Decizie nr.119 din 26.09.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.164g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 6/1 din Legea privind organizarea judecătorească şi 4 alin.(4) lit.b) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (constituirea completelor de judecată [nr.2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.164g/2024 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolelor 6¹ din  Legea  privind

organizarea judecătorească şi 4 alin.(4) lit.b) din Legea

cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii

(constituirea completelor de judecată [nr.2])

nr. 119  din  26.09.2024

 (în vigoare 26.09.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 473-476 art.175 din 20.11.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 25 iulie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 26 septembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 6¹ din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească şi 4 alin.(4) lit.b) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ridicată de dnii avocaţi Victor Munteanu şi Mihail Mişcoi în interesele domnilor Valeriu Lazăr şi Alla Tubari, în dosarul nr.1r-434/2024, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău, format din dnii judecători Marcel Juganari, Silvia Cecan şi Ion Bulhac, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele cauzei, aşa cum au fost formulate de autorii excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire, inter alia, a dlui Valeriu Lazăr şi a dnei Alla Tubari de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 327 alin.(3) în coroborare cu articolele 30, 42 alin.(2) şi 45 din Codul penal.

5. Prin încheierea din 14 martie 2024, Preşedintele interimar al Judecătoriei Chişinău a dispus redistribuirea cauzei penale în mod aleatoriu unui alt judecător specializat în examinarea cauzelor penale.

6. Prin încheierea din 1 aprilie 2024, Preşedintele interimar al Judecătoriei Chişinău a modificat completul de judecată şi a stabilit că dna Djeta Chistol, dna Tatiana Bivol şi dl Petru Păun vor fi înlocuiţi cu dna Stella Bleşceaga, dna Olga Bejenari şi Vitalie Budeci.

7. Nefiind de acord cu încheierile menţionate mai sus, dnii avocaţi Victor Munteanu şi Mihail Mişcoi le-au contestat cu recurs. În procedura din faţa Curţii de Apel Chişinău, dnii avocaţi au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 6¹ din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească şi 4 alin.(4) lit.b) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi a punctului 7 lit.d) din Regulamentul privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.110/5 din 5 februarie 2013.

8. Printr-o încheiere din 9 iulie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis parţial cererea formulată, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 6¹ din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească şi 4 alin.(4) lit.b) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 74

Adoptarea legilor şi a hotărârilor

"(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

[…]"

Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

"[...]

(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică."

10. Prevederile relevante ale Legii nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească sunt următoarele:

Articolul 6¹

Distribuirea aleatorie a dosarelor şi constituirea completurilor de judecată

"(1) Activitatea de judecare a cauzelor se desfăşoară cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. În cazul în care judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza este în imposibilitatea de a continua judecarea acesteia, persoana responsabilă, în temeiul unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, asigură redistribuirea aleatorie a dosarului altui judecător. Fişa cu datele privind distribuirea aleatorie a dosarelor se anexează în mod obligatoriu la fiecare dosar.

(1¹) Constituirea completurilor de judecată şi desemnarea preşedinţilor acestora se fac la începutul anului prin dispoziţie a preşedintelui instanţei. Schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti şi potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se anexează la materialele dosarului.

(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele:

Articolul 4

Competenţa Consiliului Superior al Magistraturii

"[...]

(4) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe în domeniul administrării instanţelor judecătoreşti:

[...]

b) aprobă Regulamentul privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti, care asigură transparenţa, obiectivitatea şi imparţialitatea acestui proces;

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorii excepţiei menţionează că, deşi motivele înlocuirii unui judecător care judecă o cauză penală sunt stabilite în mod precis de legislator la articolul 31 din Codul de procedură penală, normele contestate prevăd că schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti şi potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

13. Autorii notează că delegarea către Consiliul Superior al Magistraturii a competenţei stabilirii motivelor schimbării membrilor completului contravine articolului 115 alin.(4) din Constituţie, care prevede că organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică.

14. Autorii consideră că dreptul lor la un tribunal instituit prin lege este încălcat, deoarece normele contestate permit schimbarea membrilor completului pe baza unei proceduri neprevăzute de lege. De asemenea, ei consideră că textul "schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti" din articolul 6¹ alin.(1¹) din Legea privind organizarea judecătorească permite înlocuirea membrilor completului în mod abuziv.

15. Prin urmare, autorii consideră că dispoziţiile contestate contravin articolelor 20 alin.(1), 74 alin.(1) şi 115 alin.(4) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind organizarea judecătorească şi din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dnii avocaţi Victor Munteanu şi Mihail Mişcoi în interesele domnilor Valeriu Lazăr şi Alla Tubari, părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolele 6¹ din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească şi 4 alin.(4) lit.b) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Curtea constată că, din perspectiva problemelor abordate de autorii excepţiei, aceste prevederi au mai constituit obiectul unei sesizări la Curtea Constituţională (a se vedea sesizarea nr.193g/2023).

20. Astfel, în Decizia nr.22 din 28 martie 2024, §§ 25-26, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, ţine de competenţa tribunalelor naţionale să-şi gestioneze procedurile în vederea asigurării unei bune administrări a justiţiei. Atribuirea unui caz pentru examinare unui anumit judecător sau unui tribunal se încadrează în marja discreţionară de care se bucură autorităţile naţionale în astfel de chestiuni. Este important ca distribuirea sau redistribuirea unei cauze să fie conformă cu articolul 6 § 1 din Convenţie, în special cu exigenţele independenţei şi imparţialităţii judecătorilor (Sutyagin v. Rusia, 3 mai 2011, § 187; Pasquini v. San Marino, 2 mai 2019, § 103).

21. De asemenea, Curtea a notat că oferirea către preşedintele instanţei a competenţei de a decide în mod justificat cu privire la soluţionarea cauzei de un complet format din trei judecători nu afectează, per se, dreptul la un proces echitabil. Pentru a fi respectat dreptul la un proces echitabil, este important ca judecătorul unic sau judecătorii completului care au fost desemnaţi să judece cauza să respecte exigenţele independenţei şi imparţialităţii. În acest context, Curtea a menţionat că exigenţele în discuţie sunt asigurate de mecanismul abţinerii şi recuzării judecătorilor (DCC nr.40 din 20 martie 2022, § 30).

22. Mai mult, Curtea notează că motivele înlocuirii unui judecător din complet în cazul imposibilităţii acestuia de a participa la judecarea unei cauze concrete sunt prevăzute expres şi limitativ în articolul 31 alin.(3) din Codul de procedură penală. Pe de altă parte, normele contestate privesc situaţia schimbării membrilor completelor de judecată constituite la începutul fiecărui an de către preşedintele instanţei. Articolul 115 alin.(4) din Constituţie nu împiedică legislatorul să-i delege Consiliului Superior al Magistraturii competenţa stabilirii motivelor schimbării membrilor completului constituit la începutul fiecărui an. În acest caz, legislatorul a stabilit şi limitele delegării, menţionând că motivele schimbării trebuie să fie obiective şi excepţionale, iar aplicarea acestei măsuri membrilor completului trebuie făcută printr-o încheiere motivată a preşedintelui instanţei de judecată.

23. În acest sens, Curtea constată că, prin hotărârea nr.111/5 din 5 februarie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Regulamentul privind modul de constituire a completelor de judecată şi schimbarea membrilor acestora, care prevede, la punctul 14, motivele schimbării membrilor completului de judecată: a) boală îndelungată; b) deces; c) eliberare din funcţie; d) abţinere; e) recuzare; f) detaşare; g) transferare; h) promovare; i) suspendare din funcţie; j) incompatibilităţi. Curtea constată că atât prevederile contestate, cât şi dispoziţiile Regulamentului Consiliului Superior al Magistraturii limitează marja discreţionară a preşedintelui instanţei în chestiunea schimbării membrilor completelor de judecată.

24. Astfel, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este una repetată şi, de vreme ce nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate în DCC nr.22 din 28 martie 2024 rămân valabile şi în prezenta cauză.

25. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 6¹ din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească şi 4 alin.(4) lit.b) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ridicată de dnii avocaţi Victor Munteanu şi Mihail Mişcoi în interesele domnilor Valeriu Lazăr şi Alla Tubari, în dosarul nr.1r-434/2024, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.