Decizie nr.101 din 29.06.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.148g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 86 alin.(2) din Codul electoral (tratamentul diferenţiat pe criteriu de sex la înregistrarea candidaţilor independenţi pentru alegerile parlamentare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.148g/2021 privind excepţia de

neconstituţionalitatea articolului 86 alin.(2) din Codul electoral

(tratamentul diferenţiat pe criteriu de sex la înregistrarea

candidaţilor independenţi pentru alegerile parlamentare)

nr. 101  din  29.06.2021

 (în vigoare 29.06.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.168-174 art.136 din 16.07.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 25 iunie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 29 iunie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 86 alin.(2) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 21 noiembrie 1997, ridicată de dl Ion Stegărescu, parte în dosarul nr.3-96/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău, format din dl Anatolie Minciună, dl Ion Muruianu şi dna Ecaterina Palanciuc, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Printr-o hotărâre din 18 iunie 2021, Comisia Electorală Centrală a respins cererea de înregistrare a dlui Ion Stegărescu în calitate de candidat independent la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În hotărârea sa, Comisia Electorală Centrală a constatat, între altele, că numărul semnăturilor prezentate de domnul Ion Stegărescu este mai mic decât cel prevăzut de articolul 86 alin.(2) din Codul electoral. Acest articol stabileşte că pentru a fi înregistrat de Comisia Electorală Centrală, candidatul independent prezintă liste de subscripţie care conţin cel puţin 2000 şi cel mult 2500 de susţinători cu drept de vot. Prin derogare de la această prevedere, un candidat femeie poate fi înregistrat dacă prezintă semnăturile a cel puţin 1000 şi cel mult 2500 de susţinători cu drept de vot.

4. Pe 21 iunie 2021, dl Ion Stegărescu a depus la Curtea de Apel Chişinău o cerere prin care a solicitat anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale prin care i-a fost respinsă cererea de înregistrare în calitate de candidat independent.

5. Dl Ion Stegărescu a anexat la cererea depusă în instanţa de judecată şi o cerere de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 86 alin.(2) din Codul electoral.

6. Printr-o încheiere din 24 iunie 2021, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării ei.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţie sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

8. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 21 noiembrie 1997, sunt următoarele:

Articolul 86

Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie

"[…]

(2) Pentru a fi înregistrat de către Comisia Electorală Centrală, candidatul independent prezintă liste de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 2000 şi cel mult 2500 de susţinători cu drept de vot. Prin derogare de la această prevedere, un candidat femeie poate fi înregistrat dacă prezintă semnăturile a cel puţin 1000 şi cel mult 2500 de susţinători cu drept de vot.

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei a susţinut că dispoziţiile contestate instituie un tratament discriminatoriu între bărbaţi şi femei. Astfel, în cazul înregistrării candidaţilor independenţi în alegerile parlamentare, bărbaţii trebuie să-i prezinte Comisiei Electorale Centrale listele de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 2000 şi cel mult 2500 de susţinători, însă femeile pot să-i prezinte semnăturile a cel puţin 1000 şi cel mult 2500 de susţinători.

10. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate contravin articolelor 16, 20 şi 38 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul electoral, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate.

15. Pentru a putea fi declanşat controlul de constituţionalitate, Curtea trebuie să confirme aplicabilitatea prevederilor legale contestate în cauza examinată în faţa instanţei de drept comun care a trimis sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect o contestaţie împotriva unei hotărâri a Comisiei Electorale Centrale prin care s-a refuzat înregistrarea unei persoane în calitate de candidat independent în alegerile parlamentare. Având în vedere că hotărârea contestată se bazează, între altele, pe prevederile contestate ale articolului 86 alin.(2) din Codul electoral, Curtea conchide că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile contestate.

17. Autorul excepţiei a invocat încălcarea articolelor 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie] şi 38 [dreptul de vot şi de a fi ales] din Constituţie.

18. Având în vedere că autorul excepţiei a susţinut că dispoziţiile contestate instituie un tratament discriminatoriu pe criteriu de sex, Curtea nu poate reţine aplicabilitatea articolului 20 din Constituţie care garantează accesul liber la justiţie. De altfel, autorul a ridicat excepţia în cadrul unui proces de judecată intentat la cererea sa.

19. Referitor la pretinsa discriminare, Curtea observă că, potrivit articolului 86 alin.(2) din Codul electoral, în cazul înregistrării candidaţilor independenţi la funcţia de deputat, bărbaţii trebuie să-i prezinte Comisiei Electorale Centrale listele de subscripţie care conţin cel puţin 2000 şi cel mult 2500 de semnături, însă femeile trebuie să prezinte listele de subscripţie care conţin cel puţin 1000 şi cel mult 2500 de semnături. Cu alte cuvinte, legea stabileşte un tratament mai favorabil pentru femeile care doresc să se înregistreze în calitate de candidaţi independenţi, ele având posibilitatea să prezinte cu 1000 de semnături mai puţin decât bărbaţii.

20. Sub acest aspect, Curtea constată că măsurile de incluziune a femeilor în viaţa politică şi asigurarea unui echilibru de reprezentare pe criteriu de sex în organele puterii reprezintă obligaţii pozitive ale statului care rezultă din actele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

21. De exemplu, Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.87 din 28 aprilie 1994, stabileşte la articolul 3 că statele părţi iau în toate domeniile – politic, social, economic şi cultural – toate măsurile corespunzătoare, inclusiv prin dispoziţii legislative, pentru a asigura deplina dezvoltare şi progresul femeilor, în scopul de a le garanta exercitarea şi beneficiul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, pe baza egalităţii cu bărbaţii.

22. Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a reţinut în preambulul Recomandării nr.3 (2003) din 12 martie 2003 privind participarea proporţională a femeilor şi bărbaţilor la luarea deciziilor politice şi publice că, în ciuda declarării de jure a egalităţii între bărbat şi femeie, distribuţia puterii, a responsabilităţilor şi accesul la resursele economice, sociale şi culturale între sexe încă nu este una echilibrată din cauza stereotipurilor tradiţionale predominante. În această Recomandare, Comitetul de Miniştri a menţionat că statele trebuie să ia măsuri de ordin legislativ pentru a se asigura că reprezentarea femeilor sau a bărbaţilor în orice autoritate publică sau politică nu ar trebui să fie sub 40%.

23. De asemenea, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a menţionat în Recomandarea nr.1676 (2004) că statele trebuie să-şi stabilească obiectivul, ca până în 2020, cota de reprezentare a femeilor în organele legislative să nu fie mai mică de 40%.

24. În continuare, Curtea constată că acest obiectiv se regăseşte în Hotărârea Guvernului nr.259 din 28 aprilie 2017 cu privire la aprobarea Strategiei pentru asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi în Republica Moldova pe anii 2017-2021 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia. În această Hotărâre, Guvernul a conchis că femeile din Moldova continuă să fie subreprezentate în procesele politice şi publice de luare a deciziilor, în materie de relaţii externe şi în mediul de afaceri.

25. În acelaşi context, Biroul National de Statistică a constatat că majoritatea deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova sunt bărbaţi, femeile continuând să fie subreprezentate în Parlament. La începutul anului 2019, din 101 deputaţi, 21 erau femei¹.

______________________

¹https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&id=6599&idc=168

26. Având în vedere cele menţionate, Curtea constată că tratamentul preferenţial al femeilor instituit de norma contestată reprezintă o acţiune afirmativă care urmăreşte scopul incluziunii femeilor în viaţa politică şi scopul realizării unui echilibru al reprezentării pe criteriu de sex în Parlament.

27. Potrivit Legii nr.5 din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, nu se consideră discriminatorii acţiunile afirmative [articolul 5 alin.(6)], adică acţiunile cu caracter special şi temporar, care urmăresc scopul accelerării obţinerii unei egalităţi reale între femei şi bărbaţi, cu intenţia de eliminare şi de prevenire a discriminării ori a dezavantajelor ce rezultă din atitudinile, comportamentele şi structurile existente [articolul 2].

28. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

29. Curtea reiterează că considerentele tuturor actelor sale cu caracter jurisdicţional, inclusiv considerentele deciziilor, sunt general obligatorii (DCC nr.98 din 17 iunie 2021, § 22 şi jurisprudenţa citată acolo).

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolului 86 alin.(2) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 21 noiembrie 1997, ridicată de către dl Ion Stegărescu, parte în dosarul nr.3-96/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.