Decizie nr.1 din 04.01.2021 referitoare la cererea de suspendare a acţiunii articolului I punctul 3 din Legea nr.240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative (sesizarea nr.222a/2020)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIE

referitoare la cererea de suspendare a acţiunii articolului I punctul 3 din

Legea nr.240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative

(sesizarea nr.222a/2020)

nr. 1  din  04.01.2021

 (în vigoare 04.01.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 57-65 art. 23 din 26.02.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea nr.222a, înregistrată pe 28 decembrie 2020 şi suplinită pe 31 decembrie 2020,

Examinând prima facie sesizarea menţionată,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

CONSTATĂ:

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională pe 28 decembrie 2020, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995, de doamna Monica Babuc şi domnii Pavel Filip, Alexandru Jizdan, Ghenadie Buza şi Igor Vremea, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea Legii nr.236 din 16 decembrie 2020 privind modificarea unor acte normative şi a Legii nr.240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative.

3. Astfel, în conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legilor nr.236 din 16 decembrie 2020 şi nr.240 din 16 decembrie 2020, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

4. Totodată, autorii sesizării i-au solicitat Curţii să suspende acţiunea Legilor contestate în baza articolelor 25¹ alin.(2) pct.1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 7¹ alin.(2) pct.1) din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin Decizia nr.161 din 29 decembrie 2020, Curtea a respins cererea de suspendare a acţiunii Legilor contestate, reţinând că autorii nu au argumentat cererea respectivă şi nici nu au demonstrat că nesuspendarea acţiunii Legilor contestate ar fi de natură să provoace "eventuale prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale aplicării Legii contestate", aşa cum s-a stabilit în jurisprudenţa Curţii (§ 15 şi pct.1 din Dispozitiv).

5. Curtea notează că, pe 31 decembrie 2020, autorii sesizării au prezentat, în conformitate cu articolul 31 din Codul jurisdicţiei constituţionale, un supliment la sesizarea nr.222a din 28 decembrie 2020, prin care solicită suspendarea acţiunii articolului I punctul 3 din Legea nr.240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative şi prezintă argumente în acest sens.

6. Curtea observă că, anterior, în sesizarea nr.224a/2020, i s-a solicitat, inter alia, să suspende acţiunea articolului I punctul 3 din Legea nr.240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative, iar procesul de examinare a cererii respective a fost sistat, în contextul înregistrării unei parităţi de voturi ale judecătorilor (DCC nr.164 din 31 decembrie 2020, § 11 şi pct.1 din Dispozitiv). Astfel, cu referire la cererea de suspendare a acţiunii articolului I punctul 3 din Legea nr.240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative din suplimentul sesizării nr.222a, Curtea constată că solicitarea respectivă este una repetată.

7. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut, cu titlu de principiu, că respingerea anterioară a unei cereri de suspendare a acţiunii unei legi contestate nu poate să constituie un impediment pentru a solicita suspendarea acţiunii aceleiaşi legi din perspectiva altor argumente privind suspendarea. În astfel de cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă noua solicitare conţine alte argumente sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie (a se vedea DCC nr.164 din 31 decembrie 2020, § 7 şi jurisprudenţa citată acolo).

8. Aşadar, în argumentele sale suplimentare din 31 decembrie 2020, autorii sesizării nr.222a/2020 au invocat că aplicarea de la 1 ianuarie 2021 a prevederilor articolului I punctul 3 din Legea contestată [ce se referă la completarea şi modificarea articolului 6¹ "Catalogul naţional de preţuri" din Legea nr.1409 din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente] este de natură să provoace o scumpire inevitabilă a preţului la marea majoritate a medicamentelor de pe piaţa farmaceutică a Republicii Moldova, inclusiv prin liberalizarea preţurilor la medicamentele OTC, cu excepţia celor care se prescriu şi se eliberează pe bază de prescripţie medicală (reţetă) fără a ţine cont de limitele adaosurilor comerciale la medicamente prevăzute la articolul 20 alin.(2) din Legea nr.1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică. De asemenea, autorii menţionează că în cazul medicamentelor generice, potrivit prevederilor de până la 1 ianuarie 2021, preţul acestora nu putea depăşi 75% din preţul de referinţă (original) fără taxe (ex works), iar în noua redacţie, plafonul de 75% se va raporta la preţul de referinţă CIP, care e substanţial mai mare, deoarece include cheltuieli de transport şi asigurare a mărfii. În contextul în care medicamentele OTC (eliberate fără reţetă) reprezintă 1144 de denumiri comerciale sau circa 40% din totalul medicamentelor înregistrate în Catalogul naţional de preţuri, iar medicamentele generice – peste 97% din acelaşi Catalog, aplicarea articolului I punctul 3 din Legea contestată prezintă un risc iminent pentru securitatea farmaceutică, parte componentă a securităţii statului, prin limitarea accesului cetăţenilor la servicii de sănătate şi afectarea implicită a stării de sănătate a acestora. Mai mult, autorii menţionează că nesuspendarea acţiunii articolului I punctul 3 al Legii contestate este de natură să provoace prejudicii şi consecinţe negative iminente (de la 1 ianuarie 2021) şi ireparabile pentru sănătatea oamenilor, afectând dreptul lor constituţional la sănătate.

9. Curtea reiterează că raţiunea măsurii suspendării acţiunii unor acte normative contestate constă în evitarea unor prejudicii şi consecinţe negative iminente (DCC nr.161 din 29 decembrie 2020, § 10).

10. Cu privire la cererea de suspendare a acţiunii articolului I pct.3 din Legea nr.240 din 16 decembrie 2020 [ce se referă la completarea şi modificarea articolului 6¹ "Catalogul naţional de preţuri" din Legea nr.1409 din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente], care, prin excepţie, intră în vigoare la 1 ianuarie 2021, Curtea constată că în cazul în care acţiunea ei nu va fi suspendată, prevederile contestate ar putea fi puse în aplicare şi ar putea produce efecte, de exemplu, în privinţa stabilirii şi modificării preţului la medicamente.

11. Pe de altă parte, suspendarea acţiunii articolului I alin.(3) din Legea nr.240 din 16 decembrie 2020 va putea elimina din discuţie problema referitoare la consecinţele generate în baza unor prevederi legale care pot fi declarate neconstituţionale.

12. Curtea reiterează că poate suspenda, sesizată fiind, acţiunea actelor normative prevăzute la articolele 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, dacă aceste acte afectează sau se referă la domeniile stabilite la articolul 25¹ alin.(2) din Legea citată şi articolul 7¹ alin.(2) din Codul menţionat (DCC nr.161 din 29 decembrie 2020, § 7).

13. Cu privire la domeniul afectat de articolul I pct.3 din Legea contestată, Curtea reţine că soluţia suspendării este necesară pentru a evita prejudiciile şi consecinţele negative iminente din domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (a se vedea articolul 25¹ alin.(2) pct.1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 7¹ alin.(2) pct.1) lit.b) din Codul jurisdicţiei constituţionale), în particular, pentru dreptul la ocrotirea sănătăţii, garantat de articolul 36 din Constituţie.

Din aceste considerente, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi 140 alin.(2) din Constituţie, 4, 25¹, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 7¹, 61 alin.(3), 64 şi 66 alin.(5) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se admite cererea de suspendare a acţiunii articolului I punctul 3 din Legea nr.240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative depusă de doamna Monica Babuc şi domnii Pavel Filip, Alexandru Jizdan, Ghenadie Buza şi Igor Vremea, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Se suspendă acţiunea articolului I punctul 3 din Legea nr.240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative, până la soluţionarea în fond a cauzei.

3. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.