Decizie nr.109 din 12.09.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.59g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a unui text din articolul 38/4 alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la lichidarea băncilor şi a articolelor 1242 alin.(1) lit.e) din Codul civil până la republicare şi 1769 alin.(1) lit.e) din Codul civil după republicare (dreptul lichidatorului de a rezilia contractele băncii insolvabile)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.59g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unui text din articolul 38⁴ alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la lichidarea băncilor

 şi a articolelor 1242 alin.(1) lit.e) din Codul civil până la republicare

şi 1769 alin.(1) lit.e) din Codul civil după republicare

(dreptul lichidatorului de a rezilia

contractele băncii insolvabile)

nr. 109  din  12.09.2024

 (în vigoare 12.09.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 462-463 art.167 din 08.11.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 7 martie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 12 septembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "de a rezilia contractele băncii în conformitate cu legislaţia" din articolul 38⁴ alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la lichidarea băncilor, precum şi a articolelor 1242 alin.(1) lit.e) din Codul civil până la republicare şi 1769 alin.(1) lit.e) din Codul civil după republicare, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Valentin Ţurcan, în dosarul nr.2-4115/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Serghei Dimitriu de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, se află cererea de chemare în judecată formulată de "Banca Socială" SA în proces de lichidare împotriva dlui Valentin Ţurcan privind încasarea datoriei.

4. În şedinţa de judecată din 6 decembrie 2023, dl avocat Alexandru Bot a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "de a rezilia contractele băncii în conformitate cu legislaţia" din articolul 38⁴ alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la lichidarea băncilor, precum şi a articolelor 1242 alin.(1) lit.e) din Codul civil până la republicare şi 1769 alin.(1) lit.e) din Codul civil după republicare .

5. Prin Încheierea din 28 februarie 2024, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

7. Prevederile relevante ale Legii nr.550 din 21 iulie 1995 cu privire la lichidarea băncilor sunt următoarele:

Articolul 38⁴

Principalele atribuţii şi drepturi ale lichidatorului

(1) Lichidatorul are atribuţii depline şi exclusive de a conduce, a gestiona şi a controla banca (în continuare – gestiunea băncii) şi de a lua orice măsuri în vederea lichidării ei eficiente şi obţinerii sumei maxime din vânzarea activelor, inclusiv dreptul:

a) de a continua sau a înceta orice operaţiune a băncii;

b) de a lua cu împrumut bani garantaţi cu activele ei sau fără garanţie;

c) de a suspenda sau a limita plata obligaţiilor prevăzute la lit.g) lin. a 4-a;

d) de a angaja specialişti, experţi sau consultanţi profesionişti;

e) de a administra contul băncii;

f) de a colecta datoriile faţă de bancă şi de a recupera bunurile acesteia aflate în posesiunea terţilor, de a intenta acţiuni în instanţele de judecată;

g) de a executa în numele băncii orice operaţiuni, ţinînd cont de necesitatea obţinerii aprobării prealabile a Băncii Naţionale pentru efectuarea următoarelor operaţiuni:

- vânzarea sau altă formă de lichidare a oricărui activ al băncii în valoare de peste 1 milion de lei;

- acordarea de garanţii pe baza activelor băncii în favoarea creditorului care acordă băncii un credit nou de peste 500 de mii de lei;

- reducerea sau anularea oricărei creanţe faţă de bancă, a cărei validitate este îndoielnică, dacă aceasta depăşeşte 200 de mii de lei;

- onorarea oricăror creanţe faţă de bancă (cu excepţia creanţelor care decurg din angajamentele asumate de lichidator în exerciţiul funcţiunii) înainte de încheierea procedurilor prevăzute la art.389 şi 3810, inclusiv achitarea cu deponenţii şi alţi creditori în sumele care, în opinia Băncii Naţionale, pot fi folosite în acest scop, dar ţinându-se totodată cont de faptul că toţi deponenţii şi alţi creditori aflaţi în situaţii similare trebuie să fie trataţi în mod egal;

h) de a primi de la organele de conducere, de la salariaţii băncii şi de la orice altă persoană registrele, documentele şi informaţiile băncii;

i) de a formula obiecţii împotriva creanţelor creditorilor înaintate faţă de bancă, de a negocia obligaţiile băncii în vederea novării lor, reducerii, reeşalonării, preluării de către o altă persoană sau remiterii datoriilor, de a rezilia contractele băncii în conformitate cu legislaţia.

(1¹) Imediat după intrarea în gestiunea băncii, lichidatorul ia măsuri privind asigurarea integrităţii activelor, registrelor, documentelor şi a informaţiilor băncii, înştiinţează subdiviziunile separate ale băncii, băncile corespondente, organul înregistrării de stat, deţinătorii de registre publice, Depozitarul central unic al valorilor mobiliare şi, după caz, alte persoane cu privire la retragerea licenţei, iniţierea procesului de lichidare silită a băncii, precum şi comunică informaţiile despre sine.

(1²) La cererea lichidatorului, organele de drept sunt obligate să-i acorde sprijin în obţinerea accesului la încăperi şi la alte active ale băncii, în preluarea controlului şi asigurarea integrităţii activelor, registrelor, documentelor şi informaţiilor băncii.

(2) Lichidatorul are şi alte atribuţii şi drepturi prevăzute de prezentul capitol.

(3) În exercitarea atribuţiilor şi drepturilor sale, lichidatorul este responsabil doar faţă de Banca Naţională.

8. Prevederile relevante ale Codului civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002, sunt următoarele:

Articolul 1242

Rezilierea contractului

"(1) Creditorul poate rezilia contractul şi cere restituirea creditului şi a sumelor aferente dacă:

a) debitorul a devenit insolvabil;

b) debitorul nu a oferit garanţiile cerute sau a redus fără acordul creditorului garanţiile oferite;

c) debitorul nu plăteşte dobânda în termenul stabilit;

d) debitorul nu a executat obligaţia de restituire a cel puţin 2 tranşe ale creditului, atunci când contractul prevede restituirea creditului în rate;

e) există alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.

(2) Rezilierea contractului suspendă imediat utilizarea creditului, însă creditorul va acorda debitorului un termen de cel puţin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate şi a sumelor aferente.

(3) Debitorul poate, în orice moment, să anunţe rezilierea contractului de credit, ce prevede plata unei dobânzi fluctuante, cu condiţia notificării creditorului în termen de 7 zile de la primirea notificării despre modificarea dobânzii.

(4) Debitorul poate rezilia contractul în care s-a convenit asupra unei dobânzi fixe pentru un anumit termen dacă obligaţia de plată a dobânzii încetează înaintea termenului stabilit pentru restituirea creditului şi nu se convine asupra unei alte dobânzi. Termenul de preaviz este de 15 zile.

(5) Rezilierea pentru motivul indicat la alin.(1) lit.d) produce efecte doar atunci când creditorul a acordat debitorului un termen de 15 zile pentru plata sumei restante, iar plata nu a fost făcută."

[În redactarea Codului civil de până la republicare din 1 martie 2019]

Articolul 1769

Rezoluţiunea contractului de credit

"(1) Creditorul poate rezolvi contractul şi cere restituirea creditului şi a sumelor aferente dacă:

a) debitorul a devenit insolvabil;

b) debitorul nu a oferit garanţiile cerute sau a redus fără acordul creditorului garanţiile oferite;

c) debitorul nu plăteşte dobânda în termenul stabilit;

d) debitorul nu a executat obligaţia de restituire a cel puţin 2 tranşe ale creditului, atunci când contractul prevede restituirea creditului în rate;

e) există alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.

(2) Rezoluţiunea contractului suspendă imediat utilizarea creditului, însă creditorul va acorda debitorului un termen de cel puţin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate şi a sumelor aferente.

(3) Debitorul poate, în orice moment, să declare rezoluţiunea contractului de credit, ce prevede plata unei dobânzi fluctuante, cu condiţia notificării creditorului în termen de 7 zile de la primirea notificării despre modificarea dobânzii.

(4) Debitorul poate rezolvi contractul în care s-a convenit asupra unei dobânzi fixe pentru un anumit termen dacă obligaţia de plată a dobânzii încetează înaintea termenului stabilit pentru restituirea creditului şi nu se convine asupra unei alte dobânzi. Termenul de preaviz este de 15 zile.

(5) Rezoluţiunea pentru motivul indicat la alin.(1) lit.d) produce efecte doar atunci când creditorul a acordat debitorului un termen de 15 zile pentru plata sumei restante, iar plata nu a fost făcută."

[În redactarea Codului civil din 1 martie 2019]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei menţionează problema calităţii legislaţiei în domeniul de încetare a contractelor de creditare, în condiţia în care creditorul (banca) a devenit insolvabil. Autorul notează că debitorul se află în imposibilitatea de a face uz de excepţia insolvabilităţii creditorului său. Retragerea licenţei lipseşte banca de capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii caracteristice unei instituţii bancare. Astfel, de la data retragerii licenţei şi iniţierii procedurilor de lichidare, banca trebuie să înceteze contractele de depozit, precum şi cele creditare aflate în curs de executare, prin urmare, banca insolvabilă nu poate pretinde de la debitorii săi încasarea dobânzilor şi penalităţilor calculate după data retragerii licenţei, concluzie rezultată din coroborarea prevederilor articolului 1242 alin.(1) lit.a) din Codul civil şi articolului 45 alin.(1) din Legea insolvabilităţii.

10. De asemenea, autorul consideră că aplicarea normelor contestate ar conduce la discriminarea debitorilor de bună-credinţă, şi anume prin neexercitarea dreptului său de a înceta contractul de credit banca comercială se face culpabilă de încălcarea bunei-credinţe. Mai mult, autorul sesizării consideră că viciul legislativ existent poate fi corectat prin eliminarea textelor care împuternicesc banca comercială de a înceta, în anumite cazuri, contractul de credit.

11. Potrivit autorului, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 55 (exercitarea drepturilor şi a libertăţilor), 127 (proprietatea) şi 130 (sistemul financiar-creditar) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la lichidarea băncilor şi din Codul civil, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "de a rezilia contractele băncii în conformitate cu legislaţia" din articolul 38⁴ alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la lichidarea băncilor, precum şi articolele 1242 alin.(1) lit.e) din Codul civil până la republicare şi 1769 alin.(1) lit.e) din Codul civil după republicare. Curtea observă că normele contestate nu au mai făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

16. O altă condiţie pentru formularea unei excepţii de neconstituţionalitate este aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia.

17. Aşa cum rezultă din sesizare şi din încheierea instanţei, Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă referitoare la încasarea datoriei de către o bancă aflată în procedura de lichidare forţată de la un debitor al său întemeiată pe un raport juridic de creditare.

18. Pe de altă parte, normele contestate de autor reglementează fie dreptul lichidatorului de a rezilia contractele încheiate de bancă (articolul 38⁴ alin.(1) din Legea cu privire la lichidarea băncilor), fie dreptul creditorului de a rezolvi contractul de credit (articolul 1769 alin.(1) din Codul civil) încheiat de o bancă cu clientul său. Având în vedere că obiectul litigiului, aşa cum a indicat instanţa în încheierea prin care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, este "încasarea datoriei" de către bancă de la debitorul său, Curtea notează că nu s-a demonstrat aplicabilitatea normelor contestate în acest caz, deoarece rezoluţiunea contractului nu este obiect al litigiului pendinte.

19. În consecinţă, Curtea nu reţine nicio legătură între normele contestate de autorul excepţiei şi fondul litigiului principal.

20. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia. În caz contrar, excepţia de neconstituţionalitate riscă să devină un instrument simulat, o actio popularis, pierzându-şi, în aceste condiţii, caracterul ei efectiv şi concret (a se vedea DCC nr.115 din 26 septembrie 2023, § 24).

21. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "de a rezilia contractele băncii în conformitate cu legislaţia" din articolul 38⁴ alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la lichidarea băncilor, precum şi a articolelor 1242 alin.(1) lit.e) din Codul civil până la republicare şi 1769 alin.(1) lit.e) din Codul civil după republicare, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Valentin Ţurcan, în dosarul nr.2-4115/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.