Decizie nr.102 din 05.08.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.144g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 181/3 din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.100 din 13 iunie 2025 (claritatea sintagmei "surse interzise de lege")

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.144g/2025 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 181³ din Codul

penal, în redactarea anterioară Legii nr.100 din 13 iunie 2025

(claritatea sintagmei "surse interzise de lege")

nr. 102  din  05.08.2025

 (în vigoare 05.08.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 502-505 art. 126 din 25.09.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Andrei Harbuz, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 20 iunie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 5 august 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 181³ din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.100 din 13 iunie 2025, ridicată de dl avocat Anatolie Pitel, în interesele dlui Leonid Vaca, în dosarul nr.1-3247/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna Ana Cucerescu, judecător de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul sesizării, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de acuzare a dlui Leonid Vaca de comiterea infracţiunii prevăzute de articolele 30 şi 181³ din Codul penal (finanţarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă, a concurenţilor electorali sau a participanţilor la referendum).

5. În procesul de examinare a cauzei, dl avocat Anatolie Pitel a ridicat, în interesele dlui Leonid Vaca, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "surse interzise de lege" din articolul 181³ din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.100 din 13 iunie 2025.

6. Printr-o încheiere din 19 iunie 2025, judecătorul cazului a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

" (1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. de asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normativ."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

8. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 181³

Finanţarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă,

a concurenţilor electorali sau a participanţilor la referendum

"Finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă, a concurenţilor electorali sau a participanţilor la referendum din surse interzise de lege săvârşită în proporţii mari

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 850 la 1350 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 6 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 9000 la 13000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice."

[În redactarea anterioară Legii nr.100 din 13 iunie 2025]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării afirmă că sintagma "surse interzise de lege", cuprinsă în norma contestată, nu respectă cerinţele clarităţii şi previzibilităţii legii penale. Acesta susţine că expresia nu este definită în legislaţia penală, fapt care conduce la o interpretare extensivă în defavoarea destinatarilor normei şi permite aplicarea prin analogie a legii penale.

10. Totodată, autorul excepţiei apreciază că lipsa de claritate şi caracterul imprevizibil al sintagmei contestate afectează în mod direct exercitarea dreptului său la apărare şi a dreptului de proprietate.

11. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 20, 22, 23 alin.(2), 26, 43 şi 46 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, excepţia este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "surse interzise de lege" din articolul 181³ din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.100 din 13 iunie 2025, care nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care persoana este acuzată de finanţarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă, a concurenţilor electorali sau a participanţilor la referendum. Curtea admite că instanţa de judecată va ţine cont de prevederile contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 15).

18. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) (statul Republica Moldova), 20 (accesul liber la justiţie), 22 (neretroactivitatea legii), 23 alin.(2) (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 25 (libertatea individuală şi siguranţa persoanei), 26 (dreptul la apărare), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii) şi 46 (dreptul la proprietatea privată şi protecţia acesteia) din Constituţie.

19. Cu referire la articolele 20, 25, 26, 43 şi 46 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituţionale menţionate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în lipsa unei argumentări proprii, nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.114 din 26 septembrie 2023, § 16). Anterior, Curtea a subliniat că nu-l poate substitui pe autorul excepţiei la formularea argumentelor de neconstituţionalitate, pentru că ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.93 din 1 august 2023, § 23; DCC nr.46 din 14 mai 2024, § 20).

20. Referitor la pretinsa lipsă de previzibilitate a sintagmei contestate, Curtea aminteşte că prevederile articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie garantează standardul calităţii legii penale substanţiale (a se vedea DCC nr.93 din 7 iulie 2022, § 21). Curtea a reţinut că dispoziţiile articolului 22 din Constituţie garantează, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege) (a se vedea HCC nr.25 din 12 august 2021, § 39). Totuşi, aceste norme constituţionale nu-i impun legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept penal substanţial (a se vedea DCC nr.141 din 7 noiembrie 2024, § 34).

21. În primul rând, Curtea observă că utilizarea sintagmei "surse interzise de lege" în contextul infracţiunii de finanţare ilegală a partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă, a concurenţilor electorali sau a participanţilor la referendum reprezintă un exemplu de tehnică legislativă de reglementare a unei norme de trimitere. Cu alte cuvinte, prevederea penală în cauză a fost formulată de legislator în termeni generali şi abstracţi pentru a fi completată cu un conţinut juridic precis din diferite dispoziţii legale. Această modalitate de formulare a normelor juridice prin trimitere la alte norme juridice este o tehnică legislativă folosită frecvent de legislator în materie penală (a se vedea, spre exemplu, şi textele: "interzise de lege" din articolul 241; "nepermise de lege" din articolul 251; "prevăzute de lege" din articolele 134²⁰, 239¹, 245¹¹ 321 din Codul penal).

22. În acest sens, Curtea Europeană a reţinut că utilizarea tehnicii "trimiterii generale" la incriminarea actelor sau omisiunilor nu poate ridica o problemă din perspectiva articolului 7 § 1 din Convenţie, ca atare (a se vedea, mutatis mutandis, Saakashvili v. Georgia, 23 mai 2024, § 145). Citite împreună, prevederea la care se face trimitere şi norma de trimitere trebuie să-i permită persoanei vizate să prevadă, dacă este necesar cu ajutorul asistenţei juridice corespunzătoare, conduita care îi poate angaja răspunderea penală (a se vedea DCC nr.13 din 14 martie 2024, § 20).

23. De asemenea, Curtea Europeană a constatat că o lege poate îndeplini totuşi condiţia previzibilităţii chiar dacă persoana în cauză trebuie să recurgă la o consiliere juridică adecvată sau prin interpretarea acesteia de către instanţe, pentru a evalua, într-o măsură rezonabilă, consecinţele pe care le poate avea o anumită acţiune (a se vedea Yüksel Yalçinkaya v. Turcia [MC], 26 septembrie 2023, § 238; Saakashvili v. Georgia, 23 mai 2024, § 141).

24. În acest context, Curtea notează că infracţiunea de finanţare ilegală a partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă, a concurenţilor electorali sau a participanţilor la referendum face parte din capitolul infracţiunilor îndreptate împotriva drepturilor politice, drepturilor sociale şi altor drepturi fundamentale ale cetăţenilor.

25. Curtea reţine că articolul 25 alin.(1) din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice stabileşte ca fiind "surse de finanţare a partidelor politice: (i) cotizaţiile de membru de partid; (ii) donaţiile, inclusiv cele colectate în cadrul manifestărilor de agrement, culturale, sportive sau altor manifestări de masă organizate de partid, cu condiţia că sunt luate la evidenţă în modul stabilit; (iii) alocaţiile de la bugetul de stat, potrivit reglementărilor prezentei legi şi legii bugetare anuale; (iv) alte venituri legal obţinute conform articolului 24 alin.(3)". Pentru a nu admite interpretări în aplicare, legislatorul a prevăzut în mod imperativ că " partidele politice nu pot folosi alte surse de finanţare decât cele prevăzute la alin.(1)" (a se vedea alin.(2) din articolul 25 din Lege). În cazul în care persoana nu respectă norma imperativă citată supra, articolul 25 alin.(7) din Lege stabileşte printr-o normă de trimitere că "încălcările prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice [...] se sancţionează în conformitate cu legea."

26. Aşadar, Curtea a ajuns la concluzia că la aplicarea textului contestat destinatarul legii are suficiente repere şi poate stabili sensul prevederilor contestate prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al sintagmei criticate în raport cu esenţa infracţiunii incriminate.

27. Din aceste considerente, Curtea constată că sintagma contestată nu afectează articolul 22 în coroborare cu articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie, din perspectiva argumentelor invocate în sesizare.

28. Astfel, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "surse interzise de lege" din articolul 181³ din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.100 din 13 iunie 2025, ridicată de dl avocat Anatolie Pitel, în interesele dlui Leonid Vaca, în dosarul nr.1-3247/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.