Decizie nr.110 din 12.09.2023 privind neconfirmarea Deciziei Curţii Constituţionale nr.109 din 8 septembrie 2023 referitoare la cererea de suspendare a acţiunii articolului 48 alin.(4) din Codul educaţiei şi a articolului II alineatele (2) - (9) din Legea nr.257 din 17 august 2023 pentru modificarea Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 şi abrogarea Legii nr.1070/2000 privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate (sesizarea nr.205a/2023)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

privind neconfirmarea Deciziei Curţii Constituţionale nr.109 din 8 septembrie 2023

referitoare  la cererea de  suspendare a acţiunii  articolului 48  alin. (4)  din Codul

educaţiei şi a articolului II alineatele (2) – (9) din Legea nr.257 din 17 august 2023

pentru modificarea Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 şi

abrogarea  Legii nr. 1070/2000  privind  aprobarea  Nomenclatorului

specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de

învăţământ superior şi mediu de specialitate

(sesizarea nr.205a/2023)

nr. 110  din  12.09.2023

 (în vigoare 12.09.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 373-375 art.149 din 04.10.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea nr.205a, înregistrată la 7 septembrie 2023,

Examinând actele şi lucrările dosarului,

Analizând Decizia nr.109 din 8 septembrie 2023,

Deliberând la 12 septembrie 2023, în camera de consiliu,

CONSTATĂ:

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională pe 7 septembrie 2023 de domnul Gaik Vartanean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995.

2. Autorul sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea articolului 48 alin.(4) din Codul educaţiei şi a articolului II alineatele (2) – (9) din Legea nr.257 din 17 august 2023 pentru modificarea Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 şi abrogarea Legii nr.1070/2000 privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate (în continuare, Legea nr.257 din 17 august 2023).

3. Totodată, pe baza articolelor 25¹ alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 7¹ alin.(2) din Codul jurisdicţiei constituţionale, autorul sesizării i-a solicitat Curţii să suspende acţiunea prevederilor contestate.

4. Prin Decizia nr.109 din 8 septembrie 2023, în exerciţiul atribuţiilor de Preşedinte ad-interim al Curţii Constituţionale, doamna judecător Liuba Şova a examinat şi a respins cererea de suspendare a acţiunii dispoziţiilor contestate.

5. Decizia nr.109 din 8 septembrie 2023 are la bază, inter alia, prevederile articolelor 25¹ alin. (4) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 7¹ alin.(4) din Codul jurisdicţiei constituţionale, care stabilesc că, în caz de imposibilitate a convocării plenului Curţii, decizia privind suspendarea actelor contestate se emite printr-o dispoziţie a Preşedintelui Curţii Constituţionale, cu confirmarea ulterioară obligatorie de către plenul Curţii Constituţionale.

6. Aplicând teza a-II din textele de lege menţionate, care împuterniceşte Preşedintele Curţii Constituţionale cu competenţa de a examina şi decide suspendarea acţiunii actului contestat, Preşedintele ad-interim a decis şi a motivat respingerea suspendării acţiunii dispoziţiilor contestate.

7. Plenul Curţii Constituţionale menţionează că, prin Hotărârea sa nr.7 din 19 august 2019, doamna judecător Liuba Şova a fost aleasă să exercite funcţiile Preşedintelui Curţii Constituţionale în timpul absenţei acestuia. Plenul menţionează că exercitarea de către Preşedintele ad-interim a atribuţiilor Preşedintelui Curţii Constituţionale în cazul absenţei acestuia este reglementată de articolul 7 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Astfel, în lipsa Preşedintelui Curţii Constituţionale, Preşedintele ad-interim are competenţa să examineze cererea referitoare la suspendarea acţiunii prevederilor contestate, în cazul în care este imposibilă întrunirea Plenului Curţii Constituţionale.

8. Potrivit articolului 7¹ alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională trebuie să examineze cererea de suspendare a actului normativ contestat cel târziu în a doua zi lucrătoare după înregistrarea sesizării.

9. Plenul Curţii Constituţionale constată că imposibilitatea convocării sale în termenul prevăzut de articolul 7¹ alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale se explică prin lipsa cvorumului.

10. Plenul Curţii Constituţionale constată că, în susţinerea cererii privind suspendarea acţiunii dispoziţiilor contestate, autorul sesizării a susţinut că prevederile contestate au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023. Aşadar, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a legii, aproximativ 30 de persoane vor fi destituite prin efectul legii. Mai mult, având în vedere că interimatele funcţiilor de conducători ai organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului vor fi desemnate de autoritatea publică centrală, există riscul că vor fi demise şi alte persoane din organele locale din domeniul învăţământului. În eventualitatea în care prevederile contestate vor fi declarate neconstituţionale, va fi dificilă revenirea în funcţie a persoanelor care au fost demise prin efectul legii. De asemenea, actele administrative emise de persoanele noi numite ar putea fi declarate ilegale, fapt care ar provoca un haos la început de an şcolar.

11. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că în cazul invocării riscului afectării unui domeniu prevăzut de articolul 25¹ alin.(2) pct.1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi de articolul 7¹ alin.(2) pct.1) din Codul jurisdicţiei constituţionale autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea şi posibilele prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale riscului invocat (a se vedea DCC nr.31 din 19 martie 2021, § 7). Astfel, caracterul iminent şi ireparabil al consecinţelor riscului invocat reprezintă unul din elementele centrale care trebuie să fie demonstrat în procedurile de suspendare a acţiunii prevederilor contestate.

12. Prin Decizia nr.109 din 8 septembrie 2023, Preşedintele ad-interim a conchis că argumentele autorului sesizării formulate în susţinerea cererii referitoare la suspendarea acţiunii prevederilor contestate nu demonstrează caracterul iminent şi irevocabil al pretinselor consecinţe negative, de vreme ce încetarea de drept a raporturilor de serviciu cu persoanele vizate va avea loc la data expirării termenului de 45 de zile de la data intrării în vigoare a legii (calculat de la 1 septembrie 2023). Această perioadă, în opinia Preşedintelui ad-interim, va fi suficientă pentru soluţionarea sesizării. Aşadar, Preşedintele ad-interim a considerat că nu există motive suficiente pentru a dispune suspendarea acţiunii dispoziţiilor contestate.

13. Plenul Curţii Constituţionale observă că, potrivit articolului 48 alin.(4) din Codul educaţiei, în redactarea Legii nr.257 din 17 august 2023, conducătorul organului local de specialitate în domeniul învăţământului este desemnat prin concurs, organizat în baza regulamentului aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şi numit în funcţie, pentru un termen de 4 ani, prin decizia autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea/prin hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei. Una şi aceeaşi persoană nu poate deţine funcţia de conducător al organului local de specialitate în domeniul învăţământului mai mult de 8 ani, indiferent de întreruperile din activitate.

14. Articolul II alin.(2) din Legea nr.257 din 17 august 2023 stabileşte că raporturile de serviciu ale conducătorilor organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului de la a căror numire în funcţie au trecut mai mult de patru ani, ale celor care nu au fost numiţi prin concurs, precum şi ale conducătorilor care au fost numiţi pe o perioadă nedeterminată încetează de drept la data expirării termenului de 45 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Potrivit alineatului (3), constatarea încetării de drept a raporturilor de serviciu se face prin act administrativ al autorităţilor cu competenţe legale de numire în funcţie, care se emite în termen de cel mult o lună de la data intrării în vigoare a legii şi este adus la cunoştinţa persoanelor vizate în termen de cel mult cinci zile lucrătoare. Alineatul (7) din acelaşi articol menţionează, între altele, că, în perioada de până la numirea prin concurs a conducătorilor organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului, conducerea organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului este exercitată de către conducătorii interimari desemnaţi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

15. Examinând prima facie cererea de suspendare a acţiunii normelor contestate, Plenul Curţii observă că în situaţia în care acţiunea normelor contestate nu va fi suspendată, la expirarea termenului de 45 de zile, calculat de la 1 septembrie 2023, acestea vor produce efecte ope legis. În acest sens, vor fi încetate raporturile de muncă cu mai multe persoane, iar în locul lor vor fi desemnaţi interimari. În cazul în care, ipotetic, Curtea va constata neconstituţionalitatea normelor contestate, legea producându-şi efectele, hotărârea ei va influenţa în mod negativ certitudinea juridică. Totodată, suspendarea prevederilor contestate ar putea preveni încălcarea unor drepturi fundamentale, e.g. dreptul la muncă.

16. Pe baza acestor raţionamente, Plenul consideră că suspendarea normelor contestate are mai multe beneficii sub aspect constituţional în raport cu soluţia nesuspendării ei. Cu privire la domeniul afectat de Legea contestată, Plenul reţine că soluţia suspendării este necesară pentru a evita prejudiciile şi consecinţele negative iminente în raport cu drepturile fundamentale ale persoanelor şi cu ordinea constituţională (a se vedea articolul 25¹ alin.(2) pct.1) literele b) şi h) din Legea cu privire la Curtea Constituţională; articolul 7¹ alin.(2) pct.1) literele b) şi h) din Codul jurisdicţiei constituţionale).

Din aceste considerente, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi 140 alin.(2) din Constituţie, 4, 25¹, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 7¹, 61 şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se respinge confirmarea Deciziei nr.109 din 8 septembrie 2023 prin care a fost respinsă cererea de suspendare a acţiunii articolului 48 alin.(4) din Codul educaţiei şi a articolului II alineatele (2) – (9) din Legea nr.257 din 17 august 2023.

2. Se suspendă acţiunea articolului 48 alin.(4) din Codul educaţiei, în redactarea Legii nr.257 din 17 august 2023, şi a articolului II alineatele (2) – (9) din Legea nr.257 din 17 august 2023, până la soluţionarea în fond a cauzei.

3. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la

Curtea Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi

articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale

nr.502 din 16 iunie 1995

1. Nu pot împărtăşi opinia majorităţii colegilor care, prin Decizia nr.110 din 12 septembrie, (i) nu au confirmat Decizia nr.109 din 8 septembrie 2023; şi (ii) au dispus suspendarea acţiunii prevederilor contestate în sesizarea nr.205a/2023, din următoarele considerente.

2. Instituţia suspendării acţiunii prevederilor contestate intervine in extremis, pe baza articolelor 25¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 7¹ din Codul jurisdicţiei constituţionale şi, de regulă, în privinţa unor norme care fie sunt în vigoare (per a contrario, a se vedea DCC nr.21 din 16 februarie 2021), fie vor intra în vigoare într-un timp proxim, precedat de examinarea fondului cauzei în care a fost formulată cererea respectivă. Atunci când s-a solicitat suspendarea acţiunii unor prevederi a căror intrare în vigoare urma să aibă loc la o dată concretă ulterioară, ce presupunea curgerea unui interval de timp, estimat ca fiind unul suficient pentru examinarea în fond a sesizării, Curtea nu a dispus suspendarea lor, respingând solicitările formulate în acest sens (a se vedea, de exemplu, DCC nr.152 din 22 decembrie 2020). Într-o cauză recentă, Curtea a avut în vedere şi intervalul de timp cuprins între data formulării cererii de suspendare şi momentul în care ar putea surveni consecinţele negative invocate de autorul sesizării. Astfel, prin Decizia nr.95 din 8 august 2023, Curtea a respins cererea de suspendare a acţiunii prevederilor contestate în sesizarea nr.197a/2023 tocmai pentru faptul că dispoziţiile contestate nu aduc prejudicii şi nu generează consecinţe negative iminente şi ireparabile, de vreme ce procedurile de desemnare şi de înregistrare a candidaţilor vor începe abia după constituirea consiliilor electorale de circumscripţie, după cum prevede Codul electoral. Această perioadă a fost estimată de Curte ca fiind suficientă pentru soluţionarea sesizării (a se vedea, în acest sens, § 17 din DCC nr.95 din 8 august 2023). Aşadar, în cazul respectiv, Curtea a considerat că nu existau motive suficiente pentru a dispune suspendarea acţiunii dispoziţiilor contestate.

3. Prin Decizia nr.109 din 8 septembrie 2023, Preşedintele ad-interim a respins cererea de suspendare a acţiunii prevederilor contestate în sesizarea nr.205a/2023, reţinând că argumentele autorului sesizării formulate în susţinerea cererii respective nu demonstrează caracterul iminent şi irevocabil al pretinselor consecinţe negative, de vreme ce încetarea de drept a raporturilor de serviciu cu persoanele vizate va avea loc la data expirării termenului de 45 de zile de la data intrării în vigoare a legii (calculat de la 1 septembrie 2023). Această perioadă a fost estimată de Preşedintele ad-interim ca fiind una suficientă pentru soluţionarea sesizării.

4. În opinia mea, neconfirmarea unei decizii de asemenea natură cum este Decizia nr.109/2023 presupune, inter alia, şi neconfirmarea argumentelor care au condus la emiterea soluţiei respective. În prezenta cauză, argumentele din decizia neconfirmată nu numai că nu au fost combătute, dar nici nu au fost analizate de colegi. Acest fapt induce ideea că argumentele expuse în Decizia nr.109/2023 sunt veridice şi valabile, fiind neconfirmată doar soluţia din Dispozitivul acesteia. În opinia mea, atât argumentele, cât şi soluţia din DCC nr.109/2023 sunt în concordanţă cu prevederile legale, pe baza cărora aceasta a fost emisă, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, inclusiv cu considerentul enunţat în Decizia nr.110/2023 (a se vedea § 11), potrivit căruia caracterul iminent şi ireparabil al consecinţelor riscului invocat reprezintă unul din elementele centrale care trebuie să fie demonstrat în procedurile de suspendare a acţiunii prevederilor contestate.