BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.11 din 01.02.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.254g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă (imposibilitatea de a recuza judecătorul care soluţionează cererea de recuzare a altui judecător)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
01.02.2022

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.254g/2021 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 52

alin. (5) din Codul de procedură civilă

(imposibilitatea de a recuza judecătorul

care soluţionează cererea de

recuzare a altui judecător)

nr. 11  din  01.02.2022

 (în vigoare 01.02.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 73-77 art. 29 din 18.03.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 15 noiembrie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 1 februarie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "recuzarea judecătorului căruia i s-a încredinţat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător" din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, ridicată de dl avocat Roman Stici, în interesele dnei Irina Cernei, parte în dosarul nr.2-16747/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de dna judecător Nina Arabadji de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 9 septembrie 2020, dna Irina Cernei a formulat o acţiune în justiţie împotriva S.R.L. "ABC IN HARMONY", având ca intervenienţi accesorii Inspectoratul de Stat al Muncii şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat achitarea deplină a drepturilor sale salariale.

4. La 21 octombrie 2021, dl avocat Roman Stici a formulat, în interesele dnei Irina Cernei, o cerere de recuzare împotriva dnei judecător Nina Arabadji. Cererea de recuzare a fost distribuită spre soluţionare dnei judecător Daria Suşchevici. Printr-o încheiere din aceeaşi dată a fost respinsă cererea de recuzare în privinţa dnei judecător Nina Arabadji, ea continuând judecarea cauzei.

5. La 29 octombrie 2021, dl avocat Roman Stici a ridicat, în interesele dnei Irina Cernei, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă care stabilesc că judecătorul care soluţionează cererea de recuzare a altui judecător nu poate fi recuzat.

6. În aceeaşi dată, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a emis o încheiere prin care a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sânt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 52

Declaraţiile de recuzare şi de abţinere

de la judecată

"[...]

(5) În proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiaşi judecător şi pentru aceleaşi motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparţialitatea lui dacă nu sânt cunoscute temeiurile de drept şi de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredinţat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sunt implicaţi în examinarea cauzei.

(6) Cererea de recuzare depusă contrar prevederilor alin.(5) din prezentul articol în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art.50 şi 51 nu se examinează şi se anexează la materialele dosarului printr-o încheiere protocolară."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării susţine că textul contestat constituie o ingerinţă în exerciţiul dreptului la un proces echitabil atunci când există motive legitime să se bănuiască parţialitatea judecătorului căruia i s-a încredinţat examinarea cererii de recuzare a altui judecător.

10. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul contestat din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă este contrar articolelor 20 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de avocatul părţii în proces este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie unele prevederi din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă, care stabilesc că judecătorul care soluţionează cererea de recuzare a altui judecător nu poate fi recuzat. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Curtea reiterează că o altă condiţie pentru formularea unei excepţii de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr.2 din 9 februarie 2016). Astfel, prin prisma materialelor sesizării, Curtea va aprecia dacă prevederile contestate urmează a fi aplicate de către instanţa de judecată la soluţionarea cauzei în cadrul căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate respectivă.

16. Având în vedere circumstanţele cauzei, Curtea observă că judecătorul căruia i s-a încredinţat soluţionarea cererii de recuzare nu a fost recuzat. Acesta a respins printr-o încheiere cererea de recuzare şi a dispus continuarea judecării cauzei de către judecătorul iniţial desemnat (a se vedea § 4 supra). Prin urmare, norma contestată, care prevede că nu poate fi recuzat judecătorul care soluţionează cererea de recuzare a altui judecător, este inaplicabilă în această cauză, dat fiind faptul că situaţia procesuală invocată de către autor a fost epuizată.

17. În acest context, Curtea reţine că poate verifica constituţionalitatea prevederilor contestate dacă soluţia sa poate fi favorabilă situaţiei autorului excepţiei. În această cauză, eventuala declarare a neconstituţionalităţii prevederilor contestate sub aspectul invocat în sesizare nu-i poate servi autorului, deoarece prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost înaintată cu omiterea fazei incidentale, iar cauza civilă se află în curs de examinare la o altă etapă a procesului civil.

18. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument devine o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.10 din 26 ianuarie 2021, § 20; DCC nr.18 din 9 februarie 2021, § 26).

19. Aşadar, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "recuzarea judecătorului căruia i s-a încredinţat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător" din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Roman Stici, în interesele dnei Irina Cernei, parte în dosarul nr.2-16747/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.