va indica numărul CELEX din actul juridic iniţial "CELEX: 32011R0691".
Pct. 2 din art.III se exclude.
Ţinând cont că proiectul de lege prevede completarea Legii nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător cu două elemente structurale ordonate consecutiv, dispoziţiile de la pct.3 şi 4 se vor comasa într-un singur punct. Totodată, în dispoziţia de modificare, cuvântul "conţinut" se va substitui cu cuvântul "cuprins".
Norma de la pct.3 va avea următorul cuprins:
"3. Se completează cu articolele 281 şi 282 cu următorul cuprins:".
La alin.(3), cuvântul "conducătorului" se va substitui cu cuvântul "şefului", astfel cum este indicat în Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.548/2018.
Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat prin Legea nr.155/2011, ierarhizează toate funcţiile publice după descrierea generică şi cerinţele specifice minime ale funcţiei, inclusiv după complexitatea sarcinilor şi numărul minim de ani de experienţă profesională necesară în domeniul de activitate, care servesc drept referinţă la proiectarea posturilor din autorităţile publice.
În acest context, în scopul uniformizării titlurilor funcţiilor publice conform cadrului normativ aferent managementului funcţiei publice, se propune revizuirea pe tot parcursul textului Legii nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător a termenilor "inspectorul principal de stat"/"inspectorii superiori de stat"/"inspectorii de stat"/"inspectorii principali zonali"/"inspectorii superiori zonali"/"inspectorii zonali ai mediului", precum şi a termenilor "inspectorul principal de stat al mediului" şi "inspectorii principali raionali ai mediului" în conformitate cu Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat prin Legea nr.155/2011.
La alin.(4), cuvintele "în vigoare" se exclud.
La art.281 şi 282, cuvintele "alerte de mediu", la orice formă gramaticală, se vor substitui cu cuvintele "incidente de mediu", la forma gramaticală corespunzătoare.
La art.281 alin. (1), cuvintele "de mediu" se exclud.
La art.281 alin.(2) şi (3) şi art.282, cuvintele "inspector responsabil de reacţie imediată la alertele de mediu", la orice formă gramaticală, se vor substitui cu cuvintele "inspector din cadrul subdiviziunii care asigură reacţia imediată la incidentele de mediu", la forma gramaticală corespunzătoare.
În cuprinsul propus la art.282 alin.(1):
- la lit.a), şi anume în textul "a) să controleze nestingheriţi orice obiectiv de pe teritoriul ţării, indiferent de apartenenţa departamentală şi forma de proprietate...", cuvintele "nestingherit" şi "apartenenţă departamentală" se vor exclude, iar cuvântul "obiectiv" se va substitui cu cuvântul "subiect";
- lit.k) va avea următorul cuprins:
"k) să interzică acţiunile de utilizare a mijloacelor tehnice şi a echipamentelor utilizate în activităţi de exploatare, transportare, depozitare şi/sau prelucrare a resurselor naturale desfăşurate ilegal";
- după lit.l) se vor introduce două litere noi cu următorul cuprins:
"m) să solicite operaţiuni de oprire a instalaţiilor reglementate prin Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale în cazul accidentelor/incidentelor industriale sau activităţilor desfăşurate ilegal;
n) să pătrundă în orice încăpere utilizată de întreprinzător în activitatea sa, în măsura în care aceasta este parte a obiectului incidentului de mediu, cu excepţia domiciliului, în cazul în care lipseşte permisiunea posesorului legal. În caz de necesitate, inspectorul va putea intra în domiciliu sau în încăperea asimilată domiciliului doar cu asistenţa poliţiei, în condiţiile legii";
- lit.m) va fi renumerotată "o)".
Alin. (2) al art.282 se va exclude.
Suplimentar la pct.2, 3 şi 4, cu referire la instituirea funcţiilor noi în cadrul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului şi constituirea Instituţiei Publice Administraţia Naţională "Arii Naturale Protejate", este de menţionat că în proiect şi în nota de fundamentare nu au fost incluse informaţii privind numărul de unităţi, statutul acestora (funcţii suplimentare sau redistribuite), precum şi nivelul salarial al acestora, întrucât la etapa elaborării bugetului de stat pentru anul 2026, mijloacele financiare necesare pentru remunerarea muncii angajaţilor din cadrul autorităţii publice finanţate de la bugetul de stat au fost planificate şi alocate în limitele şi pentru unităţile de personal real încadrate. Respectiv, pentru fiecare opţiune de instituire a unor funcţii suplimentare, este important să se determine resursele financiare suplimentare pentru a asigura principiul de sustenabilitate financiară, cu respectarea cadrului de resurse prevăzute în bugetele componente ale bugetului public naţional.
Totodată, orice majorare a numărului de unităţi trebuie să fie precedată de o analiză funcţională, în baza căreia pot fi operate modificările respective, inclusiv prin identificarea funcţiilor cu atribuţii similare în acest sens, care ar putea fi racordate la necesităţile stringente pentru asigurarea realizării sarcinilor expuse şi în limitele alocaţiilor aprobate în bugetele autorităţilor.
Cu referire la pct.5, care introduce art.292 în Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător, în partea ce ţine de constituirea Instituţiei Publice Administraţia Naţională "Arii Naturale Protejate", constatăm necesitatea creării instituţiei/autorităţii responsabile de gestionarea ariilor naturale protejate, prevăzută în Agenda de reforme aferentă Planului de creştere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.260/2025 (Reforma 5.3.6-8: Stoparea pierderii biodiversităţii, protejarea biodiversităţii şi a ecosistemelor naturale). Aşadar, ţinând cont de funcţiile de bază stabilite pentru instituţia menţionată, considerăm oportună reglementarea respectivă în art.V din proiectul de lege, care prevede modificarea Legii nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.
Suplimentar, cu titlu de informare, se menţionează că, potrivit proiectului de lege privind instituţiile publice, aprobat în prima lectură de Parlament (22 mai 2025), de la data publicării respectivei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova până la data de 1 ianuarie 2027, se interzice constituirea de noi instituţii publice. Mai mult decât atât, până la data de 1 iulie 2026, Cancelaria de Stat, în comun cu ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, va analiza instituţiile publice fondate prin prisma scopului, a funcţiilor şi a activităţii acestora, luând în considerare prevederile legii privind instituţiile publice. În consecinţă, până la data de 1 octombrie 2026, fondatorii instituţiilor publice vor prezenta Guvernului spre aprobare proiecte de acte normative, care vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2027: (i) privind reorganizarea sau dizolvarea instituţiilor publice a căror activitate nu corespunde scopului şi funcţiilor instituţiei publice sau (ii) privind reorganizarea instituţiilor publice în societăţi comerciale fondate de stat, în măsura în care instituţia publică desfăşoară activitate comercială.
Totodată, la 29 decembrie 2025, Parlamentul a adoptat Legea nr.327 privind modificarea unor acte normative (ce vizează îmbunătăţirea managementului finanţelor publice), prin care a fost modificată Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. Un obiectiv de modificare a legii respective îl constituie asigurarea aplicării procedurilor unice în managementul financiar bugetar prin definirea statutului instituţiei în funcţie de sursele de finanţare: (i) venituri bugetare sau (ii) integral venituri proprii.
În acest context, instituţia publică finanţată din veniturile bugetare va avea statut de instituţie bugetară, iar gestionarea finanţelor de către instituţia respectivă este aliniată la principiile, regulile şi procedurile stabilite prin Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. Normele menţionate mai sus vor fi aplicabile la elaborarea şi aprobarea bugetului instituţiei publice începând cu procesul bugetar pentru anul 2027. Concomitent, legea prevede şi principiile de gestionare a finanţelor de către instituţiile publice finanţate integral din veniturile proprii.
Pentru asigurarea corectitudinii redactării, dispoziţia de modificare de la pct.4 va avea următorul cuprins:
"4. Capitolul III se completează cu secţiunea 32 cu următorul cuprins:".
De asemenea, se va ţine cont de faptul că secţiunea constituie un element de structură complex al actului normativ, prin urmare nu poate fi constituită dintr-un singur articol.
Sub aspect redacţional, la alin.(2), cuvintele "sunt următoarele" se vor indica la un singur alineat la alin.(2), iar la alin.(3), cuvântul "constituire" se va exclude ca fiind excedentar.
La art.292 alin. (1), după cuvintele "În scopul asigurării implementării politicii în domeniul conservării" se va introduce textul " , administrării şi".
La alin.(2):
lit. a) va avea următorul cuprins:
"a) administrarea, gestiunea, supravegherea şi protecţia fondului ariilor naturale protejate, peisajelor protejate, coridoarelor ecologice, siturilor Emerald, siturilor Natura 2000, altor habitate naturale";
la lit.f), se propune substituirea textului "situri Emerald şi Natura 2000" cu textul "elementele Reţelei Ecologice Naţionale, siturile Reţelei Emerald şi siturile Reţelei Natura 2000";
la lit.h), după cuvintele "cooperarea cu" se vor introduce cuvintele "autorităţile publice locale şi".
Dat fiind că prin proiect se propune completarea Legii nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător cu capitolele VIII1 şi VIII2, pentru asigurarea corectitudinii redactării, dispoziţia de modificare a pct.5 se va reda după cum urmează:
"5. Se completează cu capitolele VIII1 şi VIII2 cu următorul cuprins:".
La pct.5, în partea ce se referă la art.865 alin.(2), textul "Sistemul de Conturi de Mediu-Economie (SEEA)" se va substitui cu textul "Sistemul de Contabilitate Economie-Mediu (SEEA)", pentru redarea corectă a denumirii internaţionale a SEEA.
La art.867 alin.(3), după textul "Lista persoanelor juridice înregistrate în EMAS" se va introduce textul "în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii cererii".
Potrivit art.44 alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, "Pentru proiectele actelor normative de modificare cu relevanţă UE, clauza de armonizare se inserează în proiectul actului normativ de modificare şi, după caz, se completează clauza de armonizare a actului normativ de bază cu trimiteri la noile acte juridice europene transpuse sau cu noi trimiteri la elementele structurale ale actului UE transpus." Având în vedere reglementarea normativă enunţată şi ţinând cont că art.867 transpune art.1 din Regulamentul (CE) nr.1221/2009, clauza de armonizare a proiectului de lege şi a Legii nr.1515/1993 se va completa cu referinţa la Regulamentul (CE) nr.1221/2009.
Art.III se va completa cu o prevedere nouă cu următorul cuprins:
"Se completează cu art.901 cu următorul cuprins:
"Art.901. – Încălcarea, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a prezentei legi atrage răspunderea persoanei juridice în conformitate cu prevederile Legii nr.107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului."
La art.IV (Legea regnului vegetal nr.239/2007):
La pct.1, prin care se modifică art.8: dacă se face trimitere la mai mult de două elemente structurale consecutive, enumerarea se redă după următorul exemplu: "lit. b)-e)".
Având în vedere regulile tehnicii legislative, la pct.1, cuvintele "se exclud" se vor substitui cu cuvintele "se abrogă" (obiecţie similară şi la art.VI pct.1, art.VII pct.1 lit.a) din proiect).
La pct.2, ce prevede completarea cu art.81:
în dispoziţia de modificare, cuvintele "un nou articol" se vor substitui cu textul "articolul 81";
la lit.a), textul "RM-UE" se va substitui cu textul "Republica Moldova-Uniunea Europeană";
la lit.b), c) şi e), se propune substituirea cuvintelor "domeniul utilizării şi protecţiei regnului vegetal" cu cuvintele "domeniul folosinţei şi protecţiei regnului vegetal", având în vedere că această denumire este folosită pe tot parcursul textului legii, iar Agenţia de Mediu realizează în fapt o activitate de reglementare a folosinţei obiectelor regnului vegetal, conform tipurilor de folosinţă expres stabilite la art.22 din Legea regnului vegetal nr.239/2007;
lit. d) va avea următorul cuprins:
"d) înregistrează colecţii de plante din flora sălbatică şi ţine registrul de stat al acestor colecţii";
la lit.f), se propune substituirea textului "permisele şi certificatele privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră pe cale de dispariţie (CITES)" cu textul "permis/certificat privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES)";
se propune excluderea lit.h), având în vedere că obiectul Legii regnului vegetal nr.239/2007 ţine de domeniul conservării, protecţiei, restabilirii şi folosinţei obiectelor regnului vegetal, şi nicidecum a resurselor biologice acvatice şi cinegetice, a căror protecţie face obiectul relaţiilor reglementate de alte acte normative speciale din domeniul regnului animal, piscicol şi cinegetic;
la lit.î), cuvintele "autorităţilor publice locale" se vor substitui cu cuvintele "autorităţilor administraţiei publice locale", ţinând cont de prevederile Legii nr.436/2006 privind administraţia publică locală (obiecţie similară şi la art.XII, care se referă la art.13 lit.i) din Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic);
la lit.i), textul "autoritate de gestiune CITES" se va substitui cu textul "organ de gestiune CITES", în conformitate cu denumirea stabilită în art.2 din Legea nr.1246/2000 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES) şi cu denumirea aprobată prin art.4 din Legea regnului vegetal nr.239/2007;
la lit.k), cuvintele "a speciilor alohtone" se vor substitui cu cuvintele "a speciilor alogene";
în cuprinsul art.81, literele însemnate cu diacritice se vor renumerota cu litere latine (a se vedea art.51 alin.(6) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative).
La pct.3, ce modifică art.15 alin.(3), în referinţa la "Agenţia de Mediu" se va utiliza termenul "cuvintele" în loc de "textul". Obiecţia este valabilă şi pentru pct.4, 5 şi 6; pct.1 şi 2 de la art.V; pct.2 şi 4 de la art.VII).
La art.V (Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat):
În contextul recomandării de la art.III cu referire la Instituţia Publică Administraţia Naţională "Arii Naturale Protejate", se propune transferarea prevederilor art.292, propus la pct.5 din proiectul de lege, precum şi revizuirea prevederilor propuse în art.292 alin.(1) din proiectul de lege prin prisma prevederilor art.14 alin.(1) din Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate, potrivit cărora pentru asigurarea implementării politicii statului în anumite subdomenii sau sfere din domeniile de activitate care îi sunt încredinţate unui minister, în subordinea acestuia pot fi create autorităţi administrative cu forma de organizare juridică de agenţii, servicii de stat şi de inspectorate de stat.
De menţionat că, potrivit art.4 şi 19 din Legea nr.1538/1998, fondul ariilor naturale protejate de stat include categorii de obiecte şi complexe naturale precum rezervaţiile ştiinţifice, parcurile naţionale, rezervaţiile biosferei, grădinile dendrologice şi grădinile zoologice, care au statut de persoană juridică. Totodată, art.14 lit.b) stipulează că autoritatea centrală gestionează ariile naturale cu regim special de protecţie, prevăzute la art.4 alin.(1) pct.1) lit.a). Respectiv, titlul III din legea indicată reglementează regimul de administrare a fondului ariilor naturale protejate de stat.
Subsecvent, funcţiile de bază ale instituţiei publice stipulate la art.292 alin.(2) vor fi revizuite, inclusiv pentru a evita suprapunerea unor competenţe cu cele ale altor entităţi publice. Spre exemplu, promovarea turismului este o competenţă expresă a Instituţiei Publice Oficiul Naţional al Turismului, stabilită în art.62 din Legea nr.352/2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova.
Se recomandă intervenţii adiţionale în Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat pentru a asigura utilizarea conformă a denumirilor entităţilor publice stipulate la art.14 lit.n) şi o), art.84 şi art.96 alin.(3) prin prisma Hotărârii Guvernului nr.959/2023 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru (restructurarea domeniului geodezie, cartografie şi cadastru şi modificarea unor acte normative), a Hotărârii Guvernului nr.485/2022 cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbţie) a unor instituţii din domeniile educaţiei, cercetării şi inovării şi modificarea unor hotărâri ale Guvernului şi a Hotărârii Guvernului nr.150/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei "Moldsilva", structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acesteia.
Articolul se va completa cu o prevedere nouă după cum urmează:
"Articolul 98 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
"(3) Pentru atragerea la răspunderea de mediu se aplică prevederile Legii nr.107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului.""
La art.VI (Legea nr.149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura):
La pct.2:
lit. d) va avea următorul cuprins:
"d) implementează măsurile necesare de populare a obiectivelor acvatice piscicole naturale cu specii de peşti, conform recomandărilor instituţiilor ştiinţifice de profil, în limitele bugetului stabilit în acest sens";
la lit.e), după cuvintele "concursul entităţilor" se va introduce textul "subiecţi ai domeniului cercetării şi inovării,".
La pct.3, propunerea de modificare a art.36 alin.(3) se va exclude.
La art.VII (Legea nr.591/1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale):
La pct.1 lit.b), cuvintele "un nou articol" se vor substitui cu textul "articolul 91". Totodată, în cuprinsul propus la art.91: articolul se va completa cu alineatul introductiv; la lit.d) şi e) se vor exclude referinţele la hotărârile Guvernului, pornind de la prevederile art.55 alin.(3) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, potrivit cărora nu se admite trimiterea la un act normativ de nivel inferior (valabil pentru toate cazurile similare din proiect, spre exemplu, art.XII pct.4, ce vizează modificarea art.13 din Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic).
De asemenea, se propune comasarea pct.3 şi 4, întrucât au acelaşi obiect de reglementare.
La pct.6, textul "La art.29 alin.1" se va substitui cu textul "La art.29 pct.1)", iar textul "lit." se va exclude ca fiind excedentar.
Pct. 9, care propune modificări în art.35 alin.(1) prin excluderea responsabilităţii autorităţii centrale de mediu pentru reducerea suprafeţelor verzi, urmează a fi revizuit, deoarece art.34 din aceeaşi lege stipulează expres că asigurarea integrităţii şi a dezvoltării spaţiilor verzi constituie una dintre sarcinile de bază ale autorităţii centrale pentru mediu, precum şi ale autorităţilor publice locale.
La art.VIII (Legea regnului animal nr.439/1995):
Art.VIII este constituit dintr-un singur punct, prin urmare acesta nu se va numerota. Nota de fundamentare se va completa cu condiţiile ce au impus modificarea Legii regnului animal nr.439/1995.
La art.X (Legea nr.74/2024 privind acţiunile climatice):
Modificarea propusă pentru art.23 se va expune în redacţie nouă, după cum urmează:
"La articolul 23:
în denumire, cuvintele "instituţiei de monitorizare a mediului" se substituie cu cuvintele "Instituţiei Publice Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu";
în dispoziţia introductivă, cuvintele "Instituţia de monitorizare a mediului" se substituie cu cuvintele "Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu".
Articolul se va completa cu modificări noi, după cum urmează:
"La articolul 49, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"(1) La aprobarea desfăşurării activităţilor prevăzute în anexa nr.1, în autorizaţia integrată de mediu sau în autorizaţia de mediu se include în mod obligatoriu componenta privind emisiile de gaze cu efect de seră (GES), în conformitate cu prevederile Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale. Autorizaţiile integrate de mediu şi autorizaţiile de mediu se emit cu respectarea cerinţelor prevăzute la pct.7 din Regulamentul privind monitorizarea, raportarea şi verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalaţiile staţionare şi activităţile din domeniul aviaţiei, aprobat de Guvern, iar autorizaţiile emise anterior, considerate valabile în temeiul art.61 din Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale, se modifică în conformitate cu aceste cerinţe.""
Se completează cu articolul 62 cu următorul cuprins:
"Articolul 62. Dispoziţii tranzitorii
Autorizaţiile emise anterior, considerate valabile în temeiul art.61 din Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale, se modifică în temeiul art.49 alin.(1), în termen de trei luni de la data publicării amendamentelor la prezenta lege."
Modificarea art.49 alin.(1) din Legea nr.74/2024 privind acţiunile climatice va permite înlăturarea deficienţelor existente în funcţionarea efectivă a sistemului de monitorizare, raportare şi verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceasta se va realiza prin instituirea obligaţiei ca operatorii instalaţiilor staţionare să actualizeze autorizaţiile pentru emisia în atmosferă a poluanţilor proveniţi de la surse fixe, autorizaţii emise în baza unor cerinţe depăşite, a căror valabilitate a fost extinsă potrivit art.61 din Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale.
Activităţile legate de emisiile de gaze cu efect de seră, prevăzute în Legea nr.74/2024 privind acţiunile climatice, sunt parte integrantă a autorizaţiei integrate de mediu sau a autorizaţiei de mediu, reglementate prin Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale, care stabileşte o perioadă de tranziţie până în anul 2028. În această perioadă, autorizaţiile existente îşi păstrează valabilitatea, însă ele nu reflectă noile cerinţe referitoare la monitorizarea, raportarea şi verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră, transpuse în conformitate cu standardele Uniunii Europene prin Legea nr.74/2024 privind acţiunile climatice şi prin Regulamentul privind monitorizarea, raportarea şi verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalaţiile staţionare şi activităţile din domeniul aviaţiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.575/2024, intrat în vigoare în noiembrie 2025.
Prin urmare, se propune modificarea art.49 alin.(1) din Legea nr.74/2024 privind acţiunile climatice pentru a impune operatorilor instalaţiilor staţionare obligaţia de a actualiza autorizaţiile respective, asigurând astfel funcţionarea eficientă a sistemului de monitorizare, raportare şi verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Completarea Legii nr.74/2024 privind acţiunile climatice cu un articol referitor la dispoziţiile tranzitorii va asigura aplicarea eficientă a sistemului de monitorizare, raportare şi verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalaţiile staţionare, prin stabilirea unui termen de trei luni. Acest termen este propus pentru depunerea planului de monitorizare, document care constituie temeiul pentru emiterea sau actualizarea autorizaţiei şi care necesită examinarea şi aprobarea de către Agenţia de Mediu. Stabilirea acestui termen ia în considerare atât durata necesară pentru procedurile administrative de examinare şi aprobare, cât şi termenul de intrare în funcţiune a monitorizării emisiilor de gaze cu efect de seră începând cu luna ianuarie 2027, conform prevederilor Planului de creştere pentru Republica Moldova.
La art.XI (Legea nr.368/2023 cu privire la activitatea meteorologică şi hidrologică):
În vederea armonizării terminologiei utilizate în Legea nr.368/2023 cu privire la activitatea meteorologică şi hidrologică, se propune următoarea modificare: pe tot parcursul textului legii, cuvintele "Instituţia publică competentă în domeniul meteorologiei şi hidrologiei", la orice formă gramaticală, se vor substitui cu cuvintele "Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu", la forma gramaticală corespunzătoare.
La art.1 alin.(1) şi art.2, după textul "activitatea meteorologică şi hidrologică/activităţi meteorologice, hidrologice" se va introduce textul " , precum şi monitoringul de mediu, în limitele competenţelor stabilite de Guvern".
Se propune completarea art.4 din Legea nr.368/2023 cu privire la activitatea meteorologică şi hidrologică cu următoarele noţiuni:
"date de monitoring de mediu – valori ale parametrilor care descriu calitatea elementelor de mediu într-un anumit loc şi timp, obţinute în cadrul monitoringului de mediu, în modul stabilit de Guvern";
"monitoring de mediu – proces de observaţie, măsurare, colectare, înregistrare, prognozare şi interpretare a datelor privind starea şi evoluţia elementelor de mediu (aer, apă, sol, climă, biodiversitate etc.), în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, pentru cunoaşterea stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, precum şi analizei evoluţiei şi a implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, care fundamentează adoptarea măsurilor necesare".
Art.7 se va completa cu lit.s) cu următorul cuprins:
"s) organizează şi realizează monitoringul de mediu şi asigură colectarea, prelucrarea, analiza, stocarea şi diseminarea datelor aferente, în modul stabilit de Guvern".
La articolul 24:
denumirea se va completa cu textul " , precum şi la datele de monitoring de mediu";
alin. (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
"(2) Publicul are acces liber şi gratuit la datele şi informaţiile meteorologice, hidrologice şi de monitoring de mediu disponibile, inclusiv în format electronic şi cele obţinute în trecut, aflate în posesia Instituţiei Publice Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu.
(3) Datele prevăzute la alin.(2) pot fi furnizate contra unei plăţi ce nu depăşeşte cheltuielile suportate de furnizor pentru selectarea şi colectarea informaţiei, perfectarea copiilor, expedierea acestora solicitantului şi/sau pentru traducerea informaţiei la cererea solicitantului, în conformitate cu legislaţia privind accesul la informaţiile de interes public şi în modul stabilit de Guvern."
La art.XII (Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic):
Dispoziţia de modificare de la pct.1 se va expune în felul următor:
"1. La articolul 5, alineatul (2) va avea următorul cuprins:" (obiecţie valabilă şi pentru pct.2-13).
La art.5, alin.(2) se va expune în redacţie nouă, după cum urmează:
"(2) Identificarea şi delimitarea zonelor şi a aglomerărilor se efectuează de către Agenţia de Mediu în baza datelor evaluării preliminare a calităţii aerului atmosferic colectate de către Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu, în conformitate cu Regulamentul privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului atmosferic, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.63/2025."
În dispoziţia de modificare de la pct.2, textul "alin. (1)" se va substitui cu textul "litera l)", conform structurii art.8, propus spre modificare.
La art.10, alin.(2) va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul informării de către Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu despre existenţa riscului de depăşire a pragului de alertă şi/sau a pragului de informare, prevăzute în anexa nr.2, Ministerul Sănătăţii, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, evaluează în regim de urgenţă riscurile pentru sănătatea populaţiei şi propune măsuri imediate şi preventive care trebuie luate în vederea protecţiei sănătăţii populaţiei."
La pct.4, cu referire la art.13, se propun următoarele modificări:
la lit.c), după cuvintele "prezentei legi" se introduce textul "şi inventarul naţional al emisiilor de poluanţi atmosferici, însoţit de raportul aferent, în conformitate cu prevederile Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi";
lit. e) va avea următorul cuprins:
"e) asigură funcţionarea SNMGICA şi SNIEPA";
lit. f) se exclude;
se completează cu lit.g1) cu următorul cuprins:
"g1) elaborează metodologia privind evaluarea şi validarea datelor de calitate a aerului atmosferic obţinute în urma monitorizării calităţii aerului atmosferic".
Art.15 va avea următorul cuprins:
"Articolul 15. Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu
Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) asigură administrarea RNMCA, inclusiv a staţiei de monitoring în context transfrontalier, conform Programului de cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în Europa (EMEP);
b) asigură funcţionarea şi dezvoltarea Laboratorului privind calitatea aerului din cadrul Laboratorului de Referinţă de Mediu;
c) prestează servicii de laborator privind calitatea aerului, servicii de monitoring al emisiilor de poluanţi atmosferici la instalaţiile aflate în gestiunea operatorilor economici (automonitorizare);
d) realizează, prin intermediul Laboratorului privind calitatea aerului din cadrul Laboratorului de Referinţă de Mediu, programele anuale de monitoring al calităţii aerului atmosferic;
e) stabileşte amplasarea punctelor fixe de monitorizare şi lista poluanţilor atmosferici evaluaţi în cadrul RNMCA şi le consultă cu Agenţia de Mediu;
f) stabileşte şi delimitează zonele de protecţie ale punctelor fixe de măsurare a calităţii aerului atmosferic şi informează autorităţile administraţiei publice locale şi alte autorităţi competente pentru a fi incluse în documentele de amenajare a teritoriului şi pentru a asigura respectarea regimului de protecţie şi funcţionarea corectă a punctelor de măsurare;
g) transmite Agenţiei de Mediu, la solicitare, date şi informaţii privind calitatea aerului atmosferic, obţinute ca urmare a realizării programelor de monitoring al calităţii aerului atmosferic, în scopul întocmirii rapoartelor privind calitatea aerului atmosferic la nivel naţional şi a inventarului naţional de emisii;
h) elaborează prognoze privind nivelul poluării aerului atmosferic;
i) informează Ministerul Sănătăţii despre existenţa riscului de depăşire a pragului de alertă şi/sau a pragului de informare în scopul identificării şi evaluării riscurilor pentru sănătatea umană;
j) asigură informarea publicului şi a autorităţilor publice interesate privind calitatea aerului atmosferic, nivelul de depăşire a pragurilor de emisie, inclusiv în cazurile excepţionale, elaborează avertizări şi asigură difuzarea acestora operatorilor economici, conform cadrului normativ, în cazul manifestării nivelurilor înalte de poluare, inclusiv în situaţiile în care este prognozată o sporire a concentraţiilor de poluanţi cauzată de condiţii meteorologice nefavorabile;
k) asigură acurateţea, corectitudinea şi caracterul complet al datelor colectate şi al informaţiilor furnizate, precum şi validarea primară a datelor obţinute în urma implementării programelor de monitoring;
l) transmite, cu titlu gratuit, Agenţiei de Mediu informaţii cu privire la climatul zonelor şi al aglomerărilor;
m) realizează prognoze meteorologice şi le transmite, cu titlu gratuit, Agenţiei de Mediu în scopul aplicării planurilor privind calitatea aerului şi al monitorizării efectelor măsurilor luate."
La art.19, alin.(2) va avea următorul cuprins:
"(2) Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu realizează monitoringul calităţii aerului atmosferic prin estimarea concentraţiilor de poluanţi în comparaţie cu standardele şi obiectivele calităţii aerului atmosferic stabilite în anexa nr.2."
La art.24, alin.(1) se va expune în redacţie nouă, după cum urmează:
"(1) Prin intermediul SNMGICA, Agenţia de Mediu, în baza datelor furnizate de către Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu, evaluează nivelul de poluare a aerului atmosferic, asigurând supravegherea sistematică a concentraţiilor poluanţilor atmosferici prevăzuţi în anexa nr.1 partea I."
La art.25, alin.(1) va avea următorul cuprins:
"(1) Monitoringul calităţii aerului atmosferic în baza măsurărilor efectuate prin RNMCA se realizează de către Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu conform obiectivelor de calitate a datelor, criteriilor de agregare a datelor şi a parametrilor statistici, precum şi conform metodelor de referinţă prevăzute în anexa nr.4, aprobate la nivel naţional."
La art.26, alin.(1) se va expune în redacţie nouă, după cum urmează:
"(1) Măsurările concentraţiilor poluanţilor atmosferici în zone şi aglomerări se efectuează de către Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevări aleatorii, şi numărul acestor măsurări trebuie să fie suficient pentru a permite determinarea nivelului concentraţiilor poluanţilor."
La art.32, alin.(1) va avea următorul cuprins:
"(1) Agenţia de Mediu, Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică asigură monitorizarea respectării nivelurilor concentraţiilor poluanţilor atmosferici sub valorile-limită şi valorile-ţintă prevăzute în anexa nr.2, cu excepţia ozonului, în scopul evitării, al prevenirii sau al reducerii efectelor dăunătoare asupra sănătăţii umane în ariile din zone şi aglomerări."
La art.33, alin.(3) se va expune în redacţie nouă, după cum urmează:
"(3) În vederea limitării emisiilor naţionale anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili nemetanici, amoniac şi particule fine în suspensie, rezultate din toate sursele de poluare, Agenţia de Mediu, în baza datelor furnizate de către Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu, asigură monitorizarea şi raportarea emisiilor şi a impactului poluanţilor respectivi asupra mediului."
Articolul 38 va avea următorul cuprins:
"Articolul 38. Informarea publicului
(1) Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu asigură informarea publicului şi a instituţiilor interesate cu privire la calitatea aerului atmosferic, în conformitate cu anexa nr.8, iar Agenţia de Mediu, în baza datelor furnizate de către Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu, asigură informarea publicului şi a instituţiilor interesate cu privire la:
a) programul naţional de control al poluării atmosferice, prevăzut la art.33 alin.(2);
b) planurile privind calitatea aerului şi planurile de menţinere a calităţii aerului, prevăzute la art.36 şi 37;
c) măsurile de protecţie a aerului atmosferic, prevăzute la cap. V.
(2) Informaţiile se pun la dispoziţia publicului cu titlu gratuit, prin intermediul mijloacelor media uşor accesibile, şi se plasează pe site-ul web oficial al Agenţiei de Mediu şi al Instituţiei Publice Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu.
(3) În cazul în care se depăşeşte valoarea-limită şi/sau pragul de alertă prevăzute în anexa nr.2 sau are loc o poluare semnificativă transfrontalieră, Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu asigură neîntârziat informarea autorităţilor centrale pentru resursele naturale şi mediu şi publicul larg."
La art.41, alin.(1) va avea următorul cuprins:
"(1) În situaţia în care se depăşeşte oricare dintre pragurile de alertă, valorile-limită sau valorile-ţintă plus marja de toleranţă corespunzătoare ori obiectivul pe termen lung, prevăzute în anexa nr.2, din cauza transportului transfrontalier de poluanţi atmosferici sau de precursori ai acestora, Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu identifică depăşirile, stabileşte cauza transfrontalieră a poluării şi furnizează datele şi analizele tehnice necesare. Agenţia de Mediu coordonează, unde e cazul, elaborarea planurilor comune sau corelate de calitate a aerului, asigură integrarea datelor în documentele oficiale, facilitează cooperarea cu statele vecine şi monitorizează aplicarea măsurilor potrivite pentru eliminarea acestor depăşiri, care nu presupun costuri disproporţionate."
Se propune completarea proiectului cu cinci articole noi cu următorul cuprins:
"Art.XIII. – Articolul 19 din Legea nr.94/2007 cu privire la reţeaua ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90-93, art.395), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:
"Articolul 19. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la reţeaua ecologică naţională
Răspunderea de mediu survine în conformitate cu prevederile Legii nr.107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului."
Art.XIV. – Legea apelor nr.272/2011 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.46-49, art.70), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 2, în definiţia noţiunii "corp de apă de suprafaţă", cuvintele "râu sau canal", în ambele cazuri, se substituie cu textul "râu, pârâu sau canal".
2. La articolul 42 alineatul (1), enunţul "Corpurile de apă unice şi indivizibile proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se transmit exclusiv în locaţiune, prin organizare de licitaţii publice." se substituie cu enunţul "Terenurile fondului apelor şi construcţiile hidrotehnice proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se transmit exclusiv în locaţiune, prin organizare de licitaţii publice, sau, după caz, în comodat."
3. La articolul 91, literele i), k) şi l) se abrogă.
4. Se completează cu articolul 92 cu următorul cuprins:
"Articolul 92. Atribuţiile Instituţiei Publice Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu
În domeniul monitoringului şi protecţiei resurselor de apă, Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu are următoarele atribuţii:
a) administrează reţeaua naţională de monitoring al calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;
b) asigură funcţionarea Laboratorului pentru calitatea apei şi efectuează măsurări, analize şi investigaţii privind calitatea apelor de suprafaţă şi subterane în conformitate cu programele de monitoring al calităţii apelor de suprafaţă şi subterane şi/sau la solicitarea persoanelor fizice şi juridice interesate;
c) realizează monitoringul şi evidenţa sistematică a cantităţii şi a calităţii apelor de suprafaţă, inclusiv a cursurilor de apă transfrontaliere, în cadrul reţelei naţionale de monitoring, precum şi furnizarea informaţiilor hidrologice necesare pentru evaluarea stării resurselor de apă de suprafaţă;
d) efectuează monitoringul şi evidenţa sistematică a apelor subterane, în cadrul reţelei naţionale de monitoring, în vederea evaluării stării corpurilor de apă subterană şi a identificării tendinţelor semnificative şi susţinute de creştere a concentraţiilor de poluanţi, în scopul atingerii obiectivelor de mediu."
5. La articolul 192 alineatul (2), după cuvântul "evidenţa" se introduc cuvintele "caracteristicilor şi a parametrilor tehnici ai".
6. La articolul 23, alineatul (2) se completează cu litera i) cu următorul cuprins:
"i) producerea şi furnizarea de ape recuperate destinate irigaţiilor în agricultură";
7. Articolul 24 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
"(3) În cazul apariţiei unui deficit cantitativ al resurselor de apă, determinat de seceta hidrologică sau hidrogeologică, de diminuarea semnificativă a nivelurilor ori a debitelor de apă în corpurile de apă, Ministerul Mediului, la propunerea Instituţiei Publice Administraţia Naţională "Apele Moldovei", poate dispune (impune), pentru o perioadă determinată, măsuri temporare de restricţionare a folosinţei generale şi/sau speciale a apei."
8. Articolul 25:
se completează cu alineatul (33) cu următorul cuprins:
"(33) Pentru activitatea specificată la art.23 alin.(2) lit.i), adiţional la actele prevăzute la alin.(2) lit.a), b), d), e) şi g) din acelaşi articol, solicitantul anexează:
a) descrierea procesului de epurare şi deversare a apei în emisar;
b) descrierea cantităţii şi a compoziţiei poluanţilor din apele deversate în emisar;
c) certificatul de acreditare a laboratorului de măsurare şi monitorizare a volumului şi a calităţii apelor deversate în emisar, pe care îl deţine, sau contractul de prestări servicii cu un laborator acreditat în acest sens, în conformitate cu Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii;
d) planul de management al riscului legat de reutilizarea apei;
e) date privind clasa de calitate a apelor recuperate, tipurile de culturi irigate, metodele de irigare, locaţiile intenţionate pentru utilizarea apelor recuperate;
f) informaţii privind proiecte-pilot.";
la alineatul (5), litera b) se completează cu textul " , asigurând, după caz, schimbul de informaţii cu punctul de contact din statul în care apele recuperate sunt destinate utilizării".
9. La articolul 27, alineatul (2) se completează cu litera g) cu următorul cuprins:
"g) planul de management al riscului legat de reutilizarea apei".
10. Articolul 28 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) În cazul emiterii autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei în scopul producerii şi furnizării apelor recuperate destinate irigaţiilor în agricultură, aceasta, suplimentar condiţiilor prevăzute la alin.(1), (2) şi (3), cuprinde următoarele informaţii:
a) clasa sau clasele de calitate a apelor recuperate şi utilizarea în agricultură pentru care sunt permise apele recuperate, în conformitate cu Regulamentul privind cerinţele minime pentru reutilizarea apei, aprobat de Guvern;
b) locul în care este autorizată utilizarea;
c) instalaţiile de recuperare, inclusiv amplasarea instalaţiei, datele de contact ale operatorului şi volumul anual estimat al apelor recuperate care urmează să fie produse;
d) condiţiile referitoare la cerinţele minime de calitate aplicabile apelor recuperate destinate irigaţiilor în agricultură;
e) oricare condiţii referitoare la cerinţele suplimentare impuse operatorului instalaţiei de recuperare prevăzute în planul de management al riscului legat de reutilizarea apei;
f) oricare alte condiţii necesare pentru a limita riscurile inacceptabile la adresa mediului şi a sănătăţii umane şi a celei animale, astfel încât orice risc să fie la un nivel acceptabil;
g) punctul de conformitate în care se vor efectua verificări pentru a verifica dacă operatorul şi-a îndeplinit obligaţiile în ceea ce priveşte calitatea apelor recuperate."
11. La articolul 30, alineatul (1) se completează cu literele d)-g) cu următorul cuprins:
"d) a avut loc o modificare substanţială a capacităţii staţiei;
e) s-au modernizat echipamentele;
f) s-au adăugat noi echipamente sau procese;
g) au avut loc modificări ale condiţiilor climatice sau de altă natură care afectează în mod semnificativ starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă."
12. Articolul 32 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:
"(6) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei poate fi modificată de către Agenţia de Mediu, la solicitarea deţinătorului, în cazul în care este necesară majorarea volumului de apă subterană autorizat pentru desfăşurarea oricărei activităţi economice, cu menţinerea termenului de valabilitate a autorizaţiei, în limitele debitului exploatabil al sondei de apă subterană, cu respectarea condiţiilor de exploatare durabilă a acviferului."
13. Articolul 43 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:
"(6) Ministerul Mediului asigură elaborarea şi transmiterea către Comisia Europeană, în conformitate cu obligaţiile asumate de Republica Moldova, a unui raport privind implementarea măsurilor de protecţie a apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole în condiţiile stabilite prin regulamentul prevăzut la alin.(1). Primul raport va fi întocmit pentru o perioadă de patru ani de la data aderării la Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi, ulterior, din patru în patru ani."
14. Articolul 49 se completează cu alineatele (5) şi (6) cu următorul cuprins:
"(5) Ministerul Mediului asigură transmiterea către Comisia Europeană, în conformitate cu obligaţiile asumate de Republica Moldova, a evaluărilor preliminare ale riscului de inundaţii, a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc de inundaţii, precum şi a planurilor de gestionare a riscurilor de inundaţii, inclusiv a revizuirilor şi, după caz, a actualizărilor acestora, în termen de cel mult trei luni de la data aprobării sau finalizării acestora, potrivit prezentei legi.
(6) Ministerul Mediului informează Comisia Europeană cu privire la oricare alte decizii relevante legate de implementarea prevederilor prezentului articol şi pune la dispoziţie informaţiile necesare referitoare la aceste decizii în termenul prevăzut la alin.(5)."
15. La articolul 58:
articolul unic devine alineatul (1);
se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:
"(2) Răspunderea de mediu survine în conformitate cu prevederile Legii nr.107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului."
16. Articolul 60 se completează cu alineatele (3), (4) şi (5) cu următorul cuprins:
"(3) În situaţia în care este identificată o problemă cu impact asupra gestionării apelor, în special una ce vizează poluarea transfrontalieră şi care depăşeşte capacitatea de soluţionare a Republicii Moldova, Ministerul Mediului asigură raportarea acesteia către Comisia Europeană, statele vecine interesate, precum şi către organizaţiile internaţionale relevante, formulând recomandări pentru soluţionare în cadrul mecanismelor de cooperare internaţională.
(4) În vederea asigurării coordonării administrative eficiente în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, inclusiv al districtelor bazinelor hidrografice internaţionale, Ministerul Mediului transmite Comisiei Europene informaţiile privind autorităţile competente cu atribuţii în gestionarea resurselor de apă, care includ denumirea şi adresa oficială, precum şi datele de contact, zona geografică a districtului hidrografic, cu descrierea precisă a graniţelor şi hărţi în format GIS; statutul juridic al autorităţii competente şi, dacă este necesar, un rezumat sau o copie a statutului acesteia, a actului de constituire sau a unui document legal echivalent, responsabilităţile juridice şi administrative, inclusiv rolul autorităţii competente în cadrul fiecărui district hidrografic; lista autorităţilor coordonate (dacă acţionează ca organ de coordonare), cu un rezumat al relaţiilor instituţionale; un rezumat al relaţiilor instituţionale internaţionale pentru asigurarea coordonării districtului hidrografic care se întinde pe teritoriul mai multor state sau pe teritoriul unei ţări terţe şi informează Comisia Europeană cu privire la orice modificare a acestor informaţii."
17. Articolul 62 se completează cu alineatul (2)1 cu următorul cuprins:
"(21) Ministerul Mediului asigură informarea Comisiei Europene, în conformitate cu obligaţiile asumate de Republica Moldova, cu privire la actele normative adoptate în domeniul reglementat de prezenta lege."
Art.XV. – Articolul 16 din Legea nr.132/2012 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi radiologice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.229-233, art.739), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Denumirea va avea următorul cuprins:
"Competenţa Instituţiei Publice Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu".
2. Textul "Autoritatea administraţiei publice centrale în domeniul mediului, prin intermediul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, efectuează:" se substituie cu textul "Instituţia Publică Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu efectuează:".
3. Se completează cu litera e) cu următorul cuprins:
"e) prezintă Agenţiei de Mediu date şi informaţii privind radioactivitatea mediului, obţinute în urma implementării programelor de monitorizare a radioactivităţii mediului".
Art.XVI. – La articolul 7 alineatul (6) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.260-263, art.373), cu modificările ulterioare, textul "Laboratorul de referinţă, stabilit de către Agenţia de Mediu" se substituie cu cuvintele "Laboratorul de Referinţă de Mediu din cadrul Instituţiei Publice Autoritatea de Meteorologie şi Monitoring de Mediu".
Art.XVII. – Articolul 27 la Legea nr.107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr.328, art.372) se modifică după cum urmează:
1. Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 30 mai 2026."
2. La alineatul (2), textul "în termen de 24 de luni de la data publicării" se substituie cu cuvintele "până la data intrării în vigoare a"."
La art.XIII, privind intrarea în vigoare a legii, se recomandă revizuirea acestuia, întrucât Codul subsolului nr.246/2024 intră în vigoare la data de 29 mai 2026, iar modificările aduse unui act normativ nu pot intra în vigoare înaintea actului de bază pe care îl modifică. În consecinţă, se va completa cu o prevedere suplimentară prin care se va stabili că şi modificarea propusă la anexa nr.1 la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător va intra în vigoare la aceeaşi dată – 29 mai 2026.
La nota de fundamentare:
La compartimentul 4 subpct. 4.2 ,,Impactul financiar şi argumentarea costurilor estimative" din nota de fundamentare la proiect, afirmaţia că implementarea prevederilor proiectului nu necesită cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat nu este argumentată. Modificările propuse, inclusiv în structură, majorarea unităţilor de personal sau instituirea unor posturi/funcţii noi ar putea genera costuri suplimentare de la bugetul de stat pentru salarizarea acestora, costuri care nu sunt estimate şi justificate în nota de fundamentare.
Nota de fundamentare urmează a fi completată cu impactul financiar asupra bugetelor componente ale bugetului public naţional, defalcat pe ani bugetari, cu indicarea costurilor necesare pentru punerea în aplicare a actelor normative, inclusiv a surselor de finanţare – resurse de la partenerii de dezvoltare, economii identificate în cadrul bugetelor actuale – şi, după caz, cu prezentarea informaţiilor privind veniturile generate sau ratate ca urmare a noilor reglementări.
Adiţional, proiectul de lege conţine prevederi care permit implicarea inspectorilor de mediu responsabili de asigurarea funcţionalităţii mecanismului de reacţie imediată la alertele de mediu în activităţi de muncă suplimentare, inclusiv peste orele de program şi în zile nelucrătoare. Aceste prevederi pot genera costuri suplimentare, care nu sunt estimate şi argumentate în nota de fundamentare.
Constituirea unor instituţii publice noi, extinderea competenţelor Agenţiei de Mediu în diferite domenii, precum şi instituirea funcţiei de inspector responsabil de reacţie imediată la alertele de mediu în cadrul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului vor avea impact financiar asupra bugetului, care nu este estimat şi nu este prezentat în nota de fundamentare.
Precizarea potrivit căreia impactul va fi prezentat la etapa consultării proiectelor de hotărâri ale Guvernului elaborate în scopul organizării executării legii nu exclude necesitatea respectării cerinţelor Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative.
În acest context, toate cheltuielile potenţate aferente reorganizărilor propuse, creării de instituţii noi şi alte cheltuieli aferente modificărilor propuse urmează a fi estimate şi argumentate în mod obligatoriu în nota de fundamentare.
Suplimentar, în tabelul de concordanţă, la poziţia care reflectă gradul de compatibilitate cu art.1 din Regulamentul (UE) nr.691/2011, se propune excluderea art.866, întrucât acesta nu transpune art.1 din regulamentul menţionat, ci art.3, fapt care este deja reflectat corespunzător la poziţia aferentă gradului de compatibilitate cu art.3 din acelaşi regulament.