Decizie nr.113 din 12.08.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.182g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice (interdicţia de a participa la alegeri a partidelor politice care nu prezintă în termen ASP lista numerică şi nominală a preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a membrilor organelor executive centrale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.182g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate

a textului "nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din

Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice

(interdicţia de a participa la alegeri a partidelor politice care nu

prezintă în termen ASP lista numerică şi nominală a preşedinţilor,

vicepreşedinţilor şi a membrilor organelor executive centrale)

nr. 113  din  12.08.2025

 (în vigoare 12.08.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 529-531 art.138 din 16.10.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 8 august 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 12 august 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, ridicată de dl Alexandru Beschieru, preşedinte al Partidului Politic "Forţa Alternativă şi de Salvare a Moldovei", în dosarul nr.3-63/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată, format din dna Victoria Sîrbu, dna Lucia Bagrin şi dl Andrei Caşcaval de la Curtea de Apel Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. În cadrul sesizării, autorul excepţiei a formulat o cerere de suspendare a acţiunii textului "nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice. Având în vedere examinarea cu celeritate a prezentei sesizări, Curtea reţine că nu mai este necesar să examineze în mod separat cererea de suspendare a acţiunii textului contestat.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

4. La 17 aprilie 2025, Parlamentul a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025 (a se vedea Hotărârea Parlamentului nr.77 din 17 aprilie 2025).

5. La 18 iunie 2025, în baza articolului 12 alin.(4) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr.3601 cu privire la aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Potrivit punctului 6 din Program, Comisia a stabilit termenul pentru publicarea listei partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri în baza datelor prezentate de Agenţia Servicii Publice – până la 14 iulie inclusiv, data începerii perioadei electorale.

6. În aceeaşi zi, Comisia a adoptat Hotărârea nr.3651 cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Comisia a stabilit că admisibilitatea participării la alegeri este precondiţionată de obligativitatea partidelor politice de a prezenta Agenţiei Servicii Publice, până la data începerii perioadei electorale, i.e. 14 iulie 2025, lista numerică şi nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidenţa articolului 3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale. În privinţa Partidului Politic "Forţa Alternativă şi de Salvare a Moldovei", Comisia a instituit rezerva revocării dreptului de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 în cazul neemiterii de către Agenţia Servicii Publice a actului administrativ individual favorabil şi/sau emiterii deciziei judecătoreşti executorii privind dizolvarea/limitarea activităţii partidelor politice.

7. La 11 iulie 2025, Partidul Politic "Forţa Alternativă şi de Salvare a Moldovei" a depus o cerere la Agenţia Servicii Publice cu privire la înregistrarea componenţei membrilor Biroului Politic şi a beneficiarului efectiv al partidului. Printr-o decizie din 29 iulie 2025, Agenţia Servicii Publice a refuzat cererea partidului cu privire la înregistrarea modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice. Potrivit Agenţiei, partidul a solicitat înregistrarea componenţei membrilor Biroului permanent central în baza procesului-verbal al şedinţei Consiliului Politic Naţional din 20 iulie 2024. Agenţia a notat că partidul a depăşit termenul legal stabilit de articolul 10 alin.(2) din Legea privind partidele politice, care prevede că toate modificările şi completările statutului şi programului partidului politic, precum şi cele ale listei numerice şi nominale a membrilor partidului politic care cad sub incidenţa articolului 3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale se notifică Agenţiei Servicii Publice în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii respective.

8. La 3 august 2025, în baza deciziei Agenţiei Servicii Publice din 29 iulie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr.3742, prin care, inter alia, a exclus Partidul Politic "Forţa Alternativă şi de Salvare a Moldovei" din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

9. La 5 august 2025, Partidul Politic "Forţa Alternativă şi de Salvare a Moldovei" a contestat Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3742 din 3 august 2025 în faţa Curţii de Apel Centru.

10. La 6 august 2025, în cadrul examinării cauzei, dl Alexandru Beschieru, preşedinte al Partidului Politic "Forţa Alternativă şi de Salvare a Moldovei", a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea privind partidele politice.

11. Prin încheierea din 7 august 2025, Curtea de Apel Centru a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 32

Libertatea opiniei şi a exprimării

"(1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.

(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

(3) Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 41

Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice

"(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri.

(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sunt egale în faţa legii.

(3) Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice.

(4) Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale.

(5) Asociaţiile secrete sunt interzise.

(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţeni străini este interzisă.

(7) Funcţiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

13. Prevederile relevante ale Legii nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice sunt următoarele:

Articolul 10

Înregistrarea modificărilor şi completărilor statutului şi programului

partidului politic, ale listei numerice şi nominale a preşedinţilor, vicepreşedinţilor,

membrilor organelor executive centrale ale partidului politic

(1) Statutul şi programul partidului politic, precum şi lista numerică şi nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidenţa art.3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale pot fi modificate şi completate conform procedurii prevăzute de statutul partidului respectiv.

(2) Toate modificările şi completările statutului şi programului partidului politic, precum şi cele ale listei numerice şi nominale a membrilor partidului politic care cad sub incidenţa art.3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale se notifică Agenţiei Servicii Publice în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii respective.

(3) Înregistrarea modificărilor şi completărilor prevăzute la alin.(1) se efectuează de Agenţia Servicii Publice în conformitate cu prevederile art.8 alin.(3)–(6), care se aplică în mod corespunzător.

Articolul 11

Evidenţa partidelor politice

"[Alineatele (1)-(3) din articolul 11 abrogate prin Legea nr.31 din 16 martie 2018, în vigoare 20 aprilie 2018.]

(4) Informaţia privind înregistrarea partidelor politice, privind radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice, privind modificările şi completările operate în statutele acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Agenţiei Servicii Publice. Responsabilă de publicarea acestei informaţii este Agenţia Servicii Publice.

(5) Agenţia Servicii Publice aduce la cunoştinţa publică, în termen de 3 zile de la adoptarea deciziei respective, informaţia privind:

a) înregistrarea partidului politic;

b) lista numerică şi nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidenţa art.3 alin.(1) lit.e5) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale;

c) numărul de membri declarat de partidul politic;

d) modificările şi completările efectuate în conformitate cu prevederile art.10.

(6) Informaţia prevăzută la alin.(5) este prezentată, în acelaşi termen, Comisiei Electorale Centrale, iar cea prevăzută la alin.(5) lit.b) Autorităţii Naţionale de Integritate.

(7) În termen de 24 de ore de la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Agenţia Servicii Publice prezintă acesteia lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri. Partidele politice care, până la începerea perioadei electorale, nu au prezentat Agenţiei Servicii Publice toate informaţiile prevăzute la alin.(5) lit.b) nu au dreptul de a participa la alegeri."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

14. Autorul excepţiei consideră că textul "nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea privind partidele politice limitează dreptul partidelor politice de a participa la alegeri, de a-şi prezenta programul politic şi opinia lor cu privire la programele politice ale concurenţilor electorali, contrar articolului 32 din Constituţie.

15. De asemenea, interzicerea de a participa la alegeri, bazată pe nerespectarea de către partid a unor condiţii de formă, sfidează principiul alegerilor libere, garantat de articolul 38 din Constituţie.

16. Autorul mai susţine că textul contestat limitează posibilitatea partidelor politice de a participa la alegeri, care reprezintă una din principalele activităţi ale partidelor. În acest sens, autorul pretinde încălcarea articolului 41 din Constituţie.

17. Autorul menţionează că Parlamentul a adoptat textul contestat cu doar trei luni până la alegeri şi cu o lună până la începerea perioadei de desemnare a candidaţilor. Noile reglementări stabilite de textul contestat sunt aplicate retroactiv. În acest sens, autorul menţionează că partidele politice care au ales componenţa biroului partidului în anii 2023 – 2024 şi au depus actele pentru înregistrare sunt refuzate de către autorităţi pentru că a expirat termenul de 15 zile pentru comunicarea actului, termen care se calculează din momentul adoptării de către partid a hotărârii respective.

18. Autorul menţionează că interdicţia de a participa la alegeri reprezintă o sancţiune disproporţionată, care afectează însăşi esenţa dreptului de a participa la viaţa politică. Textul contestat nu prevede un termen rezonabil de conformare pentru înregistrarea biroului politic şi nici un mecanism de avertizare, de notificare sau de remediere. Interdicţia de a participa la alegeri se aplică în mod automat, fără o analiză individualizată, fără posibilitatea corectării neconformităţii sau contestării într-un termen adecvat.

19. Prin urmare, autorul consideră că textul contestat contravine articolelor 32, 38, 41 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

20. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

21. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unei prevederi din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

22. Excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de o parte într-un proces din faţa instanţei de judecată, este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

23. Obiectul excepţiei îl constituie textul "nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea privind partidele politice. Textul contestat nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

24. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul unei cauze de contencios administrativ care are ca obiect contestarea unei hotărâri a Comisiei Electorale Centrale cu privire excluderea Partidului Politic "Forţa Alternativă şi de Salvare a Moldovei" din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Prin urmare, Curtea admite că textul contestat ar putea fi aplicat la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

25. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa a cel puţin unui drept garantat de Constituţie (a se vedea DCC nr.53 din 29 mai 2025, § 17).

26. Deşi autorul excepţiei a invocat incidenţa articolelor 32 (libertatea opiniei şi a exprimării), 38 (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), 41 (libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie, Curtea constată că, în esenţă, autorul pretinde încălcarea articolelor 38 şi 54 din Constituţie.

27. Referitor la incidenţa articolului 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acesta nu are o aplicabilitate independentă. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (DCC nr.48 din 27 aprilie 2023, § 20).

28. Curtea observă că, potrivit articolului 72 alin.(3) literele a) şi g) din Constituţie, Parlamentul este competent să adopte legi organice ce reglementează sistemul electoral, precum şi organizarea şi funcţionarea partidelor politice.

29. Curtea constată că la 13 iunie 2025 Parlamentul a adoptat Legea nr.100, care a instituit un cadru normativ complex, prin care au fost aduse modificări şi completări mai multor acte normative, în scopul consolidării mecanismelor de prevenire şi de combatere a corupţiei electorale, precum şi a fenomenelor conexe acestora.

30. Între altele, Legea nr.100 a modificat articolul 10 din Legea privind partidele politice, stabilind obligaţia partidelor de a notifica Agenţia Servicii Publice inclusiv despre modificarea listei numerice şi nominale a membrilor partidului politic care cad sub incidenţa articolului 3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale. În caz de nerespectare a acestei cerinţe, în baza informaţiei notificate de Agenţie, Parlamentul a stabilit competenţa Comisiei Electorale Centrale de a interzice partidelor să participe la alegeri (articolul 11 alin.(7) din Lege). Aceste modificări au intrat în vigoare la 14 iunie 2025.

31. Curtea are în vedere faptul că modificarea legii a fost justificată de Parlament prin faptul că aceasta are drept scop creşterea transparenţei şi responsabilităţii în gestionarea informaţiilor despre partidele politice. Includerea datelor despre persoanele care cad sub incidenţa Legii nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale asigură o mai bună monitorizare a integrităţii acestora. În plus, transmiterea rapidă a informaţiilor către Comisia Electorală Centrală şi Autoritatea Naţională de Integritate garantează supravegherea eficientă a activităţii partidelor. De asemenea, obligarea partidelor politice să prezinte integral informaţiile necesare participării la alegeri le va responsabiliza să respecte legea¹.

32. Cu privire la argumentul autorului care susţine că interdicţia de a participa la alegeri nu este precedată de un termen rezonabil de conformare, Curtea observă că partidele politice trebuie să notifice Agenţia Servicii Publice despre toate modificările şi completările statutului şi programului partidului politic, precum şi cele ale listei numerice şi nominale a membrilor partidului politic care cad sub incidenţa articolului 3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii respective (articolul 10 alin.(2) din Legea privind partidele politice). Totodată, informaţia în discuţie trebuie notificată Agenţiei până la începerea perioadei electorale (articolul 11 alin.(7) din Legea privind partidele politice). Data începerii perioadei electorale se stabileşte prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale (articolul 1 din Codul electoral).

33. Obligaţia notificării informaţiei stabilite de articolul 10 din Lege a intrat în vigoare din 14 iunie 2025. Având în vedere că data începerii perioadei electorale se stabileşte printr-un act administrativ al Comisiei Electorale Centrale, analiza căruia nu ţine de competenţa Curţii, Curtea notează că ţine de competenţa instanţei de judecată să aprecieze dacă autorul excepţiei a avut timp suficient pentru respectarea acestei obligaţii.

34. În partea ce ţine de caracterul proporţional al măsurii contestate, Curtea reţine că legea prevede un termen pentru notificarea informaţiei stabilite de articolul 10 din Lege, i.e. până la începerea perioadei electorale. Această măsură are un domeniu de aplicare limitat, de vreme ce se aplică doar pentru situaţia în care partidul nu notifică informaţiile despre lista numerică şi nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidenţa articolului 3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale, adică despre preşedinţii şi vicepreşedinţii partidelor politice, membrii organelor executive centrale ale partidelor politice, indiferent de denumirea pe care o au acestea conform statutului partidului.

35. Curtea constată că obligaţia de notificare a informaţiei despre membrii organelor de conducere ale partidelor nu reprezintă o sarcină excesivă. Această obligaţie este justificată de interesul public faţă de liderii partidelor care urmăresc să participe la alegeri. Curtea reţine că din momentul înregistrării partidului politic, este firesc ca liderii acestuia să-şi asume faptul că partidul dobândeşte personalitate juridică şi că accede implicit într-un spaţiu de interes public. Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că conducerea partidului politic exercită o influenţă directă asupra procesului decizional, a climatului electoral şi că urmăreşte să acceadă în funcţii publice reprezentative. În acest sens, obligaţia de notificare a informaţiei despre membrii organelor de conducere este justificată de necesitatea asigurării transparenţei şi responsabilităţii partidelor politice şi garantează supravegherea eficientă a activităţii partidelor.

36. Referitor la faptul că interdicţia de a participa la alegeri se aplică în mod automat, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că principiul individualizării măsurilor se aplică doar în situaţiile în care pot exista circumstanţe particulare care ar justifica un tratament diferit. În aceste cazuri legislatorul ar trebui să le ofere instanţelor posibilitatea să individualizeze măsura. În cazul în care gravitatea obiectivă a faptei nu poate fi circumstanţiată, legislatorul poate stabili măsuri care trebuie aplicate de autorităţi, fără posibilitatea de a o individualiza (a se vedea DCC nr.84 din 9 iulie 2018, §§ 27-33).

37. În această cauză, obligaţia de notificare a informaţiei despre preşedinţii şi vicepreşedinţii partidelor politice, membrii organelor executive centrale ale partidelor politice, indiferent de denumirea pe care o au acestea conform statutului lor, trebuie realizată în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii respective şi până la începerea perioadei electorale. Data începerii perioadei electorale se stabileşte de Comisia Electorală Centrală printr-un act administrativ care se publică pe pagina web a Comisiei.

38. Astfel, este de aşteptat ca partidele politice să activeze cu un grad ridicat de prudenţă atunci când urmăresc să participe la alegeri. Acestea trebuie să acorde o atenţie deosebită termenelor legale pentru prezentarea informaţiilor despre partid către autorităţi şi să evalueze riscurile pe care le implică nerespectarea acestor termene.

39. Din aceste motive, Curtea consideră că în acest tip de cauze nu pot exista circumstanţe particulare care să pondereze măsura aplicată. Situaţia prevăzută de către legislator este una obiectivă: neprezentarea informaţiei despre lista numerică şi nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidenţa articolului 3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale.

40. Măsura stabilită de către legislator în asemenea cazuri, i.e. interdicţia de a participa la alegeri, reprezintă rezultatul unei puneri în balanţă, efectuată de către legislator, în funcţie de interesul social apărat şi de gravitatea obiectivă a faptei interzise. Atunci când legislatorul a dat o soluţie pentru o situaţie care nu presupune circumstanţierea şi care nu pretinde efectuarea unei puneri în balanţă, Curtea Constituţională nu poate decât să manifeste deferenţă faţă de soluţia aleasă de acesta în materie de măsuri aplicabile (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.84 din 9 iulie 2018, § 33).

41. Referitor la pretinsul caracter retroactiv al textului contestat, Curtea reţine că textul contestat a intrat în vigoare din 14 iunie 2025. Articolul XIV din Legea nr.100 din 13 iunie 2025, care a introdus textul contestat în Codul electoral, nu prevede că acesta ar putea fi aplicat pentru trecut.

42. Curtea constată că, de fapt, autorul excepţiei îi solicită Curţii să aprecieze dacă refuzul Agenţiei Servicii Publice de a înregistra în Registrul de stat al persoanelor juridice componenţa membrilor Biroului permanent central şi lista numerică şi nominală a membrilor Partidului Politic "Forţa Alternativă şi de Salvare a Moldovei" care cad sub incidenţa articolului 3 alin.(1) lit.e⁵) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale în baza procesului-verbal al şedinţei Consiliului Politic Naţional din 20 iulie 2024 reprezintă o aplicare retroactivă a textului contestat.

43. Având în vedere modul în care autorul sesizării şi-a formulat criticile, Curtea constată că este, în fapt, invitată să exercite un control de legalitate al respectării legislaţiei în domeniu. Totuşi, rolul Curţii nu presupune să verifice modul în care sunt aplicate legile, această obligaţie îi revine instanţei de judecată (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.10 din 5 martie 2024, § 24).

44. Prin urmare, Curtea constată că textul "nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea privind partidele politice nu face incidente articolele 38 şi 54 din Constituţie.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.d) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, ridicată de dl Alexandru Beschieru, preşedinte al Partidului Politic "Forţa Alternativă şi de Salvare a Moldovei", în dosarul nr.3-63/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

^{___________________________}

¹ https://www.parlament.md/preview?id=bc72d84c-dfe2-4797-8173-51beb7cb3b29&url=https://ep-sp.parlament.md/

   materials/638697240112970194/Documents/20250128150900.PDF&method=GetDocumentContent

Opinie separată,

expusă în temeiul articolului 36 alin.(5) din Legea cu privire

la Curtea Constituţională nr.74 din 10 aprilie 2025

1. Prin Decizia nr.113 din 12 august 2025 a fost declarată inadmisibilă sesizarea nr.182g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, ridicată de dl Alexandru Beschieru, preşedinte al Partidului Politic "Forţa Alternativă şi de Salvare a Moldovei", în dosarul nr.3-63/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Potrivit normei contestate, în termen de 24 de ore de la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Agenţia Servicii Publice prezintă acesteia lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri. Partidele politice care, până la începerea perioadei electorale, nu au prezentat Agenţiei Servicii Publice toate informaţiile prevăzute de lege nu au dreptul de a participa la alegeri.

3. Autorul sesizării consideră că textul "nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea privind partidele politice limitează dreptul partidelor de a participa la alegeri, de a-şi prezenta programul politic şi opinia lor cu privire la programele politice ale concurenţilor electorali, contrar articolului 32 (libertatea exprimării opiniei) din Constituţie. De asemenea, interzicerea de a participa la alegeri, bazată pe nerespectarea de către partid a unor condiţii de formă, sfidează principiul alegerilor libere, garantat de articolul 38 (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales) din Constituţie. Autorul mai susţine că textul contestat limitează posibilitatea partidelor politice de a participa la alegeri, care reprezintă una din principalele activităţi ale partidelor. În acest sens, autorul pretinde încălcarea articolului 41 (libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice) din Constituţie. În viziunea autorului, interdicţia de a participa la alegeri reprezintă o sancţiune disproporţionată, contrară articolului 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie, care afectează însăşi esenţa dreptului de a participa la viaţa politică (a se vedea DCC nr.113 din 12 august 2025, §§ 14-19).

4. În raport cu aceste critici de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a menţionat că, deşi autorul excepţiei a invocat incidenţa articolelor 32, 38, 41 şi 54 din Constituţie, în esenţă, autorul pretinde încălcarea articolelor 38 şi 54 din Constituţie. Curtea a decis că textul "nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea privind partidele politice nu face incidente articolele 38 şi 54 din Constituţie (a se vedea DCC nr.113 din 12 august 2025, §§ 26, 44).

5. Subliniez faptul că dreptul de asociere în partide politice reprezintă un drept fundamental garantat de articolul 41 din Constituţie şi articolul 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Conform articolului 41 alin.(1) şi (3) din Constituţie, partidele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri. Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, partidele politice au un rol decisiv în formarea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor (a se vedea Vona v. Ungaria, 9 iulie 2013, § 56).

6. Curtea Europeană a reţinut în mod constant că democraţia reprezintă un element fundamental al ordinii publice europene şi că drepturile subiective garantate de articolul 3 al Protocolului nr.1 la Convenţie, care include dreptul de a vota şi dreptul de a candida la alegeri, sunt cruciale pentru stabilirea şi pentru menţinerea fundamentelor unei democraţii coerente şi efective, guvernate de preeminenţa dreptului (a se vedea Kalda v. Estonia (nr.2), 6 decembrie 2022, §§ 37-38; Guðmundur Gunnarsson şi Magnús Davíð Norðdahl v. Islanda, 16 aprilie 2024, § 57; Tomenko v. Ucraina, 10 iulie 2025, § 96). Comisia de la Veneţia a menţionat că însuşi conceptul de partid politic se bazează pe scopul participării la administrarea treburilor publice, prin prezentarea de candidaţi la alegeri libere şi democratice (Raportul privind participarea partidelor politice la alegeri, CDL-AD(2006)025, § 15; Opinia privind Legea partidelor politice din Federaţia Rusă, CDL-AD(2012)003, § 26).

7. Comisia de la Veneţia a remarcat că dreptul fundamental al oamenilor la libera asociere în partide politice include libertatea de a avea opinii politice, de a primi şi de a transmite informaţii fără ingerinţe din partea autorităţilor publice (Liniile directoare privind interzicerea şi dizolvarea partidelor politice şi măsurile analogice, CDLINF(2000)1, Capitolul II, §§ 1-2). Curtea Europeană a reiterat că, în pofida rolului său autonom şi a sferei sale speciale de aplicare, articolul 11 din Convenţia Europeană trebuie, de asemenea, examinat în lumina articolului 10 din Convenţie. Protecţia opiniilor şi libertatea de a le exprima este unul din obiectivele libertăţilor de asociere, aşa cum sunt garantate acestea de articolul 11. Acest fapt este aplicabil a fortiori în ceea ce priveşte partidele politice, având în vedere rolul lor esenţial în asigurarea pluralismului şi a funcţionării corespunzătoare a democraţiei (a se vedea Partidul Popular Creştin Democrat v. Moldova, 14 februarie 2006, § 62; Partidul Conservator al Rusiei şi alţii v. Federaţia Rusă, 24 martie 2020, § 41).

8. Potrivit articolului 11 alin.(7) din Legea privind partidele politice, partidele politice care, până la începerea perioadei electorale, nu au prezentat Agenţiei Servicii Publice toate informaţiile prevăzute de lege nu au dreptul de a participa la alegeri.

9. Prin urmare, norma contestată stabileşte în mod clar o interdicţie pentru partidele politice de a participa la alegeri, afectând prevederile articolului 41 alineatele (1) şi (3) din Constituţie. Această interdicţie impusă unui partid politic produce ingerinţe în dreptul de a fi ales (vezi § 6 supra) şi în libertatea de exprimare a opiniei (vezi § 7 supra), drepturi garantate de articolele 38 şi 32 din Constituţie, 10 şi 11 din Convenţia Europeană şi de articolul 3 al Protocolului nr.1 la Convenţie. Alegerile libere şi libertatea de exprimare, în special libertatea dezbaterii politice, formează fundamentul oricărei democraţii (Selahattin Demirtaş v. Turcia (nr.2) [MC], 22 decembrie 2020, § 383; Bradshaw şi alţii v. Regatul Unit, 22 iulie 2025, § 113).

10. Drepturile la libera asociere, la exprimarea opiniei şi la alegeri sunt fundamentale pentru buna funcţionare a unei societăţi democratice. Partidele politice, ca instrumente colective de exprimare politică, precum şi membrii acestora, se bucură pe deplin de aceste drepturi (a se vedea Liniile directoare comune privind reglementarea partidelor politice, CDL-AD(2020)032, ediţia a 2-a, § 76). Realizarea acestor drepturi fundamentale ţine de esenţa activităţii unui partid politic. Faptul că activităţile partidelor politice fac parte dintr-un exerciţiu colectiv al libertăţii de exprimare în sine dă dreptul acestora de a solicita protecţia articolelor 10 şi 11 din Convenţia Europeană (Partidul Conservator al Rusiei şi alţii v. Federaţia Rusă, 24 martie 2020, § 43).

11. Astfel, în prezenta cauză, consider că sesizarea trebuia declarată admisibilă. Chestiunea dacă neprezentarea de către partidul politic Agenţiei Servicii Publice, până la începerea perioadei electorale, a tuturor informaţiilor prevăzute de lege justifică interzicerea de a participa la alegeri şi dacă această interdicţie este proporţională cu situaţia care a determinat-o trebuia examinată în fond.