Decizie nr.113 din 24.10.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.175g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din articolul 326 alin.(1/1) din Codul penal (noţiunile de "bunuri" şi "avantaje" în contextul infracţiunii de trafic de influenţă)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.175g/2019 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din articolul 326

alin.(1¹) din Codul penal

(noţiunile de “bunuri” şi “avantaje” în contextul

infracţiunii de trafic de influenţă)

nr. 113  din  24.10.2019

 (în vigoare 24.10.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 388-392 art. 216 din 27.12.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea depusă şi

înregistrată pe 3 octombrie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 24 octombrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a cuvintelor “bunuri” şi “avantaje” din articolul 326 alin.(1¹) din Codul penal, ridicată de dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungurean, în dosarul nr.1-1028/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 3 octombrie 2019, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlor Vasile Pşederschi şi Eugeniu Panfil de comiterea infracţiunilor prevăzute la articolele 190 alin.(5) [Escrocheria], 326 alin.(1¹) [Traficul de influenţă] şi 335 alin.(1¹) [Abuzul de serviciu] din Codul penal. Potrivit rechizitoriului, dl Vasile Pşederschi este învinuit, între altele, că ar fi promis unei persoane, care susţinea că poate influenţa procurori şi judecători, o sumă de bani pentru menţinerea unei hotărâri judecătoreşti (favorabilă acestuia) şi pentru scoaterea de sub sechestru a unui cont bancar.

4. Pe 20 septembrie 2019, dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungurean, care îl reprezintă pe dl Vasile Pşederschi, a ridicat în faţa instanţei excepţia de neconstituţionalitate a cuvintelor “bunuri” şi “avantaje” din articolul 326 alin.(1¹) din Codul penal.

5. Printr-o încheiere din 1 octombrie 2019, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

“Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

7. Prevederile relevante ale Codului penal sunt următoarele:

Articolul 326

Traficul de influenţă

“(1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influenţă sau care susţine că are influenţă asupra unei persoane publice, persoane cu funcţie de demnitate publică, persoane publice străine, funcţionar internaţional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu săvârşite,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

(1¹) Promisiunea, oferirea sau darea unei persoane, personal sau prin mijlocitor, de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje enumerate la alin.(1), pentru aceasta sau pentru o altă persoană, când respectiva persoană are sau susţine că are o influenţă asupra unei persoane publice, persoane cu funcţie de demnitate publică, persoane publice străine, funcţionar internaţional, în scopul indicat la alin.(1),

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţional sau cu închisoare de până la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

[...].”

8. Prevederile relevante ale Codului civil sunt următoarele:

Articolul 455

Bunurile

“(1) Bunuri sunt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective şi drepturile patrimoniale.

(2) Lucruri sunt obiectele corporale în raport cu care pot exista drepturi şi obligaţii civile.”

Articolul 459

Bunurile imobile şi mobile

“(1) Bunul poate fi imobil sau mobil.

(2) Bun imobil se consideră terenul înregistrat în registrul bunurilor imobile sub număr cadastral distinct.

(3) Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren, pentru a fi reîntrebuinţate, atât timp cât sunt păstrate în aceeaşi formă, precum şi părţile integrante ale unui bun imobil care sînt detaşate provizoriu de acesta dacă sunt destinate reamplasării. Materialele aduse pentru a fi întrebuinţate în locul celor vechi devin bunuri imobile.

(4) Prin lege, la categoria de bunuri imobile pot fi raportate şi alte bunuri.

(5) Bunurile care nu sunt raportate la categoria de bunuri imobile, inclusiv banii, valorile mobiliare şi alte titluri de valoare, sunt considerate bunuri mobile.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

9. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii pretind că termenii “bunuri” şi “avantaje” din articolul 326 alin.(1¹) din Codul penal (care stabileşte răspunderea penală pentru cumpărarea de influenţă) sunt imprevizibili. Aceşti termeni nu sunt definiţi în Codul penal.

10. De asemenea, autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că nu este clar dacă banii s-ar încadra în noţiunea de “bunuri”, în sensul articolului 326 alin.(1¹) din Codul penal, pentru că la alineatul (1) al aceluiaşi articol din Codul penal (care stabileşte răspunderea pentru vânzarea de influenţă) legislatorul utilizează în mod separat noţiunea de “bani” şi de “bunuri”. Totuşi, în virtutea caracterului dual al infracţiunilor de vânzare şi, respectiv, de cumpărare de influenţă, obiectul material sau imaterial al infracţiunilor în discuţie ar trebui să fie acelaşi.

11. Astfel, în opinia autorilor sesizării, prevederile contestate le oferă instanţelor de judecată o putere discreţionară excesivă şi, prin urmare, contravin articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungurean, în dosarul nr.1-1028/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul sesizării îl constituie cuvintele “bunuri” şi “avantaje” din articolul 326 alin.(1¹) din Codul penal.

16. Articolul 326 din Codul penal prevede la alineatul (1) răspunderea penală pentru vânzarea de influenţă, concretizată în pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influenţă sau care susţine că are influenţă asupra unei persoane publice, persoane cu funcţie de demnitate publică, persoane publice străine, funcţionar internaţional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu comise.

17. Totodată, alineatul (1¹) al aceluiaşi articol stabileşte răspunderea penală pentru cumpărarea de influenţă, i.e.: promisiunea, oferirea sau darea unei persoane, personal sau prin mijlocitor, de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, când respectiva persoană are sau susţine că are o influenţă asupra unei persoane publice, persoane cu funcţie de demnitate publică, persoane publice străine, funcţionar internaţional, în scopul indicat la alin.(1).

18. Curtea observă că textul “bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje” din articolul 326 alin.(1) din Codul penal desemnează bunurile corporale sau incorporale care îndeplinesc rolul de obiect material/imaterial al infracţiunii de vânzare de influenţă. Banii, titlurile de valoare, serviciile, privilegiile, alte bunuri sau avantaje constituie o plată pentru intervenţia făptuitorului pe lângă factorul de decizie (persoana publică, persoana cu funcţie de demnitate publică, persoana publică străină sau funcţionarul internaţional), pentru ca ultimul să îndeplinească sau nu, să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale.

19. În schimb, la descrierea obiectului infracţiunii de cumpărare de influenţă [articolul 326 alin.(1¹) din Codul penal], legislatorul a utilizat textul “bunuri, servicii, privilegii sau avantaje”.

20. Totuşi, din articolul 459 alin.(5) din Codul civil rezultă cert că banii şi titlurile de valoare fac parte din categoria bunurilor mobile, acestea fiind şi obiectul de reglementare al articolelor 479 [Banii] şi 480 [Titlurile de valoare] din Codul civil. Şi în practica judiciară s-a decis că banii şi titlurile de valoare desemnate în articolul 326 alin.(1) din Codul penal reprezintă cazuri particulare de bunuri (a se vedea pct.15 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.11 din 22 decembrie 2014 cu privire la aplicarea legislaţiei referitoare la răspunderea penală pentru infracţiunile de corupţie).

21. Aşadar, decurge în mod rezonabil că obiectul material sau imaterial al infracţiunilor în discuţie este acelaşi, ca esenţă şi ca scop. Această concluzie se deduce inclusiv din caracterul dual (corelativ) al infracţiunilor de cumpărare şi, respectiv, de vânzare de influenţă, fapt recunoscut şi de autorii excepţiei de neconstituţionalitate.

22. Cu privire la pretinsa imprevizibilitate a noţiunii de “bunuri”, Curtea reţine că prin generalitatea termenului “bun” se înţelege orice valoare patrimonială aflată în circuitul civil. În acest sens, articolul 455 din Codul civil stabileşte că sunt bunuri toate lucrurile susceptibile aproprierii individuale sau colective şi drepturile patrimoniale. Categoria de lucruri includ obiectele corporale în raport cu care pot exista drepturi şi obligaţii civile. Categoria de drepturi patrimoniale include orice altă valoare patrimonială nematerială (incorporală) şi include titlurile de valoare, obiectele de proprietate intelectuală, bunurile digitale, creanţele, cotele părţi în capitalul social al persoanelor juridice şi alte avantaje, favoruri sau interese patrimoniale care se află în circuitul civil. Noţiunea de “bun” în înţelesul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului a fost extinsă şi asupra drepturilor ce decurg din exercitarea unei profesii, asupra intereselor economice, speranţelor legitime şi indemnizaţiilor.

23. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că instanţele naţionale pot invoca noţiuni juridice din alte ramuri de drept pentru a stabili dacă o anumită faptă constituie o infracţiune, în sensul legii penale (Khodorkovskiy şi Lebedev v. Rusia, 25 iulie 2013, § 791).

24. Cu privire la pretinsa imprevizibilitate a cuvântului “avantaje” din articolul 326 alin.(1¹) din Codul penal, atât în teoria de drept penal, cât şi în practica judiciară (a se vedea pct.2.4 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.11 din 22 decembrie 2014) s-a arătat că remuneraţia ilicită sub formă de avantaje reprezintă un folos sau o favoare care are o natură patrimonială sau nepatrimonială şi care ameliorează necuvenit situaţia în raport cu cea pe care făptuitorul o avusese înaintea comiterii infracţiunii. Avantajele necuvenite pot consta din: premii, vacanţe, împrumuturi de bani fără dobândă, accelerarea tratării unui bolnav, perspective mai bune în carieră etc.

25. Semnificaţia termenului contestat poate fi dedusă nu doar cu ajutorul consultanţei juridice de specialitate, ci şi din sensul obişnuit al acestuia (a se vedea, mutatis mutandis, Moiseyev v. Rusia, 9 octombrie 2008, § 241; Berardi şi Mularoni v. San Marino, 10 ianuarie 2019, § 54).

26. Aşadar, există repere obiective care ajută destinatarul şi interpretul legii să prevadă sensul exact al cuvintelor contestate.

27. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea conchide că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată şi, prin urmare, trebuie respinsă ca inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a cuvintelor “bunuri” şi “avantaje” din articolul 326 alin.(1¹) din Codul penal, ridicată de dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungurean, în dosarul nr.1-1028/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.