Decizie nr.107 din 29.08.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.173g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 29 lit.f) din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule (dreptul de regres al asigurătorului) [2]

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 173g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 29 lit.f) din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule

(dreptul de regres al asigurătorului)²

nr. 107  din  29.08.2023

 (în vigoare 29.08.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 361 art. 126 din 20.09.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 5 iulie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 29 august 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 29 lit.f) din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ridicată de dl avocat Sergiu Beşliu, în interesele dlui Ion Bivol, parte în dosarul nr.2-20913/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Roman Pascari de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 3 septembrie 2021, Compania de Asigurări "General Asigurări" SA a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva dlui Ion Bivol cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres, inclusiv pe baza articolului 29 lit.f) din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006.

4. La 11 aprilie 2023, dl avocat Sergiu Beşliu a ridicat, în interesele dlui Ion Bivol, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 29 lit.f) din Legea cu privire la cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

5. Printr-o încheiere din 29 iunie 2023, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

7. Prevederile relevante ale Legii nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule sunt următoarele:

Articolul 29

Acţiunea de regres

"Asigurătorul are dreptul să înainteze acţiune de regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor atunci când:

[…]

f) utilizatorul autovehiculului nu dispune de certificat de revizie tehnică la momentul producerii accidentului;

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei menţionează că articolul 29 lit.f) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nu corespunde exigenţelor calităţii legii, deoarece nu prevede expres dacă se referă la un certificat de revizie tehnică valabil sau la unul nevalabil.

9. De asemenea, autorul excepţiei pretinde că prevederile contestate nu clarifică clar momentul în care certificatul de revizie tehnică încetează să fie valabil. În viziunea sa, pentru a fi respectat articolul 23 din Constituţie, termenul "certificat de revizie tehnică" din prevederea contestată trebuie interpretat în sensul în care automobilul să fie într-o stare tehnică bună la momentul producerii unui accident, astfel încât accidentul să nu fie o consecinţă a stării tehnice a acestuia.

10. În concluzie, autorul excepţiei consideră că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 20, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul părţii în proces. Astfel, Curtea constată că ea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 29 lit.f) din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. Curtea observă că Legea în discuţie a fost abrogată prin Legea nr.106 din 21 aprilie 2022, în vigoare din 1 aprilie 2023. Totuşi, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată atât în privinţa actelor în vigoare, cât şi în privinţa actelor abrogate, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (a se vedea DCC nr.5 din 19 ianuarie 2023, § 16).

15. Curtea reţine că prevederea contestată reglementează dreptul asiguratorului de a formula acţiune de regres împotriva persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor atunci când utilizatorul autovehiculului nu dispune de un certificat de revizie tehnică la momentul producerii accidentului. Curtea reţine că, anterior, prevederile în discuţie au fost contestate în faţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.18 din 23 martie 2016), însă acest fapt nu-i împiedică pe cetăţeni să le mai conteste, în mod justificat, la Curte.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres (a se vedea § 3 supra). Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Autorul excepţiei menţionează că prevederea contestată contravine exigenţelor calităţii legii, reglementat de articolul 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) din Constituţie. De asemenea, autorul excepţiei enumeră articolele 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 20 (accesul liber la justiţie) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

18. Referitor la articolele 1 alin.(3), 20 şi 54 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituţionale menţionate. Potrivit articolelor 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar înlocui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.128 din 13 septembrie 2022, § 24; DCC nr.53 din 4 mai 2023, § 18).

19. Cu referire la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea reiterează că acest articol nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. Curtea a stabilit că problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (DCC nr.103 din 19 iulie 2022, § 15).

20. De asemenea, Curtea observă că sub aparenţa unor critici referitoare la imprevizibilitatea dispoziţiei contestate, autorul excepţiei anticipează o eventuală interpretare şi o aplicare pretins eronată a acesteia de către instanţa de judecată. În acest sens, Curtea subliniază că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii în situaţii concrete exced controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.98 din 12 iulie 2022, § 23).

21. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 29 lit.f) din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ridicată de dl avocat Sergiu Beşliu, în interesele dlui Ion Bivol, parte în dosarul nr.2-20913/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.