Decizie nr.5 din 19.01.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.175g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 17 alineatele (5) şi (6) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificărilor introduse prin Legea nr.94 din 2 iunie 2017 (obligaţia absolvenţilor Academiei "Ştefan cel Mare" de a activa în subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne un termen de cinci ani)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.175g/2022 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor  prevederi ale  articolului 17

alineatele (5) şi (6) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012

cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului,

în redactarea anterioară modificărilor introduse

prin Legea nr. 94 din 2 iunie 2017

(obligaţia absolvenţilor Academiei "Ştefan cel Mare"

de a activa în subdiviziunile Ministerului Afacerilor

 Interne un termen de cinci ani)

nr. 5  din  19.01.2023

 (în vigoare 19.01.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 42-44 art. 28 din 14.02.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Sorina Munteanu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 3 noiembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 19 ianuarie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "pe un termen de 5 ani" şi "în primii 5 ani" de la alineatul (5) şi, respectiv, alineatul (6) ale articolului 17 din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificărilor introduse prin Legea nr.94 din 2 iunie 2017, ridicată de dl avocat Alexandru Bargan, în interesele dlui Cristian Balan, parte în dosarul nr.2-67/2022, pendinte la Judecătoria Cimişlia, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Maria Ganganu, de la Judecătoria Cimişlia, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 6 august 2013, dl Cristian Balan a semnat un angajament prin care s-a obligat să activeze în subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne o perioadă de 5 ani după absolvirea Academiei "Ştefan cel Mare".

4. La 20 septembrie 2013, dl Cristian Balan a fost admis la studii superioare de licenţă cu finanţare bugetară la Facultatea ştiinţe poliţieneşti a Academiei "Ştefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne.

5. După absolvirea Academiei, la 5 iulie 2016 dl Cristian Balan a fost angajat în funcţia de ofiţer de sector de poliţie la Inspectoratul General al Poliţiei al MAI cu acordarea gradului special "locotenent de poliţie".

6. La 18 aprilie 2017, dl Cristian Balan a încetat serviciul în poliţie, activând doar 9 luni şi 12 zile din totalul de 60 de luni (5 ani).

7. La 5 aprilie 2018, Ministerul Afacerilor Interne a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva domnului Cristian Balan în vederea restituirii cheltuielilor suportate pentru instruire.

8. La 5 februarie 2019, Judecătoria Cimişlia a admis parţial acţiunea. Dl Cristian Balan a formulat un apel.

9. La 17 iunie 2021, Curtea de Apel Comrat a admis apelul şi a dispus casarea integrală a hotărârii instanţei de fond, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeaşi instanţă, de un alt complet de judecată.

10. În cadrul rejudecării cauzei, dl avocat Alexandru Bargan a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a sintagmelor "pe un termen de 5 ani" şi "în primii 5 ani" de la alineatul (5) şi, respectiv, alineatul (6) ale articolului 17 din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificărilor introduse prin Legea nr.94 din 2 iunie 2017.

11. Prin Încheierea din 21 octombrie 2022, Judecătoria Cimişlia a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

13. Prevederile relevante ale Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, sunt următoarele:

Articolul 17

Formarea profesională a poliţiştilor

"[…]

(5) Persoana admisă la studii în Academia "Ştefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne semnează un angajament de continuare a serviciului în subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, după absolvirea instituţiei, pe un termen de 5 ani.

(6) Studentul exmatriculat pentru indisciplină sau nereuşită, precum şi poliţistul care a absolvit Academia "Ştefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne din contul bugetului de stat şi a încetat raporturile de serviciu în primii 5 ani de activitate din motive specificate la art.47 alin.(1) lit.a), h), k)–m) restituie cheltuielile pentru studii proporţional cu perioada rămasă până la 5 ani, în modul stabilit de ministrul afacerilor interne."

[în redactarea anterioară modificărilor introduse prin Legea nr.94 din 2 iunie 2017]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că alineatul (5) al articolului 17 din Lege prevede că persoana admisă la studii semnează un angajament de continuare a serviciului în subdiviziunile MAI după absolvirea instituţiei, pe un termen de cinci ani. Pe de altă parte, alineatul (6) al aceluiaşi articol prevede că absolventul Academiei este obligat să restituie cheltuielile pentru studii dacă şi-a încetat raporturile de serviciu în primii cinci ani de activitate de după absolvirea studiilor. Autorul notează că din conţinutul textelor contestate nu este clar dacă absolventul Academiei este obligat să activeze fără întrerupere în subdiviziunile MAI în primii cinci ani de după absolvirea studiilor sau dacă această obligaţie poate fi realizată cu întreruperi periodice.

15. Totodată, autorul sesizării susţine că normele contestate sunt divergente şi pot fi interpretate diferit de către instanţele naţionale, fapt care ar conduce la încălcarea securităţii raporturilor juridice, una dintre garanţiile unui proces echitabil.

16. În acest context, autorul sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea dispoziţiilor contestate prin prisma articolelor 1 alin.(3), 20 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, în redactarea în vigoare înainte de modificările introduse prin Legea nr.94 din 2 iunie 2017, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Curtea observă că prevederile contestate au fost abrogate prin Legea nr.94 din 2 iunie 2017, în vigoare din 7 iulie 2017. Totuşi, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată atât în privinţa actelor în vigoare, cât şi în privinţa actelor abrogate, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (a se vedea DCC nr.90 din 19 septembrie 2019, § 16).

20. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de dl avocat Alexandru Bargan, în interesele unei părţi într-un proces pendinte la instanţa de drept comun, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textele "pe un termen de 5 ani" şi "în primii 5 ani" din alineatul (5) şi, respectiv, din alineatul (6) ale articolului 17 din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului. Prevederile legale contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

22. În această cauză, Curtea constată că autorul sesizării a fost acţionat în judecată în vederea restituirii cheltuielilor de instruire, pe baza prevederilor contestate. Prin urmare, Curtea admite că dispoziţiile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei.

23. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental garantat de Constituţie (a se vedea DCC nr.86 din 8 iunie 2021, § 18).

24. Sub acest aspect, Curtea observă că autorul sesizării a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 20 [accesul liber la justiţie] şi 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie.

25. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3) şi 23 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea nu au o aplicare de sine stătătoare, ci pot fi aplicate în coroborare cu un drept fundamental incident (a se vedea DCC nr.91 din 23 iulie 2020, § 20).

26. Cu referire la pretinsa încălcare a articolului 20 din Constituţie, Curtea observă că autorul sesizării îi solicită de fapt să compare cele două texte contestate şi să stabilească dacă absolventul Academiei este obligat să activeze fără întrerupere în subdiviziunile MAI în primii cinci ani de după absolvirea studiilor sau dacă această obligaţie poate fi realizată cu întreruperi periodice.

27. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că statul îi poate asigura pe cei care au beneficiat de suport financiar bugetar cu un loc de muncă, iar dacă interesele statului o cer, îi poate repartiza în anumite localităţi. Nimic nu împiedică persoanele care nu sunt de acord cu repartizarea să nu încheie contractele de studii cu finanţare de la bugetul de stat (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.132 din 5 decembrie 2019, § 26).

28. În acest context, Curtea constată că sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate referitoare la neclaritatea şi la imprevizibilitatea prevederilor contestate, autorul indică o eventuală contradicţie între alineatele (5) şi (6) din articolul 17 din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului. Curtea reiterează că pretinsa incompatibilitate dintre două sau mai multe norme conţinute în legi diferite sau în acelaşi act normativ nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.4 din 18 ianuarie 2022, § 19).

29. Mai mult, din argumentele autorului sesizării, Curtea nu observă prin ce s-ar manifesta ingerinţa legislatorului în dreptul la un proces echitabil. Pentru că nu s-a constatat incidenţa vreunui drept fundamental, nici articolele 1 alin.(3) şi 23 din Constituţie nu sunt incidente.

30. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a textelor "pe un termen de 5 ani" şi "în primii 5 ani" din alineatul (5) şi, respectiv, alineatul (6) ale articolului 17 din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificărilor introduse prin Legea nr.94 din 2 iunie 2017, ridicată de dl avocat Alexandru Bargan, în interesele dlui Cristian Balan, parte în dosarul nr.2-67/2022, pendinte la Judecătoria Cimişlia, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.