Decizie nr.100 din 28.07.2025 de sistare a procesului privind controlul constituţionalităţii articolului 10 alin.(2) lit.c) liniuţa a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024 (salarizarea funcţionarilor publici din cadrul instanţelor judecătoreşti [4]) (sesizarea nr.178a/2024)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de sistare a procesului privind controlul constituţionalităţii

articolului 10 alin.(2) lit.c) liniuţa a patra din Legea

bugetului de stat pentru anul 2024

(salarizarea funcţionarilor publici din

 cadrul instanţelor judecătoreşti [4])

(sesizarea nr.178a/2024)

nr. 100  din  28.07.2025

 (în vigoare 28.07.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 502-505 art. 124 din 25.09.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 5 septembrie 2024,

Examinând preliminar sesizarea menţionată,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 iulie 2025 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă de Consiliul Superior al Magistraturii la 5 septembrie 2024, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie şi 25 lit.d¹) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, în vigoare la data depunerii acesteia.

2. Autorul sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea articolului 10 alin.(2) lit.c) liniuţa a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024 nr.418 din 22 decembrie 2023.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Legii bugetului de stat pentru anul 2024, nr.418 din 22 decembrie 2023, sunt următoarele:

"Articolul 10. – (1) Pentru calcularea, începând cu 1 ianuarie 2024, a salariilor angajaţilor din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se stabileşte valoarea de referinţă în mărime de 2100 de lei.

(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), se stabilesc următoarele valori de referinţă:

[...]

c) în mărime de 2500 de lei pentru:

[...]

– personalul, cu excepţia judecătorilor şi inspectorilor-judecători, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Curţii Supreme de Justiţie, al curţilor de apel, al judecătoriilor;

[...]

e) în mărime de 3000 de lei pentru:

[...]

– personalul, inclusiv din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, din aparatele centrale ale ministerelor, ale trezoreriilor regionale ale Ministerului Finanţelor, ale Cancelariei de Stat, ale oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, cu excepţia prim-viceprim-ministrului, viceprim-ministrului, ministrului, Agentului guvernamental şi secretarului general al Guvernului;

[...]."

ÎN DREPT

I. Argumentele autorului sesizării

4. Autorul sesizării consideră că legislatorul a stabilit un nivel mai mic de salarizare pentru funcţionarii publici din cadrul puterii judecătoreşti, comparativ cu nivelul de salarizare a funcţiilor similare din cadrul puterii executive şi celei legislative.

5. Astfel, autorul sesizării a comparat, pe de o parte, valoarea de referinţă în mărime de 2500 lei pentru personalul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Curţii Supreme de Justiţie, al curţilor de apel şi al judecătoriilor, cu excepţia judecătorilor şi a inspectorilor-judecători, iar pe de altă parte, valoarea de referinţă în mărime de 3000 lei pentru funcţiile similare din cadrul puterii executive, i.e. personalul, inclusiv din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, din aparatele centrale ale ministerelor, ale trezoreriilor regionale ale Ministerului Finanţelor, ale Cancelariei de Stat, ale oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, cu excepţia prim-viceprim-ministrului, a viceprim-ministrului, a ministrului, a Agentului guvernamental şi a secretarului general al Guvernului. Autorul a ajuns la concluzia că valoarea de referinţă în cazul primei categorii este mai mică decât în cazul celei de-a doua categorii.

6. Autorul sesizării notează că salarizarea diferită a personalului din cadrul puterii judecătoreşti în comparaţie cu personalul puterii executive nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil şi, prin urmare, este discriminatorie. Autorul susţine că, deşi prin Hotărârea nr.17 din 10 octombrie 2023 Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile legale care stabileau un nivel de salarizare mai mic pentru personalul puterii judecătoreşti în comparaţie cu personalul puterilor legislative şi executive, legislatorul a adoptat Legea bugetului de stat pentru anul 2024 care a deviat de la raţionamentele Curţii din hotărârea menţionată. Autorul susţine că, potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr.17 din 10 octombrie 2023, legislatorul este obligat să asigure un nivel de salarizare egal pentru personalul puterilor executive, legislative şi judecătoreşti.

7. În acelaşi timp, autorul sesizării a notat că diferenţa menţionată afectează principiul separaţiei puterilor în stat, deoarece prin stabilirea unui nivel mai mic de salarizare pentru personalul din cadrul puterii judecătoreşti legislatorul a admis că puterile statului funcţionează pe baza unei ierarhii şi că activitatea sistemului judecătoresc poate fi asigurată de funcţionari publici mai puţin competenţi.

8. Mai mult, autorul sesizării a menţionat că dispoziţiile contestate contravin Hotărârilor Curţii Constituţionale nr.24 din 10 septembrie 2013 şi nr.25 din 6 noiembrie 2014, prin care au fost declarate neconstituţionale prevederile legale care stabileau grade de salarizare diferenţiate pentru funcţionarii publici din cadrul puterii judecătoreşti comparativ cu funcţiile similare din cadrul puterii legislative şi celei executive, pentru că acestea încălcau articolele 6 şi 16 din Constituţie.

9. În concluzie, autorul sesizării notează că dispoziţiile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 6 şi 16 din Constituţie.

II. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea bugetului de stat pentru anul 2024, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. În conformitate cu articolul 25 lit.d¹) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994, în vigoare la data depunerii sesizării, Consiliul Superior al Magistraturii este abilitat cu prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

13. Obiect al sesizării îl constituie articolul 10 alin.(2) lit.c) liniuţa a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024, care stabileşte valoarea de referinţă în mărime de 2500 lei pentru personalul, cu excepţia judecătorilor şi inspectorilor-judecători, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Curţii Supreme de Justiţie, al curţilor de apel, al judecătoriilor.

14. În procesul examinării cauzei, ca urmare a votării, s-a înregistrat o paritate de voturi. Din aceste considerente, pe baza articolului 36 alin.(7) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, controlul constituţionalităţii articolului 10 alin.(2) lit.c) liniuţa a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024 se sistează.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 din Constituţie, 36 alin.(7), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se sistează procesul privind controlul constituţionalităţii articolului 10 alin.(2) lit.c) liniuţa a patra din Legea bugetului de stat pentru anul 2024, la sesizarea depusă de Consiliul Superior al Magistraturii.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.