Decizie nr.116 din 26.09.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.72g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 380 alin.(2) din Codul contravenţional (dreptul de a nu fi urmărit sau sancţionat de mai multe ori pentru acelaşi delict)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 72g/2024 privind

excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi

din articolul 380 alin.(2) din Codul contravenţional

(dreptul de a nu fi urmărit sau sancţionat

de mai multe ori pentru acelaşi delict)

nr. 116  din  26.09.2024

 (în vigoare 26.09.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-465 art.172 din 12.11.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 26 martie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 26 septembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 380 alin.(2) din Codul contravenţional, ridicată de dl avocat Sergiu Jumbei, în interesele S.A. "Apă-Canal Chişinău", în dosarul nr.4r-4006/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău, format din dna Elena Cojocari şi dnii Marcel Juganari şi Ion Bulhac, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 20 martie 2023, directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a examinat cauza contravenţională în privinţa S.A. "Apă-Canal Chişinău" şi a constatat că aceasta a comis contravenţiile prevăzute la articolul 169 lit.m), p) şi q) din Codul contravenţional. S.A. "Apă-Canal Chişinău" i-a fost aplicată sancţiunea definitivă sub formă de amendă în mărime de 15 000 lei.

4. La 29 martie 2023, S.A. "Apă-Canal Chişinău" a formulat o contestaţie împotriva Deciziei din 20 martie 2023. Contravenientul a menţionat că în cauza sa sunt aplicabile prevederile articolului 380 alin.(2) din Codul contravenţional şi, prin urmare, aplicarea sancţiunilor pentru contravenţiile neremediate indicate în actul de prescripţie constituie o abatere de la principiul non bis in idem.

5. La 7 septembrie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a respins contestaţia. Cu referire la argumentele contravenientului, instanţa de judecată a menţionat că articolul 380 alin.(2) din Codul contravenţional nu este incident.

6. S.A. "Apă-Canal Chişinău" a contestat cu recurs încheierea primei instanţe.

7. În cadrul procedurii de recurs, dl avocat Sergiu Jumbei a ridicat, în interesele S.A. "Apă-Canal Chişinău", excepţia de neconstituţionalitate a articolului 380 alin.(2) din Codul contravenţional. Potrivit acestor prevederi, răspunderea contravenţională pentru neexecutarea, executarea necorespunzătoare a măsurilor specificate în actele de control, decizii, hotărâri, rapoarte şi a prescripţiilor emise de autorităţile competente exclude răspunderea contravenţională pentru încălcările neremediate indicate în acestea.

8. Printr-o încheiere din 7 martie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate.

[...]."

10. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 380

Dreptul de a nu fi urmărit sau sancţionat de mai multe ori

"(1) Nimeni nu poate fi urmărit sau sancţionat de mai multe ori pentru aceeaşi faptă. Reluarea procesului contravenţional care a încetat poate avea loc doar în cazul descoperirii unor noi circumstanţe sau în cazul depistării unui viciu fundamental, care a afectat hotărîrea de încetare a procesului contravenţional.

(2) Răspunderea contravenţională pentru neexecutarea, executarea necorespunzătoare a măsurilor specificate în actele de control, decizii, hotărîri, rapoarte şi a prescripţiilor emise de autorităţile competente exclude răspunderea contravenţională pentru încălcările neremediate indicate în acestea."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei

11. Autorul excepţiei susţine că, potrivit normei contestate, răspunderea contravenţională pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a măsurilor specificate în acte de control sau prescripţii exclude răspunderea contravenţională pentru încălcările neremediate indicate în acestea.

12. Autorul susţine că norma contestată protejează persoana împotriva unei duble incriminări sau duble pedepse doar atunci când există o hotărâre definitivă pe marginea comiterii contravenţiei derivate.

13. Totuşi, atunci când persoana este sancţionată concomitent atât pentru neexecutarea prescripţiei, cât şi pentru încălcările neremediate indicate în aceasta, norma contestată nu protejează persoana împotriva unei duble incriminări sau duble pedepse.

14. Prin urmare, autorul excepţiei consideră că prevederile contestate contravin articolelor 20, 21 şi 46 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 380 alin.(2) din Codul contravenţional. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect un recurs formulat împotriva unei încheieri prin care s-a respins contestaţia contravenientului. Deşi prima instanţă a constatat că articolul 380 alin.(2) din Codul contravenţional nu este incident în prezenta cauză, instanţa de recurs a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor în discuţie şi a trimis-o spre examinare în adresa Curţii. Prin urmare, Curtea admite că instanţa de recurs ar putea aplica sau ţine cont de aceste prevederi la soluţionarea cauzei.

20. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa a cel puţin unui drept garantat de Constituţie (a se vedea DCC nr.78 din 3 iunie 2021, § 17).

21. Autorul excepţiei a susţinut faptul că norma contestată contravine articolelor 20 (accesul liber la justiţie), 21 (prezumţia nevinovăţiei) şi 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) din Constituţie.

22. Deşi autorul excepţiei a afirmat incidenţa articolului 46 din Constituţie, Curtea observă că acesta nu a motivat în ce măsură articolul 380 alin.(2) din Codul contravenţional afectează dreptul de proprietate sau un alt principiu constituţional care rezultă din această normă.

23. Cu referire la incidenţa articolelor 20 şi 21 din Constituţie, autorul susţine, în principal, că norma contestată garantează că persoana nu va fi urmărită sau sancţionată de mai multe ori doar în cazul existenţei unei soluţii definitive. În cazul tragerii la răspundere contravenţională concomitente pentru unele contravenţii interdependente acest principiu nu este asigurat.

24. Curtea subliniază că articolul 21 din Constituţie, care garantează principiul prezumţiei nevinovăţiei persoanei, include şi dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeaşi faptă (principiul ne bis in idem). Acest principiu îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 4 § 1 din Protocolul nr.7 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

25. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a menţionat că articolul 4 din Protocolul nr.7 trebuie interpretat ca interzicând urmărirea penală sau judecarea unei persoane pentru o a doua "infracţiune", în măsura în care aceasta are la bază fapte identice sau fapte care sunt "în esenţă" similare celor care sunt la originea primei infracţiuni (a se vedea A şi B v. Norvegia [MC], 15 noiembrie 2016, § 108).

26. Curtea Europeană a precizat că punctul de pornire pentru a vedea dacă faptele din cele două proceduri sunt identice sau sunt în esenţă aceleaşi ar trebui să fie compararea expunerii faptelor care fac obiectul infracţiunii pentru care reclamantul a fost deja judecat cu expunerea faptelor legate de a doua infracţiune de care acesta a fost acuzat. Aşadar, Curtea a statuat că trebuie să examineze faptele care constituie un ansamblu de circumstanţe factuale concrete, care implică acelaşi făptuitor şi sunt indisolubil legate între ele în timp şi în spaţiu, existenţa acestor circumstanţe trebuind să fie demonstrată pentru a putea fi pronunţată condamnarea sau pentru ca noi acţiuni penale să poată fi puse în mişcare (Sergey Zolotukhin v. Rusia [MC], 10 februarie 2009, §§ 83-84).

27. În acest context, norma contestată de autorul sesizării stabileşte că răspunderea contravenţională pentru neexecutarea, executarea necorespunzătoare a măsurilor specificate în actele de control, decizii, hotărâri, rapoarte şi a prescripţiilor emise de autorităţile competente exclude răspunderea contravenţională pentru încălcările neremediate indicate în acestea.

28. Curtea observă că autorul excepţiei de fapt nu critică textul normei contestate, ci interpretarea de către prima instanţă a articolului 380 alin.(2) din Codul contravenţional în cauza sa. Astfel, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate, autorul sesizării îşi exprimă, de fapt, dezacordul cu modul în care instanţa de judecată a interpretat şi a aplicat prevederile contestate în cazul său. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (DCC nr.83 din 17 iunie 2022, § 29).

29. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate în discuţie nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 380 alin.(2) din Codul contravenţional, ridicată de dl avocat Sergiu Jumbei, în interesele S.A. "Apă-Canal Chişinău", în dosarul nr.4r-4006/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.