Decizie nr.106 din 29.09.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.87g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din articolul 326 alin.(1) din Codul de procedură penală (modificarea acuzării în şedinţa de judecată în sensul agravării ei)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.87g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate
a unor dispoziţii din articolul 326 alin.(1) din Codul de procedură penală
(modificarea acuzării în şedinţa de judecată
în sensul agravării ei)
nr. 106 din 29.09.2020
(în vigoare 29.09.2020)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 272-277 art. 154 din 23.10.2020
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată pe 3 iunie 2020,
Completată prin cererea din 4 iunie 2020,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 29 septembrie 2020, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului "dacă probele cercetate în şedinţa de judecată dovedesc incontestabil că inculpatul a săvârşit o infracţiune mai gravă decât cea incriminată anterior" din articolul 326 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Dorin Popescu, în interesele dnei Maria Muntean, inculpată în dosarul nr.1-2777/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Ana Cucerescu, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Pe rol la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dnei Maria Muntean de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 2171 alin.(4) lit.d) [circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare comisă în proporţii deosebit de mari] din Codul penal.
4. În cadrul şedinţei de judecată, procurorul a solicitat, în baza articolului 326 alin.(2) din Codul de procedură penală, amânarea examinării cauzei pe un termen de o lună de zile şi restituirea dosarului procurorului pentru completarea învinuirii cu unele circumstanţe reflectate într-un raport de expertiză. Partea apărării a solicitat respingerea acestui demers, invocând că nu există circumstanţe/probe noi necunoscute acuzării şi care ar fi susceptibile să influenţeze încadrarea juridică a faptei. La rândul ei, instanţa a admis demersul procurorului.
5. Printr-o ordonanţă din 20 mai 2020, procurorul a completat învinuirea imputată dnei Maria Muntean cu un nou episod infracţional, însă încadrarea juridică a faptei a rămas aceeaşi.
6. Pe 1 iunie 2020, dl avocat Dorin Popescu a ridicat, în interesele dnei Maria Muntean, excepţia de neconstituţionalitate a textului "dacă probele cercetate în şedinţa de judecată dovedesc incontestabil că inculpatul a săvârşit o infracţiune mai gravă decât cea incriminată anterior" din articolul 326 alin.(1) din Codul de procedură penală.
7. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."
9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:
Articolul 326
Modificarea acuzării în şedinţa de judecată în sensul agravării ei
"(1) Procurorul care participă la judecarea cauzei penale în primă instanţă şi în instanţa de apel este în drept să modifice, prin ordonanţă, învinuirea adusă inculpatului în cadrul urmăririi penale în sensul agravării ei dacă probele cercetate în şedinţa de judecată dovedesc incontestabil că inculpatul a săvârşit o infracţiune mai gravă decât cea incriminată anterior, aducând la cunoştinţă inculpatului, apărătorului lui şi, după caz, reprezentantului legal al inculpatului noua învinuire. În asemenea situaţie, instanţa, la cererea inculpatului şi a apărătorului lui, acordă termen necesar pentru pregătirea apărării de noua învinuire, după ce judecarea cauzei continuă. În instanţa de apel, procurorul poate modifica acuzarea în sensul agravării doar în cazul în care a declarat apel.
(2) Dacă, în cadrul judecării cauzei, se constată că inculpatul a săvârşit o altă infracţiune sau că au apărut circumstanţe noi care vor influenţa la încadrarea juridică a învinuirii aduse lui, sau că infracţiunea incriminată a fost comisă în coparticipare cu altă persoană care a fost scoasă de sub urmărire penală, instanţa, la cererea procurorului, amână examinarea cauzei pe un termen de până la o lună şi o restituie procurorului pentru efectuarea urmăririi penale privind această infracţiune sau pentru reluarea urmăririi penale, în modul stabilit la art.287, pentru formularea unei învinuiri noi şi înaintarea acesteia inculpatului, cu participarea apărătorului. În primul caz, instanţa restituie dosarul penal fără rechizitoriu şi fără procesul-verbal al şedinţei de judecată şi anexele la el, iar în situaţia când cauza se restituie procurorului în vederea reluării urmăririi penale în privinţa persoanei scoase anterior de sub urmărire penală pentru aceeaşi faptă, instanţa restituie dosarul penal cu rechizitoriu. După aceasta, materialele noi, dobândite în cadrul urmăririi penale, se aduc la cunoştinţă inculpatului, apărătorului acestuia şi celorlalţi participanţi interesaţi, în condiţiile prevederilor art.293 şi 294, apoi cauza se prezintă în instanţa respectivă pentru continuarea judecării. La demersul procurorului, termenul stabilit în prezentul alineat poate fi prelungit de instanţă până la 2 luni, la expirarea căruia cauza, în mod obligatoriu, se trimite instanţei pentru continuarea judecării.
[...]"
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că textul "dacă probele cercetate în şedinţa de judecată dovedesc incontestabil că inculpatul a săvârşit o infracţiune mai gravă decât cea incriminată anterior" din articolul 326 alin.(1) din Codul de procedură penală contravine articolului 23 alin.(2) din Constituţie (calitatea legii), pentru că legislatorul nu a specificat clar în care condiţii şi situaţii se consideră că infracţiunea imputată ar fi mai gravă decât cea incriminată anterior.
11. În opinia sa, acest vid legislativ denotă faptul că Parlamentul şi-a exercitat în mod nepotrivit competenţa, prevăzută de articolul 72 din Constituţie, de a stabili infracţiunile.
B. Aprecierea Curţii
12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.
15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "dacă probele cercetate în şedinţa de judecată dovedesc incontestabil că inculpatul a săvârşit o infracţiune mai gravă decât cea incriminată anterior" din articolul 326 alin.(1) din Codul de procedură penală. Acest articol prevede cazurile în care poate fi modificată acuzarea în şedinţa de judecată în sensul agravării ei.
16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care procurorul a completat învinuirea cu un nou episod infracţional (a se vedea supra § 5), iar instanţa de judecată trebuie să verifice legalitatea şi temeinicia acestei completări. Prin urmare, Curtea consideră că prevederile contestate pot fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
17. Curtea constată că prevederile criticate au făcut anterior obiect al examinării sale. În acest sens, Curtea a pronunţat Hotărârea nr.5 din 17 martie 2009, prin care a constatat constituţionalitatea articolului 326 alin.(1) din Codul de procedură penală din perspectiva articolelor 20, 21, 26, 54 şi 119 din Constituţie.
18. Totuşi, de principiu, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al unor prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În astfel de cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.40 din 8 mai 2018, § 18; DCC nr.124 din 25 noiembrie 2019, § 17; DCC nr.25 din 2 martie 2020, § 19).
19. Curtea observă că prezenta excepţie de neconstituţionalitate pune în discuţie o problemă nouă în raport cu sesizările anterioare referitoare la acest subiect, i.e.: calitatea legii.
20. Curtea menţionează că articolul 23 alin.(2) din Constituţie implică adoptarea de către legislator a unor legi accesibile şi previzibile (a se vedea HCC nr.12 din 14 mai 2018, § 38; HCC nr.22 din 1 octombrie 2018, § 32; HCC nr.24 din 17 octombrie 2019, § 110). În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental (a se vedea DCC nr.38 din 8 iulie 2016, § 35; DCC nr.44 din 22 mai 2017, § 18).
21. Sub acest aspect, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu a invocat incidenţa şi nu a demonstrat o ingerinţă într-un drept fundamental concret. El a afirmat că condiţiile incerte de tragere la răspundere penală poate afecta, in abtracto, viaţa privată, proprietatea, libertatea etc.
22. Curtea menţionează că Codul de procedură penală este publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Prin urmare, nu există niciun dubiu cu privire la faptul că dispoziţiile contestate îndeplinesc condiţia accesibilităţii.
23. Cu privire la condiţia previzibilităţii, Curtea îşi reiterează jurisprudenţa în materie, în care a stabilit că Codul de procedură penală nu poate să abunde în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept procedural penal (a se vedea, în acest sens, DCC nr.124 din 30 octombrie 2018, § 24; DCC nr.152 din 29 noiembrie 2018, § 24).
24. Totodată, Curtea reaminteşte că ea nu poate examina, prin prisma Constituţiei, dacă autorităţile interpretează şi aplică corect legea (a se vedea DCC nr.54 din 16 aprilie 2019, § 22). Competenţa de a aplica legea în circumstanţele invocate revine în exclusivitate instanţelor judecătoreşti (a se vedea DCC nr.116 din 15 decembrie 2017, § 27; DCC nr.32 din 29 martie 2018, § 22; DCC nr.75 din 9 iulie 2018, § 26; DCC nr.6 din 23 ianuarie 2020, § 29; DCC nr.28 din 12 martie 2020, § 56).
25. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a textului "dacă probele cercetate în şedinţa de judecată dovedesc incontestabil că inculpatul a săvârşit o infracţiune mai gravă decât cea incriminată anterior" din articolul 326 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Dorin Popescu, în interesele dnei Maria Muntean, inculpată în dosarul nr.1-2777/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Domnica MANOLE |
| Nr.106. Chişinău, 29 septembrie 2020. | |